PROIECT

Construcţia şi calculul
automobilelor I

Cutie de viteze pentru

autobasculanta

Student: Bumbu Mihai-Sebastian

Anul III, AE
Grupa 1LF781

Anul universitar 2020-2021

Semestrul II
1.Studiul de nivel
1.1 Funcțiile:
 Cutia de viteze este o componentă din lanțul cinematic al
transmisiei care permite lărgirea gamei de turații și de momente la
roata motrică. Ea este un ansamblu de roți dințate care servește la
transformarea forței și transmiterea mișcării de rotație la diferite
agregate sau vehicule.

Funcțiile cutiei de viteze sunt :

- Asigurarea deplasarii in conditii foarte variate de drum

- Decuplarea motorului de transmisie pe timpul
stationarii
- Ofera posibilitatea mersului inapoi al autovehiculului

1.2 Soluții constructive:

Fig.1 : Cutie de viteze AK6-80 ( model de inspiratie proiect )

Fig.2 : Cutia de viteze automata moderna 8HP cu 8 rapoarte

de transmitere
 Fig.3 : Cutie de viteze manuală (5+1) pentru un automobile
cu motor montat transversal şi tracţiune faţă

1-pinionul intermediar al treptei de mers înapoi

2-caneluri pe care se montează discul de ambreiaj

3-arborele de intrare în cutia de viteze

4-pinionul primar al treptei I

5-pinionul prima al treptei de mers înapoi

6-pinionul primar al treptei II

7-pinionul primar al treptei III

8-furca de cuplare a treptelor III-IV

9-pinionul primar al treptei IV

10-pinionul primar al treptei V

11-furca de cuplare a treptei V

12-arborele secundar

13-pinionul diferenţialului

14-pinionul secundar al treptei I

15-furca de cuplare a treptelor I-II

16-pinionul secundar al treptei II

17-pinionul secundar al treptei III

18-senzor de viteză

19-pinionul secundar al treptei IV

20-pinionul secundar al treptei V

21-tijă de selecţie

1.3 Operatii de intretinere

Intretinerea cutiei de viteze consta in urmatoarele operatii:

• controlul fixarii cutiei pe carterul ambreiajului sau pe cadru

• verificarea stringerii piulitelor de la flansa arborelui secundar

• verificarea etanseitatii carterului prin observarea locurilor pe

unde au loc pierderi de
ulei

• controlul functionarii dispozitivelor de fixare si zavorire

• reglarea mecanismului de comanda a treptelor

• gresarea articulatiilor mecanismului de comanda

• controlu si complectarea nivelului uleiului

• schimbarea lubrifiantului din carte

Ungerea cutiei de viteze se face cu ulei special pentru transmisie.

Schimbarea uleiului consta in golirea celui uzat si umplerea pina la
nivel cu altul proaspat. De regula, nivelul uleiului in carter trebuie sa
fie la marginea inferiora a orificiului de umplere.

Periodic, se controleaza nivelul lubrifiantului in carter, care trebuie sa

fie la nivelul orificiului de alimentare.
1.4 Modalitati de reparare
Defectiunile ce pot aparea la o cutie de viteze sunt multiple iar
cauzele lor pot fi greu de depistat . Din acest motiv diagnosticarea
unei cutii de viteze se face in majoritatea cazurilor de catre
specialisti .Diagnosticarea unei cutii de viteze este dificila deoarece la
acest subansamblu participa intre 200 si 300 de repere . Fiecare din
acest reper se poate defecta iar depistarea lui in functie de
simptomele prezentate este dificila.

Tab1.Principalele defectiuni si solutiile posibile:

