Prof. ing.

VASILE VARGA
Prof. ing. MARIANA VARGA

MECANICĂ
Chestionare cu răspunsuri explicate:

categoriile C, D, E, Tr - DRPCIV

Întrebări cu Răspunsuri:

ATESTATE PROFESIONALE - ARR

și

Reglementări profesionale
Reglementări specifice
Remorcarea
Legislaţie rutieră
Conducere preventivă
Conducere ecologică
Măsuri de prim ajutor

COMPENDIU TEHNIC
2017
 MECANICĂ

Motorul unui vehicul face parte din categoria maşinilor termice motoare, în interiorul căruia au
loc transformări şi transferuri energetice complexe care se finalizează cu obţinerea lucrului
mecanic necesar mişcării roţilor, în vederea deplasării autovehiculului.
Se vor trata în continuare noţiunile referitoare la vehiculele ce au în componenţă motoare cu
aprindere internă (MAI) cu ciclul de funcţionare în patru timpi, respectiv:
 motoare cu aprindere prin scânteie (MAS), combustibilul utilizat fiind benzina;
 motoare cu aprindere prin compresie (MAC), combustibilul utilizat fiind motorina.

INSTALAȚIILE DE PORNIRE, ELECTRICĂ ȘI DE APRINDERE

Funcţionarea unui motor necesită o sursă exterioară de energie care să asigure rotirea iniţială a
arborelui cotit la o turaţie minimă de pornire. Sursa de energie este reprezentată de către bateria
de acumulatori. Datorită avantajelor conferite de preţul accesibil şi curentul mare generat,
autovehiculele cu motor termic sunt echipate aproape în exclusivitate cu baterii pe bază de
plumb.

Bateria de acumulatori, alături de alte componente, face parte din trei instalaţii: de pornire,
electrică şi de aprindere.

A. instalaţia de pornire, existentă atât la MAS cât şi la MAC, cuprinde:

- bateria de acumulatori;
- contactul de pornire cu cheie;
- electromotorul (motorul electric);
- conductori de legătură.

B. instalaţia electrică, existentă atât la MAS cât şi la MAC, cuprinde:

- bateria de acumulatori;
- alternatorul (generatorul de curent), punte diode, condensator;
- relee cu diferite roluri;
- conductori de legătură.

C. instalaţia de aprindere, existentă numai la MAS, cuprinde două circuite:

a) de joasă tensiune:
- bateria de acumulatori;
- înfăşurarea primară a bobinei de inducţie;
- ruptorul;
- condensatorul;
- conductori de legătură.

b) de înaltă tensiune:
- înfăşurarea secundară a bobinei de inducţie;
- distribuitorul;
- fişele;
- bujiile.
ÎNTREBĂRI:

1. Instalaţia de pornire a motorului este alcătuită din:

a. mecanism bielă - manivelă, carburator şi rezervorul de combustibil;
b. demaror, contactul de pornire cu cheie, conductoare de legătură şi bateria de
acumulatori;
c. roţi motoare, punţile, ambreiajul şi racul fixat pe arborele motor.

Explicaţii:
Pinionul de atac (bendixul) este piesa componentă a demarorului (denumit şi electromotor sau
motor electric) ce are rolul de a da primul „impuls” de pornire a motorului. Bendixul, acţionat
de către rotorul electromotorului angrenează şi antrenează într-o mişcare circulară coroana
dinţată a volantul montat pe capătul arborelui cotit al motorului. Cuplarea demarorului cu
volantul se realizează la acţionarea cheii de contact în ultima poziţie, iar decuplarea demaror -
volant are loc automat. Volantul (acumulator de energie cinetică) este cel care uniformizează
mişcarea de rotaţie a arborelui cotit în desfăşurarea celor patru timpi ai ciclului motor.
Contactul de pornire cu cheie este un ansamblu prevăzut cu borne care au rolul de a primi
curentul electric de la bateria de acumulatori şi de a-l distribui la consumatori. Există o poziţie
intermediară a rotirii cheii în contact numită „contact pus” când se poate verifica, prin
intermediul martorilor luminoşi de la bord, starea vehiculului înainte de plecarea în cursă:
funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, nivelul combustibilului, temperatura
lichidului de răcire etc.
Conductoare de legătură formate din sârmă de cupru multifilar (liţat), izolate, care fac legătura
între baterie, demaror şi alte componente din cadrul circuitului electric de pornire.
Bateria de acumulatori ce are rolul de alimentare a consumatorilor (inclusiv a electromotorului)
cu energie electrică în raport de necesităţi, cînd motorul nu funcționează.

