Clasificarea motoarelor cu ardere internă

Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică

în:

 motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a pistonului,

sau rotative;
 motoare cu reacție.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite
în aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se
execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat.

Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită
problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de
motor cu ardere internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de
exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme.

Clasificarea motoarelor cu ardere internă

După natura combustibilului

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina,

au carburator sau pompă de injecție.
 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de
injecție.
 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil
gazos, de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.
După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau
numărul de timpi)

motoare în patru timpi;

 motoare în doi timpi.
După spațiul producerii amestecului carburant

 Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este

cazul motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și
al motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-
combustibil.
 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această
categorie fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele
 Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze
la care combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în
timpul aspirației.
După felul aprinderii amestecului carburant

 Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS).

După admisia și comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului, în
apropierea PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea.
Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care
aprinde amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ
scurt, în care presiunea și temperatura gazelor din cilindru cresc repede până
la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită
presiunii gazelor din cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta se
deplasează spre PME (punctul mort exterior), și rotește prin intermediul
sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai
numește și cursă activă sau cursă motoare.

 Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul

compresiei, combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind
pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă. Datorită
contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se
aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește, moderat, menținându-se relativ
constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra
pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PMI, efectuând cursa
activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.
După așezarea cilindrilor sunt

 motoare cu cilindrii în linie.

 motoare cu cilindrii în V.
 motoare cu cilindrii în W.
 motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă
înclinat față de planul vertical.
 motoare cu cilindrii așezați în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie
de un raport putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina
militară (vedete).
 Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoare folosite la căile
ferate și vapoare englezești.