Simptome Defect Solutie
Zgomot in cutia de Lipsa ulei in carter CV Completare ulei
viteze Rulmenti, arbore primar Schimbare rulmenti,
sau secundar gripati refacere reglaje CV
sau uzati, inelele se
rotesc in carcasa
Suruburi de fixare Se strang la cuplu
coroana diferential refacand reglajele CV
slabite
Corpuri straine in CV Se inlatura si se verifica
cauza aparitiei acestora
Supraincalzirea cutiei Joc necorespunzator Verificare si pozitinoare
de viteze intre angrenaje corecta arbore primar
in raport cu cel
secundar
Pinioane, inele Verificare cause,
sincroane uzate inlocuire piese uzate si
refacere reglaj CV
Nivel scazut ulei Completare nivel ulei
Cuplari greoaie in Montaj incorect intre Se verifica si se reface
viteze cuplajul elastic si tija de montajul
comanda
 Selector de viteze Se inlocuieste axul
deformat sau uzat
Axele furcilor de Se demonteaza axele
comanda a vitezelor cu furcile de comanda
culiseaza greu in si se inlocuiesc
locasuri sau sunt
deformate
Deplasarea inelelor Se demonteaza , se
sincron frinata de curata , se inlocuiesc
prezenta unor piesele uzate
impuritati
Ambreiajul este defect Verificare ambreiaj si
remediere defecte
Slabirea capacului Fixare capac levier si
levierului de comanda cama mers inapoi
sau uzura prematura a
a camei de deplasare a
mersului inapoi
Decuplarea vitezelor de Furca de schimbare a Inlocuire furca
la sine vitezelor este slabita
din ax sau este indoita
Montaj incorect sau Verificare si inlocuire
uzura prematura a piese uzate
bilelor de zavorire a
axelor furcilor de
comanda
Joc exagerat datorat Verificare si inlocuire
uzurii furcilor , piese uzate
canelurilor , pinioanelor
, inelelor sincron ,
rulmenti , rondele de
reglaj

Dereglaj al levierului Refacere reglaj

schimbatorului de
viteze
Pierderi de ulei din Prea mult ulei in carter Verificare nivel ulei si
carter CV CV si supapa de refacere nivel,
suprapresiune blocata schimbare supapa de
suprapresiune
Garnituri de etansare Se inlocuiesc
ale CV sunt uzate sau
defecte
 Buson de golire nu este
strins sau prezinta
ovalitate
La pornire si decelerare Arbore secundar rupt ,
apar smucituri insotite joc mare in rulmentii
de zgomote axului secundar
Antraxul angrenajului
principal dereglat
Zgomote in functionare Verificare angrenaj
intro anumita treapta corespunzator treptei
respective
Cuplarea intr-o anumita Sincronizator deteriorat
viteza este insotita de
zgomot
Nu se poate realiza Inel sincron deteriorat
cuplarea intr-o treapta
de viteza
Ansamblu ax furca
Conul pinionului este
uzat
Sirenaj in functionarea Un angrenaj care are
cutiei de viteze jocul deteriorat
O coroana dintata
( pinion sau arbore
primar ) are unghiul
elicei neconform
Antraxul alezajelor
pentru rulmenti din
carter deteriorat
Inlocuire buson si
refacere nivel ulei
Inlocuire piese
Refacere reglaj
Inlocuire pinion
corespunzator treptei
respective
Inlocuire arbore primar
Verificare balador ,
verificare inel sincron ,
verificare pana sincron ,
verificare arc sincron
Verificare tot sistemul
sincronizator si
inlocuire piesa defecta
Verificare ansamblu ax
furca
si inlocuirea piesei
deteriorate
Verificare si inlocuire
pinion si inel sincron
Verificare si remediere
joc
Verificare si inlocuire
piesa deteriorata
Verificare si inlocuire
piese deteriorate
1.5 Analiza comparativa
In fig.2 este prezentata o cutie automata cu 8 rapoarte, iar in
fig.3 o cutie de viteze manuala cu 5 trepte.

Avantajele cutiei automate:

- confort sporit pentru sofer

- usor de folosit

- ajuta la plecarea in rampa

- poate avea pana la 10 viteze

Avantajele cutiei manuale :

- pretul mai mic la achizitie

- costul intretinerii mai mic

- greutate scazuta fata de cea automata - un posibil consum mai redus

de carburant

Dezavantajele cutiei automate :

- greutate mai mare

- intretinere mai scumpa

Dezavantajele cutiei manuale :

- confortul scazut

- cost suplimentar de inlocuire a ambreiajului

- mai inceata decat cele automate

- numar limitat de viteze

- performanta scazuta

2. Materiale utilizate la constructia

cutiei de viteze
2.1 Carterul
Carterul cutiei de viteze trebuie sa indeplineasca urmatoarele
cerinte: sa fie rigid si usor, etans, dar bine ventilat pentru a evita
suprapresiunea interna la cresterea temperaturii in functionare, putin
mai zgomotos prin evitarea amplificarii vibratiilor provenite de la
angrenaje si de motor, sa evacueze rapid caldura in timpul
functionarii.

