OPTIMIZAREA ENERGETICĂ A UNUI MOTOR ASINCRON
Student: Dumitru Răzvan Alexandru
Universitatea din Pitesti
Coordonator științific: Ş.l.dr.ing Iorgulescu Mariana
Rezumat Lucrarea de față constituie un studiu asupra
eficienţei energetice a unui motor de curent alternativ care
este comandat de un convertizor de frecvenţă, acest studiu
vizează caracteristicile, economia şi avantajele care apar
atunci când motorul funcţionează folosind un convertizor de
frecvență. În această lucrare se analizează energia
consumată de un motor de curent alternativ care este
alimentat direct la priză, după aceea se analizează consumul
de energie al motorului cu convertizorul conectat. Se face un
studiu asupra modului de funcţionare al motorului la diferite
valori de eficientă. Rezultatele experimentale sunt arătate în
următoarea lucrare. Sunt prezentate căteva măsuri pentru
îmbunătățirea funcţionării motorului de curent alternativ, se
determină economiile potențiale de energie și a fezabilității
economice a unui proiect cu motor eficient din punct de
vedere energetic
Cuvinte-cheie: eficiență energetica, optimizare, motor de
curent alternativ, frecvenţă
1. INTRODUCERE
Motoarele electrice convertesc energia electrică în
energie mecanică printr-un sistem electromecanic. Cea
mai mare parte din energia electrică utilizată de către
sistemul electromecanic este consumată de motorul
electric, numai o mică cantitate fiind folosită pentru
funcţiile de control sau pentru alte circuite auxiliare.
Motoare electrice şi sistemele pe care le acţionează sunt
cel mai mare consumator de energie electrică pe plan
mondial. În prezent se estimează că sistemele
electromecanice utilizează între 43% şi 46% din totalul
de energie electrică (Fig. 1), produsă la nivel mondial,
rezultând în urma acestui proces aproximativ 6040
milioane de tone de emisii de CO2.
Figura 1 Cererea globală de energie
Prezenta lucrare are ca scop utilizarea unor acționari
electrice în care alimentarea și controlul mașinii sunt
realizate prin variația frecvenței de alimentare.Prin
aceasta metoda se urmarește reducerea nivelului de
vibrații ,in directa conexiune cu creșterea eficienței
energetice a mașinii.
Motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit sunt cele
mai raspândite în toate sectoarele industriale, datorită
avantajelor lor faţă de alte motoare (preţ redus, siguranţă
în exploatare, randament ridicat, punere in functiune
simplă.Introducerea pe scară largă a automatizării şi
robotizării, realizarea noilor tipuri de maşini unelte cu
comandă program au condus la necesitatea utilizării unor
sisteme de acţionare cât mai rapide şi fiabile.
Motoarele asincrone trifazate sunt unele dintre cele
mai folosite motoare în acționarile electrice de putere din
industrie.. Pentru utilizarea acestor motoare este necesar
să cunoaștem metode de acționare electrică , dar mai ales
metode de reglare a vitezei (turației) motoarelor
asincrone .
Acest lucru este foarte important, deoarece sarcina
antrenată de motor poate varia,sau aplicațiile în care sunt
implicate necesita variația turației.Pentu a putea utiliza
cât mai eficient motoarele asincrone este necesar sa
cunoastem aceste metode care sa fie aplicate în funcție
de natura procesului în care este implicat motorul.
Convertizorul de frecvenţă este un aparat care
controlează tensiunea și frecvența furnizate unui motor și,
prin urmare, controlează viteza motorului și a sistemului
pe care îl conduce. Prin satisfacerea cerințelor solicitate
de proces, eficiența sistemelor este îmbunătățită. Un
convertor static de frecvenţă este capabil să ajusteze atât
viteza, cât și cuplul motorului de curent alternativ. De
aceea, convertizorul furnizează un control continuu al
vitezei procesului (în comparație cu regulatoarele de
viteză discretă sau motoarele cu mai multe viteze ).
Convertizoarele de frecvenţă pot fi menționate printr-o
varietate de alte denumiri, cum ar fi unitățile de viteză
variabilă, acționările de viteză reglabile sau invertoarele.
Viteza motorului de inducție este direct proporțională
cu frecvența de alimentare și numărul de poli ai
motorului. Deoarece numărul de poli este fixat prin
design, cel mai bun mod de a varia viteza motorului de
inducție este prin modificarea frecvenței de
alimentare.[1],[2]
I. CONSIDERATII TEORETICE
Motorul electric studiat in aceasta lucrare este asincron
trifazat cu rotorul în scurtcircuit. Sunt prezentate
caracteristicile mecanice, ecuaţiile de funcţionare, tipuri
de acţionări şi metode de optimizare energetică obtinute
in urma masuratorilor efectuate în laborator.
Scopul principal al machetei experimentale a vizat
conceptul de control al vitezei unui motor trifazat de
inducție cu economie de energie. Pentru a face acest
