Sunteți pe pagina 1din 23

Generalitati

Instalatia energetica navala reprezinta un complex tehnic destinat asigurarii


deplasarii navei, furnizarii de energie (de diverse tipuri : mecanica, termica, electrica)
pentru toti consumatorii de la bord.
In componenta acestor instalatii intra instalatiile principale de propulsiecare sunt
destinate deplasarii navei.
Prin sistem, sau instalatie navala de propulsie, se defineste complexul format din masinile
principale si auxiliare, care au rolul de a transforma energia continuta in combustibil in energie
termica, mecanica, electrica si hidraulica, destinata pentru:
1. deplasarea navei, in conditii normale de exploatare, cu viteza prevazuta, pe drumul
dorit ;
2. functionarea masinilor si a instalatiilor ce deservesc masinile principale de propulsie;
alimentarea cu energie electrica a aparaturii de navigatie a instalatiilor de semnalizare
si a aparatelor si sistemelor de masura, control si comanda, a sistemului de propulsie si
a altor instalatii;
3. actionarea mecanismelor de punte folosite pentru diverse operatiuni in timpul
exploatarii navei;
4. functionarea instalatiilor care asigura conditii normale de viata pentru calatori si
echipajul navei;
5. functionarea diferitelor agregate si instalatii care au sarcini deosebite la bordul navei.
La navele cu mai multe linii de axe, instalatia principala de propulsie consta in
mai multe complexe propulsive corespunzator numarului de elice, deoarece fiecare
complex propulsiv se realizeaza autonom.
In componenta instalatiilor principale cu motoare diesel sunt urmatoarele
elemente:
1. motoarele principale
2. electrogeneratoarele principale
3. electromotoarele principale de actionare a elicelor
4. transmisiile principale

5. liniile de arbori si propulsoarele


6. mecanismele auxiliare compuse din schimbatoare de caldura si alte
sisteme auxiliare care asigura functionarea motoarelor principale si a
transmisiilor.
7. sistemul de comanda de la distanta
8. protectiile si semnalizarile de avarie
Motoarele principale sunt acelea care asigura deplasarea navei.
Transmisiile principale sunt destinate transformarii energiei sau cuplului de torsiune si
de asemenea pentru insumarea puterii motoarelor principale.
Transmisiile principale sunt de urmatoarele tipuri:

transmisii mecanice

transmisii hidraulice

transmisii electrice

transmisii combinate

Generatoarele
electrice
principale si electromotoarele
de
componentele de baza ale instalatiei diesel-electrice de propulsie.

propulsie sunt

Linia axiala (linia de arbori) asigura transmiterea puterii de la motoarele principale la


propulsoare si pentru transmiterea impingerii propulsorului la corpul navei.
Pentru o nava cu propulsie cu motor diesel obisnuit, componenta constructiva a
liniei axiale este : (de la motor la propulsor)

arbore de impingere

arbori intermediari

arborele portelice

lagar de impingere, lagar de sprijin si lagarul tubului etambou

instalatia de virare a liniei axiale

sistemele de etansare

La navele cu elice cu pas reglabil pe linia axiala este prevazut si mecanismul


pentru modificarea pasului elicei.
Propulsorul naval converteste energia mecanica primita de la motorul principal in
impingere/tractiune ce este transmisa prin lagarul de impingere corpului navei.
Cele mai raspandite tipuri de propulsoare sunt elicele cu pas fix (E.P.F.) sau
elicele cu pas reglabil (E.P.R.).
Pentru nave mici cu destinatie speciala (remorchere, nave fluviale,nave
portuare), drept propulsor se foloseste propulsorul cu jet sau cu aripioare.
Pentru navele ultrarapide se folosesc elice coaxiale si contrarotative
Instalatiile energetice auxiliare sunt destinate asigurarii energiei necesare functionarii
instalatiei principale de propulsie cat si altor instalatii care nu sunt destinate propulsiei
navei.
Instalatia auxiliara de producere a aburului asigura aburul necesar, caldura si apa
calda. Ea este constituita din:
1. Caldarina auxiliara si caldarina recuperatoare
2. Mecanismele auxiliare, schimbatoarele de caldura si alte echipamente ce
asigura functionarea generatoarelor de abur.
3. Sistemul de comanda de la distanta, semnalizari de avarie si protectii.
Instalatia de generare a energiei electrice asigura energia electrica necesara tuturor
consumatorilor de pe nava.
Centralele electrice navale sunt de mare putere pentru:

navele de pasageri

navele cu destinatie speciala

navele de pescuit si prelucrare industriala a pestelui.

