Introducere Inca din secolul XIX au fost folosite astfel de sisteme la motoarele cu aburi, prin anii 1920 solutia a fost adoptata la unele motoare de aviatie, abia la sfarsitul anilor 1960 fiind brevetat primul sistem functional capabil de a modifica inaltimea de deschidere a supapelor in timpul functionarii motorului. Circulatia gazelor in motoarele cu timpi este controlata de supape actionate in cvasitotalitatea cazurilor de arborii cu came. Profilul, pozitia si dimensiunea camelor determina inaltimea de ridicare a supapelor si momentul in care incepe deschiderea acestora, asigurand in acest fel functionarea optima a motorului la un anumit regim. !tilizand mecanismele de variere a parametrilor mentionati se obtine un domeniu de functionare optimizata e"tins contribuind la cresterea performantelor si reducerea consumului si a emisiilor poluante. #otoarele cu mai mult de 2 supape pe cilindru, de e"emplu, au elasticitate redusa dar acest dezavanta$ poate fi partial compensat prin utilizarea distributiei variabile. La turatii ridicate ale motorului, o intarziere mai mare a inchiderii supapei de admisie asigura o umplere mai buna a cilindrilor, insa aceeasi intarziere determina o functionare defectuoasa la ralanti si in regimuri de turatii scazute, cand o parte din amestecul carburant aspirat este %suflat& inapoi in admisie.In cazul motoarelor destinate competitiilor optimizarea distributiei se face pentru regimurile de turatii ridicate si din aceasta cauza nu pot mentine o turatie de mers in gol normal. Sistemul de distributie reprezinta ansamblul organelor motorului care asigura umplerea periodica a cilindrilor cu ameste carburant sau aer si evacuarea gazelor de ardere din cilindrii motorului intr!o anumita ordine de lucru" Sistemul de distributie este alcatuit din trei parti: mecanismul acre comanda deschiderea si inchiderea periodica a orificiilor de admisiune si evacuare ale cilindrilor; colectorul de gaze care distribuie si transporta gazele proaspete intre cilindrii motorului si colecteaza gazele de ardere din cilindrii transportandu!le in atmosfera; amortizorul de zgomot" De obicei ultimele doua parti se trateaza la instalatia de alimentare" #entru comanda deschiderii si inchiderii orificiilor de admisiune si evacuare se disting trei procedee denumite corespunzator: distributie prin supape distributie prin sertare si distributie prin lumini" #rimele doua procedee impun utilizarea unui mecanism distinct de comanda a distributiei" $ltimul procedeu realizeaza comanda orificiilor cu a%utorul mecanismului biela!manivela prin intermediul direct al pistonului" D,s'(i,(,- Ti2u(i Const(u'tiv, &oate motoarele moderne au nevoie de aplicarea distributiei variabile pentru a satisfice cerintele din ce in ce mai severe de economicitateemisii poluante si performante dinamicedupa cum mentionam si intr!un articol anterior" Distributia este variabila atunci cand durata de deschidere si inaltimea de ridicare ale supapelor sunt variabile eide asemenea momentele de deschidere si inchidere ale acestora nu sunt fi'e" In literature de specialitatea acestea sunt cunoscute sub numele de (()*(ariable (alve )ctuation S+stem, sau ((& *(ariable (alve &iming S+stem," Denumirile de mai %os folosite si commercial de catre producatorireprezinta denumiri ale unor sisteme de distributie variabila ! (alvetronic de la -M. ! ((E/ de la Nissan*(ariable (alve Event and /ift, ! (&E0 de la 1onda ! (ario0am #lus de la #orsche ! MI(E0 de