2. Instalaţia de aprindere are următoarele componente:

a. sursa de curent, lămpile pentru farurile luminilor de drum şi semnalizatoarele;
b. sursa de curent, bobina de inducţie, ruptorul-distribuitor, fişele şi bujiile;
c. conductorii electrici, întrerupătoarele şi releele de comandă.

Explicaţii:
Se referă la MAS şi reprezintă instalaţia de aprindere a motorului, cuprinzând ambele
circuite, de joasă şi de înaltă tensiune. Delimitarea celor două circuite are loc între inductorul
şi indusul bobinei de inducţie.

3. Instalaţia de alimentare cu energie electrică este alcătuită din:

a. conductori electrici, conectori, întrerupătoare şi relee de comandă;
b. bateria de acumulatori, generatorul de curent, conductori şi relee cu diferite roluri;
c. transformator, distribuitor de tensiune şi consumatori electrici.

Explicaţii:
Bateria de acumulatori reprezintă sursa de energie electrică a vehiculului când motorul este
oprit.
Generatorul de curent (alternatorul) reprezintă sursa de energie electrică a vehiculului când
motorul funcţionează. Rolul său este de a asigura energia necesară consumatorilor electrici şi
de regenerare a curentul electric necesar încărcării bateriei de acumulatori.
Conductorii electrici fac legătura între piesele componente.
Releele sunt dispozitive de comandă cu rol de reglare a tensiunii de intrare la bornele bateriei
de acumulatori sau de ajustare şi corelare a valorii altor parametrii necesari bunei funcţionări a
sistemului electric al vehiculului.

4. Rolul bateriei de acumulatori, este de a:

a. transforma curentul de joasă tensiune în curent de înaltă tensiune;
b. alimenta consumatorii cu energie electrică în raport de necesităţi;
c. transforma energia chimică în energie mecanică.

Explicaţii:
Bateria de acumulatori are rolul de a stoca şi furniza curentul necesar la pornire şi de a
suplimenta curentul electric necesar consumatorilor atunci când generatorul nu poate debita
curent suficient (pe timp de noapte, ploaie, iarnă etc). În interiorul bateriei, sunt plăci galvanice
din plumb între şi peste care există un lichid numit electrolit (foarte periculos - coroziv) prin
intermediul căruia are loc transferul sarcinilor electrice între cei doi poli: anod şi catod. Prin
intermediul reacţiilor moleculare ce au loc în interiorul bateriei se transformă energia chimică
în energie electrică (curent continuu). Concentraţia electrolitului dintr-o baterie auto care
funcţionează în regim corect este de 38% acid sulfuric în apă distilată, corespunzând unei
densităţi de 1,28 g/cm³. Orice abateri semnificative de la această valoare înseamnă regimuri
greşite de funcţionare:
- o subîncărcare care condiţionează în cazul unei densităţi mai mici de 1,24 g/cm³, schimbarea
electrolitului;
- o supraîncărcare care determină în timp scăderea nivelului electrolitului, necesitând
completarea cantităţii lipsă cu apă distilată sau demineralizată.

5. Alternatorul de curent are rolul de a:

a. alimenta consumatorii electrici când motorul este oprit;
b. asigura încărcarea bateriei de acumulatori şi alimentarea consumatorilor cu energie
electrică;
c. alimenta cu energie electrică farurile.