lucru, un convertizor de frecvență este utilizat pentru a
controla viteza unui motor trifazat de inducție cu sarcină
atașată la motor. Se analizează energia consumată de
motor la diferite valori ale frecvenţei. Aceste
convertizoare de frecvență au fost concepute pentru a fi
utilizate împreună cu un motor cu 3 faze de inducție.
Deoarece aceste motoare au de obicei doar o stare de
funcționare pornit/oprit, este nevoie de un convertizor,
dacă sunt necesare mai multe viteze de operare. De
asemenea, în afară de vitezele selectabile, eficiența
sistemului global este mărită datorită faptului că motorul
utilizează doar cantitatea necesară de putere de intrare
pentru a atinge puterea de ieșire dorită. De asemenea,
motorul poate fi adus încet la viteză, eliminând curenții
mari de pornire.[3]
Unitățile de frecvență variabile devin din ce în ce mai
obișnuite și utilizate mai mult în aplicații. Sunt capabile
să modifice viteza de ieșire a unui motor fără a fi nevoie
de roți mecanice, reducând astfel numărul
componentelor mecanice și întreținerea generală. Dar cel
mai mare avantaj pe care îl are un asemenea dispozitiv
este capacitatea de a economisi energie si implicit
costurile pentru aceasta consumând doar energia
necesară.
Un convertizor este similar cu motorul la care este
atașat, ambele transformând puterea într-o formă
utilizabilă. În cazul unui motor de inducție, energia
electrică furnizată acestuia este convertită la puterea
mecanică prin rotirea rotorului motorului și prin cuplul pe
care îl produce prin alunecarea motorului. Un convertizor
de frecvență, pe de altă parte, v-a converti puterea de
intrare, o tensiune și o frecvență fixă, la o tensiune și o
frecvență variabile. Același concept este, de asemenea,
baza pentru variația vitezei motorului fără a fi nevoie de
roți reglabile sau modificări ale angrenajelor.[4]
În figura 2 este prezentat interfaţa de comană ce poate
controla convertizorul. Se poate observa că acest
convertizor de frecvenţă se alimentează la curent
alternativ iar ieşirea către motor este sub forma de PWM.
Figura 2. Schema de bloc de comanda a motorului
În cadrul studiului de laborator se analizează consumul
de energie pentru cu următoarele date nominale: P=1,5
kW, cosα=0,85 , f=50Hz, n=1400rpm.
Este foarte important ca acest convertizor de frecvenţă
să aibe puterea nominală asemănătoare cu motorul pe
care îl acţionează sau mai mare. Este recomandat să se
calculeze curenţii de ieşire ai convertizorului. De regulă
este recomandat să se folosească între convertizor şi
motor un releu termic pentru o protecţie suplimentară a
motorului.În continuare se va arăta cum s-au calculat
curenţi de ieşire pentru convertizor .
Tensiunea de linie a convertizorului
Ul = 230 V (1)
Tensiunea de fază a convertizorului
(2)
Calculăm puterea electrică a motorului, ținând cont că
P=1,5 kW și =0,85
(3)
(4)
Calculăm curentul de la ieşirea invertorului:
(5)
(6)
Calculăm valoarea de vârf a tensiunii de fază:
f = Uf · (7)
f = 127· = 180 V (8)
Macheta a fost dezvoltată pe utilizând valorile acestor
curenți, iar dimensionarea siguranțelor s-a făcut cu
formulele specifice folosind aceleași valori ale
curenților. Pentru o protecție suplimentară s-a adăugat un
releu termic pentru a proteja motorul de curenți de
scurtcircuit.
II. REZULTATE EXPERIMENTALE
Pentru simularea consumului de energie sa facut un
studiu experimental asupra motorului. Motorul a fost
cuplat printr-un cuplaj elastic la o frână electromagnetică
cu ajutorul căreia s-au analizat curenții, tensiunea și
turația pentru diverse valori de ale cuplului
electromagnetic.
Macheta experimentală
Scopul principal al machetei experimentale a vizat
conceptul de control al vitezei unui motor trifazat de
inducție cu economie de energie. Pentru a face acest
lucru, un convertizor de frecvență este utilizat pentru a
controla viteza unui motor trifazat de inducție cu sarcină
atașată la motor. Aceasta conduce cu siguranță la cea
mai bună performanță și eficiență ridicată a motorului de
inducție. În acest caz, energia nedorită ar trebui salvată.
Ca urmare, implementarea convertizoarelor de frecvență
ajută la economisirea unei cantități mari de energie prin
reducerea cantități mari de curent absorbit de motor la
pornire. O configurație experimentală este proiectată
analizand functionarea motorului asincron fara
Curentul I(A)
convertizorul și o configurație experimentala proiectată 4
folosind convertizorul de frecventă și rezultatele sunt
3
afișate pentru a demonstra conceptul de economisire a
energiei. In aplicaţia practică se testează diferite funcţii 2
ale convertizorului de frecvenţă cum ar fi: Curentul
1 I(A)
 Funcționarea motorului la diferite frecvențe;
 Control scalar PWM V / Hz; 0
 Controlul direct al cuplului (DTC).

