TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013

Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 1

TERMOTEHNICA II
CURS 13-14
MOTOARE CU ARDERE INTERNA
7.1 Generalitati. Criterii de clasificare
Motoarele cu ardere interna sunt masini termice motoare care produc lucru mecanic pe
seama caldurii dezoltate prin arderea combustibilului intr-un cilindru sau intr-o camera de ardere
plasata in interiorul masinii.
Ciclul motor are loc intr-un cilindru prevazut cu un piston legat de arborele motor
(cotit). Pistonul executa o miscare alternanta intre doua pozitii extreme, numite punct mort
interior (p.m.i. ) sau punct mort superior si punct mort exterior (p.m.e) sau punct mort inferior.
Cele mai importante criterii de clasificare ale motoarelor cu ardere interna sunt:
a) Dupa numarul de timpi:
- motor in patru timpi : la care ciclul de functionare se realizeaza in patru curse ale
pistonului (doua rotatii ale arborelui cotit); Cei patru timpi de functionare sunt: admisia,
compresia, destinderea si evacuarea.
TIMPUL I - Admisia - pistonul care se deplaseaza de la punctul mort superior catre
punctul mort inferior creaza o depresiune care provoaca aspiratia incarcaturii proaspete de
amestec (combustibil si aer la motoarele cu prindere prin scanteie) si aer (la motoarele cu
aprindere prin comprimare) prin supapa de admisie deschisa.
TIMPUL II - Comprimarea - are loc prin deplasarea pistonului de la punctul mort
inferior catre punctul mort superior. Ambele supape sunt inchise. La sfarsitul cursei de
comprimare, amestecul aer combustibil este aprins (la motoarele cu aprindere prin scanteie)
iar la motoarele cu aprindere prin comprimare, in masa de aer cald se injecteaza combustibilul
care se aprinde (avans la injectie).
TIMPUL III Arderea si detenta este partea utila din ciclu, in care se produce lucru
mecanic; pistonul se deplaseaza de la punctul mort superior catre punctul mort inferior. In
apropierea punctului mort inferior, spre finalul cursei de destindere se deschide supapa de
evacuare (cu avans la evacuare), producandu-se evacuarea libera datorita diferentei de presiune
dintre gaze si atmosfera.
TIMPUL IV Evacuarea pistonul se intoarce din punctul mort inferior catre punctul
mort superior si matura gazele de ardere, care parasesc cilindrul prin supapa de evacuare,
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 2
Figura 1 ilustreaza locatia pistonului in interiorul cilindrului, specifica fiecarei timp.
Fig. 1. Schema functionarii motorului in patru timpi
- motor in doi timpi (t = 2), la care ciclul de functionare se realizeaza in doua curse ale
pistonului (o rotatie a arborelui cotit).e pastreaza timpii principali de comprimare si destindere,
comuni tututror motoarelor termice, lipsind timpii de evacuare si admisie ca timpi independenti.
Aseste doua procese sunt inlocuite prin faze de scurta durata, la sfarsitul cursei de destindere si
inceputul cursei de comprimare.
b) Dupa modul de aprindere a amestecului carburant:
- motor cu aprindere prin scanteie (MAS)
Motoare cu arindere prin scanteie aprinderea combustibilului usor volatil se face de la o sursa
exterioara, in mod provocat. Motoarele de acest tip functioneaza dupa ciclul termodinamic Otto
sau Beau de Rochas. Acestea se numesc impropriu motoare de explozie, deoarece arderea nu are
caracterul unei unde explozive, viteza de propagare a flacarii fiind de ordinul a 15.....30m/s.
- motor cu aprindere prin compresie (MAC)
Motoare cu aprindere prin comprimara- aspira aer proaspat pe care il comprima pana la
temperaturi si presiuni ridicate; combustibilulul pulverizat in masa de aer cald se autoaprinde.
Motoarele cu aprindere prin compresie functioneaza dupa ciclul termodinamic Diesel.
c) Dupa numarul de cilindri:
- motoare monocilindrice
- motoare policilindrice, cu cilindrii dispusi in linie, in V, in stea, etc.
Clasificarea motoarelor cu ardere interna dupa domeniul de aplicatie este surprinsa in tabelul 1.
