MINISTERUL EDUCAIEI AL REPULICII MOLDOVA

Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea de Inginerie Mecanic i Transporturi

Catedra: Transport auto

Lucrare de laborator nr.1

TEMA:CONSTRUCIA GENERAL A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL-MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

LUCRARE DE LABORATOR Nr. 1

Mod Coala document. Executat Controlat T contr. Aprobat Diavor C Beiu I Beiu I Semnat Data
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Litera

Coala 1

Coli 11

UTM
FIMT gr.ITTA-111

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR Scopul lucrrii: Studierea construciei motorului, construcia mecanismului bielamanivela i de distributie a gazelor, principiul de funcionare, particularitile constructive i reglrile. Timpul de efectuare conform planului de studiu. Utilaj i echipament: Plane de studii, machete de motoare pentru studii, standuri, piese i mbinri a mecanismelor biel-manivel i de distribuie a gazelor, set de instrument a lctuului. Metodologia de ndeplinire a lucrrii de laborator Lucrarea de laborator prevede studierea construciei generale a motorului, construcia mecanismelor biel-manivel i de distribuie a gazelor, ordinii de demontare montare a motorului, reglarea jocurilor termice a mecanismului biela-manivela. 1.1. Construcia generala a motorului La studierea construciei generale a motorului, folosind cri i materiale ilustrative, machete, standuri, plane si de asemenea baza materiala a unitarii de transport, filiala catedrei. Trebuie s cunoasc i s poat da rspuns n scris n darea de seam la lucrarea de laborator la urmtoarele ntrebri: E necesar de dat noiunea de: Punct mort superior (PMS), Punct mort inferior (PMI), cursa pistonului, volumul de lucru i volumul total al cilindrului, volumul camerei de ardere, ciclul de lucru al motorului, timpii de lucru a motorului, grad de comprimare i ordinea de funcionare a cilindrilor motorului. 1.2 Mecanismul biel-manivel Indicii de defectare a mecanismului biel - manivel, punctele de control i diagnosticarea defectelor mecanismului biel - manivel. 1.3. Mecanismul de distribuie a gazelor Defectele principale ale mecanismului de distribuie a gazelor, indiciile i metode de depistare.

Punct mort superior(PMS)-punctul extrem al pistonului n partea lui superioar fa de axa de rotaie a arborelui cotit.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

Punct mort inferior(PMI)-poziia extrem a pistonului n partea lui inferioar fa de axa arborelui cotit Cursa pistonului-este distana parcurs de piston ntre punctele moarte. Volumul camerei de ardere-exprimat n litri/ cm 3 reprezint spatial de deasupra pistonului cnd se afl n PMS. Volumul total al cilindrului-suma volumului camerei de ardere i al volumului util. Volumul util-volumul eliberat de piston la deplasarea din PMS n PMI. Ciclul de lucru al motorului-totalitatea strilor succesive prin care trece amestecul carburant ntr-o transformare, ncepnd dintr-o stare iniial pn cnd revine la starea initial Raportul de comprimare-este raportul dintre volumul total la volumul camerei de ardere. Ciclu motor- totalitatea strilor successive prin care trece amestecul carburant ntr-o transformare, ncepnd dintr-o stare initial pn cnd revine la starea initial.

Timpii de funionare a motorului n 4 timpi

Admisia-pistonul se deplaseaz din PMS n PMI, aupapa de admisie este deschis, n cilindru se creeaza o depresiune datorit creia n cilindru ptrunde amestec carburant care se amestec cu gazele arse i formeaz amestecul util.La sfritul admisiei temperatura este de circa 100-130 C iar depresiunea 0.7-0.9 bari Comprimarea- pistonul se deplaseaz din PMI n PMS, ambele supape sunt nchise, amestecul util este comprimat i temperatura lui se mrete, datorit acestui fapt intensific evaporarea benzinei.La sfritul timpului de compresie,presiunea este de 8-12 bari, iar temperatura 280-480 C. Arderea i destinderea-amestecul carburant se aprinde n cilindru de la scnteie i arde n decurs de 0,001-0,002 secunde, degajnd o cantitate mare de caldur, ambele supape sunt inchise, temperatura la sfritul arderii atinge valori ce pot s depeasca 2000 C, iar presiunea de 35-45 bari. Evacuarea-supapa de evacuare este deschis,pistonul se deplaseaz din PMI n PMS alungnd forat gazele arse.La sfritul timpului de evacuare presiunea scade pna la 1-1,1 bari, iar temperatura se micoreaz pn la 300-400 C.