In componenta instalatiei de generare a energiei electrice (centrala electrica


navala ) sunt cuprinse :
1. motoarele auxiliare
2. generatoarele electrice

3. tablouri principale si auxiliare (locale ) de distributie


4. echipamente speciale (transformatoare, redresoare, convertoare, etc.,
si reteaua de cabluri pentru transportul energiei electrice)
5. sistemul de comanda si supraveghere de la distanta, semnalizari si
protectii.
Motoarele auxiliare antreneaza generatoarele navale. Ele pot fi semirapide sau
rapide. Pe navele cu generatoare de abur de mare capacitate drept motor primar pentru
antrenarea generatorului electric se poate folosi o turbina cu abur.
La unele nave de linie se foloseste si generatorul electric legat de linia axiala
(GeAx).
Pentru completarea rezervelor de apa dulce se folosesc generatoarele de apa
dulce (G.A.D.) care utilizeaza energia termica recuperata din instalatia de racire a
motorului principal sau aburul de la caldarinele auxiliare.
Functionarea instalatiei principale de propulsie si a celor auxiliare este asigurata
de o serie de instalatii specifice:

instalatia de alimentare cu combustibil

instalatia de ungere

instalatia de racire circuit inchis (apa dulce) si circuit deschis (cu apa de
mare)

instalatia de aer comprimat asigura aerul de lansare, aerul


instrumental si aerul pentru nevoi gospodaresti.

instalatia de evacuare gaze de ardere.

In compartimentul masini se mai gasesc si o serie de agregate, aparatura si


echipamente care nu intra in componenta instalatiilor energetice dar care sunt necesare
altor activitati de pe nava: pompele instalatiei de balast, incendiu, santina, hidrofoarele
de apa dulce si sarata, separatoare de santina,instalatia de ape uzate, agregatele
frigorifice pentru cambuza si conditionare aer, motopompe, etc. Acestea sunt denumite
instalatii mecanice.
2 Clasificarea instalatiilor de propulsie cu motoare diesel
O clasificare dupa un singur criteriu este mai greu de facut datorita diversitatii
constructive a acestor instalatii.

Este acceptata clasificarea dupa urmatoarele criterii:


2.1 Dupa tipul motoarelor principale:
a) Cu motoare de un singur tip de obicei numai diesel. Acestea la randul lor
sunt dupa tipul motorului principal:

Instalatii cu motoare diesel lente

Instalatii cu motoare diesel semirapide

Instalatii cu motoare diesel rapide

b) Instalatii combinate existente pe nave specializate. Din aceste tipuri


cele mai raspandite sunt instalatiile cu motoare diesel si turbine cu gaze la
care motoarele asigura deplasarea cu viteze mici si moderate (instalatia de
mars), iar turbinele cu gaze asigura deplasarea cu viteze mari (instalatia de
fortaj)
In instalatiile combinate se pot include si toate instalatiile diesel electrice.
2.2 Dupa transmisia puterii la propulsor
2.1. Instalatii de propulsie cu transmitere directa a puterii la elice.
2.2. Instalatii care transforma energia sau momentul de torsiune, transformari
care pot consta in :

modificarea sensului momentului sensul de rotatie

modificarea valorii momentului si turatiei (transformare)

insumarea sau distributia puterii motoarelor

Instalatia de propulsie care modifica momentul de torsiune se clasifica dupa


tipul transmisiei astfel:
a) Instalatii cu transmisie cu reductor (motor diesel reductor)
b) Instalatii cu transmisie cu reductor - inversor (instalatii cu puteri relativ
reduse)
c) Instalatii cu transmisii hidraulice :

cu cuplaje hidraulice si transformatoare hidraulice

cu pompe hidraulice antrenate de motor diesel si hidromotoare ce


antreneaza elicea

cu pompe hidraulice antrenate de motor ti propulsor cu jet

d) Instalatie de transmisie electrica (instalatie diesel electrica cu D.G.-uri


principale si motoare electrice de antrenare a elicei)
e) Instalatii cu transmisii combinate:

diesel - electrica si cu reductor intre motorul electric si elice

cu transmisie hidraulica si reductor

2.3 Dupa numarul liniilor de arbori


Instalatii de propulsie cu o singura linie de arbori care sunt cele mai raspandite pe
navele maritime si fluviale.
Instalatiile de propulsie cu mai multe linii axiale intre care cele mai raspandite sunt
cele cu doua sau trei linii de arbori.
2.4.

Dupa numarul motoarelor principale ce lucreaza pe o linie de axe


4.1. Instalatia cu un singur motor pe linia axiala
4.2. Instalatia cu mai multe motoare pe linia axiala in care cele mai utilizate

sunt :

2.5.

cu doua motoare pe linie si reductor sumator

cu trei motoare pe linia axiala si reductor sumator (mai rar)

Dupa tipul propulsorului


5.1. Instalatii cu propulsor elice cu pas fix E.P.F.
5.2. Instalatii cu propulsor elice cu pas reglabil E.P.R.
5.3. Instalatii cu propulsor elice coaxiale si contrarotative
5.4. Instalatii cu propulsor cu aripioare
5.5. Instalatii cu propulsor cu jet

2.5.1. Dupa modul in care se asigura inversarea sensului de deplasare a navei


6.1. Instalatii de propulsie cu motoare diesel reversibile (se pot roti in sens direct si
invers)
6.2. Instalatii cu motoare nereversibile cu reductoare - inversoare sau cuplaje reversibile
6.3. Instalatii cu motoare nereversibile si E.P.R.
2.5.2. Dupa gradul de automatizare, modul de comanda si exploatare
7.1. Instalatii de propulsie neautomatizate si partial automatizate cu post local de
comanda in C.M. (cart in C.M.)
7.2. Instalatii de propulsie automatizata cu actionare la distanta cu post local de
comanda si post central de comanda (P.C.C.) si supraveghere periodica in C.M.- grad
de automatizare A2
7.3. Instalatii de propulsie automatizate cu comanda de la distanta fara cart
in
P.C.C. sau C.M. si supraveghere periodica grad de automatizare A1
2.5.3. Dupa modul de fixare al M.P. de la corpul navei
8.1. Instalatii la care motorul si transmisia sunt rigid fixate de corpul navei
8.2. Instalatii la care motorul si transmisia sunt legate de structura cu
amortizori
2.5.4. Dupa modul de asigurare a energiei electrice a navei

9.1. Instalatii cu D.G. autonome.


9.2. Instalatii cu D.G. autonome si generator electric cuplat pe ax.
9.3. Instalatii cu turbogeneratoare si D.G. autonome.
9.4. Instalatii cu un singur sistem electroenergetic specifice navelor cu
propulsie diesel electrica, unde energia electrica furnizata de generatoare se utilizeaza
pentru propulsie si consumatorii auxiliari.
2.6.

Instalatii de propulsie cu motoare diesel. Tipuri de transmisii.


Instalatii de propulsie cu motoare diesel si transmisie directa a puterii
Instalatii de propulsie cu o singura linie de arbori

Instalatiile de propulsie cu motoare diesel si transmisie directa a puterii printr-o


linie de axe sunt cele mai raspandite. In figura 1 este reprezentata schematic acest tip
de transmisie:

Fig. 1
1 - elice ; 2 - arbore portelice ; 3 - tub etambou cu lagare ; 4 - arbore intermediar ; 5 lagare ;
6 - lagar de impingere ; 7 - motor principal.
Acest tip de transmisie este specific majoritatii navelor de transport de toate
tipurile. La aceste tipuri de transmisii se folosesc in calitate de motoare principale
motor diesel lent cu turatia n = 70 - 250 rot/min, iar pentru nave de tonaj redus motoare
principale semirapide cu turatia n = 250 - 2500 rot/min, motorul fiind reversibil.
Alte sisteme posibile pentru acelasi tip de transmisie sunt ilustrate in figurile 2( a,b,c,d):

Fig. 2 a) - sistem cu cuplaj reversibil


1 - elice cu pas fix; 2 - arbore portelice; 3 - tub etambou; 4 - arbore intermediar; 5
- lagar de sprijin; 6 - cuplaj reversibil; 7 - motor principal.