Alegerea materialului depinde atat de aspecte functionale –

incarcare, zgomot, cat si de aspecte tehnologice – productia zilnica,
procedeul de turnare si tehnologia de uzinare disponibila etc. De
regula, in constructia unui carter al cutiei de viteze, datorita
dificultatilor de obtinere a calitatilor suprafetelor la uzinare cu aceeasi
viteza de aschiere si modificarii diferentiate a formei si dimensiunilor
la cresterea temperaturii, se utilizeaza un singur tip de material :
(aluminiu pentru autovehicule usoare ), fonta.

2.2 Arborii:
Arborii drepţi se execută, de regulă, din oţeluri carbon sau
aliate, iar în cazul unor dimensiuni foarte mari din fontă. Oţelurile
aliate se recomandă în cazul când pinionul este executat din astfel de
oţeluri şi este corp comun cu arborele, la turaţii de funcţionare foarte
ridicate, în cazul arborilor puternic solicitaţi şi cu restricţii de gabarit.

Pentru arborii drepţi se recomandă:

-oţeluri de uz general pentru construcţii (OL 42, OL 50, OL 60 STAS

500/2), pentru arborii care nu necesită tratament termic;

-oţeluri carbon de calitate de îmbunătăţire (OLC 45, OLC 60 STAS 880)

sau oţeluri aliate de îmbunătăţire (40 Cr 10, 41 CrNi 12 etc. STAS
791), pentru arbori puternic solicitaţi şi/sau durată mare de
funcţionare impusă lagărelor sau canelurilor;

-oţeluri carbon de calitate de cementare (OLC 10, OLC 15 STAS 880)

sau oţeluri aliate de cementare (13 CrNi 30, 28 TiMnCr 12 etc. STAS
791), pentru arbori puternic solicitaţi şi pentru arbori care
funcţionează la turaţii ridicate.
2.3 Rotile dintate
Roţile dinţate se execută dintr-o gamă foarte largă de materiale
pentru a satisface condiţiile diverse în care funcţionează. Roţile
dinţate utilizate în construcţia reductoarelor de turaţie, a transmisiilor
automobilelor şi tractoarelor se execută numai din oţeluri tratate
termic sau termochimic. Ca tratament final, normalizarea se aplică
oţelurilor nealiate, utilizate doar în construcţia unor cutii de viteze
care transmit sarcini mici, la viteze mici. Marcile de astfel de oţeluri
utilizate în construcţia roţilor dinţate sunt: OLC 45, OLC 50, OLC 55 şi
OLC 60.

Oţelurile de îmbunătăţire fac parte din grupa oţelurilor moi,

principalele mărci de astfel de oţeluri utilizate în construcţia roţilor
dinţate de la reductoare sunt:

40 Cr 10, 26 MoCr 11, 34 MoCr 11, 51 VMnCr 11, 40 CrNi 12, 30

MoCrNi 20 etc.

Principalele mărci de oţeluri de cementare utilizate în construcţia

roţilor dinţatede lareductoare şi transmisii de automobile şi tractoare
sunt :
15 Cr 9, 18 MnCr 11, 20 TiMnCr 12, 21 MoMnCr 12, 18 CrNi 20, 20
MoNi 35, 17 MoCrNi 14.

Cele mai utilizate oţeluri de nitrurare, nitrurate, sunt:

21MoMnCr 12, 26 MoCr 11, 30 MoCrNi 16;

cele de îmbunătăţire, nitrurate sunt:

34 MoCr 11 (33 MoCr 11), 42 MoCr 11 (42 MoCr 11),
,iar cele de cementare nitrurate sunt: 19 MoCr 11 şi 21 MoMnCr 12.

2.4 Rulmentii
Materialele destinate inelelor şi corpurilor de rostogolire trebuie
să îndeplinescă o serie de condiţii: rezistenţă mare la solicitarea de
contact; rezistenţă mare la uzură; tenacitate. Oţelurile care
îndeplinesc cel mai bine aceste condiţii sunt oţelurile aliate cu crom,
care conţin aproximativ 1% carbon şi 1,3…1,65% crom. Alte elemente
de aliere sunt manganul şi siliciul.