Timpii de funcionare a motorului n 2 timpi

Compresia i admisia-pistonul se deplaseaz ctre PMS i comprim amestecul carburant de deasupra sa, n acelai timp creterea de volum datorata ridicrii acestuia, creeaz o depresiune n carter.n momentul n care marginea de joc a pistonului elibereaz fanta ce comunic cu galeria de admisie, amestecul de aer, combustibil i ulei, este absorbit n carter. Deten i evacuare-Cu foarte puin naintea ajungerii n PMS, se produce aprinderea amestecului carburant(avansul la aprindere). Are loc detena, pistonul deplasndu-se ctre PMI.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

Dup nchiderea fantei de admisie, datorit coborrii pistonului n cilindriu i micarii volumului total, are loc o uoar comprimare a amestecului din carter. naintea ajungerii pistonului n PMI, partea superioar a acestuia deschide fanta de evacuare, elibernd gazele arse. Deplasarea n continuare a pistonului determin deschiderea fantei camerei de transfer, iar diferena de presiune dintre carter i cilindru provoac trecerea amestecului din carter n cilindru.

n termodinamic, ciclurile motoare sunt de dou tipuri: Ciclurile teoretice sau ideale, la care se consider c nu exist pieerderi energetice, datorit crora transformrile de stare care au loc sunt reversibile. Ciclurile reale care se deosebesc de cele teoretice prin faptul c se ine seama de: pierderile de cldur pierderile prin neetaneiti frecri ineria supapelor ineria amestecului carburant care toate la un loc fac ca ciclurile reale s se abat de la forma ciclurilor teoretice Motoarele de automobile se construiesc dup dou tipuri de cicluri:
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

ciclul cu ardere la volum constant n patru timpi(ciclul Beau de Rochas) i n 2 timpi (ciclul Otto), folosit la motarele MAS. ciclul cu ardere la volum constant i presiune constant n patru i doi timpi (ciclu Sabathe) folosit la motare cu aprindere prin compresie MAC.

Mecanismul biel-manivel Indici de defectare a mecanismului biel-manivel 1. Bti n partea superioar a blocului motor denot uzarea pistoanelor i cmilor de cilindri, care conduc la scderea compresiei i la consum exagerat de ulei. 2. Bti ascuite nfundate n zona superioar a blocului motor, la pornirea motorului, care se atenueaz dup ce motorul se inclzete, indic uzarea segmenilor. 3. Btile n zona de mijloc a blocului motor indic uzarea bolurilor de piston i bucelor de biel, acestea se manifest ca un sunet metallic ascuit la accelerri i decelerri brute sau la mersul n gol 4. Btile(accentuate la rece, dar attenuate la cald) n zona inferioar a motorului presupun uzarea lagrelor, se observ prin scderea presiunii uleiului de ungere. 5. Fumul albastru indic consum de ulei, cel negru consum exagerat de combustibil, cel albicios avans prea mare sau prea mic la aprindere, injecie. Diagnosticarea defectelor mecanismului biel-manivel 1. Controlul presiunii n cilindri, la 50.000 km, se face cu ajutorul compreometrului sau compresografului Operaia de control const n nclzirea motorului oprirea motorului i demontarea bujiilor(respectiv injectoarelor) racordarea conului de cauciuc al aparatului n orificiul cilindrului numrul unu al motorului acionarea motorului cu demarorul, pn la deplasarea maxima a acului indicator(clapeta de acceleraie deschis) descrcarea compresometrului, apasnd supapa racordarea la cilindrii urmtori, continund operaia asemntor 2. Determinarea strii tehnice a grupului cilindru-piston-segmeni fr demontarea motorului. Aceasta, prin metodele msurarea cantitii de gaze arse scpate n carterul inferior(baia de ulei) cu un contor de gaze special adaptat, la depirea unei anumite cantiti , se indic repararea grupului utilizarea indicatorului de stare tehnic, care msoar procentual scprile de aer comprimat introdus n cilindru la presiunea de 4.5 bari dnd astfel indicaii asupra gradului de uzare datorit neetaneitii grupului cilindru-piston-segmeni, supapelor sau garniturilor de chiulas.Msurarea se face la sfritul cursei de compresie n 2 puncte: PMI i la 30 mm de la suprafaa blocului 3. Urmrirea depresiunii prin colectorul de admisie, motorul funcionnd la o turaie ceva mai mare de relanti, cu ajutorul unui vacuumetru, un comutator de ntrerupere a aprinderii pariale i un turometru. Se determin astfel neetaneitile de la colectorul de admisie, supape, bujii, garniture de chiulas. Defectele sistemului biel-manivel

