Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.2. Constructiv:
b) Sectiunea centru: este destinata tancurilor de marfa si are dimensiunile cele mai
mari, in functie de destinatia navei spatiul este impartit in tancuri de marfa si de tancuri
de balast, printre care:
- tancuri centrale: tancuri situate in interiorul unor inchideri longitudinale;
- tancuri laterale: tancuri adiacente la bordajul navei.
In zona pupa a acestei sectiuni se gaseste sala pompelor de marfa (cargo pumps
room), compartiment din structura navei adiacent salii masinilor, in care sunt amplasate
pompele de marfa, strip, balast etc.
- tancuri de reziduuri (slop tanks): tancuri destinate colectarii reziduurilor de
marfa sau de spalare in care are loc separarea prin decantare a apei de petrol
si din care apa este indepartata; de regula tancurile de slop sunt amplasate in
imediata vecinatate a salii pompelor de marfa;
- fund de apa (water bottom): inalatimea apei rezulata prin decantare intr-un
tanc slop;
Pentru prevenirea poluarii mediului marin la debalastarea tancurilor de balast curat,
la eliminarea apei din tancurile de slop sau a apei din santina comparimentului masini si
camera pompelor, instalatia de separare filtrare este prevazuta cu un monitor de petrol
deversat (oil discharge monitor), acesta este un instrument folosit pentru masurarea si
inregistrarea concentratiilor de hidrocarburi in apa refulata peste bord (masurarea se
face in ppm, la ora actuala maximul admis este 15 ppm).
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 3
3. PETROLUL
Def: Petrol (petroleum): notiune generica ce include titeiul si oricare alt produs petrolier
lichid de hidrocarburi derivat din titei.
- petrol brut (crude oil): petrol nerafinat, asa cum se afla el in momentul
extragerii dintr-un put petrolier;
- produs alb (white oil): produs petrolier foarte rafinat, practic fara culoare
daca nu i se incorporeaza colorant;
- produs negru (black oil): produs petrolier care contine un procent ridicat
de impuritati negre;
- petrol nepersistent (nonpersistent oil): produs petrolier rafinat care
deversat se evapora rapid la suprafata apei;
- petrol persistent (persistent oil): produs petrolier care nu se evapora usor
cand este deversat;
- petrol nevolatil (nonvolatile oil): produs petrolier care are punctul de
aprindere la o temperatura mai mare sau egala cu 60°C (140°F);
- petrol volatil (volatile oil): produs petrolier cu punctul de aprindere la o
temperatura mai mica sau egala cu 60°C (140°F).
In stare naturala petrolul este un lichid de culoare cafeniu-verzui spre negru si are
o densitate la 15°C cuprinsa intre 0,80÷0,95. Un titei tipic contine 85%C, 13%H2, restul
de 2% fiind format din combinatii ale O2, N si S cu C si H precum si diverse metale printre
care Vn, Ni, Na, K.
Practic titeiul este un compus format din mai multe fractiuni ale caror puncte de
fierbere au o crestere gradata si continua, separarea acestora realizandu-se prin procese
de distilare, distilare ce se bazeaza pe volatilitate, adica pe proprietatea produselor
petroliere de a produce vapori. Aceasta caracteristica este invers proportionala cu
marimea moleculelor si cu temperatura de fierbere. Tipurile de distilare folosite sunt:
- simpla;
- fractionata (cea mai utilizata);
- in coloana;
- in vid;
- la presiune atmosferica;
In timpul operatiei de separare nu se produc modificari in structura moleculara a
titeiului si nu se formeaza compusi noi procesul avand loc in functie de marimea si tipul
moleculelor.
Ex: in prima treapta de distilare prin preincalzire la o presiune de 3,5 bar se extrag
fractiunile usoare: metan, etan, distilate usoare din care ulterior se obtine propan si
butan precum si benzena usoara, stabilizata cu punctul de fierbere intre (30÷80)°C.
Hidrocarburile reprezinta intreaga familie de produse petroliere care au molecula
formata doar din atomi de C si H2. Atomii de C se pot unii intre ei in diferite moduri:
- lant liniar (compus normal);
- catena ramificata (compus iso);
- lant inelar (compus ciclo).
In functie de numarul si dispunerea atomilor de C in molecula hidrocarburile pot fi:
- gaze (1÷4 atomi de C in molecula);
- lichide (5÷20 atomi de C in molecula);
- solide (peste 20 atomi de C in molecula).
