Schimbul de gaze

Pentru realizarea ciclului real in cazul motoarelor cu ardere interna cu piston

este necesara evacuarea gazelor arse din cilindru si introducerea incarcaturii
proaspete de aer sau amestec de aer si combustibil. Aceste procese de schimbarea
gazelor se desfasoara intr-o anumita masura concomitent.Cantitatea de incarcatura
proaspata care se retine in cilindru depinde si de gradul de golire a cilindrului de
gazelle arse in ciclul precedent, deci procesul de admisie trebuie analizat in stransa
corelare cu parametrii ce caracterizeaza procesul de evacuare.Calitatea proceselor
de schimbare a gazelor se apreciaza in general prin coeficientul de umplere care se
poate define prin urmatoarele rapoarte:

-raportul dintre cantitatea de incarcatura proaspata retinuta in cilindru la

sfarsitul procesului de umplere G si cantitatea de incarcatura proaspata care poate
ocupa cilindreea in conditii de referinta G0, adica printr-un procese fara pierderi
termo-gazodinamice.

-raportul dintre volumul incarcaturii proaspete retinute in cilindru la sfarsitul

procesului de umplere, masurat in conditii de referinta V0 si volumul cilindreei Vh
pe care l-ar putea umple incarcatura proaspata intr0un process de pierderi termo-
gazodinamice.

Deci, coeficientul de umplere poate fi scris sub urmatoarea forma:

Pentru calcularea coeficientului de umplere se masoara cantitatea de gaze

proaspete G admise in motor(ca debit) si se determina prin calculul cantitatea
teoretica G0, care spre exemplu, pentru un motor in patru timpi este:

unde i este numarul de cilindri ai motorului; p0 este densitatea fluidului proaspat.

 Fazele distributiei:
Perioadele si momentele de deschidere si
inchidere a orificiilor de curgere a gazelor in/din cilindru se
numesc faze de distributie.

Figura 1.1

Fazele distributieie se pot analiza:

- in raport cu originea din care se considera ciclul motor

- fata de punctele moarte ale ciclului

Fazele de distributie se optimizeaza. Optimizarea urmareste: eficienta maxima

a schimbului de gaze, coeficient minim al gazelor reziduale, lucru mecanic de
pompaj minim, concentratie redusa a gazelor nocive in gazele de evacuare.

Optimizarea se realizeaza prin alegerea momentelor de deschidere si

inchidere a supapelor si alegerea corespunzatoare a legii de ridicare/coborare a
supapelor (legea camelor).
 Deschiderea supapei de evacuare

Se realizeaza astfel incat lucrul mecanic

cheltuit de piston pentru evacuarea gazelor sa fie
minim.

Figura 1.2

Daca SE s-ar deschide in PME lucrul mecanic

de pompaj ar fi maxim, pistonul fiind
obligat sa refuleze gaze la presiune inalta.

Marind   acest lucru mecanic scade, dar la un moment dat, castigul

incepe sa fie mai mic decat pierderile de lucru mecanic de pe faza de destindere.

In chiderea supapei de evacuare

Se realizeaza cu o anumit` intarziere necesara evacuarii cat mai complete a gazelor

de ardere din cilindru. Se obtine astfel si o crestere a gradului de umplere al
cilindrului (cu pana la 6%).

  

Figura 1.3 Figura 1.4

Exista un optim si din punctul de vedere al consumului de combustibil.

Deschiderea supapei de admisie

Se face in avans fata de PMI astfel incat atunci cand pistonul ajunge in PME
sectiunea aferita sa fie suficient de mare.

Avansul   influenteaza parametrii ciclului si consumul de combustibil.

Inchiderea supapei de admisie

 Inchiderea supapei de admisie se face in intarziere fata de PME cu un   
pentru ca:

- presiunea in cilindru este inca mica si procesul de umplere poate continua;

- fenomenele inertiale ale coloanei de fluid motor proaspat pot contribui la

cresterea gradului de umplere ai motorului.

 afecteaza parametri ciclului motor si consumul de combustibil.

Influente asupra proceselor de schimbare a gazelor

Factorii care afecteaza procesele de schimbare a gazelor sunt:

- factori de stare: temperatura mediului ambiant, presiunea mediului ambiant,

viteza fluidului proaspat, cantitatea de gaze reziduale.

