Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Razvan Bidoae
1 - pompa de santină
2 - pompa de balast
3, 4, 5 - casete de valvule cu reținere
a instalației de santină din afara CM
6 - pompa de santină în CM
7 - separator de santină
8 - casete de distribuție
9 - filtre
10 - puțuri de santină
11 - sorburi
Instalatia de santina – Constructie
Apele ce apar in compartimentele navei si nu sunt contaminate cu hidrocarburi pot fi deversate peste bord. Aceste ape provin din
compartimente in care nu pot apare reziduri de hidrocarburi: magazii de marfa, coridoare, tunel central, coferdamuri, spatii de depozitare,
etc. Aceasta instalatie de santina este independenta fata de cea care colecteaza apele uzate contaminate cu hidrocarburi.
Puturile de Santina se amplaseaza imediat sub dublu fund, distanta minima dintre fundul navei si partea inferioara a putului de santina sa
fie mai mare de 500 mm (in cazul unui ground-ing, ‘relativ minor’, in dreptul unui put de santina sa nu se inunde compartimentul)
Tubulatura. Face legătura între puțuri şi pompe,
asigurând evacuarea apei din compartiment. Ea are traseul
amplasat astfel incat sa se evite distrugerea ei la manevra
mărfii, în magazii.
Instalatia de santina – Constructie
Armăturile. Permit cuplarea pompelor la orice puț de colectare si dirijarea traseului apei intre punctele dorite.
Sistemele de tratare a apelor reziduale. Au rolul de separare a rezidurilor de hidrocarburi din apele ce vor fi evacuate peste
bord, pentru prevenirea poluării cu hidrocarburi.
Conform cerintelor in vigoare, prin tubulatura instalaţiei de santină apa trebuie să circule de la puturile de santina către pompe şi spre
tancurile de stocaj si trebuie exclusă posibilitatea inundării compartimentelor prin tubulatura instalaţiei, cu apa din magistrală sau din alte
compartimente. În acest scop se prevăd armături cu reținere pe traseul tubulaturii de la compartimente către pompe. In anumite cazuri,
se cere montarea clapeților cu reținere la sorburi, pentru a evita innundarea respectivului compartiment in cazul cand se produce o gaura
de apa in alta regiune a navei.
Instalatia de santina – Sisteme de separare
Reglementările internaționale privind navigaţia maritimă şi fluvială, prevăd Norme pentru calitatea apelor deversate de la nave din
compartimente contaminate cu produse petrolifere, astfel încât să se evite poluarea mediului cu produse petrolifere, care au un impact
ecologic negativ asupra mediului acvatic. Aceste Norme limitează concentrațiile maxime de hidrocarburi din apele deversate de la nave.
Pentru respectarea lor sunt impuse sisteme de separare a hidrocarburilor din apele de santină înaintea deversării acestora peste bord,
numite separatoare de santină. Rolul lor este:
- de a separa produsele petrolifere din apele deversate şi a le reține la bord;
- de a semnaliza când concentrația de hidrocarburi din apele deversate depășește limita;
- de a montitoriza cantitatea de produse petrolifere deversate. Funcțiunile şi performanțele separatoarelor de santină trebuie să corespundă
Normelor, tot mai severe în privința poluării.
Tratarea apelor de santină implică:
- reținerea componentelor solide, se face prin proceduri de separare gravitațională in tancul de santina.
- reținerea hidrocarburilor, aflate în suspensie sub forma unor particule de diverse dimensiuni, în apa de santină. Separarea hidrocarburilor este mai
dificilă din cauza stării lor lichde şi datorită diferențelor mici de densitate.
Pentru separarea hidrocarburilor sunt utilizate, cel mai frecvent, două proceduri:
- separarea gravitațională;
- separarea prin filtrare.
Separarea gravitațională, este simplă şi se bazează pe diferența de densitate dintre apă şi hidrocarburile aflate în suspensie. Apare o forță
arhimedică ascensională de separare:
pd 3
Fa = (r a - r c )g
6
Fa determina miscarea de separate a particulei cu viteza va. Aceasta viteza de separare va genera o forta de frecare F f = 3pmv a d in care m
este coeficientul vâscozității dinamice al apei.
