LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE

Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023

Laboratorul nr.4

PĂRȚI COMPONENTE ALE MOTOARELOR CU ARDE INTERNĂ

I) OBIECTIVELE LUCRĂRII
a. cunoașterea funcționării motoarelor termice cu ardere internă;
b. identificarea părților principale ale unui motor termic cu ardere internă;
c. cunoașterea mecanismului motor;
d. formarea de competențe privind alegerea și aprecierea motoarelor cu ardere internă.

Bibliografie recomandată:
1. Huțanu M., Cojocariu P., Suditu P., Roșca R., Frunză P., – Baza energetică pentru
agricultură, caiet pentru lucrări practice, Universitatea Agronomică și de Medicină
Veterinară Iași, 1997;
2. Vâlcu V., – Baza Energetică pentru agricultură, Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași, 2000;
3. Roșca R., Cazacu D., – Construcția tractoarelor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la Brad”, Iași,
2020;
4. Cazacu D., Nori L., Vâlcu V., – Tractorul pe înțelesul tuturor, Ed. Ed. ”Ion Ionescu de la
Brad”, Iași, 2004;
5. https://engineering.fandom.com/wiki/Four-stroke_cycle (accesat 10.09.2023)

1.1. Considerații generale privind motoarele cu ardere internă

Motorul este o mașină de forță care transformă o energie oarecare (termică, electrică,
eoliană, hidraulică, etc.) în energie mecanică, în scopul efectuării unui lucru mecanic util.
Motorul termic transformă căldura produsă prin arderea unui combustibil, în lucru
mecanic, prin intermediul evoluțiilor unui fluid, denumit fluid motor.
Motorul termic cu ardere internă cu piston este un motor termic la care produsele
arderii intră în compoziția fluidului motor, iar evoluțiile acestuia se realizează prin intermediul
unui piston, a cărui mișcare rectilinie alternativă în interiorul cilindrului se transformă în mișcare
de rotație, de către mecanismul bielă manivelă.
Motoarele termice cu ardere internă se clasifică după următoarele criterii :
a) După procedeul de aprindere a combustibilului :
-motoare cu aprindere prin scânteie – MAS;
-motoare cu aprindere prin comprimare – MAC.
b) După modul de realizare a ciclului sau numărul de rotații ale arborelui cotit
în care se realizează ciclul motor :
-motor în 2 timpi – realizează ciclul de funcționare la două curse ale pistonului, respectiv
o rotație a arborelui cotit;
-motor în 4 timpi – realizează ciclul de funcționare la patru curse ale pistonului, respectiv
două rotații ale arborelui cotit.
c) După locul de formare a amestecului aer – combustibil :
-motor cu formarea amestecului în interiorul cilindrului;
-motor cu formarea amestecului în exteriorul cilindrului.
d) După procedeul de admisie :
-motor cu admisie normală;

1
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
-motor cu admisie forțată (supraalimentare).
e) După natura agentului de răcire :
-motor răcit cu lichid;
-motor răcit cu aer.
f) După numărul de cilindrii :
-motor monocilindric;
-motor policilindric.
g) După poziția cilindrilor :
-motor în linie;
-motor în “V”;
-motor în stea;
-motor în “X”;
-motor în “H”;
-motor cu cilindrii opuși.
h) După starea de agregare a combustibilului :
-motor cu combustibil gazos;
-motor cu combustibil lichid;
-motor cu combustibil lichid și gazos.

1.2. Funcționarea motoarelor termice cu ardere internă în patru timpi

Un motor termic cu ardere internă reprezintă o mașină complexă alcătuită dintr-un
mecanism motor, un ansamblu de sisteme auxiliare (distribuție, alimentare, ungere, răcire,
aprindere și pornire) și din aparatura pentru controlul funcționării (turometru, manometre,
termometru, etc.).
Schema de principiu a motorului monocilindric este prezentată în figura 1.

Figura 1 – Schema de principiu a

unui motor monocilindric în 4
timpi
1 – supapă de admisie;
2 – bujie pentru MAS sau injector
pentru MAC;
3 – supapă de evacuare;
4 – chiulasă;
5 – volant;
6 – arbore cotit;
7 – bielă;
8 – ax piston;
9 – piston;
10 – cilindru.

