Sunteți pe pagina 1din 9

Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston

5.2 . Ipoteze de baza ale studiului termodinamic al ciclurilor Principiul de functionare al motorului cu ardere interna, ca masina termica, conduce la doua concluzii de baza, si anume: a) conform primului principiu al termodinamicii, motorul cu ardere interna nu poate produce lucru mecanic fara consum de caldura; b) Conform celui de al doilea principiu al termodinamicii functionarea motorului cu ardere interna este conditionata de existenta a doua surse de caldura, aflate la temperaturi diferite: o sursa calda, aflata n interiorul motorului si o sursa rece n exterior, reprezentata de mediul nconjurator . 5.3. Ciclul teoretic general al motoarelor cu ardere interna Ciclul teoretic general a fost introdus n teoria motoarelor cu ardereinterna, n vederea studiului termodinamic, de catre Profesorul dr. doc. Emil Gaiginschi. Acest ciclu are la baza ipoteza conform careia, att introducerea cantitatii de caldura, notata q1, ct si cedarea cantitatii de caldura din ciclu, notata q2, se fac n lungul unei succesiuni de transformari termodinamice simple, caracterizate prin: v = const., p = const. si T = const. n acest mod, rezulta ciclul reprezentat n fig. 5.1 a, n coordonate p, V si n fig. 5.1 b, n coordonate T, S, n care: 1 1v 1p 1T q q q q si 2 2v 2 p 2T q q q q (5.1) Avantajul major al acestui ciclu consta n faptul ca, actionndu-se asupra combinatiilor dintre transformarile n lungul carora au loc schimburile de caldura, rezulta un numar mare de cicluri teoretice particulare, considerate cicluri posibile, care includ toate ciclurile motoarelor termice cunoscute.

5.4. Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston uzuale a - motoare cu ardere la volum constant; b - motoare cu ardere mixta, la care arderea se desfasoara partial la volum constant si partial la presiune constanta; c - motoare cu ardere la presiune constanta.

La nivelul procesului de ardere, pentru motorul cu ardere la volum constant, evolutia c z a fost nlocuita prin izocora c z, pentru motorul cu ardere la presiune constanta, linia c z s-a nlocuit prin izobara c z, iar pentru motorul cu ardere mixta, evolutiile c - y si y z au fost asimilate cu izocora c y, respectiv izobara y z. n acest mod, cantitatile de caldura, care la motoarele reale se introduc prin arderea combustibilului, la ciclurile teoretice se nlocuiesc prin cantitatile de caldura introduse din exterior, n lungul transformarilor c z, fara pierderi. Pe de alta parte, izocorele d a constituie, pentru toate cele trei cicluri teoretice, linii de nchidere si, n acelasi timp, unicele portiuni prin care fluidul de lucru cedeaza caldura catre mediul exterior. 5.5. Analiza ciclului teoretic mixt Desi studiul ciclurilor teoretice ale motoarelor cu ardere interna cu piston se face dupa modelul ciclului teoretic general, pentru simplificare, generalizarea se va limita la nivelul ciclului teoretic mixt, adica ciclul motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim rapid de functionare.

5.6. Particularizari ale ciclului teoretic mixt 5.6.1. Ciclul teoretic al motoarelor cu aprindere prin scnteie

Se obtine astfel un ciclul termodinamic fundamental, la care att introducerea ct si cedarea de caldura se fac la volum constant si care se numeste ciclu izocor. 5.6.2. Ciclul teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim lent de functionare

Pe baza reprezentarilor n cele doua tipuri de coordonate, precum si arelatiilor de calcul a randamentului termic se analizeaza influentele diversilor factori, n special a parametrilor care determina configuratia ciclurilor, asupra acestui tip de randament 5.7. Influente asupra randamentului termic al ciclurilor teoretice 5.7.1. Influente asupra randamentului termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin scnteie

Dupa cum se observa, n domeniul rapoartelor mici, randamentul termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin scnteie este mai sensibil la modificarile raportului volumetric . La valori mai mari ale lui , cresterea randamentului termic devine nsa progresiv mai lenta, pentru ca apoi sa tinda asimptotic catre valoarea 1. 5.7.2. Influente asupra randamentului termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim lent de functionare Pentru a studia dependenta randamentului de acesti doi factori se vor considera urmatoarele cazuri: a) modificarea raportului volumetric de comprimare , valoarea lui ramnnd constanta;

b) modificarea raportului de destindere prealabila , valoarea lui ramnnd constanta. n concluzie, la cresterea raportului de destindere prealabila ', atunci cnd raportul volumetric de comprimare $ ramne constant, randamentul termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim lent de functionare scade.

c) modificarea simultana a celor doua rapoarte, raportul volumetric de comprimare si raportul de destindere prealabila

