UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

MODUL MANAGERIAL NAVIGATIE

MARIN LUCIAN
06 FEBRUARIE 2014
INFLUENTA CARACTERISTICILOR CONSTRUCTIVE ASUPRA CARACTERISTICILOR DE
INCARCARE ALE UNEI NAVE.
DESTINATIE SI CERINTE GENERALE
Prin constructia lor navele petroliere sunt destinate sa transporte in tancuri titei brut sau produse
albe.
Specificul marfii transportate impune existenta unor instalatii de bord adecvate, pentru
incarcarea descarcarea marfii, evacuarea din tancuri a gazelor , curatirea si spalarea tancurilor,
incalzirea marfurilor vascoase, masurarea nivelului in tancuri s.a..
Dintre conditiile specifice impuse instalatiilor caracteristice navelor petroliere se
mentioneaza: prevenirea incendiilor si a poluarii apei de mare, vehicularea rapida a marfii de
incarcare, prevenirea degradarii marfii transportate.
Datorita vascozitatii apreciabile a produselor petroliere grele, in tubulaturile de transport
rezulta pante hidraulice mari. Inaltimea de aspiratie de (5...6) m CA a pompelor de marfa
corespunde unor lungimi relativ mici de tubulatura de aspiratie. Petrolul se ambarca cu ajutorul
pompelor instalate pe uscat, la danele petroliere si se debarca cu pompele navei.
Instalatiile de marfa evacueaza cea mai mare parte a marfii, iar cele de curatire asigura
evacuarea ultimului strat de petrol si a reziduurilor in scopul curatirii tancurilor. Instalatiile de
spalare se folosesc pentru indepartarea din tancuri a reziduurilor grele , mai ales atunci cand in
tancul respectiv urmeaza sa se transporte un produs petrolier mai usor , sau apa de balast.
Deasemenea , tancurile sunt spalate la intrarea navei in reparatie.
In scopul reducerii poluarii apei de mare prin descarcarile de hidrocarburi petroliere,
conform normelor internationale navele petroliere noi cu tonaj brut peste 150 TRB trebuie sa
dispuna de tancuri de decantare , de capaciate de cel putin 3 % din capacitatea de tranport a navei.
Toate petrolierele trebuie sa fie dotate cu cate un sistem de supraveghere si control al descarcarilor
de hidrocarburi, prevazut cu dispozitiv inregistrator de hidrocarburi in litri /mila marina parcursa.
De asemenea, dispozitivul trebuie sa inregistreze cantitatea totala de hidrocarburi deversate si sa
opreasca descarcarea atunci cand nu sunt respectate concentratiile din normele internationale.
La suprafata marfii din tancuri se degaja vapori de produse petroliere. Instalatiile de
evacuare a gazelor asigura comunicatia cu atmosfera tancurilor de marfa, atunci cand din cauze
termice, apar diferente mari de presiune intre interiorul acestora si atmosfera.
Tancurile de marfa se degazeaza in scopul evacuarii vaporilor de petrol, nocivi pentru om si
periculosi in privinta incendiilor. Degazarea poate fi combinata cu spalarea tancurilor sau poate fi
utilizata separat prin aburire.
Pentru asigurarea posibilitatilor de aspirarea produselor petroliere grele, de vascozitatea
mare , inainte de pompare, acestea se incalzesc cu ajutorul serpentinelor de abur plasate pe fundul
tancurilor sau numai in zona sorburilor.
Petrolierele sunt dotatea cu instalatii de balast, care permit reglarea pozitiei centrului de
masa al navei in diferite situatii de exploatare. Navele petroliere noi , peste 20000 tdw, trebuie sa fie
prevazute cu tancuri separate pentru balast. Volumul acestor tancuri se determina din conditia ca la
orice varianta de balastare , inclusiv cazul navei goale, plus balastul separat, sa se obtina la mijlocul