2
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
În timpul funcționării, pistonul se deplasează între două poziții limită denumite puncte
moarte, care reprezintă punctele în care viteza pistonului este zero.
Punctul mort interior, PMI, reprezintă poziția pistonului care corespunde volumului
minim ocupat de fluidul motor în cilindru.
Punctul mort exterior, PME, reprezintă poziția pistonului care corespunde volumului
maxim ocupat de fluidul motor în cilindru.
Cursa pistonului, S, reprezintă spațiul parcurs de piston între cele două puncte moarte ale
pistonului și se măsoară în milimetri.
Alezajul, D, reprezintă diametrul interior al cilindrului motorului, măsurat în milimetri.
Cilindreea unitară, VS, reprezintă volumul generat prin deplasarea pistonului în cursa S și
se calculează cu relația:
𝜋∙𝐷 2
𝑉𝑠 = 10−6 4 ∙ 𝑆 [𝑑𝑚3 𝑠𝑎𝑢 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖] (1)
Cilindreea totală sau capacitatea cilindrică, Vt, reprezintă suma cilindreelor tuturor
cilindrilor motorului și se calculează cu relația:
𝑉𝑡 = 𝑧 ∙ 𝑉𝑠 [𝑑𝑚3 𝑠𝑎𝑢 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖] (2)
Unde z reprezintă numărul de cilindri ai motorului
Volumul camerei de ardere, Vc, reprezintă volumul minim ocupat de fluidul motor când
pistonul se află la PMI.
Volumul cilindrului, Va, reprezintă volumul maxim ocupat de fluidul motor în interiorul
cilindrului când pistonul se află la PME și se calculează cu relația:
𝑉𝑎 = 𝑉𝑠 + 𝑉𝑐 [𝑑𝑚3 𝑠𝑎𝑢 𝑙𝑖𝑡𝑟𝑖] (3)
Unghiul de rotație al arborelui cotit, RAC, reprezintă unghiul făcut de manivelă cu axa
cilindrului.

Figura 2 –
Procesele termice
ale ciclului motor
al unui motor cu
ardere internă

Ciclul motor reprezintă succesiunea proceselor termice care se repetă periodic în cilindrul
motorului. Ciclul motor al unui motor cu ardere internă cuprinde următoarele procese termice:
admisia, comprimarea, arderea, destinderea (detenta) și evacuarea, așa cum se poate observa
în figura 2 și în figura 3.
Cursele pistonului în care se realizează ciclul motor se mai numesc și timpi de funcționare.
La motoarele în patru timpi, procesele termice, cu excepția arderii, coincid aproximativ curselor
pistonului, de aici denumirile corespunzătoare pentru cele patru curse sau timpi. Procesul de
ardere se efectuează parțial în cursa de comprimare (≅ 1/3) şi parţial în cursa de destindere (≅
2/3).

3
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023

Figura 3 – Funcționarea motorului termic în patru timpi (Roșca, 2020 - rectificat)

a) admisia; b) comprimarea; c) destinderea; d) evacuarea;
PMI – punctul mort inferior; PME – punctul mort exterior; SA – supapa de admisie; SE –
supapa de evacuare; i-b – injector la MAC și bujie la MAS; CA – camera de ardere.

Motorul termic cu ardere internă în patru timpi realizează ciclul de funcționare astfel:
a) timpul 1 – pistonul se deplasează de la PMI la PME și prin deschiderea supapei de
admisie, în cilindru este aspirat aer proaspăt la motoarele cu aprindere prin
comprimare sau amestec carburant (aer + benzină ) format în prealabil în carburator
la motoarele cu aprindere prin scânteie, iar supapa de evacuare este închisă. În acest
timp are loc procesul de admisie iar timpul se numește admisie.
b) timpul 2 – pistonul se deplasează de la PME la PMI, ambele supape sunt închise și
se realizează comprimarea aerului proaspăt sau a amestecului carburant. La
motoarele cu aprindere prin comprimare, la sfârșitul acestei curse începe injecția
combustibilului care se continuă și în prima parte a timpului trei iar datorită
temperaturii ridicate a aerului comprimat, motorina pulverizată fin se auto aprinde și
începe procesul de ardere care se desfășoară la presiune constantă. La motoarele cu
aprindere prin scânteie, la sfârșitul acestui timp se produce scânteia electrică care
aprinde amestecul carburant și are loc procesul de ardere, care se desfășoară la volum
constant, după legea reacțiilor în lanț, având un caracter exploziv. Acest timp este
denumit comprimare.
c) timpul 3 – gazele rezultate din ardere, în destinderea lor, prin presiunea pe care o
exercită imprimă pistonului o mișcare de la PMI la PME. Aceasta este singura cursă
din cadrul ciclului motor în care se produce lucru mecanic, ea numindu-se cursa
activă iar timpul 3 se numește timp motor. Ambele supape sunt închise pe durata
acestei curse. Acest timp este denumit destinderea sau detenta.