la Mitsubishi* Mitsubishi Innovative (alve timing and lift Electronic0ontrol, ! (alvematic de la &o+ota ! Multiair de la 2iat" In general modificarea momentului deschiderii supapei este realizata prin intercalarea unui dispozitiv hidraulic intre pinionul de actionare si arborele cu came acesta fiind capabil sa modifice pozitia relativa a celor doua repere in trepte *doua sau chiar trei in cazul VANOS % 4M5, sau continuu" (ariatorul foloseste 2(,siun,a u/,iu/ui din sistemul de ungere al motorului care este diri%ata printr!o ,/,'t(ova/va comandata la randul sau de unitatea de control motor *ECU, si poate fi montat fie pe arborele care comanda supapele de admisie fie atat pe acesta cat si pe cel de evacuare" Strategia de functionare ia in calcul in principal tu(atia si sa('ina motorului" Solutiile tehnice difera de la un constructor la altul e'istand variante care utilizeaza 'a1, 1u/ti2/, 'u 2(o+i/, di+,(it, si 3comuta4 intre acestea" #rofilul diferit al camelor are avanta%ul de a avea unul destinat +un'tiona(ii /in, cu emisii reduse la regimuri de turatie %oasa si unul agresiv menit sa asigure 1a6i1u1 d, 2ut,(, /a tu(atii (idi'at," 5 solutie deosebita se intalneste la unele motoare F,((a(i care dispun de came cu profiluri t(idi1,nsiona/, si la care arborele cu came se deplaseaza a'ial astfel modificandu!se lobul urmarit de culbutor" Sist,1u/ d, dist(i3uti, To7ota VVT%I ''()i, sau 'ariable 'alve (iming cu inteligen *, este o tehnologie de automobile variabila a supapelor de sincronizare dezvoltat de (o+ota, asem*n*tor de performan * la ',-./ 0#1. ''()i a fost introdus 2n 1996, variaz* 2n func ie de momentul 2n care supapele de admisie prin a$ustarea rela iei dintre unitatea arborelui cu came 3curea, foarfece, unelte sau lan 4 i arborelui cu came de admisie./istemul ''()i este destinat controlului arborelui cu came de admisie 2ntr) un interval de 50 6 3din !nghi ,rbore cotit4 pentru a furniza sincronizare supapei ideal pentru condi iile de func ionare a motorului. ,cest lucru 2mbun*t* e te cuplu 2n toate domeniile de tura ie a motorului, precum i cre terea economiei de combustibil i reducerea emisiilor de no"e. 7rin utilizarea tura iei motorului, volumului de aer de admisie, pozi iei clapetei i temperatura lichidului de r*cire a motorului, 8C# calculeaz* momentul optim al supapei pentru fiecare condi ie de conducere si controleaza distributia supapelor arborelui cu came. 9n plus, 8C# utilizeaz* semnale de la senzorul de pozi ie a arborelui cu came i senzorul de pozi ie a arborelui cotit pentru a detecta sincronizarea supapei in timp real, oferind astfel un control de feedbac: pentru a realiza sincronizarea supapei int*. Multi)ir" 0ea mai noua varianta pentru distributia variabila De!a lungul timpului s!au facut studii pentru eliminarea arborilor cu came si actionarea prin alte metode a supapelor" Incercarile de a actiona electromagnetic supapele ar impune trecerea instalatiilor electrice ale autovehiculelor la tensiuni superioare *67 (, din cauza puterilor mari ale electromagnetilor aparand probleme de incompatibilitate cu o sumedenie de echipamente" In prezent la 1otoa(,/, d, Fo(1u/a # deschiderea supapelor se face prin arbori cu came *obligatie regulamentara, insa readucerea supapelor in pozitia 3inchis4 este realizata 2n,u1ati' si nu cu arc" Fiat este primul constructor care a introdus in productia de serie un motor la care actionarea supapelor de admisie este realizata +a(a uti/i8a(,a unui a(3o(, 