Explicaţii:
Alternatorul (generatorul de curent) este mecanismul care transformă o parte a energiei
mecanice produsă de motorul termic în energie electrică şi care face posibilă funcţionarea unui
vehicul o perioadă îndelungată de timp. Acesta este format dintr-o parte fixă numită stator (unul
sau mai mulţi magneţi) şi o parte mobilă numită rotor (o buclă metalică).

Părţile componente ale unui ansamblu generator de curent, sunt:

- vilbrochenul (arborele motor sau cotit), care prin intermediul unei roţi de transmisie (fulie)
montată la una din extremităţi şi a unei curele de legătură, antrenează într-o mişcare de
rotaţie rotorul din interiorul ansamblului fix al statorului. Interacţiunea celor două câmpuri
magnetice (rotor - stator) generează curent electric alternativ, conform principiului inducţiei
electromagnetice;
- ansamblul diodelor (puntea de diode) care redresează curentul alternativ produs de
alternator în curent continuu, utilizat pentru satisfacerea necesităţilor sistemului electric al
maşinii şi pentru încărcarea bateriei de acumulatori;
- un releu regulator auxiliar care menţine tensiunea redresată la o valoare egală cu cea a
bateriei, în condiţiile variaţiilor de turaţie a motorului. Tensiunea generată de alternator
trebuie menţinută în marja de valori: 13,7 - 14,2 V.
 REGLEMENTĂRI PROFESIONALE

1. PERIOADELE DE CONDUCERE ȘI DE ODIHNĂ ale conducătorilor auto sunt

reglementate de prevederile Acordului AETR şi de Regulamentul Parlamentului European şi al
Consiliului (CE) nr.561/2006.

Aceste reglementări se aplică:

o vehiculelor destinate transporturilor de mărfuri, a căror masă totală maxim autorizată,
inclusiv remorca sau semiremorca, depăşeşte 3,5 tone;
o vehiculelor destinate transporturilor de persoane, care prin construcţie şi echipare sunt
destinate să transporte mai mult de nouă persoane, inclusiv conducătorul auto.

Timpii de conducere şi de odihnă ai conducătorilor auto se referă la timpul maxim de

conducere (care poate fi şi mai scurt), timpul minim de odihnă (care poate fi extins, reprezentând
pauzele şi timpii de odihnă zilnică sau săptămânală), timpii la disponibilitate şi alţi timpi de
muncă.

Perioadele de conducere:
- timpul de conducere maxim continuu este de 4 ore şi 30 minute după care urmează o pauză
de minim 45 minute. Atât acest timp cât şi pauza pot fi fragmentate. Exemplu: 2 ore
conducere, urmate de o pauză de 15 minute apoi 2 ore şi 30 minute conducere, urmate de o
pauză de 30 minute. Indiferent de fragmentarea timpului de conducere, pauza trebuie luată
obligatoriu sub această formă: 15 minute + 30 minute.
- după cele 4 ore şi 30 minute de conducere şi pauza aferentă urmează încă 4 ore şi 30 minute
conducere, deci în total 9 ore zilnic.
- de două ori pe săptămână, este permisă conducerea extinsă de câte 10 ore (încă o oră în
plus după cele 9 ore de conducere şi efectuarea unei pauze de 45 minute).
- într-o săptămână sunt 6 perioade de conducere.
- calculând, rezultă timpul maxim de conducere săptămânal: 4 x 9 (36 ore) + 2 x 10 (20
ore) = 56 ore.
- în intervalul a două săptămâni consecutive (anterioară - prezentă - următoare), timpul de
conducere însumat nu trebuie să depăşească 90 de ore.

Perioadele de odihnă:

- odihna reprezintă perioada în care conducătorul auto poate dispune liber de timpul său: nu
are dreptul să conducă sau să efectueze alte sarcini, indiferent care ar fi acestea, în afara
scopului unic de a se odihni.