Varianta a) este caracteristica navelor mici, salupelor rapide si pe aripi portante,


traulerelor de dimensiuni reduse, navelor fluviale. Motoarele principale ale acestui tip de
instalatie sunt nereversibile si pot fi semirapide sau rapide.

Fig. 2 b) - sistem cu elice cu pas reglabil

8 - E.P.R.; 9 - mecanism schimbare pas.


Varianta b) a inceput sa fie utilizata din ce in ce mai des. La aceasta varianta se
remarca prezenta mecanismului de schimbare a pasului elicei (9). Acest sistem este
utilizat la navele de pescuit si la orice tip de nava de transport.

Fig. 2 c) sistem cu elice cu pas reglabil si generator pe lina axiala

Varianta c) a aparut datorita faptului ca la transmisiile cu E.P.R. turatia arborelui


este constanta, si astfel se utilizeaza frecvent generator electric cuplat pe linia axiala

care furnizeaza energie electrica consumatorilor intr-un domeniu de frecventa fara a fi


necesare echipamente speciale de stabilizare a frecventei curentului debitat.
In cazul caderii bruste a frecventei (turatiei) acestui generator este prevazut un
sistem automat de lansare a D.G. autonom, dotat cu motor diesel care sa alimenteze
fara intrerupere consumatorii vitali. Transmiterea puterii de la ax la generator se face
printr-o transmisie cu roti dintate (cu dinti inclinati sau elicoidali) si un cuplaj legat de
generator.

Fig. 2 d) sistem cu cuplaj nepermanent

Varianta d) este specifica navelor cu destinatie speciala pentru care este


necesara asigurarea unei alunecari in anumite limite a turatiei motorului fata de turatia
elicei, prin montarea motorului pe amortizori. Se utilizeaza transmisia directa separat
(cu cuplare nepermanenta). In acest caz lagarul de impingere se amplaseaza in pupa
acestui cuplaj.
3.1. Instalatii de propulsie cu doua linii de arbori
Instalatiile de propulsie cu doua linii de arbori si fiecare cu transmisie directa a
puterii, se utilizeaza pe nave fluviale, nave cu pescaj limitat, pasagere, remorchere.
La aceste instalatii, prezentate in figura 3 a), la mersul inapoi, elicele se
rotesc inspre exterior (borduri), ceea ce le usureaza functionarea si le creste fiabilitatea
in conditii de navigatie in gheturi.
In cazul in care elicele nu incap in spatiul oferit de etamboul elicelor, se pot utiliza
solutii de montare a motoarelor in randuri diferite sau montarea linilor de arbori inclinate
catre pupa.
3.2. Instalatii de propulsie cu trei linii de arbori

Instalatiile cu trei linii de arbori cu transmitere directa a puterii sunt mai putin
raspandite. Sunt intalnite pe nave portcontainer cu viteze de 25-30 Nd. si cu puteri
totale de 45.000-50.000 Kw
Scheme de instalatii de propulsie cu linii multiple de arbori si transmisia
directa a puterii la propulsor: a - cu doua linii de arbori; b - cu trei linii de arbori; c
- cu linie inclinata longitudinal.

Fig. 3 a), b), c)


3.3.. Instalatii de propulsie cu motoare diesel si transmisie cu reductor a
puterii
Cele mai raspandite sisteme de acest fel sunt ilustrate in figura 4.
Comparativ cu instalatiile cu transmisie directa, in cele cu transmisie cu reductor
sunt incluse doua elemente suplimentare: reductorul si cuplajul.