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 3
Tabel 1. Clasificarea motoarelor cu ardere interna functie de domeniul de aplicatie.
Se definesc:
- Punct mort interior (PMI) denumit si punct mort superior- este pozitia pistonului care
corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor in cilindru (eng. top dead center).
- Punct mort exterior (PME) denumit si punct mort inferior - este pozitia pistonului care
corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor in cilindru (bottom dead center)
Fig.2. Ilustratie PMI,PMS, cursa, alezaj
- Cursa pistonului (S) (eng.stroke) Cursa pistonului este marimea distantei dintre punctul
mort interior si punctul mort exterior,.
- Alezajul cilindrului (D) (eng. bore) Alezajul este diametrul interior al cilindrului motor.
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 4
- Volumul camera de ardere (Vmin) denumit si spatiu mort (eng. clearance volume)-este
volumul minim din cilindru cand pistonul se afla in pmi (pms).
- Volum util al cilindrului sau cilindreea unitara (Vc)- (eng. displacement volume)-
reprezinta volumul descris de piston intre pmi si pme.
S
4
D
V V V
2
min max c
t
= = ; iar
1
V
V
c
1
c
c
= , (1)
unde D este diametrul cilindrului, iar S cursa pistonului.
- Volum total al cindrului (Vmax)- Volumul total al cilindrului este spatiul total din cilindru
masurat in momentul cand pistonul se afla la punctul mort exterior ;volumul total al
cilindrului este format din insumarea volumului util al cilindrului cu volumul camerei de
ardere.
- Capacitate cilindrica (Vt) denumita cilindree sau litraj- suma volumelor utile ale tuturor
cilindrilor unui motor exprimata in centimetri cubi sau litri.
- Raport de compresie ()- unul din parametrii cei mai importanti ai ciclului temodinamic al
motoarelor cu ardere interna cu piston este raportul de compresie , definit prin raportul
dintre volumul maxim si volumul minim, delimitate de piston in miscarea sa alternanta
(fig.1):
2
1
min
max
V
V
V
V
= = c (2)
Fig. 3 . Cilindreea si volumul camerei de ardere unui motor cu ardere interna
7.2 Ciclurile termodinamice ale motoarelor cu ardere interna cu piston
7. 2.1 Ciclul teoretic al motoarelor cu aprindere prin scanteie (MAS-OTTO)
Ciclul teoretic al motorului cu aprindere prin scanteie este ciclul Otto sau Beau de
Rochas. O comparatie intre ciclul real si cel teoretic al motoarelor cu aprindere prin scanteie,
reprezentat in diagrama p-V se poate observa in figura 4:
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 5
Fig.4. Diagrama indicata si ciclul teoretic aul unui motor cu aprindere prin scanteie in
diagrama p-V
a) b)
Fig. 5. Ciclul termodinamic al motorului
cu aprindere prin scanteie in diagramele p-V(a) si T-s (b)
- 1-2 comprimarea adiabata a agentului de lucru, de la volumul maxim V
max
=V
1
,
delimitat de piston aflat in p.m.e., pana la volumul minim V
min
=V
2
, corespunzator
volumului camerei de ardere al ciclul real. Acest proces este caracterizat prin raportul de
comprimare c.
- 2-3 ardere izocora are loc aportul de caldura Q
23
, proces echivalent producerii caldurii
prin ardere. Prin definitie raportul de crestere a presiunii la incalzirea izocora, , este:
=
p
p
3
2
, (3)
- 3-4 destinderea adiabata este procesul in care are loc transformarea caldurii in lucru
mecanic, reprezinta portiunea utila din ciclu.
V
4
3
2
Q
41
Q
23
0
1
p
V
min
V
max
V
c
3
2
1
Q
23
Q
41
41
0
S
T
4
L
34
41
L
12
41
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 6
- Ciclul se inchide prin racirea izocora 4-1, similara cu evacuarea gazelor de ardere.7
Pentru a determina marimile caracteristice ale ciclului se calculeaza valorile parametrilor
de stare in punctele caracteristice ale ciclului, considerand cunoscuta temperatura punctului
initial T
1
=T
ma
, precum si parametrii c si .
+ din ecuatia adiabatei 1-2 se determina temperatura la finalul procesului de
comprimare:
1 k
2 2
1 k
1 1
V T V T