Instalatia de santina – Sisteme de separare
Într-un separator gravitațional, în care amestecul de apă şi hidrocarburi intră prin partea superioară, având o mișcare
descendentă vd separarea are loc când forța ascensională Fa începe să depășească forța de frecare ce tinde să antreneze
particula în jos.
Viteza descendentă critica vcr, la care particula nu se mai mișcă față de cilindru, ceea ce marchează inceputul separării,
are loc când: Fa = F f de unde rezultă:
v cr =
g
(r a - r c )d 2
18 m
Debitul separatorului care va reține prin separare gravitațională particulele cu diametre d p > d va fi:
pD 2 pD 2 g
Q gr = v cr = (r a - r c )d 2
4 4 18 m
Debitul este proporțional cu diferența de densități şi cu diametrul
particulei. Particulele cu diametre mici nu se separă gravitațional şi din
acest motiv calitatea separării gravitaționale nu satisface concentrațiile
de hidrocarburi admise de norme (15 ppm). Concentrația ceruta de
norme nu poate fi obținută numai prin separare gavitațională, motiv
pentru care aceasta se combină cu alte proceduri de separare mai
eficiente. Debitul separatorului creste cu marirea lui D, d, si g.
Diametrul particulei poate fi mărit prin proceduri de aglomerare sau
prin pre-separare, caz în care tot sistemul de preluare a amestecului nu
trebuie să producă fragmentarea particulelor în armături, filtre sau
pompe astfel încât la intrarea în separator ele să aibă volumul cât mai
mare, pentru o separare gravitațională eficientă. În general, un sistem
de separare al apelor de santină include mai multe proceduri care se
aplica amestecului, astfel că la ieșire concentrația să fie sub 15 ppm.
Instalatia de santina – Sisteme de separare
Apa cu hidrocarburi din compartimentele contaminate este preluata de pompa separatorului care nu trebuie să emulsioneze particulele de
combustibil, în acest scop fiind recomandate pompele cu șuruburi, cu roți dințate sau cu lamele culisante. Pentru a evita complet
emulsionarea amestecului în pompă, ea se poate monta după separatorul gravitațional, caz în care separatorul gravitațional este sub
vacuum şi descărcarea combustibilului colectat este mai complicată. După prima treaptă de separare gravitațională concentrația este în jur
de 100 ppm prea mare pentru a permite deversarea. A doua treaptă utilizează separarea prin filtrare, care reduce concentrația la ~10 ppm,
funcție de construcția filtrului. Normele prevăd dotarea navelor cu separatoare capabile să realizeze concentrația impusă, şi cu sisteme de
control în măsură să evite deversarea apelor cu concentrații care depășesc Normele. În acest scop sunt prevăzute traductoare de ppm prin
care se blochează evacuările cu concentrații nepermise şi se monitorizează deversările.
Dezavantajul acestui sistem consta in debitul foarte mic si filtrele care trebuie distruse dupa ce se utilizeaza.
(Separarea a doua lichide se poate face cu o eficienta marita in camp centrifugal, in care valoarea acceleratiei centrifuge este in jur de 100 g.
Separatoarele centrifugale consuma multa energie electrica si din acest motiv se folosesc la ‘purificarea’ combustibilului si a uleiului.)
Capacitance
probe
Relief valve
Air vent
Instalatia de santina – Calculul instalatiei
Calculul instalaţiei de santină.
Calculul instalaţiei de santină are următoarele obiective:
- alegerea schemei instalaţiei;
- dimensionarea tubulaturii;
- adoptarea debitului pompei;
- verificarea funcţionării pompei, pe aspiraţie din toate compartimentele deservite de instalație.
Schema instalaţiei.
Se adoptă după compartimentarea navei, putând alege varianta cu casete de distribuție sau cu magistrală. La nave mai mici se pot adopta
scheme mai simple cu drenare locala. Deoarece instalaţia lucrează pe aspiraţie se vor alege traseele şi soluțiile care implică pierderi
hidraulice minime.