5.7.3. Influente asupra randamentului termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim rapid de functionare Aceasta categorie de motoare, prezinta o importanta deosebita, deoarece ea include motoarele Diesel pentru autovehicule rutiere, pentru tractoare si masini agricole, precum si motoare pentru masini si utilaje de constructii , etc., concluziile obtinute n urma studiului putnd fi deosebit de utile n vederea proiectarii si optimizarii lor. Posibilele modificari ale conditiilor de evolutie din acest ciclu teoretic conduc, n esenta, la trei cazuri care prezinta interes pentru studiul teoretic. Aceste situatii vor fi, pe scurt, grupate astfel: a) modificarea raportului volumetric de comprimare , valoarea parametrilor z si ramnnd constanta;

In acest caz de studiu, randamentul termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim rapid de functionare, variaza n acelasi sens cu raportul volumetric de comprimare , adica la cresterea lui , cnd valoarea parametrilor z si ramne constanta, randamentul termic creste. b) mentinerea constanta a raportului volumetric de comprimare , modificndu-se valoarea parametrilor z si ;

Astfel, n acest al doilea caz analizat se pune n evidenta faptul ca atunci cnd se mentine constant raportul volumetric de comprimare , modificndu-se valoarea parametrilor z si , randamentul termic al ciclului teoretic al motoarelor cu aprindere prin comprimare cu regim rapid de functionare, variaza n acelasi sens cu z si n sens invers cu .

c) modificarea simultana att a raportului volumetric de comprimare , ct si a parametrilor z si .

Relativ la acest al treilea caz, se concluzioneaza ca modificarea simultana a parametrilor , z si , cu mentinerea constanta a cantitatii de caldura q1, determina o variatie a randamentului termic n acelasi sens cu raportul volumetric de comprimare si sens invers cu cei doi parametri z si 5.8. Comparatii ntre ciclurile teoretice uzuale ale motoarelor cu ardere interna cu piston A. Grupa de criterii caracterizare prin egalitatea rapoartelor volumetrice ale ciclurilor care se compara,

B. Grupa de criterii caracterizate prin valori diferite ale rapoartelor volumetrice apartinnd ciclurilor care se compara,

Astfel, n acest caz de comparatie, considernd aceleasi temperaturi si aceleasi presiuni maxime ale ciclurilor puse n discutie, randamentul termic cel mai bun l va avea ciclul cu raportul volumetric de comprimare cel mai mare, adica ciclul izobar, succedat de ciclul mixt si de cel izocor.

Studiul procesului de admisie al motoarelor cu ardere interna cu piston n patru timpi


6.2. Admisia normala la motoarele n patru timpi Deoarece variatiile de presiune din cilindri, corespunzatoare proceselor de schimb de gaze sunt reduse n raport cu presiunea atmosferica, daca se ridica diagrama indicata a ntregului ciclu ele nu apar. De aceea este necesar ca variatiile de presiune n cursele de admisie si evacuare sa fie urmarite la o alta scara dect cea a diagramei ciclului. n acest caz, presiunile ridicate corespunzatoare proceselor de comprimare, ardere si destindere ies din cmpul diagramei. Desfasurarea procesului real al umplerii poate fi urmarita totusi cu ajutorul diagramei indicate (ciclul real partea de umplere), analizndu-se nsa numai partea inferioara care se numeste si diagrama de pompaj. n acest scop se stabilesc corespondentele dintre presiunea p din cilindru, viteza W a de curgere a ncarcaturii proaspete prin supapa de admisie si viteza W p a pistonului n fiecare moment al procesului de admisie.

Fig. 6.1 Evolutia parametrilor procesului de umplere prin intermediul diagramei de pompaj

Analiza procesului de umplere conduce la concluzia ca, n realitate, nu exista o coincidenta ntre deplasarea pistonului n cursa de admisie si realizarea procesului umplerii; suprapunerea este numai partiala. Tocmai de aceea, comanda supapei de admisie trebuie facuta astfel ca deschiderea si nchiderea ei sa nu se produca n punctele moarte ci n momente astfel alese nct sa se asigure patrunderea si retinerea n cilindru a unei cantitati ct mai mari de ncarcatura proaspata. Supapa de admisie se deschide n general n avans fata de PMI si se nchide ntotdeauna dupa PME .Aceste momente de deschidere sau de nchidere ale supapei de admisie n raport cu punctele moarte, se numesc cotele de reglaj ale umplerii. Ele se exprima n unghiuri de rotatie ale arborelui cotit RAC. 6.3. Criterii de apreciere a eficientei procesului de admisie Eficienta procesului de umplere se apreciaza prin cantitatea de ncarcatura proaspata efectiv retinuta n cilindrul motorului, notata cu G1, dar mai ales prin randamentul umplerii, care se noteaza cu V si se defineste ca raportul G1 / G0 unde: G0 este cantitatea de ncarcatura proaspata ce ar putea sa fie retinuta ncilindrul motorului, n conditiile unei umpleri optime, adica daca ar umple volumul Vs la parametrii p0 si T0.