navei pescajul:
T=2,0+0,02 L [m],
Asieta pozitiva de 0,015 L si imersiunea completa a elicei navei.
Deasemenea , tancurile de balast separat sunt dispuse pe toata latimea navei, astfel incat la
avarierea bordajului riscul de poluare sa fie minim.
INSTALATIILE DE MARFA SI DE CURATIRE.
Servesc la distribuirea in tancuri a marfii trimise cu mijloacele danelor , precum si pentru
debarcarea marfii in portul de destinatie , cu ajutorul in stalatiei navei. Instalatia de marfa are
pompe centrifugale de sarcini (80...140) m CA, antrenate de obicei de turbine de aburi , a caror
putere reprezinta (20...30) % din puterea masinilor principale.
Timpul de debarcare a marfii fiind limitat superior la (10...12) ore, debitul instalatiei de
marfa , exprimat in [t/h], reprezinta numeric (8...12) procente din incarcatura utila a navei. Debitele
individuale ale pompelor de marfa ajung la (2000...3000) t/h.
Pentru fiecare fel de marfase folosesc tubulaturi proprii, ale caror diametre sunt (0,3...0,5) m
, dar care pot ajunge sipina la 0,7 m.
Pentru instalatii de debite pina la (250...300) t/h, se folosesc tubulaturi unice, atat pentru
evacuarea marfii, cat si pentru curatire.
In fiecare tanc de marfa tubulaturile de marfa si de curatire au valvule teleactionate manual
de pe punte sau hidrostatic.
Calculul hidraulic al instalatiei de marfa si de curatire se executa conform principiilor pentru
tubulatura cu consumatori terminali, vitezele uzuale fiind (0,5...1,5) m/s, datorita vascozitatii
apreciabile a produselor grele.

Se intalnesc si regimuri laminare de curgere. In fig 1 este reprezentata schema unei instalatii
cu magistrale liniare. Ea se compune din: tubulatura instalatiei de curatire (stripping)1: pompele de
marfa 2, pompele de curatire 3, conductle verticale 4, dintre compartimentul pompelor de marfa si
magistralele de punte, filtrul 5, conductele flexibile 6, armaturile cu sertar 7, tuburatura de punte 8,
separata pentru fiecare fel de marfa, cuplaje rapide 9 pentru fixarea conductelor flexibile, tubulatura
in stalariei de marfa 10, conducte de umplere 11, racorduri de aspiratie a instalatiei de marfa 12, cu
armaturi cu sertar teleactionate,racorduri de aspiratie a instalatiei de curatire 13, cu armaturi cu
sertar teleactionate.
Cand stratul de marfa ajunge al grosimea (0,7...1,0)m trebuie redus debitul pompelor de
marfa, pentru a nu fi aspirat si aer. Se ajunge astfel sa poata fi aspirata marfa pina la (0,04...0,05) m.
Stratul de marfa ramas este aspirat de pompele de curatire,pina la 0,015...0,025) m.
Schema instalatiei permite ambarcara si de barcarea simultana a catorva feluri de marfa. O
rezolvare similaraeste prezentata in cazul tubulaturii inelare , independente pentru fiecare gruap de
tancuri.
O solutie principiala deosebita o constituie instalatia de marfa fr tuburi in tancuri (fig.2).

Marfa ajunge in sorburile 1 amplasate intr-unul din tancurile de la pupa, trecand dintr-un tanc
intr-altul , prin golurile practicate in peretii transversali 1 obturate de vanele teleactionate 2. Aceasta
solutie elimina posibilitatea intreruperii fucntionarii pompei de marfa 3 din cauza patrunderii
aerului in ramura tancului golit. De asemenea, se limiteaza la patrunderea in pompa a rugineisi
fractiunilor grele depuse in celelalte tancuri. Stratul de marfa ramas este evacuat de pompele de
curatire 4 sau de ejectorul 6, prin sorburile 5, care sunt amplasate in cele mai joase locuri ale
compartimentelor , tinand cont de necesitatea scurgerii marfii spre peretii transversali pupa. Pentru
ambarcarea marfii sunt folosite tuburile 7, iar pentru balastarea cu apa de mare armaturile kingston
8.
Instalatiile cu o singura tubulatura pentru marfa si curatire pot folosi sorburi cu sectiune
variabila (fig. 3).

