1.

Motorul cu ardere interna (MAI) – Definitie, componenta, schema elementara, etapele ciclului
motor, diagrama indicata.

Motoarele cu ardere interna sunt motoarele la care arderea combustibilului este realizata fie
intr-un agregat distinct, separat de motor, fie chiar in interiorul motorului, iar aerul care
furnizeaza oxigenul necesar arderii intra totodata si in compozitia fluidului de lucru al motorului.
Motorul cu ardere interna este realizat din:
-mecanismul motor
-parti fixe principale precum chiulasa, carterul si blocul cilindrilor
-mecanismul de distributie a gazelor
-instalatiile anexe precum: instalatia de pornire, de racire, de ungere, de aprindere, etc.

2. Dimensiunea si parametrii geometrici fundamentali ai motorului cu ardere interna (raportul

lambda)

Dimensiunile fundamentale a unui motor cu piston sunt reprezentate de DIAMETRUL

CILINDRILOR – D, si de catre CURSA PISTONULUI – S.
Acestea doua, impreuna cu distanta dintre axe, dispunerea cilindrilor, raportul r/L (r-raza
mecanismului motor, L- lungimea bielei), precum si numarul de cilindrii – I, determina
configuratia si dimensiunile unui motor cu piston.
 In faza de proiectare a motorului, in general din perechile de valori D, S, se aleg cele mai
convenabile.
Criteriul de alegere a valorilor este raportul S/D, care reprezinta pentru motor un rol
determinant din punct de vedere constructiva, astfel incat putem avea in functie de rezultatul
raportului 3 tipuri de motoare:

3. Dozajul amestecului, coeficientul de exces de aer, domenii si variatii

Dozajul reprezinta cantitatea de combustibil si aer care participa la ardere.

Un mod de apreciere a dozajului il reprezinta coeficientul de dozaj , d= Gcomb./Gaer.
In functie de valoarea lui d, amestecul poate fi: sarac, teoretic (stoechiometric) sau bogat.
Coeficientul de dozaj teoretic este :

Coeficientul de exces de aer este raportul dintre G aer de care dispune 1kg de combustibil si G
aer Gaert – cantitatea de aer necesara pentru arderea teoretica a acestei cantitati de
combustibil.

.
4. Clasificarea motoarelor cu ardere interna cu piston in functie de caracterul procesului de ardere.
In functie de caracterul procesului de ardere a MAI cu piston putem avea :

-Motoare cu ardere la VOLUM CONSTANT, unde pistonul nu se deplaseaza prea mult in timpul
procesului de ardere, determinand o evolutie dupa o curba apropiata de izocora. Ciclul de
referinta este Otto sau Beau de Rochas.
-Motoare cu ardere MIXTA, adica ardere la volum si presiune constanta, unde procesul de
ardere este dirijat astfel incat se determina o evolutie dupa o curba partial izocora si alta partial
izobara. Ciclul de referinta al acestor motoare poate fi Seiliger, Sabathe sau Trinkler.
-Motoare cu ardere la PRESIUNE CONSTANTA, unde deplasarea pistonului in timpul procesului
de ardere este mai mare decat la celelalte doua tipuri, astfel determinand o evolutie dupa o
curba izobara. Ciclul corespunzator este Diesel.

5. Parametrii indicati ai motoarelor: Definitie, nivelul de referinta, lucrul mecanic indicat consumat.

Lucrul mecanic indicat Li, reprezinta lucrul mecanic al diagramei de presiune indicate, exprimat
in J. Acesta este direct proportional cu aria considerata pozitiva a diagramei. Lucrul mecanic de
presiune joasa corespunde ariei de presiune negativa a diagramei si se considera inclusa in
consumul propriu de lucru al motorului.
Presiunea medie indicata, Pi, reprezinta lucrul mecanic indicat pe unitatea de volum a
cilindrului. Aceasta este definita prin relatia:

Randamentul indicat, reprezinta un parametru calitativ, el putand deservi la compararea unor

tipuri energetice diferite de motoare.
6. Parametrii efectivi ai motorului

Lucrul mecanic efectiv este reprezentat de lucrul mecanic cedat consumatorului de catre un
cilindru al motorului, pe durata unui ciclu de functionare, masurat in J.
In aceste conditii, la cuplajul de legatura dintre arborele cu came al motorului si consumator, se
va masura lucrul mecanic efectiv determinat de toti cilindrii motorului. i x Le
Trebuie mentionat ca lucrul mecanic efectiv masurat la cuplajul arborelui motor, este marimea
efectiva al motorului, pe cand cel masurat in cilindrii este lucrul mecanic indicat. Lucrul mecanic
efectiv este mai mic decat lucrul mecanic indicat, acest lucru deoarece motorul consuma o parte
din lucrul mecanic dezvoltat in cilindru pentru invingerea fortelor interioare, determinate de
anternarea instalatiilor auxiliare, frecarea mecanica intre suprafetele interioare, de schimbul de
gaze, etc.