'u 'a1," )cest sistem denumit Mu/tiai( a fost introdus in anul 7889 pe modelul A/+a%Ro1,o Mito" )cesta are un a(3o(, 'u 'a1, *#, pentru actionarea su2a2,/o( d, ,va'ua(, *!, prevazut in plus cu cate o 'a1a *$, care printr!un mecanism hidraulic actioneaza fiecare pereche de su2a2, d, ad1isi, *9, ale unui cilindru" Deschiderea acestora este controlata electronic urmarind fidel profilul camei atunci cand ,/,'t(ova/va *:, este inchisa" 2iind posibila obtinerea unor inaltimi de ridicare a supapelor variabile de la 8 la ridicarea ma'ima *ca si in cazul (alvetronic, ni'i 1otoa(,/, Mu/tiAi( nu au '/a2,ta d, a'',/,(ati," Este posibila de asemenea realizarea unor momente de deschidere si inchidere ale supapelor diferite intre limitele ridicarii camei" 2unctionarea sistemului se bazeaza pe e'istenta unei 'a1, *$, pe a(3o(,/, d, dist(i3uti, *#, al su2a2,/o( d, ,va'ua(, *&," #rin antrenarea 2o12,i *;, aceasta cama genereaza presiune hidraulica transmisa in sistemul de actionare a supapelor de admisie care poate directiona uleiul sub presiune prin intermediul ,/,'t(ova/v,i *:, pentru actionarea supapelor de admisie in sensul deschiderii sau inchiderii" In cazul in care presiunea uleiului nu este utilizata in timpul generarii sale de catre cama ea va fi stocata de catre a'u1u/ato(u/ 0id(au/i' *#", de unde va putea fi utilizata pentru actionarea supapelor chiar si dupa ce s!a incheiat actiunea 'a1,i *$, asupra 2o12,i *;," " DISTRI 4U< IE VARIA4IL% SISTEMU L VALVETRON IC Sistemul (alvetronic ce echipeaz: noile motoare cu patru cilindri a firmei -M. a ap:rut pe pia;: <n luna iunie a anului 788= o dat: cu lansarea modelului >=?ti 0ompact" 0aracteristica notabil: a motorului sistemul (alvetronic face din aceasta primul motor din lume fara obturator func;ia sa fiind inlocuit: de ridicarea variabil: a supapelor de admisie")ceast: inova;ie reprezint: un salt <n istoria motoarelor cu ardere intern: comparabil ca semnifica;ie cu trecerea de la carburator la sistemul de in%ec;ie de la managementul mecanic al motorului la cel electronic")vanta%ul const: in reducerea semnificativ: a consumului de combustibilcombinat: cu o sc:dere a emisiilor poluante precum si un r:spuns mai bun al motorului" #an: acum procesul de control al distribu;iei gazelor unui motor cu aprindere comandat: a fost un compromis intre putere @i cuplupe de o parte @i consum de combustibil emisii @i confort pe de alt: parte"0omanda variabil: a supapelor a culminat cu sistemul (anos produs de -M. ca cea mai sofisticat: tehnologie de acest tip care reduce compromisul la minimum dar nu poate furniza o solu;ie complet: @i multilateral:" )ceasta deoarece clapeta obturatoatre *clapeta de aer, face imposibila reducerea consumului peste o anumit: limit: pentru ca se obstruc;ioneaz: admisia liber: a aerului <n motor pentru o gam: larg: de regimuri de func;ionare" #entru a recapitula acest aspect amintim c: obturatorul controleaz: sarcina motorului" 2:r: obturator motorul ar func;iona la sarcin: ma'im:" )tunci cAnd clapeta de aer nu este complet deschis: se produce o sc:dere de putere @i o cre@tere de consum datorat: rezisten;ei gazodinamice introduse de obturator" De@i (anos este capabil sa regleze momentele de deschidere @i <nchidere ale supapelor aceasta op;iune de control a motorului are unele limite" 2ig" =" Schema de principiu al sitemului (alvetronic Speciali@tii de la -M. au reu@it s: ob;in: efectul produs de obturator prin <nlocuirea acestuia cu un sistem de