Perioadele de odihnă pot fi zilnice sau săptămânale şi urmează după perioadele de conducere
sau de desfăşurare a altor activităţi.
Ambele perioade (zilnice sau săptămânale) pot fi: normale sau reduse.

a. Perioada de odihnă zilnică normală este de 11 ore şi urmează după o perioadă zilnică de
conducere de 9 sau 10 ore. Acest timp de odihnă zilnic poate fi fragmentat, prelungindu-se la
12 ore = 3 ore + 9 ore (fracţionat obligatoriu sub această formă).
a1. Perioada de odihnă zilnică redusă se poate lua de maxim 3 ori pe săptămână şi este de cel
puţin 9 ore, dar mai mică de 11 ore.
15. Pauza de 45 de minute poate fi înlocuită prin pauze separate, astfel:
a. 20 min + 20 min:
b. 15 min + 30 min;
c. 30 min + 15 min.

16. Durata maximă de conducere zilnică, este:

a. 9 ore;
b. 8 ore;
c. 12 ore.

17. Durata maximă de conducere săptămânală, este:

a. 40 de ore;
b. 48 de ore;
c. 56 de ore.

18. Conform reglementărilor care stabilesc perioadele de conducere şi de odihnă ale

conducătorilor auto, „pauza,” se defineşte ca fiind:
a. perioada în care conducătorul auto poate efectua doar lucrări de reparaţii şi întreţinere, fără a
conduce vehiculul;
b. orice perioadă în timpul căreia conducătorul nu are dreptul să conducă sau să efectueze
alte sarcini, în afară de odihnă;
c. perioada în care conducătorul auto alimentează autovehiculul cu combustibil, asigură
gresarea şi întreţinerea acestuia, precum şi completarea documentelor de transport.

19. „Odihna,” se defineşte ca fiind:

a. perioada în care conducătorul auto opreşte vehiculul într-o parcare pentru a executa pauza
obligatorie prevăzută de lege;
b. orice perioadă neîntreruptă în care conducătorul auto poate dispune liber de timpul
său;
c. perioada în care conducătorul auto opreşte vehiculul pentru verificarea acestuia.

20. „Perioada de odihnă zilnică normală,” reprezintă:

a. perioada de cel puţin 12 ore realizată pe timpul nopţii;
b. odihna realizată în două intervale de timp, primul de cel puţin 3 ore, iar al doilea de cel
puţin 9 ore;
c. intervalul neîntrerupt de cel puţin 11 ore de odihnă.

21. „Perioada de odihnă zilnică redusă,” reprezintă:

a. perioada minimă de somn de 6 ore;
b. intervalul de cel puţin 11 ore de odihnă neîntreruptă;
c. orice perioadă de odihnă de cel puţin 9 ore, dar care să nu depăşească 11 ore.

22. „Perioada de odihnă săptămânală normală,” reprezintă:

a. perioada de odihnă de cel puţin 3 zile consecutive;
b. orice perioadă de odihnă de cel puţin 45 de ore consecutive;
c. perioada de odihnă de cel puţin 24 de ore consecutive.

23. Perioada de odihnă pentru conducerea în echipaj, va fi de:

a. minim 8 ore în 24 ore;
b. minim 9 ore în 30 ore;
c. câte 9 ore fiecare membru al echipajului, în timp ce colegul conduce.
 REGULI PRIVIND REMORCAREA

Un autovehicul poate tracta pe drumul public o singură remorcă. Se exceptează tractorul rutier
care poate tracta două remorci.

Cuplarea unui vehicul cu una sau două remorci, pentru formarea unui ansamblu de vehicule, se
poate efectua numai dacă:
o elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt omologate şi compatibile;
o ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului trăgător;
o dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege;
o elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, de iluminare şi semnalizare luminoasă
sunt compatibile;
o vehiculele care compun ansamblul nu se ating la trecerea peste denivelări, la efectuarea
virajelor sau la schimbarea direcţiei de mers.