La inceput sorbul lucreaza cu debit maxim, avand flotoarele 3 ridicate si aspirand si prin canalele 1.
La reducerea nivelului aceste canale sunt ichise de flotoarele 3 si sorbul aspira numai prin canalul
inferior 2.
In ramura de aspiratie a apompelor de descarcare presiune atrebuie sa fie superioara celei de
vaporizare pentru temperatura de fuctionare. Instalatiile moderne sunt prevazute cu sisteme de
dezaerare. In fig. 4

este reprezentata schema instalatiei de curatire dela petrolierul romanesc de 85000 tdw Dacia, in
care este inclus si un degazor 3. La descarcare sunt deschise armaturile teleactionate 6 si 8, pompa
aspirand prin sorbul 2. La reducerea presiunii pe ramura de aspiratie datorita scaderii nivelului in
tancuri, armatura 6 se inchide si se deschide armatura 5 , care pune in comunicatie pompa 4 cu
sorbul mic 1. concomitent pompa isi micsoreaza automat turatia, pentru a-si reduce debitul la
(10...25) % din cel nominal. Pe masura ce apare aer in tubulatura de aspiratie, acesta este colectat
in degazorul 3. La scaderea nivelului in degazor datorita acumularii de gaze, pentru ca pompa sa nu
se dezamorseze , se inchide automat armatura 8 si se deschide automat armatura 7, pompa refuland
in degazor, in care presiunea devine supraatmosferica. Armatura cu arc 9 se deschide, gazele sunt
evacuate in atmosfera, iar nivelul lichidului in degazor creste pina la valoarea nominala. La
cresterea nivelului armatura 7 se inchide automat , fiind comandata de un traducator de nivel
nefigurat in schema si totodata se deschide armatura 8, prin care titeiul este refulat la mal.
Exista si nave multifunctionale pentru marfuri in vrac si titei, cu sisteme autonome de
pompe si tubulaturi pentru fiecare magazie in parte. In acest caz numarul de sorturi de produse care
se opt transporta este egal cu numarul de magazii.
Instalatia (fig. 5)