Principalele grupe de hidrocarburi sunt:
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 6
A – atmosfera necontrolata;
B – atmosfera săraca;
C – atmosfera inerta;
D – atmosfera bogata sau suprasaturata.
5. ELECTRICITATEA STATICA
Electricitatea statica se produce asupra unor materiale diferite prin contact fizic si
separarea acestora.
- aditiv antistatic: substanta chimica adaugata unui produs petrolier in scopul ridicarii
conductivitatii electrice a acestuia peste valoarea de 100 pS/m (pico Siemens) pentru
a preveni acumularea de electricitate statica;
- petrol fara acumulare statica: in care s-a introdus aditiv antistatic;
- protectie catodica: prevenirea coroziunii prin tehnici electrochimice aplicate atat la
exteriorul corpului navei cat si in interiorul tancurilor, de asemenea se aplica si in
interiorul instalatiei de racire cu apa de mare; se realizeaza cu anozi de sacrificiu
confectionati din Zn, Al si Mg.
Electricitatea statica prezinta pericol de incendiu si explozie in timpul desfasurarii
diverselor operatii: inc/dec, sondare sau spalare a tancurilor deoarece acumularea de sarcini
electrostatice poate atinge un anumit nivel la care pot fi provocate descarcari electrice (scantei)
cu o energie suficienta pentru aprinderea unui amestec inflamabil.
Pericolul electrostatic devine iminent atunci cand sunt indeplinite urmatoarele trei conditii:
a) are loc separarea sarcinilor;
b) sarcinile se grupeaza si se acumuleaza;
c) are loc descarcarea electrostatica.
a) Separarea sarcinilor : apare de regula la nivelul de separatie dintre doua solide, dintre
un solid si un lichid sau intre doua lichide nemiscibile; la nivelul de separatie dintre cele doua
categorii de sarcini (ionii pozitivi si ionii negativi) se vor grupa si se vor acumula in mod continuu.
Acest fenomen apare intr-o serie de procese cum ar fi:
- curgerea lichidelor prin conducte si prin filtre fine;
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 11
c) Descarcarea electrostatica: are loc la atingerea unui anumit grad de acumulare si unei
anumite valori a diferentei de potential fiind favorizata de existenta unor concentratii de sarcina.
In tancuri, orice varf ascutit sau muchie taioasa de pe elementele de constructie (coaste,
grinzi, traverse) poate fi un concentrator de sarcina si intre acestea si orice impuritate din masa
petrolului, corp strain etc. se poate produce descarcarea electrostatica, reiese necesitatea creerii
in tancul de marfa a unei atmosfere inerte.
6. TOXICITATEA PETROLULUI
Def: Valoare limita de prag (threshold limit value) TLV: reprezinta valoarea concentratiei max
vapori sau gaze de substante toxice la care poate fi expusa o persoana timp de 8 ore pe zi,
pe o perioada nedeterminata fara riscuri pentru viata sau sanatatea persoanei . Se exprima
in ppm.
Actiunea directa a petrolului in stare lichida prezinta pericol pentru om atat in urma
ingurgitarii (de la stari de amorteala pana la moarte) cat si datorita contactului prelungit cu derma
(afectiuni incurabile).
- gaz de petrol (petroleum gas): gaz degajat sau derivat din petrol; principalii constituenti
sunt hidrocarburile iar cei secundari sun hidrogenul sulfurat si alchilul de plumb;
- hidrogenul: gaz netoxic, foarte inflamabil, mult mai usor decat aerul, in tancuri se va
acumula la partea superioara contribuind la cresterea inflamabilitatii atmosferei in
momentul deschiderii capacelor.
Gazele provenite din petrol, prin inhalare au efect de narcoza, dau dureri la cap, provoaca
iritatia ochilor, stare de ameteala si manifestari de responsabilitate scazuta. In concentratii mai
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 12
mari poate produce paralizii sau chiar moartea persoanei. TLV-ul in cazul acestor gaze este egal
cu 250 ppm. Corpul uman poate suporta o concentratie mai mare cu urmatoarele efecte:
1000 ppm timp de o ora – iritatia ochilor;
2000 ppm timp de 30 min – iritatie pronuntata a ochilor, nasului, gatului si ameteli
puternice.
Benzenul si alte hidrocarburi aromate: vapori acestora sunt mult mai toxici TLV-ul fiind de
numai 10 ppm.