n timpul exploatrii automobilului, apar o serie de defeciuni ca: Griparea pistoanelor are loc ca urmare a supra incalzirii motorului (din lipsa de lichid de racire, datorita arderii uleiului provocat de uzarea segmentilor, pistoanelor si cilindrilor, amestecului carburant necorespunzator, prea bogat sau prea sarac, avansul exagerat) are loc o frecare uscata excesiva, urmata de dilatarea pistoanelor si deci blocarea lor. Fenomenul poate fi
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

observat de sofer pentru ca este insotit de zgomote caracteristice provocate de efortul bielelor de a smulge pistoanele gripate din punctele moarte si emanare de abur, daca lichidul de racire este sub nivel. In cazul opririi imediate a motorului se poate evita griparea, se lasa sa se raceasc, se toarn in fiecare cilindru 30-40 gr. ulei si se incearca rotirea arborelui cotit. Daca se invarte usor, se cauta si se inlatura cauza, daca se roteste greu sau deloc, pistoanele s-au gripat si automobilul va fi remorcat pentru repararea in atelier prin demontarea si inlocuirea pistonului gripat si a segmentilor de la cilindrul respectiv. Griparea pistoanelor poate duce la rizuri pe oglinda cilindrilor, daca acestea sunt usoare, se pot slefui cu ajutorul unui piston in abundenta de ulei, deplasat de cateva ori de-a lungul cilindrului in miscare combinata (de translatie si rotatie). Numai dupa aceasta se face inlocuirea pistonului si segmentilor respectivi. Daca din gripare a rezultat si topirea locala a aliajului pistonului si aderarea lui pe cilindru, atunci acestea se inlatura cu un cutit triunghiular, se slefuieste cilindrul, iar pistonul se va inlocui cu altul de aceeasi cota (se pot utiliza si pistoane vechi, dar corespunzatoare) si totodata segmentii respectivi. Cand griparea a dus la deteriorarea cilindrului, atunci acesta se inlocuieste. Cocsarea segmentilor este urmarea supraincalzirii pistonului, scaparilor de gaze (baie de foc) datorita uzarii excesive a segmentilor si deci a arderii uleiului, care se depune sub forma de calamina in canalele respective, blocandu-i. Deci segmentii nu mai asigura etansarea si racirea pistonului, si ca urmare au loc scapari mari de gaze arse in baia de ulei, iar fumul de esapament este de culoare albastra. Motorul nu mai dezvolta puterea nominala si, nu mai corespunde sarcinilor de transport. Pornirea motorului este greoaie, consumul de combustibil si ulei creste, iar compresia la cilindrul respectiv este scazuta. Remedierea consta in demontarea grupurilor piston-segmenti-biela, curatirea lor de calamina si inlocuirea segmentilor, care vor fi montati in locasurile din pistoane cu ajutorul clestelui special, cu fantele decalate la un unghi de 120 sau 90 (dupa numarul lor) si montarea in aceiasi cilindri, de unde s-au demontat, se mentioneaza ca pistoanele nu se dezasambleaza de pe biele. Ruperea segmentilor se datoreste materialului necorespunzator, montarii incorecte, intepenirii in canalele din piston, uzurii lor, precum si supraincalzirii ce duc la tensiuni interne, loviri de pragul de uzura, detonatii. Defectiunea se constata prin compresie micsorata, scaparii de gaze in carter, ca urmare a pierderii etanseitatii, si scaderea puterii motorului, apare un zgomot caracteristic (zgarieri) la antrenarea arborelui cotit. Se inlatura prin inlocuirea segmentilor la cilindrul respectiv. Daca s-au produs rizuri usoare pe cilindru, se slefuieste, iar daca sunt accentuate se inlocuieste. Ruperea boltului defectiune mai rara, are drept cauze: uzura mare (joc ce depaseste 0,05 mm intre bolt si umerii pistonului sau bucsa de biela), material sau tratament necorespunzator, griparea pistonului.Depistarea se face datorita zgomotului metalic ascutit uniform, la accelerarea brusca a motorului. Deoarece ruperea boltului poate produce avarii grave (spargerea pistonului, cilindrului, incovoierea sau chiar ruperea bielei, incovoierea sau chiar ruperea arborelui cotit), motorul este oprit imediat. Remedierea consta in demontarea grupului piston-biela respectiv, depresarea si presarea unui alt bolt corespunzator, inclusiv bucsa bielei, dupa care se face montarea ambielajului si motorului.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