ridicare variabil: a supapei de admisie cre<nd astfel primul sistem de distribu;ie variabil: total: utilizabil la un automobil de serie" Denumit (alvetronic sistemul are la baz: distribu;ia variabil: (anos care se bucur: de%a de succes pe pia;:" )cum sistemul adi;ional de ridicare variabil: a supapei de admisie a%usteaz: ac;iunea efectiv: a camei @i <n consecin;: aria orificiului oferit de supapa de admisie @i durata de deschidere func;ie de cerin;ele specificate implicate" Reducerea consumului de combustibil realizat: de conceptul de control al sarcinii f:r: obturator este de aproi'mativ =8B conform ciclului E$ @i de cel pu;in =8B <n condi;ii normale de conducere"Economia cre@te cu atat mai mult cu cat @oferul utilizeaza motorul la sarcini @i tura;ii reduse" #oten;ialul oderit de (alvetronic este mult mai mare decAt la alte sisteme de distribu;ie variabil:" 2$N 0 CI 5N) R E ) () / ( E& R 5N I 0 Dn principiu (alvetronic este format din urm:toarele componente: arborele de distribu;ie al supapelor de admisie opt pArghii intermediare @i un arbore e'centric" )cest modul preasamblat este plasat <n chiulas:" Gra;ie (alvetronic arborele de distribu;ie nu ac;ioneaza direct asupra culbutorilor ci prin intermediul unei pArghii intermediare" Spre deosebire de culbutori care sunt pozi;iona;i orizontal sub arborele de distribu;ie pArghiile intermediare sunt a@ezate vertical lAng: arborele de distribu;ie" Ele sunt prev:zute <n partea de mi%loc cu o rol: care urm:re@te profilul camei" #artea de %os a acestora se spri%in: pe rola culbutorului iar cea de sus pe un arbore e'centric tot prin intermediul unei role" 2ig" 7" Succesiunea etapelor de concepere a sistemului 0And arborele de distribu;ie se rote@te pArghia intermediar: se mi@c: asemeni unui pendul" #entru a converti aceast: mi@care orizontal: <ntr!una vertical: pArghia are un contur cu o form: comple': comparabil: la prima vedere cu un bumerang; %um:tatea liniei de contur se mi@c: paralel cu colbutorul cealalt: %umatate este sub un mic unghi" Numai cAnd partea <nclinat: a conturului ac;ioneaz: asupra rolei culburatorului ap:sandu!l <n %os <n timpul procesului supapa de admisie se deschide" Datorit: raportului de transmisie a parghiei numai %um:tate din conturul <ntregului bumerang este sesizat: de c:tre culbutor" #unctul de <nceput @i cel de sfar@it al acestei %um:t:;i este determinat de punctul de pivotare al pArghiei" )ici intr: <n rol arborele e'centric comandat de un electromotor" 2ig" >" Electromotorul de actionare a sectorului din;at )tunci cAnd preseaz: pe rola superioar: a pArghiei intermediare spre arborele de distribu;ie punctul de pivotare @i corespunz:tor zona efectiv: a conturului bumerangului se schimb: <n consecin;:" )ceasta <nseamn: c: <nal;imea de ridicare a supapei de admisie poate varia <ntre pozi;ia <nchis *doar teoretic, @i pozi;ia de deschidere ma'im: acesta fiind principiul de baza al sistemului (alvetronic" Dnal;imea de ridicare a supapei variaz: <ntre 8 @i 9E mm" Motorul electric care regleaz: arborele e'centric prin intermediul unui angrena% melcat are nevoie de doar >88 de milisecunde pentru a se mi@ca de la pozo;ia de ridicare minum: la cea ma'im:" Dn plus e'ist: @i posibilitatea sistemului (anos de a roti arborii de distribu;ie ai supapelor de admisie @i ai celor de evacuare <ntr! un interval de rega% de ?8 de grade R)0" 2ig" 6" 0ursa supapei #entru realizarea regla%elor sunt necesare sisteme de control e'trem de puternice" De