Viteza de călire şi adâncimea de călire sunt direct dependente

de conţinutul de mangan. Tratamentul termic de durificare este de
călire (încălzire la 800ºC, menţinere 1 oră, răcire în ulei) urmată de
revenire joasă (încălzire la 170ºC, menţinere 3 ore, răcire în ulei
preîncălzit la 70ºC). După tratamentul termic, duritatea inelelor şi a
corpurilor de rostogolire este de 63±3HRC.

2.5 Inelele de sincronizatoare

Inelele de sincronizatoare se realizeaza din bronz

3.Tehnologii utilizate la constructia

cutiei de viteze

3.1 Tehnologii de fabricare

3.1.1 Arborii
Semifabricatele pentru arbori si osii pot fi: bare laminate, pentru
diametre sub 140 mm; bare laminate cu forjare ulterioara; bare
laminate cu matritare ulterioara, în cazul productiei de de serie mare;
semifabricate turnate, în cazul arborilor si osiilor de dimensiuni foarte
mari. Executia arborilor din bare laminate cu forjare sau matritare
ulterioara conduce la obtinerea unui semifabricat apropiat de forma
finala a arborelui – cu importante economii de material, manopera si
energie – si la realizarea unui fibraj continuu care urmareste forma
arborelui, cu efect direct asupra maririi rezistentei acestuia.

Tehnologia de fabricatie a arborilor si osiilor consta în: strunjirea

suprafetelor cilindrice sau conice si a filetelor, frezarea canalelor de
pana sau a canelurilor – operatii executate înainte de tratamentul
termic – rectificarea fusurilor, a portiunilor de calare, a suprafetelor
canelurilor – operatii executate dupa tratamentul termic.

Tratamentele termice sau termochimice aplicate depind de

materialul din care se executa arborii, putând fi: îmbunatatire sau
îmbunatatire si calire superficiala a fusurilor, canelurilor, portiunilor de
calare etc.; cementare urmata de calire a fusurilor, portiunilor de
calare si a canelurilor; nitrurare .

3.1.2 Rotile dintate

Prelucrarea dinţilor roţilor dinţate reprezintă 50...70% din timpul
total de maşină necesar obţinerii piesei şi de aceea alegerea corectă a
metodei de danturare conduce atât la obţinerea preciziei impuse cât
şi la reducerea costului fabricaţiei. După principiul care stă la baza
obţinerii profilului, danturarea se poate face prin copiere, sau prin
generarea profilului.

Danturarea prin copiere:

Se realizează pe maşini universale de frezat echipate cu cap
divizor, folosind freze disc modul sau freze deget.
Frezarea danturii se execută succesiv dinte cu dinte; după
realizarea a două flancuri pe toată lungimea (mişcarea de avans sl)
freza este readusă în poziţia iniţială, dispozitivul de divizare roteşte
semifabricatul cu valoarea pasului unghiular şi se prelucrează golul
următor. Productivitatea este scăzută deoarece timpii auxiliari sunt
mari, iar în cazul frezelor degetmodul şi timpul de bază este mare.
Metoda se recomandă numai în cazul producţiei individuale sau de
unicat a roţilor cu număr mic de dinţi şi/sau modul mare (m>24) la
care altă metodă de danturare nu se poate aplica.
Danturarea prin generarea profilului cu freza melc:
Se face pe maşini unelte speciale, folosind freza - melc, cu
muchii drepte şi dinţi detalonaţi (detalonare – prelucrarea după o
curbă a spatelui dinţilor pentru a menţine profilul după reascuţire).
Prelucrarea cu freza-melc modul se bazează pe proprietatea de a
avea ca înfăşurătoare a danturii, atunci când se rostogoleşte pe plan,
o cremalieră cu flancuri rectilinii.

