Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Capitolul 1.
- Introducere
- Traductoare analogice electrodinamice de turatie
Tahogeneratorul de curent continu
Tahogeneratoare de curent alternativ
Tahogeneratorul cu curenţi turbionari
- Tahometrul auto
Ce este un tahometru pentru autovehicul?
Motive pentru care este necesar un tahometru intr-o masina
Principiul de functionare
Capitolul 2.
- Proiectarea
Proiectarea tahometrului
Cum este conectat tahometrul la senzorii auto
- 2.3 Tahogeneratori TDP 13
Caracteristici
Date tehnice-proiectare electrica
Date tehnice - proiectare mecanica
Numarul piesei
Date in functie de tip
Schema de comutare de inlocuire
Dimensiuni
Capitolul 3.
- Schema bloc
- Scheme de proiecatre/asamblare
- Coduri sursa
Capitolul 1.
1.1. Introducere.
In functie de precizia dorită, pentru a masura viteza de turatie pe cale electrica, exista o gama mare
de mijloace. Tahometrul complet sau sistemul de masura a turatiei include traductorul de turaie,
circuitele auxiliare si instrumentul de ieşire.
Traductorul are la baza modificarea transferului de energie in funcţie de turatie. Circuitele auxiliare
sunt surse de excitatie, amplificatoare, demodulatoare etc. Traductoarele de turaţie se clasifică în
traductoare analogice şi digitale. Traductoarele de turaţie analogice convertesc turatia intr-un semnal
electric a carui amplitudine este dependenta linear de valoarea acesteia. Traductoarele digitale de
turatie convertesc turatia intr-un semnal electric a carui frecventa, perioada sau intervalul de timp intre
doua impulsuri succesive este dependenta de turatie.
Tema aleasa pentru acest proiect este ‘’Senzorul de turatie’’ si pentru a realiza aceasta proiectare o sa
volosesc un traductor Tahogenerator.
1.2 Traductoare analogice electrodinamice de turatie
fig(1)
K- carcasa;
SM-sumturi magnetice;
C- colector;
P- perii;
R- rotor.
Polaritatea tensiunii depinde de sensul de rotaţie al masinii, acesta putand fi determinat fara
scheme aditionale. Erorile de baza ale tahogeneratorului de curent continu sunt cauzate de variatia
temperaturii. Aceasta intervene la modificarea fluxului magnetului permanent si a rezistentei . Variatia
rezistentei poate fi neglijata dacă pentru masurare sunt utilizate voltmetre cu rezistenţa interna mare.
Tahogeneratorul sincron monofazat se infasoara pe stator, iar rotorul format dintr-un magnet
permanent cu mai multi poli este cuplat pe ax unde se masoara turatia. Rotorul produce un camp
magnetic.
Din cauza ca nu are perii colectoare, tahogeneratoarele in curent alternativ lucreaza la viteze mai
mari (aproximativ pana la 5000 rot/min) fata de masinile in curent continu ce se opresc la 2000 rot/min,
tensiunea de iesire avand valori de V cu liniaritate (0.4÷4)%.
fig (3)
B) Ajuta la funcționarea continua a motorului la viteze crescute (mai mult de 4000) duce la
consumul excesiv de combustibil si nu numai, dar reduce semnificativ resursele acestuia. In acest
mod, motorul cu ardere interna se supraincalzeste, uleiul isi va pierde proprietatile, iar piesele se
vor degrada rapid.
C) Cum sa determinam indicatorul optim in care putem „roti” motorul? Intrebarea vine cu un
raspuns simplu si direct, se instaleaza un tahometru in mașini, un indicator in intervalul de la 1/3
la 3/4 de rotatii la care motorul furnizeaza putere maxima ce este optim pentru un motor. Acest
interval difera pentru fiecare mașina, in acest mod soferul trebuie ghidat de recomandarile venite
de la producator. Pentru determinarea unei valori, scara tahometrului este impartita in trei zone -
verde, galben si rosu.
fig(4)
Mașinile moderne regleaza creșterea sau scaderea turelor a motorului pentru o calatorie afisand
in schimbarea vitezei pe un ecrad digital, fara a fi prezenate cele trei culori.