Defiletarea partiala a suruburilor de fixare a capacului de biela se manifesta prin batai in partea inferioara a blocului motor, la accelerari-decelerari repetate. Se remediaza prin demontarea baii de ulei, restrangerea suruburilor de la bielele ce au astfel de anomalii cu cheia dinamometrica la momentul prescris. Totodata se verifica fixarea la celelalte suruburi ale bielelor pentru a preintampina astfel de defectiuni, daca nu se inlatura la timp aceasta, exista pericolul ruperii suruburilor si respectiv avarii la biele, cilindri, pistoane, bloc motor, Ruperea bielei este cauzata de: griparea lagarului sau topirea semicuzinetilor, joc prea mare in lagar, ruperea boltului, spargerea pistonului, smulgerea sau ruperea suruburilor de biela. Daca motorul nu este oprit la timp, se produc avarii grave: spargerea blocului motor, a cilindrului si a pistonului, deteriorarea sau chiar ruperea arborelui cotit, distrugerea baii de ulei. Remedierea comporta operatii dificile, mai ales in caz de avarii si se executa in atelier, in afara demontarii, se face o constatare minutioas a organelor deteriorate, blocul motor impunand repararea sau chiar inlocuirea, iar cilindrul si grupul piston-segmenti-bolt-biela-cuzineti se inlocuiesc obligatoriu, arborele cotit este controlat amanuntit, indeosebi fusul maneton respectiv, care daca are culoarea schimbata necesita inlocuirea. Incovoierea sau torsionarea bielei, se poate constata prin batai anormale in portiunea mediana a blocului motor. Daca nu se iau masuri imediate de reparare in atelier a motorului poate duce la: uzarea accentuata a muchiilor segmentilor, a pistoanelor si ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe toata lungimea lor, uzarea rapida a fusurilor manetoane ale arborelui cotit Griparea sau topirea cuzinetilor din lagare au unele cauze comune: ungerea insuficienta, uzura mare, deci joc depasit intre fus si cuzinet, material de antifrictiune necorespunzator, supraincalzire. Alte cauze, ca: amestec carburant necorespunzator, avans prea mare la aprindere (detonatii), supraturarea sau suprasarcina indelungata, duc la topirea cuzinetilor. Se poate preintampina daca sesizarea zgomotului specific (batai infundate, mai ales la rece ce se intetesc la accelerare) sau indicatiile manometrului de ulei (presiune scazuta) se observa la timp. Remedierea: demontarea MBM, constatarea starii fusului maneton respectiv (culoarea schimbata, indica decalirea), daca e in stare normala, se curata resturile de material de antifrictiune si se inlocuieste cuzinetul cu un altul de cota corespunzatoare. Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare, solicitari la incovoiere sau rasucire datorate necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de ungere. Urmarea poate fi foarte grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si grupuri piston-biela, sau chiar a tuturor grupurilor. Ruperea arborelui cotit, un fenomen mai rar, are drept cauze: uzarea excesiva in lagare, solicitari la incovoiere sau rasucire datorate necoaxialitatii lagarelor, detonatii puternice, lipsa de ungere. Urmarea poate fi foarte grava: spargerea blocului motor, a unora dintre cilindri si grupuri piston-biela, sau chiar a tuturor grupurilor. 4. Remedierea se face numai in atelier (automobilul fiind remorcat) si consta in demontarea completa a motorului, controlul minutios al tuturor organelor componente, inlocuirea celor defecte, inlaturarea cauzelor si asamblarea corecta.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