ÎNTREBĂRI:

1. Remorcă, înseamnă:
a. un vehicul fără motor, realizat pentru a fi tractat de un tractor sau autovehicul;
b. un dispozitiv care se ataşează în partea din spate a unui vehicul pentru a realiza remorcarea;
c. un autovehicul tractat de un alt autovehicul.

2. Semiremorcă, înseamnă:
a. remorca basculabilă, cu destinaţia de a transporta mărfuri neambalate;
b. remorca a cărei masă maximă autorizată este preluată, în parte, de către tractor sau
autovehicul;
c. remorca a cărei masă maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg.

3. Remorcă uşoară, înseamnă:

a. vehicul fără motor, care se deplasează prin inerţie, pe drumurile publice;
b. remorca a cărei greutate va fi reglată funcţie de greutatea vehiculului tractat;
c. remorca a cărei masă maximă autorizată nu depăşeşte 750 kg.

4. Pe drumurile publice un autovehicul poate tracta:

a. o remorcă;
b. trei remorci;
c. două remorci.

5. Cuplarea unei remorci la un autovehicul, se poate face în următoarele condiţii:

a. dacă remorca are în dotare un acumulator de 12 V;
b. dacă ansamblul de vehicule poate realiza raza minimă de virare a autovehiculului
trăgător;
c. dacă elementele care compun dispozitivul de cuplare sunt compatibile şi omologate.

6. Cuplarea unei remorci la un autovehicul, se poate face în următoarele condiţii:

a. dacă elementele de cuplare ale echipamentelor de frânare, semnalizare luminoasă şi
iluminare sunt compatibile;
b. dacă greutatea ansamblului nu depăşeşte 3,5 tone;
c. dacă dimensiunile ansamblului de vehicule nu depăşesc limitele prevăzute de lege.
 MODULUL II - ARR

Pentru a putea efectua transport rutier, adică pentru a-și putea exercita ocupația (profesia),
conducătorii auto trebuie să dețină certificate (atestate) CPI și CPC. Șoferii titulari ai
permiselor de conducere pentru categoriile C1, C1E, C și CE, respectiv D1, D1E, D și DE
trebuie să dețină un certificat de calificare profesională inițială (CPI), sau un certificat de
calificare profesională continuă (CPC). Certificatele CPI și CPC sunt valabile pentru tipul
de transport rutier de efectuat către conducătorul auto, respectiv transport rutier de mărfuri
sau transport rutier de persoane, sunt valabile 5 ani și sunt eliberate de către Autoritatea
Rutieră Română – ARR.

Sunt scutiți (exceptați) de obligativitatea calificării inițiale (CPI) conducătorii auto care au
obținut categoriile D1, D1E, D ȘI DE înainte de data de 9 septembrie 2008 și/sau au obținut
categoriile C1, C1E, C și CE înainte de data de 9 septembrie 2009.

Începând cu data de 5 decembrie 2015, pentru susținerea examinării teoretice, candidații trebuie
să achite în contul Autorității Rutiere Române – ARR un tarif de 67 lei pentru fiecare probă
de examen teoretic. Comisia de examinare are obligația de a verifica documentul de plată, în
original.

OBȚINEREA ATESTATELOR:

CPC - CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ

(Marfă/Persoane):

Examen susținut în sistem informatic - pe calculator - CPC:

 30 de întrebari tip grilă cu 4 variante de răspuns din care un singur răspuns este corect
 Timp alocat 30 de minute
 pentru promovarea examenului sunt necesare cel putin 21 de răpsunsuri corecte din
totalul de 30 de întrebări.

CPI - CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALĂ INITIALĂ

(Marfă/Persoane):

I. Examen susținut în sistem informatic - pe calculator – CPI :

 100 de întrebari tip grilă cu 4 variante de răspuns din care un singur răspuns este corect
 Timp alocat 120 de minute
 pentru promovarea examenului sunt necesare cel putin 70 de răpsunsuri corecte din
totalul de 100 de întrebări.