Amplasarea sorburilor trebuie sa se faca astfel incat colectarea apei sa se faca cand nava este orizontala sau apupata si cu o inclinatie
maxima transversal de 5 grade. Pentru aceasta trebuie amplasate cel putin :
- In CM se vor amplasa 2 sorburi din care unul conectat direct cu pompa. Aditional in spatial ce contine motorul de propulsive trebuie sa fie un sorb de
avarie
- In restul spatiilor cel putin 1
- In compartimentele mai lungi de 30 m cel putin 2; 1 in prova
spatiului si unul in pupa spatiului
Instalatia de santina – Calculul instalatiei
Dimensionarea tubulaturii.
Diametrul minim al tubulaturii magistrale a instalaţiei de santină sunt impuse de SOLAS, funcție de dimensiunile navei. Conform SOLAS, pentru
navele pasager, diametrul magistralei tubulaturii de santină va avea diametrul:
= 25 + 1,68 + [ ] L [m] - lungimea navei
Cerintele pentru diametrul ramificațiilor din compartimente sunt date in cerintele Registrelor de Clasificare si acesta este:
BV: = 25 + 2,16 + [ ] l [m] - lungimea compartimentului la care se cuplează ramnificația
Cerintele pentru diametrul magistrarelor si a ramnificatiilor la navele comerciale se gasesc doar in regulile Registrelor de clasificare si sunt
identice cu cele de la pasagere.
Pentru navela petrolier cerintele Registrelor referitor la diametul tubulaturii de santina din compartimentul de masini difera. Astfel Bureau
Veritas cere ca diametrul tubulaturii sa fie cel putin egal cu:
= 35 + 3 + [ ] l [m] - lungimea compartimentului de masini.
Debitul pompei se determine pe baza diametrului magistralei obtinut din relatia de mai sus si a vitezei minime a apei impuse de IMO de 2 m/s.
Unele Socoetati de Clasificare dau direct formula de calcul, spre exemplu:
.
- DNV – GL indica: =
- Bureau Veritas indica: = 0,00565
Instalatia de santina – Calculul instalatiei
Verificarea funcţionării pe aspiraţie.
Instalaţia de santină trebuie să evacueze apa din toate compartimantele la care este cuplată. Ea va lucra pe aspiraţie şi trebuie să se verifice
dacă pompa funcționează fără cavitatie, în conditiile cele mai grele de lucru, care se stabilesc alegând cel mai departat compartiment de la
care trebuie aspirată apa sau puțul de colectare cel mai coborat. În primul caz se consideră că pompa evacuează apa din compartiment, prin
toate sorburile, simultan, conform schemei:
zA
zA
S-a admis că cele mai grele condiții funcționale apar la evacuarea apei din compartimentul cel mai depărtat din prova, 1, simultan prin cele
două sorburi cuplate la ramificațiile 1 - 2 si 1’ – 2. Toate datele referitoare la dimensiunile instalaţiei (diametre, lungimi, pierderi locale, etc.)
sunt cunoscute. Debitul pompei QP este cel calculat după Reguli şi în timpul funcţionării se consideră distribuit egal pe cele două ramificații.
Se calculează pierderile de sarcină pe aspiraţie h1,4 = h1,2 + h2 ,3 + h3 ,4
Instalatia de santina – Calculul instalatiei
8
, = + 8
, , , = +
, , ,
8
, = +
, ,
,
ℎ = ,
8
, = +
, ,
,
8
, = +
, ,
,
, ,
, = , + , , = , + , , , =
, + ,
8
, = +
, ,
= , , + ,
h A = s AQ 2
p
Instalatia de santina – Calculul instalatiei
iar sarcina totală la aspiraţie a instalaţiei va fi: = +ℎ +
valoare care se compară cu sarcina vacuumetrică a pompei. Funcționarea fără cavitație impune ca: ≥
Sarcina totala a pompei de santina este: = − +ℎ +ℎ (considerand vitezele la aspiratie si refulare egale cu 0)
Alegerea pompei se face cu parametrii: , ,
(Daca in catalog, in locul HV se da NPSH, atunci sarcina vacuumetrica a pompei se obtine cu relatia = + − − )