4
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
d) timpul 4 – pistonul se deplasează de la PME la PMI, supapa de evacuare se deschide
iar gazele de ardere sunt evacuate în afara motorului. Acest timp se numește
evacuarea.
Tabelul 1
Valorile presiunii și temperaturii la sfârșitul fiecărui proces termic
M.A.S. M.A.C.
Procesul
termic P (daN/cm2) T (0 C) P (daN/cm2) T (0C)
ADMISIA 0,85-0,95 80-90 0,85-0,95 90-100
COMPRIMAREA 5-12 250-700 30-45 600-700
1800-
ARDEREA 25-45 1800-2000 35-50
2000
DETENTA 3-5 1000 2-4 1000
EVACUAREA 1,1-1,25 600-800 1,1-1,25 500-700

Din analiza datelor prezentate în tabelul nr. 1 rezultă următoarele:

- deosebirea cea mai importantă dintre cele două tipuri de motoare se observă la sfârșitul
procesului de comprimare, astfel la motoarele cu aprindere prin comprimare valorile presiunii și
temperaturii sunt mult mai mari în comparație cu valorile acestor parametri înregistrate la
motoarele cu aprindere prin scânteie;
- valorile ridicate ale presiunii și temperaturii din interiorul cilindrului unui motor cu
aprindere prin comprimare, obținute la sfârșitul procesului de comprimare, sunt necesare pentru
a asigura condițiile autoaprinderii motorinei fin pulverizate;
- la motoarele cu aprindere prin scânteie, se observă o creștere mare a presiunii din
interiorul cilindrului la sfârșitul procesului de ardere, determinată de caracterul exploziv al acestui
proces;
- pentru procesele de admisie, detentă și evacuare valorile presiunii și temperaturii sunt
apropiate pentru cele două tipuri de motoare.
Funcționarea motoarelor termice cu ardere internă în patru timpi poate fi reprezentată
grafic prin variația presiunii în funcție de volumul cilindrului, în timpul unui ciclu motor

1.3 Mecanismul motor

Mecanismul motor asigură spațiul în care se desfășoară ciclul motor, contribuind la
transformarea căldurii rezultată prin arderea combustibilului în lucru mecanic și de a
transforma mișcarea rectilinie alternativă a pistoanelor în mișcare de rotație continuă a
arborelui cotit.

Mecanismul motor se compune din părți fixe și din mecanismul bielă manivelă
(părți mobile). Părțile fixe ale mecanismului motor sunt: blocul motor (bloc carter),
cilindrii și chiulasa. Mecanismul bielă manivelă este format din: piston, segmenți, ax piston
(bolț), bielă, arbore motor (arbore cotit) și volant – figura 4 și figura 5.

Blocul motor reprezintă suportul pe care se montează majoritatea pieselor

motorului. El este realizat din fontă sau aliaje de aluminiu, prin turnare, sub forma unei
piese unice. Blocul motor este format din două compartimente: blocul cilindrilor și carterul

5
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
superior. Blocul cilindrilor, partea superioară a blocului motor este prevăzut cu locașuri
pentru cilindrii. Carterul superior, partea inferioară a blocului motor este prevăzut cu
suporți pentru montarea arborelui cotit. Blocul motor mai prezintă următoarele: spații
pentru circulația lichidului de răcire, canale pentru circulația uleiului, locașuri prevăzute
cu bucșe pentru montarea arborelui cu came, locașuri pentru montarea tacheților, locașuri
pentru tijele împingătoare, orificii filetate pentru montarea chiulasei, băii de ulei, pompei
de apă, pompei de ulei și altor piese ale motorului.

Figura 5 – Mecanismul bielă-manivelă

1 – supapă de admisie; 2 – supapă de evacuare; 3 – bloc motor; 4 – piston; 5 – axul pistonului
sau bolț; 6 – bielă; 7 – manivelă; 8 – arbore motor sau arbore cotit; 9 – volant.