= rezulta
1 k
1
1 k
2
1 k
1
1 2
T
V
V
T T

c = = ;
1 k
1 2
T T

c =
+ aplicand legea lui Charles pentru transformarea 2-3 se obtine temperatura la
finalul arderii:
3
3
2
2
T
p
T
p
= rezulta =

=
2
2
3 2
3
T
p
p T
T ; ] K [ T T T
1 k
1 2 3
c = =

;
+ 3-4 este o transformare adiabata iar V
4
=V
1
, rezulta T
4
=T
1
.
1 k
4
4
1 k
3
3
V T V T

= ; j K T
T
V
V
T T
1
1 k
3
1 k
4
1 k
3
3 4
=
c
= =

Cu aceste valori se pot calcula caldurile schimbate si lucrul mecanic produs de agentul
de lucru intr-un ciclu motor:
, )j J 1 T c m ) T T ( c m Q Q
1 k
1 v 2 3 v 23 sc
c = = =

(4)
, )j J 1 T c m ) T T ( c m Q Q
1 v 1 4 v 41 sr
= = = (5)
, ) , )j J 1 1 T c m Q Q L
1 k
1 v sr sc
c = =

(6)
Randamentul termic al motorului cu ardere la volum constant este:
, ) , )
, )
1 k 1 k
1 v
1 k
1 v
sc
t
1
1
1 T c m
1 1 T c m
Q
L


c
=
c
c
= = q (7)
Se observa ca:
lucrul mecanic, deci si puterea, se poate imbunatati prin marirea cilindreei, a presiunii
initiale, a raportului de comprimare si a raportului , adica a caldurii rezultate prin ardere,
prin cresterea consumului de combustibil.
randamentul termic depinde in cea mai mare masura de raportul de comprimare. De
asemenea este influentat de natura agentului de lucru prin indicele adiabatic k.
Se recomanda c = 4-12, valoarea maxima fiind limitata superior pentru ca la ciclul real,
apare pericolul arderii cu detonatie.
7.2.2 Ciclul teoretic al motoarelor cu ardere la presiune constanta
Ciclul teoretic al motorului cu ardere la presiune constanta (ciclul Diesel-lent) se
compune din doua adiabate, o izobara si o izocora (fig.2). Dupa acest ciclu functioneaza
motoarele cu aprindere prin comprimare.Arderea e treptata, pe masura injectiei de combustibil,
de unde si caracterul izobar al acestuia.
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 7
a) b)
Fig. 6. Ciclul termodinamic al motoarelor cu aprindere prin comprimare
in diagramele p-V (a) si T-s (b)
- 1-2 comprimare adiabata pana la temperatura de autoaprindere a motorinei.
- pe izobara 2-3 are loc aportul de caldura Q
23
, echivalenta caldurii produse prin ardere.
Pentru a defini conditiile de schimb de energie dintre sistem si mediul exterior se
introduce raportul de crestere a volumului la incalzirea izobarq , numit si grad de
injecie:
2
3
V
V
= (8)
- prin destinderea adiabata 3-4 se produce lucru mecanic;
- iar ciclul se inchide prin racirea izocora 4-1.
Pentru a determina marimile caracteristice ale ciclului se calculeaza si in acest caz
valorile parametrilor de stare in punctele caracteristice ale ciclului, considerand cunoscuta
temperatura punctului initial T
1
=T
ma
, precum si parametrii c si .
+ din ecuatia adiabatei 1-2 se determina temperatura la finalul procesului de
comprimare:
1 k
2 2
1 k
1 1
V T V T

= rezulta
1 k
1
1 k
2
1 k
1
1 2
T
V
V
T T

c = = ;
1 k
1 2
T T

c =
+ aplicand legea lui Boyle-Mariotte pentru transformarea 2-3 se obtine temperatura
la finalul arderii:
3
3
2
2
T
V
T
V
= rezulta =

=
2
2
3 2
3
T
V
V T
T ; ] K [ T T T
1 k
1 2 3
c = =

;
+ temperatura agentului de lucru la finalul destinderii adiabate:
1 k
4
4
1 k
3
3
V T V T

= ; j K
1
T
V
V
V
V
T
V
V
T T
1 k
1 k
1
1 k
2
2
1
3
3
1 k
4
1 k
3
3 4

|
.
|

\
|
c
c =
|
|
.
|

\
|
= =
j K T T
k
1 4
=
4
3 2
Q
41
Q
23
0
1
p
V
a V
c
V
4
3
2
1
Q
23
Q
41
0
S
T
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 8
Cu aceste valori se pot calcula caldurile schimbate si lucrul mecanic produs de agentul
de lucru intr-un ciclu motor:
j J ) 1 ( T c m ) T T ( c m Q Q
1 k
1 p 2 3 p 23 sc
c = = =

(9)
, ) j J 1 T c m ) T T ( c m Q Q
k
1 v 1 4 v 41 sr
= = = (10)
, ) j J 1 T c m ) 1 ( T c m Q Q L
k
1 v
1 k
1 p sr sc
c = =

(11)
Randamentul termic al motorului cu ardere la presiune constant este:
, )
, )
, )
) 1 ( k
1
1
) 1 (
1
k
1
) 1 (
) 1 ( T c m
1 T c m ) 1 ( T c m
Q
L
1 k
k
1 k
k 1 k
1 k
1 p
k
1 v
1 k
1 p
sc
t
c