se compune din pompa primara innecata 1, amplasata in magazie si din pompa auxiliara 2 si
incalzitorul cu abur 3, montate pe punte. La ambarcare, titeiul se trece prin tubulatura de ocolire a
pompei 2 si incalzitorul 3, coborand gravitational, la extremitatea din prova magaziei. Cand este
necesara incalzire marfii, pompa inecata 1 aspira petrolul dinmagazie, si il refuleaza spre
incalzitorul 3, de unde ajunge din nou in magazie. La descarcare, pompa primara 1 aspira din pupa
magaziei si refuleaza in ramura de aspiratie a pompei auxiliaer2, care la randul ei refuleaza la mal.
Pentru a asigura alimentarea continua a chesonului de aspiratie, acesta e conectat cu fiecare parte
laterala a magaziei, asa cum este reprezentat in sectiunea transversala. Pentru situatii de avarie
pompa unei magazii poate deservi si magazia adiaceta.
INSTALATII DE EVACUARE A GAZELOR
La suprafata libera a marfii lichide , depozitate in tancuri, se formeaza vapori usor
inflamabili. Datorita variatiilor diurne de temperatura , marfa se dilata ziua si se contracta noapte.
Daca tancurile de marfa ar comunica liber cu atmosfera , in timpul zilei vaporii de petrol ar fi
evacuati in atmosfera , iar in timpul noptii aerul atmosferic ar fi aspirat in tancuri, marindu-se in
ambele cazuri pericolul de incendiu. Navele petroliere sunt construite astfel incat in conditii
normale de exploatare magaziile de marfa sunt izolate de atmosfera. Pe tubulaturile de aerisire sunt
montate supape de siguranta care se deschid numai la cresterea sau reducerea exagerata a presiunii
in magazii
la toate magaziile de marfa, tubulatura de aerisire este racordata in partea superioara, de
regula pe plafonul putului de dilatare. Considerand volumul initial al marfii din tanc Vo , pentru
variatia de temperatura t, volumul marfii devine:
Vt=V0 ( 1+t)
Variatia de volum V=Vt-Vo=V0T reprezinta tocmai volumul util al putului de dilatare. Tinand
cont de valorile coeficientului de dilatatie volumica B pentru produse petroliere, raportul V/V0 =
t=(0,01...0,04), deci volumul putului de expansiune reprezinta (1...4) % dinvolumul tancului de
marfa.
In scopul reducerii suprafetei libere de evaporare, precum si pentrua nu afecta stabilitatea
navei datorita suprafetelor libere mari, tancurile de marfa se incarca pina deasupra marginii
inferioare a putului de expansiune, de obicei cu o treime din inaltimea putului.
Capatul fiecarui tub de aerisire este dotat cu site duble de protectie impotriva propagarii
flacarii. Daca la aceeasi tubulatura de aerisire sunt racordate , prin ramificatii , mai multe magazii
de marfa, pe fiecare ramificatie trebuie montate site de protectie.
Daca petrolierul dispune de instalatii speciale (de exemplu, de degazare), prin care tancurile
de marfa comunica intre ele, pe fiecare ramificatie este bine sa se instaleze cate o armatura speciala
de aerisire , pentru a elimina posibilitatea iesirii aerului din toate magaziile atunci cand presiunea
gazelor creste numai intr-un tanc.
In figura 6 este reprezentata schema instalatiei de evacuare a gazelor la un petrolier echipat
cu sistem de degazare. Ea este formata din putul de dilatare 1, armatura de aerisire 2, dispozitivele
de retinere a flacarii 3, si 10, coloana 4, magistrala de evacuare a gazelor pentru grupurile de tancuri
cu acelasi fel de marfa 5, conductele de evacuare pentru coferdamuri 6, caseta de valvule de
alimentare cu apa calda a masinii de spalat tancuri 7,magistrala de apa calda 8. Armatura speciala
de aerisire este prezentata in detaliu in Nodul A, iar dispozitivele de retine re a flacarii in Nodurile
B1 si B2. Armatura speciala de aerisire 2 poate fi montata si pe coloana 6.
In functie de inflamabilitatea produselor trasportate , tubulatura de evacuare a gazelor este
extinsa la inaltimi de (2,5...10) m fata de puntea principala si la cel putin 9m de suprastructuri si

spiraiuri. Aria sectiunii trasversale a tubulaturii de aerisire trebuie sa fie cel putin cu 25 % mai mare
decat cea a tubulaturii de umplere.
Armatura speciala de aerisire trebuie sa fie reglata astfel incat sa deschida atunci cand
presiunea din tancuri ajunge al 50 % din presiunea de probarea magaziilor (0,24 bari suprapresiune)
sau la un vacuum de 0,3 bari.
INSTALATII DE INCALZIRE A MARFII
Petrolierele destinate transportarii hidrocarburilor de mare viscozitate si temperatura ridicata
de congelare sunt dotate cu instalatii de incalzire a marfii, care provoaca reducerea vascozitatii
pentru a usura aspirarea produselor petroliere la descarcarea navei. Aceste instalatii au suprafete
schimbatoare de caldura sub forma de serpentine, executate din tevi netede,prin care circula abur
saturat cu presiunea maxima de 10 bari.Serpentinele de incalzire sunt amplasate pe invelisul
fundului sau pe peretii verticali de compaartimentare. Temperatura de incalzire a petrolului trebuie
sa fie cu cel putin 15 grade sub punctul de inflamabilitate, valoarea alegandu-se astfel incat marfa sa
nu fie de gradata prin incalzire. Din acest motiv pacura se incalzeste pina la (60...70) grade Celsius,
in timp ce diverse tipuri de petrol brut , desi mai vascoase, se incalzesc numai pina la (20...25)
grade Celsius.
La transportarea produselor petroliere usoare , cu temperaturi scazute de inflamare, pentru
evitarea pericolului de incendiu , instalatia de incalzire a marfii se decupleaza.
Produsele petroliere vascoase se ambarca gata incalzite. La curse indelungate si in anotimpul
friguros ele sunt incalzite pe durata intregii curse , iar pentru a impiedica formarea unui strat intarit
in partea superioara se procedeaza la amestecarea lor , prin transferarea intre tancurile aceleiasi
grupe. Marfa se incalzeste astfel incat sa fie atinsa temperatura necesara cu cateva zeci de ore
inainte ca nava sa ajunga in portul de destinatie.