II. Examen scris – Studii de caz - CPI:

 6 Studii de caz
 Timp alocat 120 de minute
 pentru promovarea examenului sunt necesare cel putin 14 de răpsunsuri corecte din
totalul de 20 de întrebări.
EXAMEN SUSȚINUT ÎN SISTEM INFORMATIC - PE CALCULATOR – CPC și CPI

A. Întrebări comune conducători auto transport marfă, persoane,

agabaritic
1. Mecanică

001. La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la roțile
motoare, este:
a) egal cu momentul motor;
b) în funcție de poziția clapetei de accelerație, poate fi mai mic sau mai mare decât
momentul motor;
c) mai mare decât momentul motor;
d) mai mic decât momentul motor.

002. Turația maximă de funcționare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat
cu regulator-limitator de turație, este:
a) egală cu turația corespunzătoare momentului maxim realizat de motor;
b) egală cu turația corespunzătoare puterii maxime realizate de motor;
c) mai mare decât turația corespunzătoare puterii maxime realizate de motor;
d) mai mică decât turația corespunzătoare puterii maxime realizate de motor.

003. Care este rolul limitatorului de turație la motoarele cu aprindere prin comprimare?
a) limitează solicitările mecanice și termice ale motorului;
b) micșorează consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului;
c) permite creșterea momentului motor la urcarea rampelor;
d) permite creșterea puterii motorului la demarare.

004. Schimbătorul de viteze permite:

a) cuplarea progresivă a motorului cu transmisia;
b) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotatație al motorului;
c) modificarea forței de tracțiune în funcție de variația rezistențelor la înaintare;
d) utilizarea motorului la o turația mai mică decât turația de mers în gol.

006. De ce se recomandă la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire să se lase

motorul să funcționeze câteva minute în gol?
a) pentru a asigura o răcire lentă a motorului;
b) pentru a asigura o răcire lentă a turbosuflantei;
c) pentru a asigura ungerea suflantei;
d) pentru revenirea uleiului în baie.

007. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) ambreiajul;
b) mecanismul de direcție;
c) sistemul de frânare;
d) suspensia.
008. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) cutia de viteze;
b) mecanismul de direcție;
c) sistemul de frânare;
d) suspensia.

009. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei
autovehiculelor?
a) diferențialul;
b) mecanismul de direcție;
c) sistemul de frânare;
d) suspensia.

010. Care este rolul transmisiei?

a) asigură alimentarea motorului cu amestec carburant;
b) transmite fluxului de putere de la motor la roțile motrice;
c) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor;
d) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică.

011. Care este rolul transmisiei?

a) amplifică/multiplică momentul motor transmis la roțile motrice;
b) asigură alimentarea motorului cu amestec carburant;
c) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor;
d) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică.

012. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) ambreiajul;
b) arborii planetari;
c) cutia de viteze;
d) transmisia cardanică.

013. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) arborii planetari;
b) diferențialul;
c) transmisia cardanică;
d) transmisia principală.

014. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor
transmis la roțile motrice?
a) ambreiajul;
b) arborii planetari;
c) diferențialul;
d) transmisia principală.
 II. EXAMEN SCRIS - STUDII DE CAZ – CPI

A. Întrebări comune: transport marfă și persoane

1. Vă prezentați la serviciu luni după o perioadă de repaus săptămânal de 45 de ore.
Plecați în cursă la ora 8,00. La ce oră trebuie să vă opriți cel mai târziu pentru efectuarea
perioadei de repaus (odihnă) zilnic și în ce interval de timp o veți efectua? Justificați
răspunsul.
R: Plecare la ora 8,00 + 10,00 ore (conducere) + 1,30 ore (câte o pauză de 0,45 ore după
fiecare 4,30 ore conducere) = ora 19,30. Perioada de odihnă zilnică normală de cel puțin 11
ore, adică de luni ora 19,30 până marți ora 6,30 sau o perioadă de odihnă zilnică redusă la
cel puțin 9 ore, până marți ora 4,30.