Hidrogenul sulfurat: gaz inflamabil, deosebit de toxic, in concentratii mici are miros de ou
stricat iar in concentratii mari paralizeaza instantaneu simtul olfactiv si nu mai poate fi detectat
prin miros, TLV-ul este de 10 ppm, in concentratii mai mari are urmatoarele efecte:
50÷100 ppm timp de 1 ora – iritatia ochilor si a aparatului respirator;
200÷300 ppm timp de o ora iritare pronutata a ochilor si ingreunarea respiratiei;
500÷700 ppm timp de 15 min – ameteli, dureri de cap, greata;
timp de 30÷60 min – pierderea cunostintei si moartea
peste 700 ppm – moartea fulgeratoare.
Benzinele etilate: sun toxice deoarece contin tetraetil de plumb care este otravitor si
benzen.
Prin gaze inerte se intelege gaze care nu intretin arderea cum ar fi: azotul, bioxidul de
carbon precum si gaze cu un continut scazut de oxigen provenite din procesele de ardere din
caldari sau motoare de ardere interna, acestea au aproximativ urmatoarea compozitie:
O2 - 2÷4%, maxim admis 8%, in aerul atmosferic 21% O2;
CO2 - 12÷14%, in aerul atmosferic 0,33% CO2;
N - 79÷80%, in aerul atmosferic 78% N;
Locul oxigenului este luat de combinatii ale acestuia , oxizi de carbon, azot si sulf.
a) prezenta gazelor de hidrocarburi: sunt proprii oricarui spatiu in care au fost depozitate
sau transefrate produse petroliere sau in care aceste gaze au patruns accidental
(coferdam, spatii adiacente tancurilor de marfa); pentru siguranta activitatii omului in
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 13
aceste spatii este necesar un control prealabil si mentinerea unei concentratii de gaze
sub 1%;
b) lipsa, insuficienta de O2: este un real pericol pentru om si se constata intr-un
compartiment etansat multa vreme, in special cand in acesta a existat apa sau a fost
supus conditiilor de umiditate; inainte de intrarea in astfel de spatii este testata
concentratia de O2, in caz de urgenta se intra numai cu aparatul de respirat pana cand
se asigura, prin ventilatie o concentratie de 21% O2;
c) prezenta benzenului si a hidrogenului sulfurat: aceste gaze pot exista in tancurile in
care au fost depozitate anumite produse petroliere, in astfel de spatii intrarea este
permisa numai cu aparatul de respirat;
d) efectele iluminatului defectuos: intrand la intuneric se pot produce traumatisme prin
alunecare, cadere, lovire, in timpul accesului/lucrului in tancuri/ compartimente
insuficient luminate.
Def: analizator de oxigen - aparat fix sau portabil a carui functionare se bazeaza pe principiul
campului magnetic, desinat sa masoare concentratia de O2 dintr-un amestec de gaze.
Def: gas free (liber de gaze) – un tanc est e liber de gaze atunci cand in acesta a fost introdusa o
cantitate suficient de mare de aer proaspat in scopul reduceri nivelului de inflamabilitate
sau toxicitate. Operatiunea de gas free se executa in vederea vizite i sau inspectiei tancului,
compartimentului, containerului sau pentru efectuarea lucrului la rece sau la cald.
Def: certificat „gas free” - document eliberat de o persoana autorizata care atesta ca in
momentul inspectarii unui tanc, compartiment sau container acesta a fost gasit fara
amestec de gaze inflamabile, fara toxicitate si fara gaz inert.
Def: permis de lucru (work permit) - document eliberat de o persoana autorizata care permite
efectuarea unei anumite lucrari intr-o anumita de timp si intr-o zona exact delimitata.
La bordul navei persoanele autorizate sunt: comandantul, secundul, seful mecanic.
Def: lucrul la cald (hot work) – lucrare ce implica sursa de aprindere sau temperaturi suficient de
ridicate pentru a produce aprinderea unui amestec inflamabil (sudura, ardere, lipire,
echipament de actionare a sculelor mecanice, echipament electric fara siguranta intrinseca
etc.).
Def: permis de lucru la cald (hot work permit) – document eliberat de o persoana autorizata sub
acoperirea unui certificat de „gas free” prin care este permisa efectuarea unei lucrari
specifice lucrului la cald intr-o anumita perioada de timp si intr-o zona exact delimitata.
Permisul se intocmeste in trei exemplare: unul la lucrator, unul la biroul navei, unul la
companie (safety dept.).
Intrarea oricarei persoane intr-un spatiu inchis se va face numai cu permisiunea unui ofiter
responsabil care inainte de a da aprobarea s-a convins ca atmosfera din acel spatiu este
adecvata.