Lungimile necesare suprafetelor schimbatoarelor de caldura se determina cu ecuatia generala

de schimb de caldura:
i = kp L tm
unde kp este coeficientul global de transfer de caldura intre aburul incalzitor si petrol, prin teava de
diametru d, [J/m h K]; L lungimea necesara de teava de diametru d, [m]; tm diferenta medie de
temperatura dintre aburul incalzitor si marfa lichida, [K].
Orientativ poate adopta 0,1 mp suprafata de incalzire pentru 3 mp de marfa. Pentru a stabili
debitul necesar de aburi D [kg/h], se calculeaza fluxul de caldura necesara fluidizarii 1 [J/h] si
fluxul de caldura pierduta in exterior 2 [J/h]:
1 = G/*m*q+c(t2-t1) [J/h],
Unde G este cantitatea de marfa, [t]; m continutul de parafina al marfii; m = 0,03...0,06; q =
caldura necesara topirii unui kg de parafina [J/kg]; c = caldura specifica a marfii lichide., [J/kg*K];
t1 si t2 sunt temperaturile initiala si finala a marfii, [K]; timpul total de incalzire a marfii,[h]
Fluxul de caldura cedata mediului exterior 2 se determina prin insumarea fluxurilor d
caldura pierduta prin fiecare suprafata Fi [mp], astfel:
2= suma de la i =1 la n din (ki*Fi*ti),
unde ki sunt coeficientii globali de transfer de caldura, [J/mp*h*K], conform tabelului ; ti
diferentele de temperatura corespunzatoare fiecarei suprafete, [K].
Tabelul 1. Valorile coeficientului global de transfer termic pentru structuri navale
Natura suprafetei, Fi

Temperatura
mediului [C]

Coeficient ki
[J/mp*K]

Suprafata de contact cu apa , a fundului si bordajului , pentru

produse usoare

+3

4,9*3600

Idem, pentru produse petroliere vascoase

+3

7*3600

Suprafata de contact cu aerul, a bordajului si a puntii

-5

3*3600

Suprafata de contact cu coferdamurile

+5

1*3600

+15

0,5*3600

Suprafata de separatie de deasupra combustibilului

Debitul de abur necesar pentru obtinerea temperaturii t2 se calculeaza in mod acoperitor cu relatia:
D=(1+2)/(i1i2) [kg/h],
in care i1 si i2 sunt entalpiile aburului la intrare si , respectiv ,la iesirea din instalatia de incalzire,
[J/kg].
INSTALATIILE DE SPALARE A TACURILOR DE MARFA
Evacuarea reziduurilor de marfa dupa transportarea produselor petroliere grele si trecerea la
produse usoare, pregatirea magaziilor pentru alimentarea cu apa de balast, precum si in cazul
necesitatilor unor reparatii sau vizitari ale tancurilor , se efectueaza cu ajutorul instalatiei de spalare
a magaziilor de marfa. Se utilizeaza masini speciale de spalat, care sunt coborate in magazii prin
tambuchiuri, pentru a indrepta asupra suprafetelor de curatat jeturi de ala la temperaturi de (40...50)
grade Celsius sau cu titei brut. Timpul de curatare sete de (3...4) ore pentru un tanc. Reziduurile
diluate sunt evacuate din magazii impreuna cu apa de spalare si dupa separare in instalatii speciale,