Defectele principale ale mecanismului de distribuie a gazelor, indiciile i metode de depistare.

fig.16 Mecanismul de distributie cu supape in cap ;1- arbore cu came; 2- tachet; 3- tija; 4- deget de reglare; 5- contrapiulita; 6- axul culbutorilor; 7- culbutor; 8- arcuri; 9- supapa; 10- disc; 11bucsa conica,
Cele mai frecvente defeciuni care pot provoca zgomote anormale, funcionarea neregulat a motorului, pornirea greoaie sau chiar oprirea lui sunt: zgomote la comanda de distribuie, bti ale culbutorilor sau tacheilor, funcionarea neregulat cu zgomot datorita uzurii camelor de la arborele cu came,funcionarea neregulat cu rateuri n carburatorul sau colectorul de evacuare, griparea sau blocarea supapei,arderea sau deformarea talerului supapei, deformarea sau ruperea arcului supapei. Zgomotele la comanda distribuiei sunt datorate uzurii danturii roilor dinate sau a lanului de distribuie. Depistarea se face cu ajutorul stetoscopului (dispozitiv audiotiv) n zona anterioar a motorului. Pinioanele uzate se inlocuiesc, iar n cazul cnd au dini rupi se nlocuiete ntreg angrenajul distribuiei, la nlocuirea numai a pinionului defect, zgomotul se menine. Uzarea lanului de distribuie duce la alungirea lui i poate sri peste unul sau doi dini de pe pinioane(modific fazele de distribuie, provocnd mersul neregulat al motorului, sau poate sri de pe roile dinate i motorul se oprete). Btile culburilor sau tachetilor au o intensitate redusa, ritmica, dar de frecven nalta (ascuit) i sunt provocate de jocurile termice prea mari, motorul funcioneaza neregulat, cnd jocurile sunt reglate inegal, sau la uzarea suprafeelor frontale ale culbutorilor si supapelor. Depistarea se face cu stetoscopul in partea superioara a motorului sau prin simpla ascultare cu urechea. Remedierea const n reglarea jocului dintre culbutori si supape. Cnd sunt uzuri ale unora dintre suprafeele de contact, acestea se rectific cu piatra abraziv sau maini de rectificat, meninnd iniial (mai ales la capul culbutorului). Tachetii uzati si alezajele lor marite provoaca jocuri anormale si deci batai.Cauzele opt fi: ungere necorespunzatoare, imobilizarea tachetilior care nu se mai rostesc. Depistarea zgomotelor se poate face in zona de mijloc a motorului prin ascultare cu stetoscopul. Se remediaza prin inlocuirea tachetilor defecti, alezandu-se locasurile (eventual bucsandu-le Functionarea neregulata, uneori cu zgomot, a motorului este, indeosebi, urmarea uzurii inegale a camelor de la arborele cu came. Chiar daca reglajele sunt corecte, motorul functioneaza neregulat datorita uzurii camelor. Acestea pot fi controlate numai prin demontarea culbutorilor si asezarea unui ceas comparator cu palpatorul pe fiecare tija impingatoare, masurand cursa la fiecare in parte timp ce se roteste arborele cotit cu manivela. Cand diferentele dintre citirile maxime cecorespund varfurilor camelor de acelasi fel (admisie sau evacuare) sunt mai mari de 0,8-1 mm, uzura lor este accentuata si se impune inlocuirea arborelui cu came, sau rectificarea lui.
CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