Pentru navele de transport maritim, de obicei, se utilizeaza reductoare intr-o


singura treapta la care sunt cuplate unul sau mai multe motoare de propulsie (pana la
patru).
Reductoarele cu mai multe trepte (doua) si reductoarele de constructie speciala
se gasesc in instalatiile de propulsie cu motoare rapide, pe nave cu aripi portante,
salupe rapide si in componenta instalatiilor combinate: motoare diesel - turbine cu gaze.
Pentru aceste instalatii se utilizeaza doua tipuri de cuplaje intre motor si reductor:

cuplaje elastice care protejeaza reductorul de variatiile bruste ale cuplului


motorului si la aparitia vibratiilor torsionale.
cuplaje cu separarea cuplarii (cuplaje nepermanente) care permit inclinarea M.P.
fata de reductor.

In cazul in care este necesara asigurarea ambelor functiuni, se utilizeaza o


combinatie care sa realizeze simultan aceste functii.
Scheme tipice ale instalatiilor de propulsie cu transmisie prin reductor:
a) cu un singur motor de propulsie
b) cu E.P.R.
c) cu doua motoare de propulsie
d) cu trei motoare de propulsie
e) cu patru motoare de propulsie

Fig. 4 a), b), c), d), e)


1 - E.P.F.; 2 - arbore portelice; 3 - tub etambou; 4 - lagar de sprijin; 5 - arbore
intermediar; 6 - lagar de impingere; 7 - reductor; 8 - cuplaj elastic nepermanent; 9 M.P.; 10 - E.P.R.; 11 - mecanism actionare pas elice.
Instalatiile in care reductorul este un sumator de putere pentru mai multe
motoare, pot fi prevazute doua cuplaje separate, unul elastic de tip permanent, si un alt
cuplaj nepermanent (la care cuplarea se face prin comanda exterioara) asa cum este
ilustrat in figura 5 b).

Fig. 5 a), b), c)


1 - reductor - sumator de putere; 2 - cuplaj elastic nepermanent; 3 - motor
principal; 4 - cuplaj elastic permanent; 5 - generator electric; 6 - mecanism de cuplare.
Scheme ale instalatiilor de propulsie cu reductor si distributia puterii:
a) de la roata condusa (numai pe timpul deplasarii navei)
b) comanda de la roata conducatoare (atat pe timpul deplasarii cat si
pe timpul stationarii)

Fig. 6 a), b), c), d), e)


1 - reductor; 2 - cuplaj elastic nepermanent; 3 - motor principal; 4 - cuplaj elastic;
5 - generator pe ax; 6 - cuplaj nepermanent; 7 - pompa de sarcina; 8 - cuplaj dintat
nepermanent; 9 - viror.
3.4. Instalatii de propulsie cu motoare diesel si transmisie hidraulica a
puterii
Instalatiile de propulsie cu motoare diesel ce au transmisii hidraulice se pot
clasifica in doua grupe:
A. Instalatii cu transmisii hidrodinamice

cuplaje hidraulice

hidrotransformatoare

transmisii hidraulice universale


transformatoarele hidraulice.

ce

includ

si

cuplajele

si

Cuplajele hidraulice folosesc pentru transmiterea momentului de torsiune de la


motorul principal (arborele conducator) catre arborele condus (cuplat cu elicea) fara a
se modifica marimea si sensul cuplului. Acestea au rolul de a amortiza vibratiile
torsionale in linia axiala.
Transformatoarele hidraulice indeplinesc, pe langa functia cuplajului hidraulic
si functia de modificare a marimii si uneori a sensului cuplului de torsiune transmis
propulsorului. Scheme tipice de transmisii hidrodinamice sunt prezentate in figura 7.
Includerea in transmisie a unui multiplicator de turatie cu divizare a puterii la
doua axe permite reducerea masei si a gabaritului transmisiei.

