UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

LUCRĂRI DE LABORATOR
LA DICIPLINA ACŢIONĂRI TERMICE

Student: ALBEANU MIHAI

Facultatea: Inginerie Mecanică şi Electrică
Specializarea: Utilaj petrolier de schelă
Grupa: 10307 UPS
Prof. dr.ing. MARIUS STAN

UPG 2019

1
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

LUCRAREA DE LABORATOR NR.1

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE AL MOTOARELOR CU ARDERE
INTERNĂ CU PISTON

Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului
prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura
degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potențiale)
aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mișcare de
rotație uniformă, obținută de obicei la arborele cotit. Camera de ardere este un reactor chimic
unde are loc reacția chimică de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea
combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier
lichefiat, dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful de
cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu
aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a
amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată
masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv.
Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de
aproximativ 2000 °C. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere
completă se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea
integrală a elementelor sale componente.

Motorul în patru timpi este un tip de motor cu ardere internă al cărui piston face 4 curse
simple într-un ciclu motor. Pistonul se mișcă într-un cilindru închis la un capăt de chiulasă.
Mișcarea pistonului este asigurată de un mecanism bielă-arbore cotit și are loc între două poziții
extreme: punctul mort interior și punctul mort exterior.

Fig. 1. Un ciclu motor are loc de-a lungul a două rotații ale arborelui cotit și cuprinde patru faze,
numerotate în figură cu: 1- Admisia; 2- Comprimarea; 3- Arderea; 4- Destinderea.

2
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

În punctul mort interior PMI, pistonul este în interiorul cilindrului și volumul acestuia
este minim. La punctul mort exterior PME, pistonul se găsește la cealaltă extremitate în raport
cu PMI și volumul acestuia este maxim.

Fig.2. Diagrama de funcționare și ciclul termodinamic motor reprezentat în diagrama p-V

Legenda: 1 – cilindrul; 2 – chiulasa; 3 – pistonul; 4 – biela; 5 - arborele cotit; 6 - supapa de
admisie; 7 - supapa de evacuare.

În momentul deplasării pistonului de la punctul mort interior la punctul mort exterior,

supapa de admisie 6 (vezi imaginea din stânga) este deschisă și prin urmare în cilindru intră
încărcătură proaspătă (din cauza depresiunii create de mișcarea pistonului). Așadar are loc
admisia (curba g-a din diagramă).
În continuare, prin deplasarea pistonului de la punctul mort exterior la punctul mort
interior, are loc comprimarea încărcăturii, ambele supape (6 și 7) fiind închise. Până ca pistonul
să ajungă la punctul mort interior, încărcătura este aprinsă și arde degajând căldură, ceea ce duce
la mărirea presiunii în cilindru.
Pistonul își continuă mișcarea și se apropie de punctul mort exterior dinspre punctul mort
interior și se atinge presiunea maximă în punctul z datorită intrării în reacție a majorității
combustibilului.
După punctul z începe destinderea care are loc până la deschiderea supapei de evacuare 7
în punctul b (în apropiere de punctul mort exterior). Odată cu revenirea pistonului din punctul
mort exterior în punctul mort interior, supapa 7 se deschide și are loc evacuarea gazelor din
cilindru, iar succesiunea celor patru procese se repetă.

Motorul Otto a fost conceput ca un motor de staționare și în acțiunea motorului, timpul

este mișcarea în sus sau jos a unui piston într-un cilindru. Utilizat mai târziu, într-o formă
adaptată ca un motor de automobil, sunt implicați patru timpi sus-jos:
1. Admisie descendentă - gaz de cărbune și aer intră în camera pistonului
2. Compresie adiabatica în sens ascendent - pistonul comprimă amestecul
3. Ardere și destindere adiabatica descendentă - aprinderea amestecului de combustibil și
aer cu scânteie electrică

3
 UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

4. Evacuarea ascendentă – degajă gaze de eșapament din camera pistonului.

Clasificarea motoarelor cu ardere internă

După natura combustibilului:

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de
injecție.
 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.
 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de
obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.

După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi):
 motoare în patru timpi;
 motoare în doi timpi.

După spațiul producerii amestecului carburant:

 Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul
motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu
gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.
 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte
motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu
aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în
cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.

După felul aprinderii amestecului carburant:

 Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS). După admisia și comprimarea
amestecului carburant în cilindrii motorului, în apropierea PMI (punctul mort interior) al
pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se realizează prin producerea unei scântei între
electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. Arderea are loc într-un interval de
timp relativ scurt, în care presiunea și temperatura gazelor din cilindru cresc repede până
la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită presiunii
gazelor din cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PME
(punctul mort exterior), și rotește prin intermediul sistemului biela-manivela, arborele
motor. Această cursă a pistonului, se mai numește și cursă activă sau cursă motoare.
 Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul
compresiei, combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin
cu ajutorul injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din
interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind și ard, iar presiunea din cilindru
crește, moderat, menținându-se relativ constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în
urma arderii apasă asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PMI,
efectuând cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.

După așezarea cilindrilor sunt:

 motoare cu cilindrii în linie.
 motoare cu cilindrii în V.
 motoare cu cilindrii în W.
 motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat față de
planul vertical.

4
UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI - 2019 ALBEANU MIHAI

 motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un raport
putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).
 Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoare folosite la căile ferate și
vapoare englezești.