Prelucrarea roţilor dinţate cilindrice prin mortezare:

Se realizează pe maşini speciale de mortezat, profilul obţinându-
se prin generare. Scula are forma unei roţi dinţate, cu modulul egal cu
cel al roţii care se prelucrează. Partea activă este faţa frontală a
dinţilor sculei, iar pentru păstrarea profilului după reascuţire dinţii
sunt detalonaţi.

3.1.3 Rulmentii
Tehnologia de prelucrare a inelelor în vederea executării căilor
de rulare ale rulmenţilor radiali cu bile, cuprinde mai multe operaţii,
astfel:
– operaţia de forjare a inelului cu fazele:
- încălzirea materialului;
- forjare, care cuprinde: debitare, refulare, matriţare şi perforare;
- operaţia de control;
- operaţia de recoacere;
- operaţia de sablare;
- la unele repere şi operaţia de laminare;
- operaţii de prelucrare mecanică prin aşchiere, strunjire şi rectificare
în starea netratată termic (crudă); – operaţii de control.
Fiecare operaţie şi fază se execută pe strunguri semiautomate şi
maşini de rectificat, folosindu-se dispozitive universale şi speciale,
verificatoare standardizate precum şi proiectate şi executate în
unitate. Sculele folosite sunt de asemenea standardizate.
Bilele se obţin prin presare la rece (în prese speciale), urmată
de pilire şi eventual rectificare. Se continuă cu tratamentul termic de
durificare, urmat de rectificare, lepuire şi sortare. Rectificarea şi
lepuirea se execută cu discuri din fontă specială, cu soluţii abrazive de
Al2O3, Cr2O3 şi, în final, motorină. Se obţin rugozităţi de 0,04 μm.
Rolele se obţin prin debitare din bare, urmată de presare. După
tratamentul termic de durificare se continuă cu operaţiile de tobuire şi
de rectificare de eboşare a generatoarei rolei.

3.1.4 Carterul
Carterul se toarna sub presiune.
3.2 Tehnologii de asamblare

Asamblarea rotilor dintate pe arbore:

Operaţiile principale care se realizează la asamblarea roţii sunt:

-pregătirea roţii, a arborelui şi a carcasei în care se montează
-asamblarea rotii pe arbore
-verificarea asamblarii
-verificarea profilului roţii
-verificarea rugozităţii suprafeţelor dinţate
-verificarea rectiliniarităţii arborelui
-verificarea stării şi aspectului canalului de pană
-curăţarea bavurilor de pe marginile dinţilor şi ale canalului de pană
-verificarea penei şi a canalelor de ungere
-spălarea şi uscarea roţii dinţate
-verificarea preciziei dimensionale
-verificarea distanţei dintre axe

Asamblarea rotii pe arbore:

Se realizează:
-pe suprafete cilindrice
-pe suprafete conice
Rulmentii

Montajul cu rulmenţi este reprezentat de subansamblul format din

arbore (împreună cu piesele susţinute de acesta), lagăre şi carcasele
pe care se sprijină.
Montajul cu rulmenţi trebuie să asigure posibilitatea de rotire a
arborelui şi a pieselor montate pe acesta şi transmiterea sarcinii de la
aceste piese la partea fixă (batiu, carcasă etc.).
Condiţiile care trebuiesc respectate de un montaj cu rulmenţi sunt:
-să fixeze axial arborele (să permită transmiterea sarcinilor axiale de
la arbore la carcasă);
-să fixeze radial arborele (să permită transmiterea sarcinilor radiale
de la arbore la carcasă); Condiţiile de montare şi demontare trebuie
să fie cât mai simple. Dacă ambele inele se montează cu strângere
este recomandată alegerea rulmenţilor demontabili sau a rulmenţilor
cu alezaj conic şi bucşă de extracţie.

Carterul

Carterul asamblat al cutiilor de viteze longitudinale satisface toate

solutiile de organizare a transmisiei care sunt folosite când motorul
este amplasat longitudinal: clasica, totul fata sau integrala.
Constructia este realizata din doua semicartere ce contin în planul de
asamblare axele arborilor.