Fig.7 a), b), c), d)


1 - lagar de impingere; 2 - reductor - sumator de putere; 3 - hidrotransformator; 4
- motor principal; 5 - multiplicator de turatie cu divizare a puterii;6 - cupla elastica.
Transmisia hidrodinamica se poate realiza de tip universal daca este compusa
din:

reductor

cuplaj hidraulic

transformator hidraulic pentru mars inainte si inapoi

Acest tip de transmisie asigura calitati manevriere deosebite navei. Transmisiile


hidrodinamice includ pompe autonome, racitoare si tancuri ale fluidului de lucru (ulei
hidraulic).

B. Instalatii cu transmisii hidrostatice


Se utilizeaza pentru nave mici, fluviale, impingatoare, remorchere de puteri
reduse.
Scheme tipice sunt ilustrate in figura 8.

Fig. 8 a), b)
1 - lagar de impingere; 2 - hidromotor; 3 - tubulatura presiune; 4 - pompa; 5 motor principal; 6 - hidromotorul carmei active;
Transmisia hidrostatica se utilizeaza si pentru propulsoare cu jet. La unele navele
mari aceste tipuri de transmisii se utilizeaza pentru actionarea propulsorului din carma
activa.
3.5. Instalatii de propulsie cu motoare diesel si transmisie electrica a puterii
Instalatiile de propulsie diesel - electrice sunt caracterizate de o dubla
transformare a energiei. Miscarea (deplasarea) navei este asigurata de motoare
electrice, ce antreneaza elicea prin intermediul unui lagar de impingere sau reductor.
Alimentare cu energie electrica a motorului electric este asigurata de dieselgeneratoare. Electromotoarele si diesel-generatoarele sunt situate in compartimente
separate sau in acelasi compartiment. Cele mai utilizate scheme sunt cele ilustrate in
figura 9.
Scheme de transmisii diesel - electrice a puterii:
a) cu transmitere directa

b) cu transmitere prin redactor

Fig. 9 a), b)
1 - lagar de impingere; 2 - reductor; 3 - motor electric; 4 - D.G.;

Aceste scheme de propulsie sunt recomandate pentru nave cu destinatie


speciala. Astfel de instalatii se utilizeaza pe spargatoare de gheata cu puteri de pana la
35.000 Kw. In astfel de cazuri, energia electrica pentru instalatii auxiliare este asigurata
de D.G. auxiliare destinate acestui scop, separat de D.G. pentru propulsie.
3.6.Instalatii de propulsie combinate: motor diesel turbina cu gaze
In asemenea instalatii se utilizeaza doua tipuri de motoare principale :
turbina cu gaze de putere mare, ce asigura intr-un regim scurt putere mare
pentru deplasarea cu viteza mare (regim fortaj)
motoare diesel clasice pentru functionarea indelungata, ce furnizeaza puterea
necesara pentru deplasarea cu viteza de regim.
In calitate de turbine de fortaj se pot utiliza turbine cu gaze usoare, tip aviatie, cu puteri
de 3.000-30.000 Kw si mai mult cu o greutate specifica pe unitatea de putere de 0,4-3,0 Kg/Kw .
In figura 10 este ilustrata schema unei instalatii de propulsie pentru o vedeta de
patrulare.

Fig. 10 - Schema instalatiei de propulsie combinata


Motorul diesel de mars 2, transmite puterea la E.P.R. 1, prin intermediului cuplajului
dintat 6 (nepermanent) si treapta de reducere din reductorul 5, si prin lagarul de impingere 3,
incorporat in reductor. La mersul in fortaj lucreaza turbina cu gaze 7, ce transmite puterea prin
cuplajul 6, si doua trepte de reducere a turatiei din reductorul 5, si prin lagarul de impingere 3,
incorporat in reductor. Cuplajul cu autosincronizare 6, permite trecerea de la un regim la altul
fara oprirea turbinei sau a navei. Alte scheme posibile sunt prezentate in figura:

Fig. 11 a), b), c), d), e), f)