Figura 5.Curentul la bornele motorului, având

cuplul de frânare 1,5 [Nm]

În figura 5 conform caracteristicilor motorului

asincron se vede faptul că, curentul absorbit de către
motor de la convertizor este mare la început. Se observă
ca după aceea curentul scade sub consumul nominal.
Consumul nominal de curent al motorului este la
valoarea de 50 Hz şi 60 Hz .

Turația n(rot/min)
2000
Figura 3 Macheta experimentală 1500
1000
Turația
Aceste rezultate sunt obținute utilizând convertizorul 500 n(rot/min)
de frecvență conectat la motor. 0
Rezultatele experimentale sunt prezentate în
5Hz
15Hz
25Hz
35Hz
45Hz

următoarele grafice, pentru acestea s-a stabilit un cuplu 60Hz

de frânare de 1,5 [Nm] , 1 [Nm] ,0,5 [Nm].
Figura 6. Turaţia motorului, având cuplul de frânare
II.1 Rezultate experimentale pentru cuplu de 1,5 [Nm]
frânare 1,5 [Nm]
Se observă că prin folosirea acestor drivere cu
frecvenţă variabilă se poate dezvolta o scară largă de
viteze pentru un motor. Din datele motorului se ştie că
Tensiunea U(V) turaţia nominală este de 1400 rot/min. În figura 6 se
observă că prin folosirea acestui sistem de control se
236
poate folosi o frecvenţă de 60 de Hz, motorul
234 funcţionează la 1700 rpm.
232
II.2 Rezultate experimentale pentru cuplu de
230
frânare de 1 [Nm]
228
5Hz
10Hz
15Hz
20Hz
25Hz
30Hz
35Hz
40Hz
45Hz
50Hz
60Hz

Tensiunea U(V)
Tensiunea U(V) 235
234,5
Figura 4.Tensiunea la bornele motorului, având 234
233,5
cuplul de frânare 1,5 [Nm] 233 Tensiunea
232,5 U(V)
În figura 4 se observă că tensiunea scade odată cu 232
creşterea frecvenţei.

Figura 7.Tensiunea la bornele motorului cu cuplu

de frânare 1 [Nm]
 II.3 Rezultate experimentale - cuplu de frânare 0,5
În figura 7 se observă ca odată cu scăderea cuplului de [Nm]
frânare diferenţele de tensiuni sunt mai mari.