Mare parte din mașinile moderne au o izolatie excelenta a zgomotului, chiar si sunetul motorului
este slab auzibil. Din cauza ca functionarea constanta a motorului la turatii mari este plina de
defectiuni ale unitatii siacest parametru trebuie monitorizat. O situatie in care dispozitivul va fi util
estein determinarea timpului de pornire a unei trepte de urcare sau de coborare atunci cand
accelerate.
Un tahometru este instalat in tabloul de bord, conceput pentru un motor specific. Acest dispozitiv
poate indica numarul optim de rotații pentru un anumit tip de masina. Funcționarea pe termen lung
a motorului cu ardere interna nu este prea droit, pentru ca fiecare motor are propriile limite de
viteza, tahometrul trebuie, să fie adaptat la parametrii unitații de putere.
1.3.4. Principiul de functionare
Se pornește sistemul de aprindere motor si amestecul aer-combustibil din camera de ardere, ce
conduce tijele grupului de pistoane. Acestea o sa roteasca arborele cotit. Senzorul o sa citeasca indicatorul
de viteza al arborelui cotit, apoi genereaza impulsuri și le va trimite unitatii de control. Ajunse la unitatea
de control semnalul o sa fie activat si deplasat de-a lungul scarii, dand o valoare digitala care este afișata
pe ecranul corespunzator al tabloului de bordului.
CAPITOL 2.
2.0 PROIECTARE
2.1. Proiectarea tahometrului
2. Electronice. Este considerat cel mai precis, consta intr-un numar mai mare de elemente in
comparatie cu restul. Tahometrul electronic este un senzor care citeste rotatia arborelui pe care
este instalat si genereaza impulsuri care sunt transmise catre:
Afișeaza un indicator pe care șoferul il poate citi si intelege. Rezultatul pote fi afisat sub forma
de numere cat si sub forma scalara;
Cel mai des masinile modern au tahometrul digital si este conectat la o unitate electronica de control.
Pentru a nu lasa dispozitivul sa consume energiea bateriei atunci cand contactul este oprit, acesta se
oprește automat.
Tahometru electronic. Fig(6)
3. Si ultimul tip este cel analog, cel care va fi prezentat in acest proiect.
Acest tip de tahometru e prezentat la masini cu o vechime de peste 20 de ani. Din punct de vedere vizual,
aceasta e similara cu tahometrul mecanic. Diferenta cea mai mare intre un tahometru analog si un
tahometru mecanic este in mecanismul de transmisie a indicatorului de viteza. Astfel de dispozitive
constau din patru noduri:
Sageți. Echipat cu un mic magnet care reactioneaza la puterea campului generat in bobina.
Sageata fiind astfel deviata la nivelul corespunzator;
Cantare. Diviziunile sunt aceleasi ca in cazul unui analog mecanic, este de 200 sau 100 rpm;
Totusi este un model mai avansat in cida faptului ca este foarte similar cu tahometrul mecanic, dar difera
prin principiul transmiterii valorii cuplului catre actionarea sagetii. Astfel are si o parte electronica ce este
conectat la senzorul de pozitie al arborelui cotit. Exista o bobina magnetica in interiorul tahometrului care
deviaza acul cu cantitatea necesara. Astfel de tahometre au o eroare mare pana la 500 rpm.
(tahometru analog) fig(7)
Modelele acestea de dispozitive pot fi standard și la distanta. In cazul unu, acestea sunt montate in tabloul
de bord de langa vitezometru. In al doilea caz modificarea poate fi instalata in orice loc posibil de pe
tabloul de bord.
Senzor arbore cotit. Se fixeaza pozitia manivelelor in cilindrul motorului si se da impuls electric.
Semnalul se indreapta dupa spre bobina magnetica sau catre procesor in functie de caz, impulsul
acolo se transforma intr-o valoare si se afiseaza in cadran. Am sa ma folosesc de senzorul
arborelui cotit in proiectare.
Senzor la ralanti. Valva este conectata, este responsabila pentru transportul de aer la galeria de
admisie si ocolind supapa de acceleratie. La unele motoare ca cele cu carburator, acest regulator
controleaza transmiterea de combustibil la franarea motorului, acesta inchizand fluxul de benzina.