Utilizarea instalatiilor combinate in care turbina si motorul diesel lucreaza separat pe
elice se utilizeaza rar deoarece pierderile sunt mari datorita folosirii partiale a elicelor, (una

functioneaza iar cealalta este libera, se roteste, consumand energie) si imposibilitatii folosirii
puterii motorului diesel atat la viteze reduse cat si la viteze mari.
Din acest motiv se utilizeaza instalatii combinate, in care exista reductoare - sumatoare
de putere, a doua sau mai multe motoare diesel sau turbine cu gaze pe o singura linie axiala.
Sunt utilizate frecvent urmatoarele tipuri de instalatii de propulsie combinate:
cu functionare separata pentru mersul de regim si de fortaj cand mersul de regim
este asigurat numai de motorul diesel, iar marsul de fortaj este asigurat numai de
turbina cu gaze.
cu functionarea in comun, la regimul de fortaj, a motorului diesel si a turbinei cu
gaze.
Instalatiile din prima categorie sunt realizate dupa schemele din figura 11, prin
insumarea puterii motoarelor diesel care nu depasesc 20% din puterea necesara regimului de
fortaj.
Instalatiile realizate dupa schemele din figura 11 a), b): motorul diesel de mars 2, sau
turbina cu gaze 4, lucreaza pe E.P.R. 1, prin reductorul 3, prin cuplajul de sincronizare.
In schema din figura 11 c), pentru regimul de mars sunt necesare numai motoarele
diesel amplasate in borduri, cuplate pe doua linii axiale cu reductor si E.P.R. 1, iar pentru
regimul de fortaj lucreaza numai turbina cu gaze 4, prin reductorul 6, pe E.P.R. 5. Pentru
reducerea pierderilor prin rotire libera a E.P.R. 5, aceasta se cupleaza cu reductorul 6, la al
treilea motor diesel. In instalatiile realizate dupa schemele 11 c), cu functionare separata in
regimul de fortaj, motoarele diesel nu lucreaza, iar daca se asigura functionarea motor diesel
- turbina in comun atunci, in acest regim, nu functioneaza, numai motorul diesel din mijloc,
celelalte laterale functionand si ele.
In figura 11 d), turbina este cuplata la un reductor ce ii divizeaza puterea pe doua linii de
axe cu E.P.R. Aceasta schema se utilizeaza mai rar si doar conjunctural.
Instalatiile combinate de propulsie ce utilizeaza pentru regimul de fortaj simultan turbina
si motorul diesel se dovedesc complicate. In principiu, ele se pot realiza dupa schemele din
figura 11 a), b), c), d), pentru puteri ale motoarelor de la 20 60 % din puterea totala a
instalatiei de fortaj. La puteri ale motoarelor diesel mai mari decat 60% din puterea totala a
instalatiei, folosirea instalatiilor de propulsie combinate nu mai este rationala.
Scheme ale instalatiilor de propulsie combinate
a,b - instalatii cu reductor - sumator de putere, motor si turbina ce lucreaza pe o singura
linie de axe.
c - instalatii unde motorul si turbina lucreaza fiecare pe elicea sa (E.P.R. sau E.P.F.)
d - instalatii cu divizarea puterii pe doua linii axiale
e - cu reductor intermediar pentru turbina cu gaze si reductor cu doua trepte pentru motorul
diesel

f - cu reductor - sumator cu doua trepte de turatie pentru motorul diesel si turbina cu gaze.
O rezolvare optima o reprezinta schema din figura 11 e), care are reductor in
doua trepte 9, pentru motorul diesel si un reductor separat 6, pentru turbina sau utilizarea unui
reductor - sumator 10, cu doua trepte pentru motorul diesel cum este ilustrat in figura 11 f).
Instalatii de propulsie combinate se folosesc pe nave rapide (40 50 Nd. si mai
mult). Scheme tipice pentru instalatiile de propulsie ale acestor nave sunt aratate in figura 12.
In figura 12 a), regimul de mars este asigurat de motoarele diesel din borduri 3, ce lucreaza
prin reductorul 2, pe elicele cu pas reglabil 1. Regimul de fortaj este asigurat de E.P.R. din
planul diametral al navei si turbina cu gaze 5, prin reductorul 4, si cu functionarea simultana a
motoarelor diesel din borduri.
In cazul schemei ilustrate in figura 12 b), motoarele diesel pentru regimul de mars 3,
lucreaza pe E.P.R. 1, prin reductoarele 6, iar regimul de fortaj se asigura prin utilizarea numai a
turbinei cu gaze 5, prin reductorul intermediar 7, (care asigura si distributia puterii) si
reductoarele 6, pe cele doua E.P.R.
In schema din figura 12 c), pe fiecare E.P.R. 8, prin intermediul reductorului in V 9, se
insumeaza puterea turbinei cu gaze 5, si a motorului diesel 3, pentru regimul de mars, prin
reductorul 2. Pe linia axiala situata in pupa este prevazuta numai turbina cu gaze.
Corespunzator acestei scheme s-au construit vedete in Anglia de 114 tone cu trei turbine
cu gaze cu puterea de 3.100 Kw, ce asigura o viteza in fortaj de 57 de Nd pentru o autonomie
de 450 Mm si un regim de mars de 10 Nd cu o autonomie de 2300 Mm prin utilizarea a doua
motoare diesel in borduri cu putere de 125 Kw fiecare.

