Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(1) Secțiunea de comandă (2) Secțiunea de control (3) Secțiunea de acționare și detecție
Comanda ieșirilor Controlează motorul Conduce obiectul controlat și
semnale pentru funționare. Conform comenzilor. Detectează obiectul respectiv.
2. Instalații servo-drive
a) Servo motor
Servomotorul este un element component al unui sistem care funcțional implică poziții
relative reglabile între anumite elemente, componente ale sale.
Fig. 2.1 servomotor 1.3KW, AC, 2500rpm
Cele mai frecvente tipuri de servomotoare industriale sunt cele bazate pe motoare fără perii.
Rotorul are un puternic magnet permanent iar statorul este compus din mai multe bobine de
conductori și rotorul se învârte când bobinele sunt alimentate în comanda specificată.
Mișcarea rotorului este determinată de frecvența, faza, polaritatea și curent, când curentul
corect este furnizat bobinelor statorului la momentul potrivit.
b) Encoder
Servomotoarele sunt diferite de motoarele tipice prin faptul că acestea au codificatoare. Acest
lucru permite o viteză mare și o precizie ridicată, control în funcție de comenzile de poziție și vitezele
date. Codificatoarele sunt unul dintre elementele hardware care formează nucleul a unui sistem servo
și generează un feedback de viteză și poziție .
În multe cazuri, codificatorul este încorporat în servomotor sau atașat la servomotor. În
anumite aplicații, codificatorul este o unitate independentă care este instalat departe de servomotor.
c) Servo Drive
Servo-drive urmează comenzile de la un controler și controlează cuplul de ieșire, viteza de
rotație sau poziția motoare.
Acesta este un dispozitiv, o unitate structurală a unui sistem servo și este utilizat cu
servomotor. Servo drive-ul controlează servomotorul conform instrucțiunii de la un PLC sau un alt
controler și efectuează controlul feedback cu semnale de la un codificator sau altă componentă.
Fig. 2.2. Principiul de funcționare a unui servo drive
Principiul de funcționare de bază este același ca pentru un invertor, în care motorul este
acționat transformând puterea de curent alternativ în curent continuu, puterea fiind de o anumită
frecvență.
Fig. 2.3. Schema unei instalații servo drive.
3. Presele servo-drive
1) Presă cu servomotor și cu șurub cu bile: aceste servo prese folosesc șuruburi cu bilă pentru
a reduce frecarea pe șuruburi. Spre deosebire de presele tradiționale cu șurub, această presă nu
necesită un ambreiaj / volan, iar viteza diapozitivului poate fi modificată pe toată durata formării. O
caracteristică notabilă a preselor servo tip șurub cu bilă este aceea că forța maximă și viteza de
alunecare sunt disponibile în orice poziție de glisare. Acest lucru poate fi aplicat la aproape toate
metodele de formare. Această capacitate se dovedește a fi foarte utilă pentru formarea cu o cursă
lungă de lucru, cum ar fi o extrudare, și pentru formarea care necesită o mișcare de mare viteză la
sfârșitul formării.
Capacitatea de cuplu a servomotorului, capacitatea de încărcare a șurubului cu bilă și
reducerea acționării curelei limitează sarcina maximă. O soluție pentru creșterea puterii Servo Presei
cu șurub cu bilă este creșterea numărului de motoare și axe de acționare (fusuri). Singura problemă
cu această soluție este creșterea considerabilă a costurilor.
2) Presă cu manivelă cu servomotor: Această presă oferă o alternativă cu costuri mai mici în
comparație cu presele servo cu șurub cu bilă. Presele cu manivelă au un servomotor cu cuplu mare,
atașat direct la arborele de antrenare al presei. Câțiva producători de presă au dezvoltat prese C-
Frame, care combină mecanismul de acționare servo cu structura convențională a presei. Aceste prese
sunt asemănătoare vizual cu presele mecanice, dar servomotorul înlocuiește volanta, ambreiajul și
motorul principal. Când arborele principal se rotește cu o viteză constantă, curba timp-timp oglindește
pe cea a unei prese mecanice convenționale. Pentru a crește puterea (pentru încărcări mai mari de
formare), presele manivelei sunt cuplate cu două tije de conectare.
3) Economii de energie: Presele servo nu au volan condus continuu, reducând astfel costurile
consumului de energie. Acest lucru este valabil mai ales în presele de mare capacitate. Puterea
motorului instalată este mai mare decât cea a unei prese mecanice a căror capacitate este
comparabilă. Cu toate acestea, pe toată durata operațiunii de ștanțare, motorul servodirecționat este
utilizat doar în timp ce presa este în mișcare, deoarece presa servo nu are volan acționat continuu. De
asemenea, contribuie la economisirea nominală de energie este operația de frânare dinamică a
motorului servomotiv. Prin această operație, energia de frânare este transferată înapoi în sistemul de
alimentare.
Fig. 5.2. Comparație între o presă servo și o presă mecanică tradițională în ceea ce privește
consumul de energie și stocarea
4) Calitate: stabilitatea mai bună de formare se traduce prin respingerea mai puțină a părților.
5) Durata de viață mai lungă a sculei: Scăderea vitezei de impact a sculei reducând simultan
timpul ciclului reduce încărcarea impactului, maximizând astfel durata de viață a sculei. Eficiența
crescută a lubrifierii a fost observată și utilizaarea mișcării de diapozitive pulsabile sau oscilante poate
prelungi și mai mult durata de funcționare a sculei.
6) Uptime: ambreiajul sincronizat și durata de viață prelungită a frânei permit o întreținere
mai puțin frecventă și un timp de funcționare mai bun.
Concluzii
Soluția tehnică care definește servomotorul are o arie largă de aplicabilitate, fiind concepută
pentru o multitudine de sisteme, prin aceasta inducând soluțiile tehnice și constructive pentru
sistemele în care este agreat, rezultatul global fiind soluții constructive compacte, modulate,
interschimbabile, standardizate pentru servomotoare.
Din cele prezentate anterior concluzionam ca o presa servo-drive este mult mai eficientă în
comparație cu presele mecanice convenționale, prezentând un control sporit asupra vitezei, poziției
si a cuplului dar și un consum de energie mai scăzut.
Bibliografie
1. https://www.sciencedirect.com/
2. https://www.wikipedia.org/
3. https://www.ahssinsights.org/
4. https://www.ia.omron.com/