Cuprins

1
1.Introducere.........................................................................................................................................2
2.Configuratia hadware a sistemului......................................................................................................5
3.Alegerea motorului.............................................................................................................................5
4.Programarea sistemului......................................................................................................................7
5.Aplicatii si concluzii..............................................................................................................................9

1.Introducere

Obiectivele lucrarii

Se cere implementarea unei structuri hardware dar si software(programare PLC) care

are rolul de a controla sensul unui motor de curent continuu folosit in antrenarea/miscarea
unei benzi, unui sistem sau proces de automatizare

Motorul utilizat este un motor de current continuu cu magneti permanent.Programarea este

realizata cu un automat programabil de tip Moeller PLC.

Conspiratii teoretice PLC

Echipamentele cu logică programată (ELP) sau automatele programabile (AP) sau

programmable logic controllers (PLC) sunt echipamente destinate conducerii automate a
proceselor industriale.

Un automat programabil poate fi definit ca un sistem specializat destinat pentru

tratarea problemelor de logică secvenţială şi combinaţională, simulând structurile logice de
comandă printr-o configuraţie elastică, programabilă.

Prin concepţia sa, un automat programabil este adaptabil pentru funcţionarea în

mediul industrial, poate opera într-o plajă largă de temperatură şi umiditate, este uşor
adaptabil la interfaţarea cu orice proces şi nu ridică probleme deosebite privind formarea
personalului de deservire datorită facilităţilor de programare oferite. Toate aceste
caracteristici, la care se mai pot adăuga robusteţea generală a echipamentului şi preţul de
cost relativ redus, fac ca automatele programabile să constituie o pondere importantă în
sistemele de conducere a sistemelor de automatizare industriale. Aceste echipamente s-au

2
impus într-o gamă tot mai largă de aplicaţii, datorită simplităţii programării, accesibilităţii şi
fiabilităţii ridicate în exploatare.

Utilizarea logicii programate constituie o modalitate calitativ superioară de realizare a

echipamentelor de comandă. În cazul ELP funcţiile care trebuie executate şi succesiunea
acestora sunt stabilite de programul înscris în memoria program. Se asigură o flexibilitate
deosebită dispozitivelor de comandă, permiţând uşoare modificări şi dezvoltări ulterioare.
Dacă în cazul logicii cablate orice modificare în funcţionarea echipamentului de comandă
implică realizarea unui nou cablaj, unor noi legături între elemente, în cazul ELP modificarea
constă în simpla inserare a unor alte expresii algebrice în memoria program, fără a fi
necesare modificări în cablajul iniţial, realizându-se astfel economii însemnate de timp şi de
manoperă. Totodată, această facilitate a ELP permite tipizarea interfeţelor de intrare şi
ieşire şi a unităţii centrale, personalizarea unei scheme de comandă făcându-se prin
programul implementat. Acest aspect conduce şi la regândirea şi optimizarea ciclului de
proiectare al unui echipament de comandă. Ciclul clasic: conceperea schemei, realizarea
cablajului (verificarea funcţionării, refacerea schemei, etc., se modifică în sensul că se
implementează programul în memorie cu echipamentul de programare, se vizualizează pe
monitor şi se verifică prin folosirea unor programe de monitorizare şi auto-testare.
Eventualele modificări la punerea în funcţiune a instalaţiei se fac prin echipamentul de
programare fără a afecta cablajul realizat, eficienţa activităţii de proiectare şi implementare
crescând considerabil. ELP se remarcă şi prin reducerea numărului de componente (cu până
la 80% comparativ cu schemele de automatizare cu relee), creşterea fiabilităţii şi reducerea
importantă a consumului de energie electrică.

Dintre dezavantajele ELP putem aminti costul relativ ridicat şi necesitatea programării
şi operării acestora de către un personal calificat. Trebuie subliniat faptul că în timp, însă,
costul a scăzut constant şi domeniul de aplicaţie al ELP s-a extins şi în cazul comenzilor cu
un număr foarte mic de intrări şi ieşiri (10÷12).