Fig.12 a), b), c)

In concluzie instalatiile de propulsie cu motoare diesel s-au impus categoric pentru


navele civile. Aceasta orientare spre motoarele diesel este determinata de urmatorii
factori:
- consumuri mai mici de combustibil a motoarelor diesel fata de turbinele cu
gaze;
- a crescut puterea nominala a motoarelor rapide pana la 7500 Kw (10000 CP)
prin introducerea supraalimentarii in doua etaje (M.T.U. Germania), ceea ce a adus
la imbunatatirea factorilor putere pe unitatea de masa si puterea pe unitatea de
volum;
Folosirea instalatiilor de propulsie cu motoare diesel a fost determinata si de
urmatoarele ratiuni:
- din punct de vedere al greutatii si vitezei, motoarele diesel rapide care au un
randament de peste 40% reprezinta cea mai simpla forma de conversie a energiei
pentru nave;
- consumul specific de combustibil la turbinele cu gaze este de doua ori mai
mare decat la cel mai supraalimentat motor diesel in regim de croaziera si chiar
mai mare pentru viteze mici ale navei;
- turbinele cu gaze necesita guri de aspiratie si evacuare gaze, voluminoase,
ceea ce duce la cresterea lungimii navei si reducerea spatiului utilizabil pe punte
- caracteristicile tehnice si functionale ale motoarelor diesel navale permit
utilizarea elicelor cu pas fix sau a elicelor cu pas reglabil
3.7 . Conditii tehnico-functionale si economice ce se impun instalatiilor de
propulsie navala
In general, indiferent de tipul acestora, instalatiile navale de propulsie trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii:
a) siguranta mare in functionare;
b) asigurarea supravegherii functionarii (prin observatii si sisteme de semnalizareavertizare) cat si a accesibilitatii pentru executarea lucrarilor de exploatare, intretinere
si inlaturarea unor defectiuni la acestea;
c) realizarea parametrilor de proiectare functie de tipul si destinatia navei in conditii de
competitivitate sub aspect tehnic si economic;

d) economicitatea maxima caracterizata prin: costul instalatiei, cheltuielile de exploatare


si intretinere, cheltuielile de pregatire a personalului, posibilitatile si modul de asigurare
a pieselor de schimb, etc;
Pentru navele comerciale costul specific exprimat in lei pe tona mila sau in lei pe
pasager mila reprezinta indicele prin care se poate aprecia si compara economicitatea
unei nave fata de o alta nava de acelasi tip.
Principalele conditii impuse elementelor componente ale instalatiei sunt:
-

consum de combustibil si lubrifianti cat mai redus;

masa si volum specific cat mai redus;

randament sporit;

campuri fizice cat mai reduse;

zgomote si vibratii cat mai reduse;

asigurarea unei protectii sporite a liniilor de arbori.


Dintre conditiile impuse instalatiei de propulsie amintim:

existenta a cel putin doua instalatii de propulsie total independente;

- dispunerea principalelor elemente (masina principala, inversor - reductoare) in


compartimente de masini diferite care sa asigure navigatia cu unul din acestea
inundate.