Motorul cu aprindere prin scanteie

Termenul de motor cu aprindere prin scânteie se referă de obicei

la motoarele cu ardere internă, în special motoarele pe benzină, La motorul cu
aprindere prin scânteie inițierea procesului de ardere a amestecului aer-combustibil se
face în interiorul camerei de ardere cu o scânteie de la o bujie. Termenul contrastează
cu motoarele diesel cu aprindere prin compresie, unde căldura generată de compresie
este suficientă pentru a iniția procesul de ardere.

Instalația de aprindere este instalația auxiliară a motorului cu aprindere prin

scânteie care ridică tensiunea dintre electrozii bujiei la nivelul la care se produce scâteia
electrică capabilă să aprindă amestecul carburant de benzină și aer din interiorul
cilindrului.

Clasificare

 Instalație de aprindere cu magnetou

 Instalație de aprindere cu acumulatoare
 Instalație de aprindere electronică
 Instalație de aprindere electrostatică
Circuitul de înaltă tensiune din cadrul instalației de aprindere prin scânteie, cuprinde: •
înfășurarea secundară a bobinei de inducție; • distribuitorul; • rotorul; • fișele; • bujiile.

Motor cu ardere interna

Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia
chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul
motorului, în energie mecanică. Călduradegajată în camera de ardere se transformă
prin intermediul presiunii (energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică
ciclică, de obicei[1] rectilinie, după care în mișcare de rotație uniformă, obținută de
obicei[1] la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic unde are loc reacția
chimică de ardere.

Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține

prin arderea combustibilului, de obicei un
combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat, dar se pot folosi și
combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful
de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în
amestec cu aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea
în contact direct a amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce
aproape instantaneu în toată masa amestecului caz în care se numește detonație și are
un caracter exploziv.
Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură
de aproximativ 2000 °C. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă.
Pentru o ardere completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel
încât să producă oxidarea integrală a elementelor sale componente.
Clasificarea motoarelor cu ardere internă

Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în:

 motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a pistonului,

sau rotative;
 motoare cu reacție.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite în
aviație, când se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se
execută ciclul termodinamic, nu doar la discul paletat.
Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită
problemelor tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor
cu combustie internă rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu
cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte sisteme.
Clasificarea motoarelor cu ardere internă
După natura combustibilului

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina,

au carburator sau pompă de injecție.
 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de
injecție.
 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos,
de obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.
După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de
timpi)

 motoare în patru timpi;

 motoare în doi timpi.

După spațiul producerii amestecului carburant

 Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul

motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al
motoarelor cu gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.
 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie
fac parte motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și
unele motoare cu aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul
gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.
După felul aprinderii amestecului carburant

 Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS).

După admisia și comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului, în
apropierea PMS (punctul mort superior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se
realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde
amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care
presiunea și temperatura gazelor din cilindru cresc repede până la presiunea de
 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită presiunii gazelor din
cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PMI (punctul
mort inferior), și rotește prin intermediul sistemului biela-manivela, arborele motor.
Această cursă a pistonului, se mai numește și cursă activă sau cursă motoare.

 Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul

compresiei, combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat
foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul
fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind și ard, iar
presiunea din cilindru crește, moderat, menținându-se relativ constantă pe durata
arderii. Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului, determinând
deplasarea acestuia spre PMI, efectuând cursa activă. Supapele rămân închise
până aproape de sfârșitul acestei curse.
După așezarea cilindrilor sunt

 motoare cu cilindrii în linie.

 motoare cu cilindrii în V.
 motoare cu cilindrii în W.
 motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat
față de planul vertical.
 motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un
raport putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).
 Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoarefolosite la căile ferate și
vapoare englezești.