Curentul I(A) Tensiunea U(V)

3,5 238
3 237
2,5 236
2 235
Tensiunea
1,5 Curentul 234
U(V)
1 I(A) 233
0,5 232
0

Figura 10.Tensiunea la bornele motorului, având

cuplul de frânare 1,5 [Nm]
Figura 8.Curentul la bornele motorului, având În figura 10 se observă că odată cu scăderea cuplului
cuplul de frânare 1 [Nm] de frânare creşte tensiunea.La valoarea maximă de 60 Hz
tensiunea este cea mai mică.
Din rezultatele obţinute în figura 8 se observă că,
curentul absorbit de motor este mai mic daca sarcina
motorului este mai mică. Curentul I(A)
4
Turația n(rot/min)
2000 3

1500 2 Curentul
I(A)
1000 1
Turația
n(rot/min)
500 0
5Hz 15Hz 25Hz 35Hz 45Hz 60Hz
0
Figura 11.Curentul la bornele motorului, având
cuplul de frânare 0,5 [Nm]
Se demonstrează că, curentul absorbit de motor
Figura 9. Turaţia motorului, având cuplul de frânare variază în funcţie de sarcina pe care motorul o are
1 [Nm]

Din rezultatele obţinute în figura 9 se observă că, dacă Turația n(rot/min)

cuplul de frânare este mai mic creşte si turaţia motorului
2000
1500
1000
Turația
500 n(rot/min)
0

Figura 12. Turaţia motorului, având cuplul de frânare

0,5[Nm]
Din figura 12 se observă că turaţia creşte cu aceeşi
viteză din 5 in 5 Hz şi este influenţată de sarcina pe care
o are motorul.
 Prin urmare, kW consumați de motor în 8 ore vor fi
5 14,96kW, dacă eficiența motorului este de 80% și
Curentul I[A] motorul este încărcat complet.
4
cu motorul
3 Pentru rezultatele experimentale s-a calculat consumul
conectat la
de energie pentru funcționarea motorului timp de 8760
convertizor
2 de ore pe an, adică 24 de ore pe zi.Din calculele rezultate
Curentul I[A] Motorul va consuma fără convertizorul de frecvență o
1 cu motorul cantitate de 12,89 MW.
conectat la Motorul va consuma cu convertizorul de frecvență o
0
rețea cantitate de 5,87 MW. Energia salvată intr-un an este de
7.02 MW.
Costurile economisire cu convertizorul de frecvență
3500 Lei. Deci, costul convertizorului va fi amortizat
Figura 13. Comparație curenți absorbiți de motor într-o perioadă de aproximativ o jumătate de an iar restul
În figura 13 este reprezentata cu roșu valoarea costului pentru energia economisita va fi profit.
curentului de fază absorbit de motor alimentat la o reţea În figura următoare se va prezenta grafic în care este
tirfazată de 400 V şi frecvenţa de 50 Hz şi cu albastru prevăzut cu dreptunghiuri gri consumul de energie al
este reprezentata valoarea curentului de fază al motorului motorului la funcționare normală și cu dreptunghiuri
alimentat la convertizorul de frecvenţă acesta având albastre se va arăta consumul de energie cu motorul
tensiunea de alimentare 230 V şi funcţionând la o conectat la convertizorul de frecvență pentru diverse
frecvenţă de 50 Hz. În ambele cazuri s-au analizat acești valori de efficiență
curenți folosind un cuplu de frânare de 1,5 [Nm] , 1
[Nm] ,0,5 [Nm].
În urma acestui grafic se constata o scădere a kW
consumul de curent al motorului cu metoda 2,5
convertizorului de frecvenţă. 2
Cu
1500 1,5
convertizor
1495 Turația 1
1490 motorului
alimentat la 0,5
1485 Fără
rețea
0 convertizor
1480
Turația
1475 motorului
1470 alimentat la Figura15.Consumul motorului la diferite valori de
convertizor efficiență