aceea (alvetronic are propriul s:u computer conectat cu unitatea central: a motorului ambele <nsumAnd o capacitate de =? Mb" &oate p:r;ile <n mi@care ale sistemului de comand: a supapelor sunt optimizate pentru a se reduce masa total: la F7 grame pentru fiecare supap: stabilind <n acela@i timp un record <n materie de fric;iune prin utilizarea rolelor" (alvetronic nu operez: numai cu precizia unui ceasornic ci este fabricat @i cu aceast: precizie" #Arghiile intermediare sunt turnate printr!un proces special @i apoi prelucrate cu o pricizie <ntAlnit: pAn: acum doar <n fabricarea sistemelor de in%ec;ie ale motoarelor diesel" )stfel forma particular: a pArghiei! conturul bumerangului! este finisat: cu o precizie de F miimi de milimetru" )()N&)GE DE0ISI(E $n alt avanta% al (alvetronic este ca ofer: un consum de combustibil comparabil cu cel ob;inut de motoarele pe benzin: cu in%ec;ie direct: dar f:r: compromisuri <n termeni de emisie" Din acest motiv nu reclam: tehnologia de management a emisiilor poluante ca motoarele cu in%ec;ie direct:" $n alt avanta% este ca motorul cu (alvetronic nu necesit: combustibil f:r: sulf ca motoarele cu in%ec;ie direct: @i atinge nivele <nalte de economicitate utilizAnd toata gama de cifre octanice e'istent:" Dn afar: de aceste remarcabile beneficii <n termeni de economie de combustibil conceptul (alvetronic ofer: @i alte avanta%e: !pornire e'celent: la rece ; !mers lini@tit al motorului ; !un r:spuns direct @i spontan niciodat: atins pan: <n prezent" )ceste beneficii sunt atribute ale caracteristicilor fundamentale ale noii tehnologii -M.: la sarcini par;iale motorul (alvetronic lucreaz: cu ridic:ri ale supapei de admisie relativ mici de apro'imativ 8H!7 mm" 0And ridicarea supapei este atAt de mic: combustibilul intr: <n camera de ardere printr!un orificiu <ngust permi;And *numai datorit: vite+ei de curgere, ca amestecul aer I combustibil s: se atomizeze <n mod ideal chiar @i <n cazul motorului rece" #ulverizarea fin: a combustibilului este de asemenea condi;ia necesara pentru o aprindere @i o ardere rapida @i eficace" Dn plus e'ist: @i avanta%ul mersului lini@tit la sarcini par;iale deoarece supapele de mi@c: u@or <n aceste condi;ii" Dnc: un avanta% este spontaneitatea cu care raspunde motorul cAnd @oferul apas: accelera;ia" )ceasta se datoreaz: faptului c: managementul sarcinii motorului se realizeaz: chiar la nivelul camerei de ardere eliminAndu!se <ntArzierea <ntre momentul apas:rii accelera;iei @i r:spunsul motorului" 2ig" H" Diagrama de moment Noul motor de patru cilindri produs de -M. impune un standard @i pantru comportamentul la sarcin: total: furnizAnd astfel performan;e dinamice @i caracteristici neatinse pAn: <n prezent" )stfel puterea motorului de ="F= care va echipa modelul >=?ti este de FH J. la HH88 rpm iar cuplul este de =EHNm la >EH8 rpm" 0el pu;in 98B din valoarea cuplului este disponibil: <ntr!un interval de tura;ii de >888 rpm" M5& 5R D N D N& RE GI ME N5$ Nu numai chiulasa dar @i <ntregul motor are un design total nou avAnd o gam: larg: de caracteristici speciale <n scopul reducerii consumului @i cre@terii fiabilit:;ii" -locul motorului este fabricat din aluminiu prin turnare sub presiuneceea ce permite o reducere a grosimii pere;ilor @i o scadere a masei" Dntre carter @i baia de ulei e'ist: un cadru care con;ine cei doi arboride echilibrare precum @i pompa de ulei amplasat: dedesubt" )ceasta configura;ie face ca <ntregul mecanism motor s: fie compact @i stabil reducAnd astfel transmiterea vibra;iilor c:tre alte componente" &oate reperele au'iliare sunt fi'ate direct pe blocul motor prin intermediul @uruburilorf:r: s: mai fie necesare suporturi" Depresiunea necesar: func;ion:rii servofrAnei furnizat: de obturator la motoarele conven;ionale este generet: <n acest caz de o pomp: de vacuum dispus: la cap:tul a'ei cu came a supapelor de evacuare" Motorul este totu@i prev:zut cu un tip de obturator <ns: acesta <ndepline@te numai func;ii de diagnosticare @i de ventila;ie a rezervorului de combustibil" Dn condi;ii normale de func;ionare obturatorul r:mAne deschis la ma'imim" 0a la toate motoarele-M. arborii de distribu;ie sunt antrena;i prin intermediul unui lan; ce nu necesit: <ntre;inere pe parcursul <ntregii durate de serviciu a motorului" 2ig" ?" Distributie cu lan; specific: -M. 5rificiile pentru lichidul de r:cire din %urul c:m:@ilor de cilindri permit aplicarea unui nou concept de curgere a fluidului cu numai un sfert din rezisten;a la curgere uzuala" )stfel nu e'ist: circula;ie for;ata a lichidului de r:cire prin blocul motor aceasta fiind asigurat: numai de diferen;a de presiune" 0a rezultat pompa de ap: este numai %um:tate ca m:rime decAt uan conven;ional: iar puterea absorbit: este sc:zut: cu ?8B" #ompa de ap: dispus: pe blocul motor <n partea de ie@ire a evacu:rii are ac;ionare comun: cu pompa servodirec;iei @i livreaz: lichid de r:cire direct c:tre chiulas:" /a chiulas: lichidul de r:cire curge mai <ntAi c:tre punctele cele mai fierbin;i din zona supapelor de evacuare @i apoi c:tre cele de admisie" )vanta%ul procesului de curgere este e'celenta eficien;: a r:cirii cu temperaturi ma'ime prin chiulas: cu apro'imativ ?8 de grade mai reduse decAt la un motor cu lichidul de r:cire curgAnd longitudinal de la un cap:t la cel:lalt" Marele avanta% const: <n reducerea consumului de combustibil datorat: mic@orarii puterii necesar: ac;ion:rii pompei @i un control mai bun al detona;ieidatorat r:cirii mai bune a chiulasei" Dispunerea pompei de lichid @i a celei pentru servodirec;ie permi;Andu!i s: func;ioneze cu un consum de putere mai redus" & E1N5/ 5GIE )()NS)& K #E N& R$ 05M#5NE N&E Noul motor -M. ofer: ultimele realiz:ri tehnologice @i pentru celelalte componente ale sale" 0omputerul de bord este un microprocesor de baz: al sistemului care controleaz: aprinderea in%ec;ia de combustibil senzorul de o'igen si alte func;ii au'iliare" )cesta aprvizioneaz: cu date de ie@ire un computer de bord prevazut cu un ecran pentru a vizualiza informa;ii despre consumul mediu de combustibil distanta care poate fi parcurs: cu combustibilul din rezervor viteza medie temperatura e'terioar: si altele" 2ig" E" Sistemul de management al motorului DME monitorizeaz: <n permanen;: factori cum ar fi temperatura motorului viteza cantitate de aer introdus: <n motor compozi;ia gazelor arse @i chiar altitudinea" DME analizeaz: parametrii motorului de sute de ori pe secund: pentru a ob;ine ma'imul de performan;: si eficien;:" DME are un program de autoprote%are <n eventualitatea unei erori electrice"De asemenea este prev:zut cu 5-D *on board diagnostic," 0ele dou: sarcini principale ale DME sunt: ! In%ectarea unei doze optime de combustibil; ! ) da scAnteia la timp" #entru a putea fi posibile aceaste dou: condi;ii sistemul trebuie s: @tie e'act parametrii motorului" DME trebuie s: se bazeze pe trei lucruri: ! cAt aer patrunde <n camera de ardere; ! pozi;ia clapetei; ! tura;ia