Cilindrul asigură spațiul necesar desfășurării ciclului motor și în interiorul lui se

deplasează pistonul. Este realizat prin turnare centrifugală din fontă aliată. Cilindrul poate
fi turnat direct (fix) în blocul motor sau amovibil (demontabil). Cilindrul amovibil poate fi
de tip umed (pereții săi exteriori vin în contact direct cu lichidul de răcire) sau de tip uscat.
Cilindrii turnați în blocul motor prezintă avantajul unei siguranțe în exploatare mai mare și
dezavantajul unor reparații mai greoaie și cu preț de cost mai mare. Cilindrii amovibili
prezintă avantajul unor reparații rapide fără o dotare tehnică deosebită a atelierului și
dezavantajul unei siguranțe în exploatare mai scăzute (prin deteriorarea garniturilor de
etanșare, lichidul de răcire pătrunde în baia de ulei iar vibrațiile cilindrului din timpul
funcționării determină scăderea duratei de folosință). Cilindrii amovibili umezi au
suprafața exterioară neprelucrată mecanic cu excepția zonei de etanșare cu blocul motor
care este fin prelucrată și prezintă canale pentru montarea inelelor sau garniturilor de
etanșare.

Chiulasa are rolul de a închide camera de ardere la partea superioară. Este realizată
prin turnare din fontă sau din aliaje de aluminiu. Partea inferioară se prelucrează mecanic
și trebuie să fie perfect plană. Chiulasa prezintă orificii pentru intrarea sau ieșirea gazelor
din cilindrii, spații pentru circulația gazelor proaspete și spații pentru circulația gazelor
arse, spații pentru circulația lichidului de răcire, locașuri pentru montarea injectoarelor,
spații de trecere pentru tijele împingătoare și găuri filetate. Chiulasa se montează pe partea

6
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
superioară a blocului cilindrilor prin intermediul unor prezoane iar etanșarea dintre chiulasă
și blocul cilindrilor se asigură cu o garnitură specială denumită garnitură de chiulasă.

Pistonul ( figura 6 – 8 și figura 7 – 11) asigură evoluția fluidului motor în cilindru

și îndeplinește următoarele roluri: transmite bielei forța de presiune a gazelor de ardere,
asigură etanșarea cilindrului în ambele sensuri (împiedică scăparea gazelor în baia de ulei
și pătrunderea uleiului în camera de ardere), evacuează o parte din căldura dezvoltată prin
arderea combustibilului și transmite cilindrului reacțiunea normală a bielei asigurând
ghidarea acesteia în cilindru. Pistonul este confecționat din aliaje de aluminiu pentru a
avea o masă redusă și pentru a putea conduce căldura primită. Părțile principale ale unui
piston sunt: capul pistonului, zona de etanșare, zona de ghidare (fusta pistonului) și umerii
pistonului. Capul pistonului asigură preluarea forței gazelor de ardere iar forma sa diferă
în funcție de tipul motorului. La motoarele cu aprindere prin scânteie capul pistonului este
plat sau bombat iar la motoarele cu aprindere prin comprimare cu injecție directă prezintă
o excavație care are rolul de a omogeniza motorina injectată în cilindru cu aerul
comprimat. Zona de etanșare prezintă canale pentru montarea segmenților. Umerii
pistonului realizați la partea interioară a pistonului asigură montarea bielei prin
intermediul axului pistonului.

Figura 6 – Ansamblul piston – bolț – bielă

1, 2 – segmenți de etanșare sau de

compresie;
3, 4, 5 – componente segment de ungere;
6 – siguranță;
7 – bolț;
8 – piston;
9 – bucșă;
10 – bielă;
11, 12 – cuzineți;
13 – capac de bielă;
14 – șurub.

Segmenții (figura 5 – 1, 2 , 3, 4 și 5) se montează în canalele exterioare ale

pistonului și sunt de două tipuri: segmenți de compresie și segmenți de ungere. Segmenții
de compresie se montează în primele canale ale pistonului și asigură etanșeitatea dintre
piston și cilindru. Segmenții de ungere se montează în canalele următoare ale pistonului,
care sunt prevăzute cu orificii și asigură ungerea dintre piston și cilindru. La cursele
descendente ale pistonului ei curăță peretele cilindrului de pelicula de ulei pentru a evita
arderea acesteia și implicit consumul de ulei. Ambele tipuri de segmenți sunt sub forma

7
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
unor inele confecționate din fontă, tratată termic pentru a deveni elastică. Segmenții de
ungere prezintă pe suprafața laterală fante pentru circulația uleiului.

