Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Instalaia de santin
Instalatia de santina
In conditii normale de navigatie, la orice nava apar diferite acumulari de ape reziduale ce
trebuie evacuate. Cauzele care conduc la aparitia acestor acumulari de apa sunt: scurgeri prin
neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi; condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca
urmare a variatiei de temperatura de la zi la noapte; scurgeri din ploi si din spalarea puntilor;
scurgeri din spalarea magaziilor.
Existenta apei reziduale la bordul navei face ca partile metalice sa corodeze, izolatiile si
vopseaua sa se deterioreze, sa se deprecieze marfa, inrautatindu-se conditiile de exploatare a
navei. In afara de rolul de a evacua aceasta apa reziduala peste bord, instalatia de santina mai
indeplineste urmatoarele functiuni: eliminarea apei care ramane in tancurile de balast si pe care
pompele de balast nu o pot elimina; eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de
avarie; instalatie de rezerva pentru instalatia de balast; separarea hidrocarburilor din apa colectata
in santina compartimentelor in care exista reziduuri petrolifere; sa realizeze drenarea tancurilor si
coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari longitudinale da pana la
5 si transversale de pana la 15;in cazul submarinelor unde transferul balastului din tancuri si
golirea tancurilor se face cu aer comprimat, instalatia de santina ajuta la eliminarea resturilor de
apa din tancuri.
Functie de natura compartimentelor:
-instalatia de santina a compartimentelor navei
-instalatia de santina la comp in care apar reziduuri petrolifere
La navele la care probabilitatea aparitiei gaurilor de apa este mare (spargatoare, nave
militare, etc.) instalatia de santina la compartimente va f i utilizata pentru golirea
compartimentelor etanse inundate, numindu-se si instalatie de salvare. Aceasta are pompe
puternice, si o tubulatura de aspiratie cu ramificatii in toate comp in care pot apare gauri de apa,
periculoase pentru vitalitatea navei.
La navele obisnuite, instalatia de santina va fi utilizata, in special, pentru eliminarea
apelor reziduale,
Uneori, la compartimentele la care posibilitatea inundarii, este mare (CM), in afara
sorbului instalatiei de santina se mai monteaza un sorb cuplat la pompa cu debitul cel mai mare,
care ar reprezenta o instalatie de salvare individuala pentru C.M.
2.Elementele componente ale instalatiei de santina
Instalatiile de santina se compun din urmatoarele parti:
pompe; tubulatura magistrala (principala); ramificatii;. armaturi;separatoare.
Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic. In cazul pompelor
volumice sunt preferate variante de pompe cu piston verticale care au patru fete de lucru.
Pompele centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune si, in plus, este necesar sa
fie autoamorsabile.
Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina , se executa din
otel zincat .
Instalatie de santina in afara C.M. fara tubulatura magistrala la o nava pentru transport cherestea,
l - ramificatii
2- puturi de santina
3- casete de distributie
4- sorburi
1- tubulatura magistrala
2- ramificatii
3- puturi de santina
4- sorburi
5- armaturi comandate de la distanta.
C)
d)
1- trecere etansa
2- sorb
1- trecere etansa
2- clapet cu retinere
3- sorb
in fig c) este prezentata o varianta simpla numai cu sorb, iar in fig.d) in putul de santina se afla si
clapetul de retinere
10 - puturi de santina
11 - sorburi
Pompa de santina a C.M. 6 aspira prin caseta 8 din puturile de santina ale
compartimentului de masini si refuleaza peste bord dupa o prealabila separare in separatoarele de
santina 7. Separatoarele de santina trebuie sa asigure obtinerea unei concentratii de hidrocarburi
in apa mai mica de 15 p.p.m. (parti pe milion), concentratie considerata practic inofensiva pentru
mediul marin. Precizarea limitelor si a restrictiilor privind deversarea produselor petrolifere
precum si a dotarilor fiecarui tip de nava cu sisteme de retinere a produselor petrolifere din apele
deversate este facuta strict de organisme internationale (Conventia internationala MARPOL
73/78).
Pentru deversarile in afara bordului, MARPOL 73/78 face urmatoarele precizari:
Toate navele de tip petrolier aflate in stationare sau in mars in limita de 50 mile marine de
la tarm pot deversa numai balast curat avand o concentratie maxima de hidrocarburi de 15 p.p.m.