=
c
c
=
c
c
= = q

(12)
Din analiza rezultatelor de mai sus, se observa ca:
lucrul mecanic se poate imbunatati prin marirea cilindreei, a presiunii initiale, a
raportului de comprimare si a gradului de injectie .
randamentul termic este influentat in mod determinant de raportul de comprimare si de
indicele adiabatic k. Cu marirea lui c pana la anumite valori, randamentul create apreciabil .
7.2.3. Ciclul teoretic al motoarelor cu ardere mixta
Ciclul teoretic al motorului cu ardere mixta (ciclul Diesel-rapid) se deosebeste de cele
precedente prin faptul ca aportul de caldura are loc atat la volum constant cat si la presiune
constanta. Acest ciclu teoretic se compune din doua adiabate, o izobara si doua izocore
Motoarele care functioneaza dupa acest ciclu sunt cu aprindere prin comprimare. Gradul de
injectie , care cu notatiile din figura 7 are expresia:
=
V
V
4
3
. (13)
a) b)
Fig.7 .Ciclul termodinamic al motorului cu ardere mixta in diagramele p-V (a) si T-s (b)
5
4
3
2
Q
51
Q
34
Q
23
0
1
p
V
c
V
5
4
3
2
Q
34
Q
51
0
S
T
Q
23
23
1
c
1
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 9
Temperaturile in punctele caracteristice ale ciclului sunt :
T
2
=c
k-1
T
1
; T
3
=c
k-1
T
1
; T
4
=c
k-1
T
1
si T
5
=
k
T
1
.
Se obtin urmatoarele relatii pentru schimbul de energie:
j , ) j
Q Q Q mc T k J
sc v
k
= + = +

23 34 1
1
1 1 c (14)
, ) j
Q Q mc T J
sr v
k
= =
51 1
1 (15)
, )
j , ) , ,
L V
p
k
k
c
k k
=

+

c
c
c
1 1
1 1 1
1 1
(16)
Randamentul termic :
, )
q
c


t
k
k
k
=

+

1
1 1
1 1
1
(17)
7.3 Parametrii caracteristici motoarelor cu ardere interna
Puterea dezvoltata de motorul cu ardere interna
- Puterea teoretica:
Pentru un motor cu ardere interna cu i cilindri, avand turatia n
r
, puterea teoretica este data
de relatia:
] kW [ N i L P
c
=
unde numarul de cicluri efectuate intr-o secunda de fiecare cilindru, N
c
:
] s / cicluri nr [
2 / 60
n
N
r
c
t
= unde timpi ai motorului
- Puterea indicata. Randamentul indicat
Puterea indicata a motorului este exprimata prin relatia:
] kW [ N i L P
c i i
=
unde lucrul mecanic indicat Li se obtine prin planimetrarea ariei indicate- rezulta prin
diferenta dintre aria buclei pozitive si aria buclei mici negative.
- Raportul dintre lucrul mecanic indicat si cilindreea unitara poarta numele de presiune
medie indicata si reprezinta unul din principalii parametri care evidentiaza
performantele motorului.
c
i
mi
V
L
p =
Puterea medie indicata exprimata in functie de presiunea medie indicata este:
] kW [ N i V p P
c c mi i
=
TERMOTEHNI CA I I - Not e de cur s-2012-2013
Sl . dr . i ng. Paul a UNGURESAN 10
- Randamentul indicat poate fi exprimat ca raport dintre lucrul mecanic indicat si
cantitatea de caldura preluata de la sursa calda :
Qsc
Li
= q
- Raportul dintre lucrul mecanic indicat si cel teoretic poarta numele de randament
relativ:
Lt
Li
r
= q
- Puterea efectiva- este puterea furnizata de motor consumatorului de putere. La mers in
gol puterea efectiva este zero. Diferenta dintre Pi si Pef reprezinta consumul propriu de
energie al motorului pentru antrenarea sistemelor auxiliare si invingerea frecarilor.
- Consumul de combustibil- Cantitatea de combustibil consumata de motor pentru
efectuarea unui ciclu este data de raportul dintre cantitatea de caldura primita in cursul
arderii si puterea calorica inferioara a combustibilului utilizat (Hi).
-
- Consumul orar de combustibil- se obtine cunoscand consumul de combustibil, de
numarul de cicluri efectuate intr-o ora si de numarul de cilindri ai motorului.
j h kg
nr i C
Ch /
2
60 1

=
1CP = 0.745 kW
1kW=1.34 CP
APLICATIE
Sa se efectueze calculul termic al ciclului unui motor cu ardere mixta, in patru timpi
avand alezajul de 110 mm, cursa de 130 mm si raportul de comprimare 17. Motorul are 4
cilindri in linie si functioneaza la turatia de 2500 rpm.
Se considera ca agentul termic este un gaz perfect cu proprietatile aerului, R= 287 J/kgK,
k=1.4. Presiunea de aspiratie este de 0.9 bar iar temperatura 30
0
C.
Raportul de crestere al presiunii este de 1.3, iar gradul de injectie este 1.7. Randamentul
relativ este de 0.78 iar puterea calorifica inferioara a motorinei este de 41855 kJ/kg.
Hi
Qsc
C
1
=