2. În săptămâna curentă ați efectuat 3 perioade de repaus zilnic reduse și ați extins de 2
ori timpul zilnic de conducere la 10 ore. Plecarea este programată pentru ziua de joi când
începeți activitatea la ora 8,15. La ce oră trebuie să vă opriți cel mai târziu pentru
efectuarea perioadei de repaus (odihnă) zilnic și în ce interval de timp o veți efectua?
Justificați.
R: Conducătorul mai are dreptul să conducă maxim 9,00 ore și trebuie să ia o perioadă de
odihnă normală de cel puțin 11,00 ore. Plecare joi ora 8,15 +9,00 ore (conducere) + 0,45 ore
(pauză după 4,30 ore conducere) = joi ora 18. Odihnă joi ora 18,00 + 11,00 ore = vineri ora
5,00.

3. Calculaţi ora la care puteţi ajunge la Suceava cu respectarea reglementărilor în vigoare

privind perioadele de conducere, odihnă şi pauzele conducătorilor auto. Distanţa
Bucureşti – Suceava este de 500 km, viteza medie de deplasare este de 50 km/h iar din
Bucureşti plecaţi luni la ora 8,00. Justificaţi răspunsul.
R: Calculăm câte ore de conducere sunt necesare: 500 km: 50 km/oră = 10 ore conducere.
Plecare din București luni la ora 8,00 + 10,00 ore (conducere) + 1,30 ore (2 pauze a câte 0,45
ore după fiecare 4,30 ore conducere) = ora 19,30 ajunge la Suceava.

4. Calculaţi ora la care puteţi ajunge la Cluj Napoca cu respectarea reglementărilor în

vigoare privind perioadele de conducere, odihnă şi pauzele conducătorilor auto. Distanţa
Bucureşti - Cluj- Napoca este de 450 km, viteza medie de deplasare este de 50 km/h iar
din Bucureşti plecaţi luni la ora 10,00. Justificaţi răspunsul.
R: Calculăm câte ore de conducere sunt necesare: 450 km: 50 km/oră = 9 ore conducere.
Plecare din București luni la ora 10,00 + 9,00 ore (conducere) + 0,45 ore (pauză după 4,30
ore conducere) = la ora 19,45 ajunge la Cluj Napoca.

5. Calculaţi ora la care puteţi ajunge la Târgu Mureș cu respectarea reglementărilor în

vigoare privind perioadele de conducere, odihnă şi pauzele conducătorilor auto. Distanţa
Bucureşti –Târgu Mureș este de 350 km, viteza medie de deplasare este de 50 km/h iar
din Bucureşti plecaţi luni la ora 8,00. Justificaţi răspunsul.
R: Calculăm câte ore de conducere sunt necesare: 350 km: 50 km/oră = 7 ore conducere.
Plecare din București luni la ora 8,00 + 7,00 ore (conducere) + 0,45 ore (pauză după 4,30 ore
conducere) =la ora 15,45 ajunge la Târgu Mureș.

6. Ajungeți la Sibiu după 3 ore de conducere de la plecarea din Pitești, efectuați o pauză
de 30 de minute și plecați mai departe. După câte ore de conducere trebuie să mai luați o
pauză și care este durata acesteia?
R: După 1,30 ore de conducere trebuie luată o pauză de cel puțin 30 minute.
7. Ajungeți la Buzău după 2 ore și 30 de minute de conducere de la plecarea din Giurgiu,
efectuați o pauză de 40 de minute și plecați mai departe. După câte ore de conducere
trebuie să mai luați o pauză și care este durata acesteia pentru a respecta reglementările
legale în vigoare?
R: După 2 ore de conducere trebuie luată o pauză de cel puțin 30 de minute.

8. Înainte de Sibiu, la Veștem, sunteți oprit la ora 13,00 de inspectorii ISCTR ocazie cu
care prezentați și diagramele tahograf. Pe diagrama tahograf din ziua curentă se constată
următoarele:
- Plecare din Călărași la ora 8,00;
- 8,00 – 13,00 (ora controlului) conducere pe distanța Călărași – Veștem.
Indicați dacă există vreo abatere și cum se sancționează.
R: O abatere: 5 ore conducere continuă în loc de maxim 4,30 ore. Sancțiuni: amendă și
imobilizarea vehiculului până la îndeplinirea condițiilor legale.