Cantitatea maxima de deversari pentru aceasta clasa de nave este de maximum 60 de litri
pe mila marina, dar mai putin de 1/30000 din incarcatura totala.
In interiorul zonelor speciale, navele de tip petrolier pot deversa numai balast curat cu
maximum 15 p.p.m. Prin zone speciale se intelege: Marea Neagra, Marea Mediterana, Marea
Blatica, Golful Arabic, Coastele S.U.A.
Toate tipurile de nave cu exceptia petrolierelor, avand un tonaj brut mai mare de 400
TRB, aflate in interiorul zonei de 12 Mm de tarm, vor fi obligatoriu echipate cu separator de
santina si cu filtru si nu vor deversa in afara bordului decat ape cu o concentratie maxima de
hidrocarburi de 15 p.p.m. Pentru navele din aceeasi categorie, dar avand un tonaj brut mai mare
de 10000 TRB vor fi in plus prevazute si instalatii de masurare automata, inregistrare si comanda
a descarcarilor.
In afara zonei de 12 Mm de la tarm navele cu tonaj brut mai mare de 400 TRB trebuie
dotate obligatoriu cu separator de santina, putand sa deverseze ape cu o concentratie maxima de
hidrocarburi de maximum 100 p.p.m.
In interiorul zonelor speciale toate navele, cu exceptia petrolierelor avand un tonaj brut
mai mare de 400 TRB aflat, in stationare, vor fi echipate cu separator de santina si filtru, putand
deversa apa cu maximum 15 p.p.m. iar in mars, aceleasi tipuri de nave dotate numai cu separator
pot deversa apa cu un continut maxim de hidrocarburi de 100 p.p.m.
Sunt scutite de la aceste obligatii navele care au un tonaj brut intre 400 si 10000 TRB
care transporta balast cu tancurile de combustibil daca acestea pastreaza balastul poluant la bord
pentru a fi predat ulterior la instalatiile de primire, precum si navele dotate cu tancuri de
colectare pentru retinerea completa la bord a apei de santina cu continut de hidrocarburi, pentru
a fi ulterior predata instalatiilor de primire
4. Calculul instalatiei de santina
Calculul instalatiei de santina are drept scop determinarea parametrilor pompei, stabilirea
dimensiunilor tubulaturii principale si a ramificatiilor acesteia.
3.1 Stabilirea parametrilor principali ai pompei
Parametrii se dau indirect de normele R.N.R. conform regulilor, diametrul interior dl al
tubulaturii principale de santina si al sorburilor legate direct la pompa trebuie sa fie cel putin egal
cu cel dat de relatia:
si se suprapun peste caracteristicile pompei. Din calcul, prin impunerea vitezei minime de
circulatie a apei in tubulatura, s-a determinat un debit minim Qnin.
Se va alege o pompa a carei caracteristica sa fie cat mai apropiata de punctul l, dar in
exteriorul lui. Mai departe se pune problema functionarii pompei in instalatie. Aceasta se face
comparand sarcina vacuumetrica a pompei ( Hv ) cu sarcina pe aspiratia ( Ha ). Pentru ca pompa
sa functioneze bine pe aspiratie trebuie ca Ha < Hvac
Se poate intampla, insa ca Hvac < Ha caz in care pompa nu poate functiona pe aspiratie.
In acest caz, trebuie marit diametrul tubulaturii de aspiratie.
Marind diametrul aspiratiei la valoarea d01STAS se va reface calculul si, caracteristica pe
aspiratie Ha se va departa de axa verticala, deci punctul 2 se va deplasa catre dreapta in 2'.
Marind diametrul pe aspiratie, coboara si Hi, deci si punctul l se va deplasa la dreapta in l', insa
deplasarea lui 2 catre dreapta este mai rapida decat deplasarea lui l in l'. In felul acesta punctul 2'
va trece la dreapta punctului l1 si, deci, Ha<Hvac, pompa functionand in bune conditiuni pe
aspiratie.
Pe ramificatia 1-2 va curge debitul Q12=Qmin/2; la fel pe ramificatia 1'2'. Din ecuatia de
continuitate se scoate vitezele
O data stabilite vitezele de circulatie ale apei pe tubulatura, se pot calcula pierderile de sarcina: pe aspiratie:
-pe refulare:
Pierderea totala de sarcini rezulta din insumarea pierderilor de sarcina pe aspiratie si refulare: