PROIECT DE SEMESTRU

DIMENSIONAREA VOLANTULUI UNUI MOTOR CU

ARDERE INTERNĂ
la

MECANISME II

Sem. I, An 2017-2018

Îndrumător științific:
Asist.dr.ing. Ciprian-Radu RAD

Student: Cărăușan Horațiu

Grupa: 2431/2
 Cărăușan Horațiu

Cuprins

1. Tema de proiect 3
2. Justificarea abordării temei 4

2.1 Noțiuni introductive despre motoarele cu ardere internă 4

2.2 Ciclul de funcționare Otto 5
2.3 Rolul și importanța volantului 7

3. Memoriu justificativ de calcul 8

3.1 Analiza cinematică a mecanismului manivelă-piston 8

3.2 Calculul forțelor de presiune 11
3.3 Calculul forțelor de inerție 11
3.4 Calculul forței rezultante din piston 12
3.5 Calculul momentului redus 13
3.6 Calculul momentului redus total 13
3.7 Calculul momentului rezistent redus 14
3.8 Calculul momentului de inerție al volantului 16
3.9 Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului 16

BIBLIOGRAFIE 18

ANEXE x

A1 – Desenul de execuție al volantului x

2
Proiect de semestru

1. Tema de proiect
Se dă un motor cu ardere internă M în 4 timpi (ciclul Otto) cu 3 cilindrii în linie care
antrenează o mașină de lucru M.L. (Figura.1) . Se cunosc:

Se consideră că manivela și biela au o secțiune constantă iar ordinea de aprindere este 1, 3,2

Figura 1: Schema conceptuală

Curba de presiune
1000000
800000
600000
400000
Curba de
200000 Figura 2: Curba de presiune
presiune
0
-200000 0 200 400 600 800

3
 Cărăușan Horațiu

2. Justificarea abordării temei:

2.1 Noțiuni introductive despre motoarele cu ardere internă

Prin definiție, un motor termic transformă căldura produsă prin arderea unui amestec
combustibil în lucru mecanic. Se numește „cu ardere internă” deoarece arderea
combustibilului utilizat se face în interiorul motorului, produsele arderii intrând în
componența amestecului combustibil. Pistonul, împreuna cu mecanismul bielă-manivelă au
rolul de a transforma energia termică în energie mecanică. Patru timpi reprezintă succesiunea
de transformări fizico-chimice ce au loc în motor pentru a efectua un ciclu motor complet.

Astfel putem spune că motorul cu ardere internă, cu piston, este un motor termic care,
prin evoluția amestecului combustibil, transformă energia termică în lucru mecanic. Evoluția
amestecului combustibil în motor este realizată cu ajutorul pistonului, care, prin intermediul
mecanismului bielă-manivelă, transformă mișcarea alternativă de translație în mișcare de
rotație.

În figura de mai sus se prezintă o secțiune printr-un motor termic cu piston:

1. bujie
2. arbore cu came
3. supapa de admisie
4. galerie de admisie
5. chiulasă
6. blocul motor
7. arbore cotit
8. bielă
9. piston
10. bolț
11. segmenți
12. galerie de evacuare
13. supapa de evacuare
14. arbore cu came [1]

4
Proiect de semestru

2.2 Ciclul de funcționare Otto

Motorul Otto standard este un motor în 4 timpi în care pistonul face 4 curse. [2]

Ciclul motor

Totalitatea stărilor succesive prin care trece amestecul carburant într-o transformare,
începând dintr-o stare inițială până când revine la starea inițială, se numește ciclu
termodinamic sau ciclu motor.

Timpul 1: Admisia

Pistonul pornește de la capătul

superior al cilindrului iar în
cilindru este aspirat amestecul de
aer și benzină deoarece supapa de
admisie este deschisă. La sfârșitul
acestui timp, pistonul ajunge la
capătul inferior și supapa de
admisie se închide.

5
 Cărăușan Horațiu

Timpul 2: Compresia

Amestecul se încălzește până

când pistonul ajunge la capătul
superior.

Timpul 3: Arderea și destinderea

O descărcare electrică a bujiei

aprinde amestecul carburant a
cărui ardere are loc rapid, ca o
explozie. Presiunea și temperatura
în cilindru cresc brusc având cași
consecință împingerea pistonului.

Timpul 3 este timpul motor, în

care se efectuează lucru mecanic
asupra pistonului. La sfârșitul
acestui timp se deschide supapa
de evacuare.

Timpul 4: Evacuarea

Pistonul se ridică iar

gazele sunt evacuate, supapa de
evacuare fiind deschisă. La
capătul ciclului, supapa de
evacuare se închide iar supapa de
admisie se deschide astfel
începând un nou ciclu.

6
Proiect de semestru

2.3 Rolul și importanța volantului

Volantul reprezintă, alături de arborele cotit, una dintre cele mai importante piese ale
motorului cu ardere internă. Deși servește mai multor scopuri, principala sa sarcină o
reprezintă uniformizarea mișcarii de rotație a arborelui cotit. De asemenea, prin intermediul
sistemului de ambreiaj, volantul este responsabil și de transmiterea cuplului motor către
sistemul de transmisie al autovehiculului.

În ceea ce privește motivele pentru care este necesara uniformizarea mișcării de rotație,
trebuie avute în vedere cel puțin două aspecte.

În primul rând, lucrul mecanic generat de piston nu este unul continuu, dat fiind faptul
că forța de apăsare acționează asupra arborelui cotit doar pe cursa de destindere a pistonului.
De asemenea, al doilea aspect important este acela că mecanismul bielă-manivelă are o
mișcare alternativă, cu viteză variabilă, ceea ce face ca mișcarea arborelui cotit să nu fie una
complet uniformă.

Practic, uniformizarea mișcării de rotație a arborelui cotit, respectiv transformarea ei

intr-o mișcare continuă, are loc datorită faptului că volantul dispune de o masă foarte mare și
o inerție pe măsura. Volantul acționează astfel ca un acumulator de energie cinetică,
înmagazinând energie mecanică pe cursa de destindere a fiecărui piston.

Am precizat mai devreme ca volantul mai are si rolul de a transmite cuplul motor
cutiei de viteze, prin intermediul ambreiajului (discul de ambreiaj este cuplat cu volantul pe
partea dinspre motor, respectiv cu placa de presiune pe partea dinspre cutia de viteze). De
asemenea, o alta functie pe care o indeplineste este aceea ca, prin intermediul coroanei dințate
și cu ajutorul electromotorului, ajută la pornirea motorului. [3]

7
 Cărăușan Horațiu

3. Memoriu justificativ de calcul:

3.1 Analiza cinematică a mecanismului manivelă-piston

Utilizând relațiile :

Se calculează spațiul, viteza și accelerația punctului B al pistonului mecanismului bielă-

manivelă, considerând pentru o rotație a manivelei 12 poziții.

Utilizând datele de intrare :

Se obțin valorile pentru spațiu, viteză și accelerație înregistrate în sistemul de coordonate

xOy. [4]

Figura 3: Schema cinematică

8
Proiect de semestru

Date Tabelul 1

9
 Cărăușan Horațiu

Spatiul parcurs de piston

140
120
100
80
60 Spatiu
40
20
0
0 200 400 600 800

Viteza pistonului
15

10

0 Viteze
0 200 400 600 800
-5

-10

-15

Acceleratia pistonului
4000
3000
2000
1000
0
Acceleratii
-1000 0 200 400 600 800
-2000
-3000
-4000
-5000

10
Proiect de semestru

3.2 Calculul forțelor de presiune

Forța de presiune este datorată gazelor din cilindru și se obține din relația:

unde „p” reprezintă valorile presiunii din cilindru și se citesc din diagrama de calcul al
motorului, în funcție de poziția manivelei. [4]

Presiuni
5000
0
-5000 0 200 400 600 800
-10000
-15000
Presiuni
-20000
-25000
-30000
-35000
-40000

3.3 Calculul forțelor de inerție

Pentru calculul forțelor de inerție se aplică metoda concentrării maselor în două
puncte. În acest sens masa manivelei se concentrează în O și A, masa bielei în A și B iar masa
pistonului se consideră aplicată în centrul de geutate B (Figura 3). [4]

Forte de inertie
15000

10000

5000
Forte de inertie
0
0 200 400 600 800
-5000

-10000

11
 Cărăușan Horațiu

Se vor utiliza următoarele relații pentru calculul forțelor de inerție, care pot fi găsite in
tabelul 1:

3.4 Calculul forței rezultante din piston

Forța rezultantă se obține îsumând forța de inerție cu forța datorată presiunii din
cilindru. Datele se regăsesc în tabelul 1 , mai jos fiind reprezentată grafic forța rezultantă. [4]

Forta rezultanta
15000
10000
5000
0
0 200 400 600 800
-5000
Forta rezultanta
-10000
-15000
-20000
-25000
-30000

12
Proiect de semestru

3.5 Calculul momentului redus

Volantul fiind montat pe arborele cotit, forța din piston trebuie redusă la manivelă.
Momentul redus se calculează cu relația de mai jos, datele aflându-se in tabelul 2. [4]

Date Tabelul 2

3.6 Calculul momentului redus total

Momentul redus la arborele cotit se determină ca sumă algebrică a mometelor date de

fiecare cilindru in parte, însă decalate între ele. Momentul motor este o funcție periodică.
Dacă aprinderile sunt uniform distribuite, decalajul unghiurilor între aprinderi pentru motorul
în 4 timpi ci 3 cilindrii este:

13
 Cărăușan Horațiu

În tabelul 2 sunt trecute valorile momentelor reduse în cele 24 de poziții aferente fiecărui
cilindru, precum și momentul redus total al motorului cu 3 cilidrii în linie iar mai jos se află
reprezentarea grafică a momentului redus total. [4]

Moment total redus

600

400

200 Moment total redus

0
0 200 400 600 800
-200

Moment total redus pe un interval

600

400

200 Moment total redus

0
0 100 200 300
-200

3.7 Calculul momentului rezistent redus

Se trasează prin puncte curba de variație a momentului motor redus pentru un ciclu
cinematic de 240 de grade, adoptând scările momentelor și a unghiurilor. În faza de regim,
lucrul mecanic motor este egal cu lucrul mecanic rezistent pe parcursul unui ciclu cinematic.

Lucrului mecanic motor îi corespunde aria închisă de curba momentului motor redus,
cu axa absciselor. Scazându-se din aria pozitivă, aria negativă se obține ΔA.

Lucrul mecanic rezistent este egal cu aria închisă de momentul rezistent redus al
mașinii de lucru. Din egalarea celor două arii rezultă ordonata y care la scară reprezintă
momentul rezistent redus. [4]

Alături am atașat și graficul utilizat pentru determinarea momentului rezistent redus.

14
Proiect de semestru

15
 Cărăușan Horațiu

3.8 Calculul momentului de inerție al volantului

Momentul de inerție al volantului rezultă din formula:

unde Amax este aria celei mai mari bucle pe care o închide diagrama. [4]

3.9 Calculul dimensiunilor geometrice ale volantului

Volantul se poate executa într-o varietate de forme constructive, însa este extrem de
important caracterul funcțional al acestuia, fiind determinat de forma si dimensiunile acestuia.
În cele ce urmează sunt prezentate relațiile de calcul și dimensiunile acestuia. [4]

16
Proiect de semestru

17
 Cărăușan Horațiu

Bibliografie

[1]- http://e-automobile.ro/categorie-motor/20-general/32-motor-termic-automobile.html

[2]- http://www.referatele.com/referate/fizica/online5/Motoarele-cu-ardere-interna---Motorul-
Otto-Motorul-Diesel-Puterea-Cuplul-referatele-com.php

[3]- http://www.turbineauto.ro/blog/volant-motor/

[4]- Introducere in teoria mecanismelor , Ion Aurel Stoica, Viorel Handra-Luca

18
Proiect de semestru

Anexe

Desen de executie al volantului

19