In funcție de cantitatea de combustibil care este reglata de supapa,rezulta viteza motorului.
ECU. Tahometrele noii sunt conectate la o unitate de control electronica, ce primeste semnale de
la toti senzorii conectati la motor. Cu cat primeste mai multe date, cu atat masuratorile vor fi mai
precise. In acest caz, indicatorul va fi transmis cu o eroare minima .
2.3 Tahogeneratori TDP 13
2.3.1 Caracteristici:
-Clasa de izolare B
-Toleranta de calibrare ± 3%
TDP 13
-Performanta 40 W (viteză ≥2000 rpm)
-Circuit de armatura timpul constant <0,4 µs
-Soc 100 g, 6 ms
TDP 13
-Momentul de inerție al rotorului 0,4 kgcm²
17 65 mV pe rpm
6 100 mV pe rpm
3 175 mV pe rpm
2 200 mV pe rpm
Atribuirea terminalelor:
fig (9)
Accesorii:
-Perii de carbon
-Accesorii de montare: K 50 Cuplaj de disc cu arc pentru arbore solid ø11 ... 16 mm
fig(10
)
fig(11)
Capitolu 3.
Schema bloc:
DISEL
BENZINA
0X1000rmp 4X1000rmp
x X
AFISARE AFISARE
CITIRE CITIRE
SENZOR SENZOR
STABIL SCADE
TURATIA
AFISARE AFISARE
APARE RISCUL CA
AUTOVEHICULUL
SA I-A FOC.
Pentru a realiza aceasta schema bloc la nivel de asamblare, proiectare si programare o sa ma ajut de
programele: Proteus si Simulide, iar pentru programare Atmel si Dev C++ .
- ATmega328P
- Un ecran LCD
- Doua condensatoare
- Trei rezistente
- Doua tranzistoare 2N222
- Ground TLE2425
In lipsa unui GND clasic am folosit aceasta componenta U2 TLE2425 pentru a conecta AVCC din
ATmega328P la o iesire OUT si rezistentele R2 si R3 sunt conectate la o intrare IN.
Timpul de refresh este dat de o functie Delay(),dar acest timp poate fi considerat "timpul de poarta"
sau viteza de refresh a citirilor.
Stocarea valorilor citite sunt adunate intr-un vector si face media a 5 citiri pentru o precizie mai
Acest desen/schema este formata in mare din 2 blocuri principale. Blocul de conditionare a
semnalului, declansarea fiind realizata pe panta descendenta a impulsului. Al doilea bloc este format
dintr-un ecran LCD si componentele adiacente necesare, present avem un resistor de reset al
Am atasat senzorul nostrum TDP13. Pe ecranul LCD trebuia sa apara doua linii pentru afisarea intr-un
format usor de citit si intuitiv a turatiei.
Din pacate nu am reusit sa finalizez conexiunile pana la final, nu am regasit in program un Vcc
pentru a fi conectat la pinul 1 TDP13 si o masa pentru a fi conectata la pinul 5 de la ecranul LCD, o
int led = 13; // pinul 13 de pe placa ATMEGA328P are conectat ecranul LCD
void setup()
{
pinMode(led, OUTPUT);
}
void loop() // loop este parcursa la o perioada de timp determinata de numarul si valoarea delay-urilor
prezente
{
digitalWrite(led, HIGH); // Aprinde ledul HIGH piniului 13)
delay(1000);
digitalWrite(led, LOW); // Stinge ledul LOW pinului 13)
delay(1000);
}
2. A doua schema reprezinta un sensor de turatie:
Componentele montajului:
- ATMEGA 32
- Four Segment-67
- ResistorDip-66 size x8
- Doua leduri rosii
- Doua leduri verzi
- Patru resitoare 330 Ohm
- Un package la care s-au adaugat doi pini + / - devenind senzorul npstru TDP13
- Un package la care s-au adaugat doi pini RX / TX devenind portul conectat la PC RS-
232
Cu ajutorul acestei scheme desenata in Simulide o sa incercam sa aprindem ledurile in fuctie de turatia
senzorului astfel sa apara si ecranul led turatia in rpm (rotatii pe minut) a voltajului intr-un anumit
moment.