- factori functionali: sarcina motorului, tuatia motorului, regimul termic.

- factori constructivi: sectiune litrica a supapei (forma supapei si legea de

miscare), arhitectura camerei de ardere, cursa supapei (maxima), cursa pistonului,
directia vitezei fluidului fata de axa talerului supapei, traseul de admisie, traseul de
evacuare, numarul cilindrilor motorului.
 Factorii care influenteaza asupra marimii coeficientului de umplere.

Raportul de comprimare. Cu cresterea raportului de comprimare creste si

coeficientul de umplere, ceilalti oarametrii ramanand neschimbati. In realitate insa
prin cresterea reportului de comprimare se modifica si alti parametric. Respectiv
scade coeficientul gazelor reziduale si temperature acestora, se intensifica
incalzirea temperaturii proaspete. In afara de aceasta asupra marimii coeficientului
de umplere influenteaza spalarea camerei de ardere. Se poate demonstra ca la
spalarea completa a camerei de ardere, cu cresterea raportului de comprimare,
coeficientul de umplere se micsoreaza. Prin urmare, in functie de influenta
factorilor interdependenti, cu cresterea raportului de comprimare, coeficientul de
umplere poate sa si creasca dar poate sa si scada.

Presiunea la sfarsitul umplerii. Presiunea manifesta cea mai mare influenta

asupra marimii coeficientului de umplere. Cu marirea vitezei coeficientul de
umplere se miscsoreaza, ceea ce trebuie avut in vedere la proiectarea sistemului de
admisie, daca exista tendinta maririi vitezei incarcaturii proaspete.

Coeficientul gazelor reziduale se măreşte cu creşterea turaţiei. Prin

urmare,factorii analizaţi mai sus conduc in ansamblu la scăderea coeficientului de
umplere cu creşterea turaţiei. Se poate aprecia, că există o corespondenţă intre
variaţia cantităţii de gaze proaspete Gga şi coeficientul de umplere r;v in funcţie de
turaţie variaţii ce se explică şi prin variaţia fazelor de distribuţie. După cum se vede
la mărirea turaţiei coeficientul de umplere creşte, iar după atingerea unei valori
maxime scade cu creşterea incontinuare a turaţiei. După cum s-a arătat mai inainte
pentru asigurarea unei bune spălări şi umpleri a cilindrului este utilă lărgirea
fazelor de distribuţie la admisie şi evacuare. Intr-un
diapazon restrans de turaţii coeficientul de umplere se poate mări prin utilizarea
eficientă a fenomenelor dinamice din conductele de admisie şi evacuare
(supraalimentare acustică).

Presiunea gazelor reziduale. Influenteaza cantitatea de gaze reziduale in

cilindru. La marirea presiunii gazelor reziduale acestea se destind la inceputul
cursei de admisie, iaraspiratia incarcaturii proaspete se incepe tarziu, ceea ce
conduce la scaderea coeficientului de umplere. Aceasta presiune depinde de
conditiile organizarii evacuarii si rezistentele gazodinamice sunt proportionale cu
patratul vitezei de curgere a gazelor de sub supapa si prin urmare cu patratul
turatiei arborelui cotit.
 Distributia variabila:

Prin distributie se intelege ansamblul organelor motorului cu ardere interna

care permite umplerea cilindrilor cu incarcatura proaspata si evacuarea gazelor arse
din cilindri. Cuprinde: colectoarele de admisie si evacuare, supapele, arborii cu
came, componente ce asigura transmiterea miscarii de la came la supape (arcuri,
tacheti, tije, culbutori etc. ), lantul/cureaua de distributie si pinioanele de
angrenare.Toate motoarele moderne cu aprindere prin scanteie (pe benzina) au
nevoie de aplicarea distributiei variabile pentru a putea satisface cerintele din ce in
ce mai severe de economicitate, emisii poluante si performante dinamice, dupa
cum mentionam si intr-un articol anterior.Se spune ca distributia este
variabila atunci cand durata de deschidere si inaltimea de ridicare ale supapelor
sunt variabile si, deasemenea, momentele de deschidere si inchidere ale acestora nu
sunt fixe. In literatura de specialitate acestea sunt cunoscute sub numele
de VVA (Variable Valve Actuation System) sau VVT (Variable Valve Timing
System).