În figura 14 se arată în urma rezultatelor

Figura 14. Comparație turația motorului
În figura 14 este prezentată o comparație între
turația motorului conectat la rețea, și turația motorului
conectat la convertizorul de frecvență, acesta
funcționând la frecvența de 50 Hz.
Rezultatele sunt comparate pentru valori ale
cuplului de de frânare
de 1,5 [Nm] , 1 [Nm], 0,5 [Nm].
Eficiența motorului reprezintă puterea electrică de
intrare raportata la puterea de ieșire.
Presupunând o eficiență de 80%, puterea de intrare =
1.5kW / (80/100) = 1.87 kW (9)
Unitatea consumată = Puterea în kW înmulțită cu
numărul de ore de funcționare.
= 1,87 x 8= 14,96 kW (10)
experimentale că motorul la o eficienţă de 100% nu se
reduce nimic din consumul de energie.Dar la diferite
valori de eficienţă al motorului consumul va scădea.În
urma acestor rezultate se demonstrează faptul că, prin
această metoda se poate obţine un consum de energie
redus la o efficiență mai redusă.
Discuții
Factorul de putere
Rezultatele experimentale au arătat că, factorul de
putere al motorului acționat de convertizor variază în
funcție de sarcina impusă asupra motorului. Acesta poate
varia de la 0,3 motor la sarcina ușoară până la 0,9 pentru
un motor mare la sarcină mare. Convertizorul va izola în
mod eficient motorul de la sursa de alimentare asigurând
astfel un factor de putere apropiat de valoarea neutrala
0.92.
 Controlul cuplului în gol.Valorile 10, 20, 30, 40 reprezintă valorile setate în
Convertizorul de frecvență oferă posibilitatea unui convertizor pentru cuplu.
control în buclă deschisă al cuplului pentru diverse
aplicații unde este nevoie de un cuplu ridicat la viteze Concluzii
mici, de exemplu :macarale, lifturi, mixere,transportoare
etc. În urma urma rezultatelor experimentale se
Pentru macheta experimentală am variat valoarea demonstrează faptul că această metodă este una eficientă
cuplului modificând parametrul 5 care ne oferă această şi se pot reduce costurile şi consumul de energie electrica.
opțiune. Din datele convertorului de frecvență acesta ne Se demonstrează faptul că acest mod de acţionare al
poate oferi un cuplu constant la o valoare pe care o motorului este unul foarte eficient şi investiţia se poate
setam noi. recupera foarte repede.
Convertizorul de frecvență ne oferă posibilitatea de a În toate condițiile de funcționare convertizorul de
varia cuplul pe o scară de la 1 la 40 de unități. În urma frecvență monitorizează viteza și sarcina impuse
rezultatelor experimentale obținute în cadrul motorului. Un model al acestor condiții este actualizat în
laboratorului, s-a modificat valoarea cuplului la valorile permanență și verificat în funcție de limitele stabilite de
de 10,20 ,30 ,40. caracteristicile nominale ale motorului. În cazul în care
aceste limite sunt depășite, motorul este în stare
suprasolicitat. Dacă această suprasarcină nu este
îndepărtată, convertizorul ia decizia de a opri unitatea
I[A] pentru a proteja motorul. Dacă acest model de motor nu
1,05 oferă nivelul de protecție dorit, variatorul poate măsura
direct temperatura motorului prin intermediul
1 termistorilor interni.
0,95
I[A]
0,9
0,85 Bibliografie
[1] [1] Panasetsky D., Osak A., Sidorov D., Yong Li,’Simplified
10. 20. 30. 40. variable frequency induction-motor drive model for power
system stability studies and control, www.sciencedirect.com
[2] [2] VARIABLE FREQUENCY DRIVES, Energy
Figura 16. Variția cuplului din convertizor EfficiencyReference Guide.www.scribd.com
Din figura 16 se observă valoarea curentului absorbit [3] [3] MODELS FOR ESTIMATING ENERGY
de motor crește odata cu setarea unei valoare mai mari a CONSUMPTION OF INDUCTION MOTOR, www.scribd.com
cuplului. Testele au fost realizate la frecvența de 50 Hz [4] http://cnci.ancs.ro/downloads/03B.pdf
și tensiunea de alimentare 230 V cu motorul funcționând