Daca ledul verde este aprins inseamna ca turatia se afla in parametri stabili de functionare 0x1000rpm-
6x1000rpm.
Daca ledul rosu este aprins inseamna ca turatia se afla in conditii de risc a functionarii 6x1000rpm-
9x1000rpm.
Urmatoarele doua leduri sunt reprezentate de motorul disel.
Daca ledul verde este aprins inseamna ca turatia se afla in parametri stabili de functionare 0x1000rpm-
4x1000rpm.
Daca ledul rosu este aprins inseamna ca turatia se afla in conditii de risc a functionarii 4x1000rpm-
6x1000rpm.
Conform senzorului nostrum, este un sensor de turatie mai mica sit imp de raspun scazut. Are o capacitate
maxima de 200 mV.
Dupa ce am introdus in schema codul de asmablare notat mai jos, dam click dreapta apasam pe load
firmware si introducem fisierul nostru salvat cu extensia .hex si dam RUN.
Pe ecran s-a afisat un numar reprezentamt rotatiile pe minut si viand o valoare de mijloc pentru
ambele situatii. Senzorul se afla in parametri astfel incat led-ul verde este aprins, turatiia fiind intre
3x1000rpm-4x1000rpm.
Prin urmare o sa notam:
0x1000rpm- 0V
2x1000rpm-5V
3x1000rpm-10V
4x1000rpm-15V
5x1000rpm-20V
6x1000rpm-25V
7X1000rpm-30V
8x1000rpm-35V
9x1000rpm-40V
COD SURSA:
#include "m32def.inc"
.equ wireport = PORTB
.equ wirepin = PB4
.equ wirectrl = DDRB
.equ wirein = PINB
.def tur=r18
.def tur1=r19
.def tur2=r24
.def digit1=r0
.def digit2=r1
.def digit3=r2
.def digit4=r3
.def mux=r4
.MACRO _1us
nop
nop
nop
nop
nop
nop
nop
nop
.ENDMACRO
.MACRO wwrite_1
sbi wirectrl,wirepin
cbi wireport,wirepin
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
sbi wireport,wirepin
ldi r16,50
wwrite_1_loop1:
_1us
dec r16
brne wwrite_1_loop1
.ENDMACRO
.MACRO wwrite_0
sbi wirectrl,wirepin
cbi wireport,wirepin
ldi r16,50
wwrite_0_loop1:
_1us
dec r16
brne wwrite_0_loop1
sbi wireport,wirepin
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
.ENDMACRO
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp citire_tur
jmp reset
jmp reset
jmp refresh
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
jmp reset
cifre: .DB 0b00111111, 0b00000110
.DB 0b01011011, 0b01001111
.DB 0b01100110, 0b01101101
.DB 0b01111101, 0b00000111
.DB 0b01111111, 0b01101111
reset:
ldi r16,high(RAMEND)
out SPH,r16
ldi r16,low(RAMEND)
out SPL,r16
in r16,SFIOR
ori r16,0b00000100
out SFIOR,r16
ldi r16,0xFF
out DDRC,r16
out DDRD,r16
ldi r16,0x0F
out DDRA,r16
sbi wirectrl,wirepin
sbi wireport,wirepin
cbi PORTD,0
clr digit1
clr digit2
clr digit3
clr digit4
ldi r16,0b00001000
mov mux,r16
main:
cli
ldi r16,0b00001000
out TCCR0,r16
in r16, TIMSK
andi r16,0b11111100
ori r16,0b00000010
out TIMSK, r16
ldi r16,0b00000000
out TCCR1A,r16
ldi r16,0b00001000
out TCCR1B,r16
in r16, TIMSK
andi r16,0b11000011
ori r16,0b00010000
out TIMSK, r16
ldi r16, 0x3D
out OCR1AH,r16
ldi r16, 0x0A
out OCR1AL,r16