motorului" 2olosind informa;ia despre cAt aer p:trunde <n camera de ardere DME folose@te o diagam: de consum care determin: timpul cAt trebuie s: stea deschis in%ectorul in timpul unui ciclu de func;ionare pentru a in%ecta doza optim: de combustibil" #e toata durata admisieigrosimea %etului de combustibil este modificat @i de informa;iile pe care le d: senzorul de o'igen care este plasat <n colectorul de evacuare @i determin: concentra;ia de o'igen din gazele arse" Dn cazul unei defec;iuni electrice DME se poate reconfigura de unul singur prin devierea problemei" Nucleul unui DME este microprocesorul care e'ecut: apro'imativ dou: zeci de milioane de opera;ii pe secund:" Microprocesoarele sunt proiectate pentru o durat: de via;a de cel pu;in o sut: cincezeci de mii de ore de func;ionare <n compara;ie cu un automobil <n ompara;ie cu un automobil care are apro'imativ patru mii de ore de func;ionare" Iat: doar cAteva dintre aceste componente @i caracteristicele lor principale : !control al detona;iei pentru benzine cu cifra octanic: cuprins: <ntre FE @i 99 ; !sistem de aprindere f:r: <ntre;inere ; !supape cu compensare hidraulic: a %ocului @i lan; de distribu;ie f:r: <ntre;inere; !filtrul de ulei se schimb: prin partea de sus a motorului ; !indicatorul service care avertizeaz: asupra intervalelor de service <n func;ie de regimurile <n care a fost folosit motorul ; !arbori de echilibrare pentru eliminarea vibra;iilor ; !volant cu doua mase pentru un mers lini@tit al motorului mai ales la ralanti ;
!arbori de distribu;ie prevazu;i cu lagare cu role pentru
reducerea la ma'imim a frec:rilor @i sc:derea consumului de combustibil ; !precatalizatoare dispuse pe galeriile de evacuare pentru reducerea emisiilor poluante #)RI$ 0LM&IG)& Noua generatie de motoare -M. este prima pentru care toate componentele au fost proiectate @i construite printr!un proces digital tridimensional" )cesta furnizeaz: o enorm: <mbun:t:;ire a eficien;ei gra;ie combina;iei dintre simul:ri varia;ia parametrilor realizarea cu prototipuri stabilirea cu gri%: a dimensiunilor @i similarea procesului de asamblare" Dn domeniul de utilizare relevant (alvetronic reduce consumul de combustibil cu cel pu;in =8B" Datorit: celor ==H 0# ai motorului -M. >=?ti atinge o vitez: ma'im: de 7=8 JmIh @i <nregistreaz: un consum combinat *conform normelor E$, de ?9 lI=88 Jm cu 8E l mai pu;in decAt predecesorul s:u @i cu = l mai mai pu;in decAt ceilal;i competitoridin clasa sa" (alvetronic este deasemenea cea mai semnificativ: @i mai remarcabil: tehnologie folosit: de -M. pentru atingerea viitoarelor cerin;e privind economia de combustibil ale $E care impun o reducere a consumului de combustibil la =68 grame de 057 pe Jm pAn: <n anul 788F" #entru a oferi cAt mai multor posesori de autoturisme -M. avanta%ele (alvetronic motoarele cu F @i =7 cilindri vor fi deasemenea convertite la noua tehnologie pAn: <n 7887" )ceasta reflect: filisofia -M. de a furniza cele mai avansate @i competitive tehnologii nu numai pentru cateva modele produse <n serie mic: ci @i introducerea acestor noii tehnologii cAt mai repede posibil pe toate pie;ele de pe glob" )ceasta schimbare de generaie a motoarelor reprezinta cel mai mare in istoria firmei -M." Con'/u8i, = Daca dorim performantaconsum redus si poluare scazutatrebuie sa echipam motoarele cu sisteme de distributie variabilaiar daca acestea sunt insotite de sisteme de control al cursei supapeloreficienta gestiunii motorului creste"