4.Modalitati de deteriorare a cutiei de

viteze

4.1 Modalitati normale de deteriorare

Defectele in exploatare ale cutiei de viteze se pot manifesta sub

forma:blocarea cutiei de viteze, raminerea cutiei intr-o treapta, fara
posibilitatea de a mai cupla alta, autodecuplarea cutiei de viteze,
schimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu ambreiajul decuplat
complet, zgomot continuu mai puternic la mersul in plina sarcina,
zgomot asemanator unui huruit puternic sau unei trosnituri, cu intentii
de blocare a cutiei de viteze, bataie ritmica: schimbarea greoaie a
treptelor.

Autodecuplarea cutiei de viteze („sare din viteza”)

defectul se poate datora urmatoarelor cauze:defectarea dispozitivului
de fixare a treptelor,danturilor pinioanelor si danturilor de cuplare
(crabotii) uzate accentuat,rulmenti cu jocuri mari,jocuri axiale mari ale
pinioanelor pe arborele secundar.
Uzura excesiva a rulmentilor conduce la jocuri mari care
determina neparalelismul cutiei de viteze. Defectul se datoreste unui
numar mare de cauze: ungerea insuficienta, existenta unor impuritati
in ulei, montaj prea strins, centrarea incorecta a cutiei de viteze fata
de motor.

Shimbarea cu zgomot a treptelor la demaraj, cu

ambreiajul complet decuplat. Cauza defectiunii o poate constitui
uzura sau deteriorare sincronizaritoarelor: indeosebi se uzeaza
inelel de blocare.
Datorita functionarii necorespunzatoare a sincronizatoarelor,
cuplarea treptelor se face cu zgomot, datorita faptului ca vitezele
unghiulare ale elementelor, in momentul cuplarii, nu mai sint egale.

Bataia ritmica. Defectiunea se datoreste ruperii danturii

rotilor dintate. Daca zgomotul este la fel de puternic in oricare dintre
trepte, inseamnaca s-a produs ruperea danturii rotilor dintate
permanent angrenate, fixe pe arbori. In cazul in care ruperea danturii
s-a produs la o roata dintata libera pe arbore si care se cupleaza cu
ajutorul unui sincronizator, bataia apare numai intr-o anumita treapta,
cind se cupleaza roata respectiva. Continuarea drumului se va face cu
automobilul remorcat pina, la atelierul de reparatii.

4.2 MODALITĂŢI ANORMALE DE DETERIORARE

Raminerea cutiei de viteze intr-o treapta, fara

posibilitatea de a mai cupla alta. Defectul se datoreste mai
multor cauze, mai importante fiind: ruperea manetei de schimbare a
treptelor, ruperea furcilor de cuplare sau tijelor culisante, defectarea
dispozitivului de zavorire si congelarea uleiului pe timp de iarna.

Ruperea manetei de schimbare a treptelor de viteze se poate

datora oboselii materialului sau manevrarilor bruste, indeosebi iarna,
cind uleiul de transmisie din carter este prea viscos.
 Ruperea dintilor pinioanelor conduce la blocarea cutiei de
viteze, atunci cind fragmente din dantura sparta se intepenesc intre
dintii pinioanelor.
Cauzele ruperii dintilor pinioanelor pot fi: solicitari mari, datorita
ambreierilor bruste, manevrari gresite ale manetei de comanda,
oboseala materialului si uzuri avansate. Inlaturarea defectului se
poate face numai intr-un atelier de reparartii prin inlocuirea
pinioanelor cu dintii rupti.

5. CALCULE CUTIE VITEZE

5.1 Date de intrare :
-PUTEREA NOMINALA: 190 Kw
-TURATIA : 2850 rot/min
-MOMENTUL MAXIM : 763,93 Nm
-TURATIA Mmax : 1700 rot/min
-RAPORTUL REDUCTORULUI CENTRAL :
4,83 -RAPOARTELE PE TREPTE :
i1 6
i2 4,19
i3 2,93
i4 2,04
i5 1,43
i6 1