in r16,TCCR1B
andi r16,0b11111101
ori r16,0b00000101
out TCCR1B,r16
ldi r16,0x00
out TCNT0,r16
ldi r16, 0x7D
out OCR0,r16
in r16,TCCR0
andi r16,0b11111000
ori r16,0b00000011
out TCCR0,r16
sei
bucla:
rjmp bucla
refresh:
in r20,SREG
out PORTA,mux
ldi r16,0b00001000
cp mux,r16
brne PC+3
mov r17,digit1
rjmp refresh_out
ldi r16,0b00000100
cp mux,r16
brne PC+3
mov r17,digit2
rjmp refresh_out
ldi r16,0b00000010
cp mux,r16
brne PC+3
mov r17,digit3
rjmp refresh_out
mov r17,digit4
refresh_out:
ldi ZH,high(2*cifre)
ldi ZL,low(2*cifre)
ldi tur1,0x00
add ZL,r17
adc ZH,tur1
lpm tur1,Z
ldi r16,0b00000010
cp mux,r16
brne PC+2
ori tur1,0b10000000
out PORTC,tur1
lsr mux
ldi r16,0x00
cp mux,r16
brne PC+3
ldi r16,0b00001000
mov mux,r16
out SREG,r20
reti
citire_tur:
in r20,SREG
call wire_reset
ldi tur,0xCC
call wire_write
ldi tur,0x44
call wire_write
cbi wirectrl,wirepin
tur_wait:
sbis wirein,wirepin
rjmp tur_wait
call wire_reset
ldi tur,0xCC
call wire_write
ldi tur,0xBE
call wire_write
call wire_read
call wire_reset
ldi r17,0x00
lsr tur
brcc PC+2
ldi r17,0x05
mov digit4,r17
ldi r16,0x00
mov digit1,r16
mov digit2,r16
mov digit3,r16
tur_bucla1:
inc digit4
ldi r16,0x0A
cp digit3,r16
brne bucla1_next
clr digit3
inc digit2
ldi r16,0x0A
cp digit2,r16
brne PC+3
clr digit2
inc digit1
bucla1_next:
dec tur
breq PC+2
rjmp tur_bucla1
out SREG,r20
reti
wire_reset:
sbi wirectrl,wirepin
cbi wireport,wirepin
cli
ldi r16,34
ldi tur2,10
wr_loop1:
_1us
dec tur2
brne wr_loop1
ldi tur2,10
dec r16
brne wr_loop1
cbi wirectrl,wirepin
ldi r16,50
wr_loop2:
_1us
dec r16
brne wr_loop2
sbis wirein,wirepin
rjmp PC+3
sbi PORTD,0
rjmp PC+2
cbi PORTD,0
ldi r16,29
ldi tur2,10
wr_loop3:
_1us
dec tur2
brne wr_loop3
ldi tur2,10
dec r16
brne wr_loop3
sei
ret
wire_write:
cli
ldi tur2,0x08
ww_send1:
lsr tur
brcs PC+2
rjmp ww0
wwrite_1
rjmp ww_nextbit
ww0: wwrite_0
ww_nextbit: dec tur2
breq PC+2
rjmp ww_send1
sei
ret
wire_read:
cli
ldi tur2,0x08
wr_get1:
sbi wirectrl,wirepin
cbi wireport,wirepin
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
cbi wirectrl,wirepin
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
_1us
sec
sbis wirein,wirepin
clc
ror tur
ldi r16,50
wre_loop1:
_1us
dec r16
brne wre_loop1
dec tur2
breq PC+2
rjmp wr_get1
sei
ret
Bibliografia
- https://curs.upb.ro/pluginfile.php/424855/mod_resource/content/2/microcon
trolere_laborator%204_2020.pdf
- https://curs.upb.ro/pluginfile.php/471341/mod_resource/content/1/microcon
trolere_laborator%206_2020.pdf
- https://curs.upb.ro/pluginfile.php/471341/mod_resource/content/1/microcon
trolere_laborator%206_2020.pdf
- http://iota.ee.tuiasi.ro/~czet/Lucrari%20de
%20laborator/SenzTrad/L8%20TRADTUR.pdf
- http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/BSM/BSM/capitol4.pdf
- https://dailydriven.ro/ce-inseamna-cand-turometrul-masinii-ajunge-pe-rosu