Schema bloc PLC

3
4
2.Configuratia hadware a sistemului

3.Alegerea motorului

Pentru realizarea acestui proiect vom folosi un motor de curent continu

Motoarele de curent continuu

În general, sunt similare în construcţie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt
să fie descrise ca generatoare care „funcţionează invers”. Când curentul trece prin rotorul
unui motor, este generat un câmp magnetic care generează o forţă electromagnetică, şi ca
rezultat rotorul se roteşte. Acţiunea periilor colectoare şi a plăcuţelor colectoare este exact
aceiaşi ca la generator. Rotaţia rotorului induce un voltaj în bobinajul rotorului. Acest voltaj
indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. În timp ce motorul se roteşte mai
rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, şi viteza motorului
va rămâne constantă atât timp cât asupra motorului nu acţionează nici o sarcină, sau motorul
nu efectuează alt lucru mecanic decât cel efectuat pentru învârtirea rotorului. Când asupra
rotorului se aplică o sarcină, voltajul va fi redus şi un curent mai mare va putea să treacă prin
rotor. Astfel, motorul este capabil să primească mai mult curent de la sursa care îl
alimentează, şi astfel să efectueze mai mult lucru mecanic.
Deoarece viteza rotaţiei controlează trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale
5
trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Când rotorul se află în repaus,
el, efectiv, nu are nici o rezistenţă, şi dacă voltajul normal este aplicat, va trece un curent
mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obişnuite pentru
prevenirea acestor accidente este folosirea în serie a unei rezistenţe, la început, împreună cu
rotorul, pentru a limita curentul până când motorul începe să dezvolte un curent suficient. Pe
parcurs ce motorul prinde viteză, rezistenţa este redusă treptat, fie manual ori automat.
Viteza cu care un motor cu curent continuu funcţionează, depinde de puterea câmpului
magnetic care acţionează asupra rotorului, cât şi de curentul rotorului. Cu cât este mai
puternic câmpul magnetic, cu atât este mai mică rata rotaţiei necesare să creeze un curent
secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu
curent continuu poate fi controlată prin variaţia câmpului curentului.

Motorul de curent continuu este construit din două părţi componente: stator şi rotor, ca
în figura de mai jos.

Statorul este partea fixă a exterioară, ce include carcasa 1 si magneţii permanenţi 2.

Rotorul este partea mobilă a motorului, plasată de obicei în interior. Este format dintr-
un ax şi o armătură ce susţine înfăsurarea rotorică 3. Pe axul motorului este situat colector 4
ce schimbă sensul curentului prin înfăsurarea rotorică. Tensiunea de alimentare este aplicată
înfăsurărilor rotorului prin intermediul unui sistem de perii fixate pe capacul 5. Între stator si
rotor există o distanţă numită întrefier.
Turaţia motorului este proporţională cu tensiunea aplicată înfăsurării rotorice si invers
proporţională cu câmpul magnetic de excitaţie. Turaţia se poate regla prin variaţia tensiunii
aplicate motorului de la o valoare minimă valoarea nominală. Cuplul dezvoltat de motor
poate fi reglat prin variaţia curentului aplicat infăsurării rotorice.

6
Pentru comandarea acestui motor se va folosi o punte H legata la iesirile PLC`ului Q1 si Q3

4.Programarea sistemului

Proiectarea configuratiei a fost realizata cu ajutorul Easy-soft Pro6-Moeller

PLC`ul ales este din familia Easy 512 DC-RC

Configurare hardware

7
Simulare a programului

Oscilograma ne arata modul de functionare a PLC-ului :

La actionarea butonui I1 motorul porneste in sensul de fuctionare dreapta ( afisat pe
canalul 01) pana la actionarea butonului I3 care opreste rotirea motorului in acest sens
(afisat pe canalul 03), iar la actionarea butonului I2 motorul porneste in sensul de rotire

8
stanga(afisat pe canalul 02) pana la actionarea butonului I4 care opreste rotirea in acest
sens (afisat pe canalul 04)

5.Aplicatii si concluzii

O aplicatie pentru acest pentru pornirea motorului de curent continuu cu ajutorul

PLC este functionarea lui asemeni unui circuit bistabil , programarea PLC-ului astfel incat
motorul sa isi schimbe sensul de rotatie singur la un anumit interval

9
 Acest lucru se face cu ajutorul unor relee de timp care schimba sensul de rotatie al motorului in
celalalt sens la un anumit interval dorit de noi ( in acest caz la 2 secunde) , astfel ca la actionarea oricarui
buton de start fie stanga sau dreapta motorul porneste in sensul dorit de noi apoi dupa un interval de 2
secunde el isi schimba sensul de rotatie , acest lucru facandu-l pana la actionarea oricarui buton de stop
cand functionarea se va oprii .

10