9. La Sibiu sunteți oprit la ora 12,00 de inspectorii ISCTR, ocazie cu care prezentați și
diagramele tahograf. Pe diagrama tahograf din ziua curentă se constată următoarele:
- Plecare din Oradea la ora 7,00;
- Conducere 2 ore și 30 de minute, până la ora 9,30;
- Pauză 15 minute până la ora 9,45;
- Conducere 2 ore și 15 minute, până la ora 12,00, ora controlului.
Indicați dacă există vreo abatere și cum se sancționează.
R: O abatere: conducere 2,30 ore + 2,15 ore = 4,45 ore conducere continuă în loc de maxim
4,30 ore fără o pauză de minim 45 minute. Sancțiune: amendă și imobilizarea vehiculului, până
la îndeplinirea condițiilor legale.

10. Un conducător auto a luat o pauză de 25 de minute. Ce durată trebuie să aibă a doua
pauză pe care trebuie să o ia conducătorul auto pe parcursul a 4 ore și 30 de min. de
conducere conform (CE) nr. 561/2006?
R: Trebuie să mai ia o pauză de cel puțin 30 de minute.

11. De la Praga spre București plecați joi la ora 7,00. În săptămâna curentă ați extins de
2 ori timpul de conducere zilnică la 10 ore și ați efectuat 3 perioade de repaus (odihnă)
zilnic reduse la 10 ore. Precizaţi ziua şi ora când trebuie să vă opriţi pentru efectuarea
primei perioade de repaus zilnic după plecarea din Praga și indicați care va fi durata
acesteia. Justificaţi răspunsul. Nu ați desfășurat alte activități.
R: Maxim 9 ore conducere și un repaus zilnic normal de cel puțin 11 ore. Plecare din Praga
joi la ora 7,00 + 9,00 ore (conducere) + 0,45 ore (pauză după 4,30 ore conducere) =la ora
16,45 ajunge la București. Perioada de repaus: joi ora 16,45 + 11,00 ore odihnă = vineri ora
3,45.

12. Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală

redusă la 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare şi în ce interval de
timp?
R: Trebuie luate în compensare 15 ore până la sfarșitul celei de a 3-a săptămâni.

13. Într-o săptămâna ați efectuat o perioadă de repaus (odihnă) săptămânal de 24 de ore.
Care este durata minimă a perioadei de repaus săptămânal care trebuie efectuat în
săptămâna următoare?
R: În săptămâna următoare trebuie luată o perioadă de odihnă săptămânală normală de cel
puțin 45 ore.
Originalitatea acestei lucrări constă în faptul că abordează INTEGRAL ciclul de formare a
ȘOFERULUI PROFESIONIST: de la șoferul amator la cel calificat în exercitarea unei
profesii.
Prezentul COMPENDIU TEHNIC conține două MODULE:
 MODULUL I – DRPCIV - obținerea permiselor de conducere;
 MODULUL II – ARR - obținerea atestatelor profesionale.
Ambele Module tratează TOATE aspectele actualizate pe care le întâmpină candidații în
pregătirea lor, fiind în acest moment, singura lucrare care abordează tematica chestionarelor în
acest mod atotcuprinzător.
Cartea astfel concepută, minimalizează efortul căutării informațiilor necesare promovării
cu SUCCES a tuturor examenelor pe care trebuie să le susțină viitorii ȘOFERI
PROFESIONIȘTI.

„ Într-adevăr, o carte în care găsești tot ce ai nevoie pentru susținerea oricăror probe de
examen, indiferent de nivelul abordat.”
„ Informațiile cuprinse în această carte acoperă exact noțiunile utile conducătorilor auto,
aspiranți la MESERIA DE ȘOFERI ADEVĂRAȚI.”