-MOMENTUL LA ARBORELE SECUNDAR : 435,44 N =

435 N -MODULUL ROTILOR DINTATE:
se adopta diametrul Pitch=6
se adopta modulul =4
5.2 Alegerea schemei de organziare a cutiei de viteze
1-arbore primar
2-arbore intermediar
3-arbore secundar
4-roata cu angrenare permanenta
5-roata de pe arborele intermediar pt treapta a V-a
6-roata de pe arborele intermediar pt treapta a IV-a
7-roata de pe arborele intermediar pt treapta a III-a
8-roata de pe arborele intermediar pt treapta a II-a
9-roata de pe arborele intermediar pt treapta I
10-pinion de pe arborele intermediar pt mersul inapoi
11-pinionul arborelui primar
12,13,14,15,16- roti dintate de pe arborele secundar pt treptele V, IV,
III, II, I
17-roata de pe arborele secundar pt mersul inapoi
18-mufa de cuplare pt treptele a V-a si a VI-a
19- mufa de cuplare pt treptele a III-a si a IV-a
20- mufa de cuplare pt treptele a I-a si a II-a
21- mufa de cuplare pt mersul inapoi
22-pinion de pe axul de mers inapoi

5.3 Calcule:
Calculul rotilor dintate:
Distanta dintre arbori (C) :

Se adopta C=137

Treapta I:

C1 z1 z2 z16 z9 C i1nou i1
62 31 31 46 8 137 25 37,87 5,75 6,00

Treapta II :
C1 z15 z8 C i2nou i2
62 45 11 137 35,06 4,09 4,19

Treapta
III :
C1 z14 z7 C i3nou i3
62 43 15 137 32,02 2,87 2,93

Treapta
IV :
C1 z13 z6 C i3nou i3
62 40 20 137 28,71 2,00 2,04

Treapta
V:

C1 z12 z5 C i3nou i3
62 35 25 137 28,71 1,40 1,43

Calculul de dimensionare si verificare

Distanta dintre axe (C)

Determinarea elementelor geometrice ale tuturor rotilor :

Unghiul de presiune de referinta :

Coeficientul inaltimii capului de referinta :
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta:
Modulul profilului de referinta :
Pasul profilului de referinta:
Raza de racordare la piciorul dintelui de referinta :

Treapta I

Raportul de angrenare (u) :

Diametre cercuri de divizare:

Diametre cercuri de baza:

Diametre cercuri de rostogolire:

Diametre cercuri de picior:

Diametre cercuri de cap :

Treapta II :
Distanta dintre axe (a) :
Diametre cercuri de divizare:

Diametre cercuri de baza :

Diametre cercuri de rostogolire :

Diametre cercuri de picior :

Diametre cercuri de cap :

Treapta III

Distanta dintre axe (a):

Diametre cercuri de divizare :

Diametre cercuri de baza :

Diametre cercuri rostogolire :

Diametre cercuri de picior :

Diametre cercuri de cap:

Treapta IV

Distanta dintre axe (a) :

Diametre cercuri de divizare :

Diametre cercuri de baza:

Diametre cercuri de rostogolire :

Diametre cercuri de picior:

Diametre cercuri de cap:

Treapta V

Distanta dintre axe (a):

Diametre cercuri de divizare:

Diametre cercuri de baza:

Diametre cercuri de rostogolire:

Diametre cercuri de picior:

Diametre cercuri de cap
Se adopta latimea rotilor dintate dupa
cum urmeaza:
b1= 36 m
m

b2= 34 m
m

b3= 30 m
m

b4= 28 m
m

b5= 30 m
m

Calculul rotilor dintate pentru angrenajul

permanent :

Raportul de agrenare real:

Diametrele cercurilor de divizare:

Diametre cercuri
de baza:
Diametre cercuri de rostogolire:

Diametre cercuri de picior:

Diametre cercuri de cap:

Calculul de rezistenta al arborilor la
incovoiere si torsiune:

Arborele secundar:

Rezultatele calculelor :
Arborele primar:
Rezultatele calculelor :

Se adopta diametrul arborelui primar d =

50 mm

Arborele intermediar:
Rezultatele calculelor :
Alegerea rulmentilor :

Rulm Tip Dimen Sarcina Simb

e si uni rad.de baza ol
nt
d D B Dina Stat
mi i ca
ca
A radial cu 50 110 27 110 112 NUP3
role 1
cilindrice 0E
B radial cu 50 110 27 110 112 NUP3
role 1
cilindrice 0E
C radial-axial 45 100 25 88,9 97,1 3130
cu role 9
conice A
D radial-axial 45 100 25 88,9 97,1 3130
cu role 9
conice A