6.4. Influente asupra admisiei normale la motoarele n patru timpi 6.4.1. Influenta proprietatilor ncarcaturii proaspete a) Influenta presiunii initiale a ncarcaturii proaspete Prin presiune initiala se ntelege presiunea ncarcaturii proaspete la intrarea n supapa de admisie a motorului si se considera egala cu presiunea mediului nconjurator, p0. b) Influenta temperaturii initiale a ncarcaturii proaspete Prin temperatura initiala se ntelege temperatura ncarcaturii proaspete laintrarea n supapa de admisie a motorului, ea considerndu-se egala cu T0. La cresterea temperaturii initiale T0, randamentul umplerii v creste deoarece se reduc pierderile termice din procesul umplerii prin micsorarea gradului de prencalzire a ncarcaturii proaspete. c) Influenta dozajului ncarcaturii proaspete Pentru combustibilul cu calduraatenta de vaporizare mai mare (1), pe perioada admisiei se consuma o cantitate de caldura mai mare, pierderile termice fiind din aceasta cauza, mai mici si deci v mai bun, fata de situatia utilizarii unui combustibil cu caldura latenta de vaporizare mai mica (2).

d) Influenta gazelor arse restante Prezenta gazelor arse ramase n cilindru din ciclul precedent, influenteaza n mod defavorabil umplerea, prin intermediul a doua mecanisme. n primul rnd, aceste gaze ocupa o parte din volumul cilindrului, care astfel nu mai este disponibil n totalitate pentru umplere. n al doilea rnd, influenta gazelor arse restante se manifesta prin ncalzirea ncarcaturii proaspete cu care acestea se amesteca n timpul procesului de umplere. Este nsa o influenta extrem de redusa. e) Influenta continutului de umezeala Un prim efect si anume acela de racire locala care se datoreaza vaporizarii picaturilor de apa. este favorabil umplerii, conducnd la diminuarea pierderilor termice si astfel la o ameliorare, ntr-o mica masura a coeficientului de umplere. Pe de alta parte, prezenta apei n cilindru conduce la micsorarea volumului disponibil, ceea ce conduce la o nrautatire a umplerii cu amestec. f) Influenta vitezei de curgere a ncarcaturii proaspete Viteza de curgere a ncarcaturii proaspete influenteaza umplerea prin modificarea cantitativa a pierderilor gazodinamice. Astfel, daca viteza de curgere a ncarcaturii proaspete creste, pierderile gazo-dinamice cresc si astfel umplerea se nrautateste, n sensul alterarii progresive a valorilor coeficientului de umplere, g) Influenta turbulentei din cilindru Intensitatea turbulentei este influentata de marimea turatiei motorului; la cresterea turatiei motorului, intensitatea turbulentei creste. Din punct de vedere al umplerii, turbulenta este o pierdere. Efectul este nsa secundar. Mai importanta este nsa influenta favorabila n procesul de formare a amestecului, n special la motoarele Diesel. 6.4.2. Influenta factorilor functionali

a) Influenta turatiei motorului b) Influenta sarcinii motorului 6.4.3. Influenta factorilor constructivi a) Influenta dimensiunilor si configuratiei traseului de admisie La motorul cu formarea amestecului n exterior, aceste pierderi sunt influentate de vaporizarea combustibilului dupa carburator, precum si de ncalzirea dirijata a sistemului de admisie, ncalzire efectuata n scopul desavrsirii acestei vaporizari. b) Influenta dimensiunilor cilindrului Se urmareste n cadrul unor conditii de similitudine. Un prin caz l constituie similitudinea geometrica. Doi cilindri se numesc similari geometric daca au toate caracteristicile de forma identice, fiind diferiti numai prin caracteristici dimensionale, unul dintre ei fiind modelul marit, la o anumita scara a celuilalt c) Influenta arhitecturii camerei de ardere Intervine n special prin modul n care sunt plasate supapele, punndu-se n discutie pierderilor gazo-dinamice si termice, generate de devierea curentului de ncarcatura proaspata si de marimea suprafetelor de contact. d) Influenta naturii peretilor care limiteaza spatiul destinat umplerii Influenta se exercita prin intermediul pierderilor termice introduse de temperatura suprafetelor care limiteaza acest spatiu. Cu ct aceste temperaturi sunt mai reduse cu att pierderile termice sunt mai mici si umplerea se amelioreaza e) Influenta cotelor de reglaj ale umplerii Daca supapa se nchide nainte, umplerea se nrautateste prin oprirea patrunderii ncarcaturii n miscare, iar daca supapa se nchide prea trziu, curentul si schimba sensul de miscare, gazele iesind din cilindru. f) Influenta raportului volumetric 6.5. Determinarea parametrilor specifici procesului de admisie 6.5.1. Presiunea din cilindru la sfrsitul cursei de admisie, pa 6.5.2. Cresterea de temperatura a fluidului proaspat, T. 6.5.3. Temperatura la sfrsitul cursei de admisie, Ta, 6.5.4. Gradul de umplere, v, denumit si randament al umplerii, coeficient de umplere, sau chiar randament volumetric este definit prin raportul dintre cantitatea (masica, gravifica, molara, volumica) de fluid proaspat retinuta n cilindru la sfrsitul admisiei si cantitatea posibila de a fi introdusa n cilindreea VS, n conditiile de presiune si de temperatura de la intrarea n motor, adica fara pierderi.