Def: ofiter responsabil - comandantul sau oricare al ofiter de la bord caruia comandantul ii poate
incredinta responsabilitatea pentru o indatorire sau responsabilitate la bordul navei.
Inainte de inceperea activitatii se controleaza zona de lucru astfel incat sa nu existe
reziduuri care sa degajeze gaze toxice sau inflamabile. Activitatea celor care lucreaza in spatii
inchise va fi supravegheata permanent de catre un membru din echipaj aflat la gura de intrare in
spatiul respectiv.
Este recomandat sa intre doi oameni in echipa, acestia vor purta centura de salvare de
care va fi legata o saula al carei capat ramane in exterior la cel care suprvegheaza.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 14
8. OPERATIA DE BUNKERARE
d = d15 – k ( t – 15 )
9. MANIPULAREA MARFII
Def: terminal – locul unde sunt acostate petrolierele pentru operatiunile de manipulare marfa.
Def: reprezentantul terminalului – persoana desemnata de conducatorii terminalului sa aiba
responsabilitatrea unei operatiuni sau a unui serviciu in cadrul acesteia.
Def: ulaj – distanta masurata pe verticala de la suprafata lichidului la centrul tancului.
Def: cadere libera (free fall) – curgere nerestrictionata a fluidului intr-un tanc de marfa.
Def: completare tanc (top off) – terminarea umplerii unui tanc de marfa partial incarcat.
Def: incarcare totala (loading over all) – incarcarea marfii sau a balastului prin partea superioara
a tancului printr-o tubulatura cu capatul in tanc avand ca rezultat caderea libera a lichidului.
Def: incarcare pe deasupra (load on top) LOT – incarcarea titeiului sau a altui produs similar
retinut in tancul de slop dintr-o partida anterioara.
Def: retinere la bord (retention on board) ROB – retinerea petrolului in tancul de slop dupa
separarea prin decantare a reziduurilor de spalare si indepartarea apei decantate.
Inceperea incarcarii trebuie precedata de manevrarea tuturor valvulelor de la manifold
pana in tancul de marfa. Incarcarea incepe cu un debit redus, care, apoi poate fi crescut pana la
debitul normal daca totul decurge normal.
Inainte de terminare nava solicita reducerea debitului pana la o valoare care sa permita un
control eficient la umplerii fiecarui tanc de marfa in parte, urmeaza o noua verificare a ulajelor
pentru a ne asigura ca s-a incarcat cantitatea solicitata conform cargo planului.
In partea finala a incarcarii pompele terminalului functioneaza cu un debit si o presiune
scazuta ceea ce permite ca valvula de control de la dana sa poata fi inchisa in orice moment fara
probleme.
Acolo unde este posibil incarcarea finala se face prin cadere libera.
Dupa terminarea incarcarii, intodeauna se inchid valvulele de la dana si apoi cele de la
nava.
Def: densitatea gazului (gas density): gazele provenite din petrol sunt mai grele decat aerul, iar
posibilitatea acestora de a se stratifica are o importanta deosebita pe timpul operatiunilor
de manipulare a produselor petroliere.
Densitatea gazelor nediluate provenite din benzine este de doua ori mai mare decat a
aerului, iar a celor din titei de 1,5 ori mai mare.
Diferenta de densitate se micsoareaza la diluarea cu aer.
La incarcarea unor produse volatile cum ar fi benzina sau titeiul evaporarea incepe odata
cu patrunderea lichidului in tanc, iar vaporii vor fi difuzati in spatiul de ulaj, dar fiind mai grei
decat aerul se vor concentra spre partea inferioara, se vor concentra in spatii diferite , astfel:
Def: decarcare marfa (cargo discharging) – operatiune de golire a marfii continute in tancurile de
marfa ale navei cu ajutorul pompelor sau ejectoarelor.
Def: gravitare – deplasarea lichidelor in interiorul sau exteriorul tancurilor prin simpla folosire a
diferentei de inaltime hidrostatica.
Def: sistemul de curgere libera (free flowing sistem) – sistem ce asigura descarcarea marfii prin
porti alunecatoare practicate in peretii transversali etansi dintre tancuri, este inlocuit
sistemul clasic de descarcare a marfii si se preteaza la navele care transporta un singur sort
de marfa.
Curs I.M.O. – Familiarizare Tancuri Petroliere 18
10.MANIPULAREA BALASTULUI