Axul pistonului (figura 5 – 7) asigură asamblarea pistonului cu biela. El este

confecționat din oțel aliat, tratat termic prin curenți de înaltă frecvență și are o secțiune
tubulară pentru a mări rezistența la încovoiere și pentru a reduce valoarea forței de inerție
în punctele moarte ale pistonului. Pentru a permite oscilațiile bielei față de piston, bolțul
se poate monta astfel: mobil în umerii pistonului și fix în capul mic al bielei, fix în umerii
pistonului și mobil în capul mic al bielei, mobil atât în umerii pistonului cât și în capul
mic al bielei (bolț flotant). Această ultimă soluție asigură o uzură redusă și uniformă a
axului pistonului.

Biela (figura 6 – 10 și figura 7 – 3) asigură transmiterea forței de la piston la

arborele cotit și împreună cu acesta transformă mișcarea rectilinie alternativă a pistoanelor
în mișcare de rotație. Biela este confecționată din oțel aliat rezistent la solicitarea de
flambaj. Ea este formată din capul mic, corpul sau tija bielei și capul mare. Capul mic
prevăzut cu o bucșe din bronz sau din aliaje antifricțiune se montează articulat pe axul
pistonului. Capul mare prevăzut cu un capac se montează articulat pe fusul maneton al
arborelui motor se prezintă cuzineți bimetalici.

Figura 7 – Componentele
mecanismului motor

1 – camere de ardere;
2 – canale pentru segmenții de
etanșare sau de compresie;
3 – biela;
4 – volant;
5 – contragreutate;
6 – arbore cotit (fusuri paliere);
7 – bolțul pistonului (axul);
8 – fus palier;
9 – sector dințat pentru
distribuție și de acționare a
diferitelor pompe;
10 – canal segment de ungere;
11 – piston.

Arborele motor sau arborele cotit prezentat în figura 7 – 6, este realizat din oțel
aliat sau din fontă maleabilă. El este format din: fusuri paliere, fusuri manetoane, brațe
manetoane, flanșa pentru volant și partea de calare. Fusurile paliere sunt dispuse pe
aceeași linie și asigură montarea arborelui cotit în suporți blocului motor, prevăzuți cu

8
 LUCRARE DE LABORATOR – BAZA ENERGETICĂ ȘI MAȘINI AGRICOLE
Asist. univ. dr. ing. Liviu C. BUTNARU, note de laborator, 2023
cuzineți bimetalici (figura 5 – 11 și 12), care se numesc și lagăre paliere. Fusurile
manetoane sunt decalate în spațiu în funcție de numărul cilindrilor și pe ele se montează
bielele. Fusurile paliere și manetoane sunt locuri de uzură, din această cauză se
prelucrează foarte fin prin rectificare și se tratează termic. Brațele manetoane fac legătura
între fusurile paliere și fusurile manetoane. Partea de calare este prevăzută cu locașuri de
pană pentru montarea roților dințate ale distribuției, roții de curea pentru antrenarea
pompei de apă, ventilatorului și alternatorului iar la unele motoare se montează și o roată
dințată care antrenează pompa de ulei. La majoritatea motoarelor, arborele motor se
prevede cu canale interioare pentru circulația uleiului între fusurile paliere și fusurile
manetoane. Arborele cotit însumează lucrul mecanic produs în fiecare cilindru și-l
transmite utilizatorului. De asemenea el antrenează sistemele auxiliare ale motorului.

Volant, prezentată în figura 7 – 4, are rolul de a uniformiza mișcarea arborelui

cotit, ea înmagazinează energia din timpii activi și o cedează pentru executarea timpilor
pasivi ai ciclului motor. Volanta este sub forma unui disc, masiv, confecționat din fontă
sau oțel prevăzută la exterior cu o coroană dințată pentru pornirea motorului.

II Activitate practică

1) Având informațiile prezentate în materialul de mai sus, a videoclipurilor,

precum și după vizualizarea motoarelor și componentelor motoarelor din cadrul
laboratorului de bază energetică și mașini agricole, identificați toate elementele
componente ale unui motor cu ardere internă.