Presiunea medie efectiva este reprezentata de lucrul mecanic efectiv furnizat de motor, pe
unitate de volum a cilindrului si se exprima prin relatia:

7. Criterii de apreciere a eficientei de umplere.

8. Influenta presiunii initiale si a temperaturii asupra umplerii

a) Prin presiune initiala se intelege presiunea incarcaturii proaspete la intrarea in supapa de

admisie a motorului si se considera a fi egala cu presiunea mediului inconjurator p0.
Se considera ca randamentul umplerii nu se modifica la variatiile presiunii initiale p0, deoarece
presiunea initiala afecteaza atat G1 cat si G0.
Pe de alta parte insa, cantitatea de incarcatura proaspata retinuta in cilindru, G1, este
influentata de variatiile presiunii initiale p0, care modifica densitatea astfel incat vom avea
G1=const. x
Se constata deci ca G1 variaza direct proportional cu presiunea initiala p0.
 In acest mod se explica:
-influenta altitudinii asupra umplerii motorului si deci asupra performantelor sale
-principiul precomprimarii incarcaturii proaspete in vederea supraalimentarii motorului pentru a
creste performantele acestuia.

b) Prin temperatura initiala se intelege temperatura incarcaturii proaspete la intrarea in supapa

de admisie a motorului si se considera egala cu T0.
La cresterea temperaturii initiale T0, randamentul umplerii creste deoarece se reduc pierderile
termice din procesul umplerii prin micsorarea gradului de preincalzire a incarcaturii proaspete.
Asupra lui G1, T0 are totusi o influenta mai complexa, astfel obtinandu-se relatia:

9. Influenta dozajului asupra cantitatii de umplere.

10. Influenta turatiei si a sarcinii
11. Influenta turbulentei din cilindru
 Turbulenta din cilindrul motorului este creata la trecerea incarcaturiii proaspete prin supapa de
admisie. Apar astfel diferente de viteza la periferia jetului de curgere pe sub supapa. Aceste
diferente de viteza fiind principala cauza a turbulentelor.

Intensitatea turbulentei este influentata de marimea turatiei motorului. La cresterea turatiei

motorului, intensitatea turbulentei creste.

Din punct de vedere al umplerii, turbulenta este o pierdere. Efectul este insa secundar, mai
importanta fiind influenta favorabila in procesul de formare a amestecului, in special la
motoarele Diesel.

12. Reprezentarea procesului de evacuare prin coordonate p-v. Etapele evacuarii, criterii.

Etapele evacuarii sunt:

Reprezentarea procesului de evacuare:

13.Premize ale aprinderii si arderii in MAS etapizarea arderii normale la MAS.
Definitia arderii, conditiile , modulul real , zonele din camerele de ardere,
diagrama de ardere

14.Fenomenul de ardere al motoarelor. Manifestari, particularitati,

ce inseamna arderea normala

O manifestarea a arderii anormale este detonatia.

Detonaţia apare la o presiune şi o temperatură înalte, spre
finele procesului de ardere şi este fără îndoială rezultatul
creşterii excesiv de rapide a vitezei de reacţie
Manifestarile detonatiei sunt:
-Diminuarea puterii indicate a motorului
-Micsorarea randamentului indicat
-Reducerea temperaturii gazelor evacuate.
15. Particularitati ale arderii la MAC. Etapele procesului
La motorul cu ardere prin comprimare, formarea amestecului este realizat in
urmatorul mod: combustibilul lichid este introdus in cilindru printr-o operatie
numita injectie, aproape de sfarsitul procesului de comprimare. In conditiile la
care lucreaza MAC-ul, combustibilul se arpinde si incepe sa arda chiar inainte
de sfarsitul injectiei. Pentru a se putea aprinde atat de repede, combustibilul
trebuie pulverizat foarte fin.
O particularitate a MAC-ului o reprezinta lipsa de omogenitate, a doua
particularitate este accea ca arderea diferitelor transe se face in conditii diferite
de puritate a incarcaturii.
Pentru a se realiza o ardere corecta a combustibilului, se ia precautia maririi
cantitatii globale de aer fata de necesarul teoretic .

16. Tipuri de caracteristici ale motoarelor cu ardere interna

Caracteristicile motoarelor cu ardere interna pot fi:
Caracteristici de reglare, de ex avansul la producerea scanteii, avansul
la injectie, dozajul, etc.
Caracteristici functionale, care sunt reprezentari ale marimilor
specifice in functie de un factor functional al motorului, cum ar fi
sarcina sau turatia.
Mai putem intalni caracteristici de pierderi, caracteristici de propulsie,
etc.