Functionarea neregulata cu rateuri in carburator sau colectorul de evacuare are loc cand jocul termic dintre supapele a fost reglat la o valoare prea mica, supapele nu se inchid si apar scapari de gaze si flacari cu rateuri in carburator (pentru supapele de admisie) sau la esapament (pentru cele de evacuare). Ca urmare, talerele supapelor se ard, iar scaunele de supapa se pot fisura. Comanda distributiei nu se face in mod corespunzator datorita: uzarii rotilor dintate, cand grosimea dintilor scade sub 1/3 din cea initiala, se impune inlocuirea lor; lantul de distributie, care are joc in role de peste 0,5 mm; se inlocuieste. Arborele cu came are urmtoarele defecte: incovoierea arborelui cu came, se verifica cu ceasul comparator, in partea centrala si daca depaseste 0,02 mm, se indreapta cu o presa hidraulica; uzarea fusurilor de reazem, fusurile uzate se reconditioneaz prin rectificare la cote de reparaie uzarea camelor, datorita frecarii cu tachetii, camele uzate se rectifica pe masini speciale de copiat, la cota de reparatie; cand depareste limita,arborele cu came se inlocuieste. Masurarea se poate face prin verificarea cursei de ridicare a camei rezultate din diferenta dintre inaltime si diametrul partii cilindrice ciupituri si exfolieri ale camelor si fusurilor se indeparteaza cu piatra abraziva sau pe masini de rectificat; daca depasesc adancimea de 1 mm,se rebuteaza arborele; uzarea sau deteriorarea orificiilor filetate de fixare a pinionului de distributie orificiile se alezeaza si se refileteaza la cota majorata; uzarea canalului de pana pentru roata dintata de distributie se constata cu un sablon; pentru reconditionare se mareste latimea canalului, montand o pana majorata sau se executa un alt canal decalat cu 90 grade.

Tacheii pot prezenta defectele: ncovoierea tijelor, se remediaz prin ndeprtare uzarea locasurilor sferice de contact cu tachetii sau cu suruburile de reglaj ale culbutorilor; locasurile sferice uzate se rectifica dupa sablon. Culbutorii pot prezenta defecte: uzarea capului de comanda a tijei supapei; capul uzat se rectifica cu piatra abraziva dupa sablon, respectandu-se raza si unghiul prescris uzarea bucei pe ax, impune nlocuirea ei uzarea filetului pentru surubul de reglaj; filetul uzat se refileteaza la cota majorata, folosindu-se surub corespunzator. Supapele se curata de calamina, apoi se controleaza starea tijelor si talerelor; pot prezenta rizuri, coroziuni, arsuri, fisuri, uzuri. Bataia radiala a talerului fata de tija si rectiliniaritatea tijei se controleaza cu ajutorul unui dispozitiv prevazutcu doua ceasuri comparatoare. Defecte posibile ale supapei: uzarea tijei; se inlatura prin rectificare la treapta I de reparatie; daca depaseste limita admisa, tija se rectifica cu 0,05 mm, apoi se cromeaza si se rectifica la treapta a II-a de reparatie; jocul intre tija si ghidul supapeieste de 0,03 0,08 mm; uzarea contrascaunului de la talerul supapei; se inlatura prin rectificare la 45 grade C +/- 5' cu ajutorul masinii de rectificat supape, astfel incat grosimea partii cilindrice a talerului sa ramana de minimum 2 mm. Dupa rectificare, se rodeaza fiecare supapa pe scaunul ei cu pasta si se trece la incalzirea etanseitatii.

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

10

BIBLIOGRAFIA
1. Frila Gh., Frila M., Samoila St. Automobile. Cunoatere, ntreinere, reparare. Bucureti, 2008.
2. http://www.motoenduro.ro/cun-functioneaza-motorul-in-2-timpi-motorul-in-4-timpi-otto/ 3 http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciclu_motor 4. http://www.scribd.com/doc/13919063/mecanismul-de-distributie

CONSTRUCIA GENERALA A MOTORULUI, MECANISMELOR BIEL MANIVEL I DE DISTRIBUIE A GAZELOR

Coala

Sch Coala document.

Semnat

Data

11