apa este deversata peste bord, cu respectarea prevedereilor Conventiei internationale pentru
prevenirea poluarii de catre navele (MARPOL 73/78).
Daca magaziile sunt spalate cu tambuchiurile deschise, degazarea lor se realizeaza in mod
natural. Gazele mai pot fi evacuate din magazii prin aspirare cu ejector abur-gaz sau cu
turboventilator cu abur, ori prin insuflare de abur direct in magazii.
Dupa degazarea si uscare magaziilor , se determina prin analiza chimica concentratia de
gaze, pentru a permite accesul oamenilor, in vederea curatirii manuale de rugina si reziduuri solide
in solubile, care nu pot fi evacuate prin spalare si pompare. Unele dane portuare de petrol dispun de
statii de curatire , spalare si degazare a magaziilor , ceea ce scurteaza timpul si conduce la ieftinirea
acestei operatii. In figura 7

este reprezentata schema unei instalatii de curatire, spalare si degazare a magaziilor in circuit
inchis , in cazul careia se folosesc doua tancuri succesive de decantare. Instalatia se compune din
rezervorul de detergent 1, racordul de alimentare cu apa rece 2, racordul de aspiratie 3, din tancul
cascada II cu pompa de spalare , incalzitoarele 4, colectoarele de alimentare cu apa calda 5 a
masinilor de spalat, racordul 6 de refulare in tancul cascada I dela ejectorul de drenare , racordul de
aspiratie 7 la pompei de drenare, tubulatura de preaplin 8 , racordul de aspiratie 9 al pompelor de
marfa, racordul de refulare 10 al pompei de spalare. Aria transversala a tubulaturii de prea plin
trebuie sa asigure scurgerea libera a emulsiei si atunci cand este folosit numarul maxim de masini
de spalare. Pentru prevenirea formarii dopurilor de aer, in partea superioara a tubulaturii de preaplin
este prevazut cu racord deschis de aerisire. Tancuriile cascada de decantare sunt dotate cu sorburi
de curatire. Capetele racordurilor de aspiratie si de refulare sunt amplasare la cotele indicate in
figura H fiind inaltimea tancului

ELEMENTE DE PROBARE SI EXPLOATARE

Masurile generale care trebuie respectate in timpul exploatarii instalatiilor caracteristice
navelor petroliere , depind in mare masura de tipul lor. O mare atentie trebuie acordata instalatiei de
incarcare-descarcare, ea fiind instalatia de baza a navelor petroliere. Trebuie verificate periodic:
starea cuplajelor mecanice dintre masinile motoare de actionare si pompele de marfa;starea
presetupei la etansare a peretilor dintre electromotoarele de actionare si pompele de marfa; ungerea
corecta a tuturor lagarelor; starea armaturilor si a comenzilor de actionare.
La punerea ain functiune a pompelor de marfa , se deschid intai armaturilede refulare si
apoi, in mod progresiv, cele de admisie a marfii lichide, reglandu-se debitul necesar de pompare.
Orice defectiune semnalata trebuie remediata pe loc, fiind interzisa folosirea pompelor cu sisteme
de actionare defecte sau cu aparatura nefixata al locul ei.
La instalatiile de incalzire trebuie urmarita zilnic functionarea corecta a armaturilor de
inchidere si reglaj, precum si a imbinarilor dintre conducte. Cand in acesta apar urme de petrol ,
trebuie luate masuri imediate pentru localizarea , izolarea si repararea serpentinei de incalzire
defecte.
Inainte de intrarea in reparatie , magaziile de marfa trebuie curatate pina la eliminarea
completa a resturilor inflamabile si a gazelor explozive. Magaziile de marfa trebuie degazate cu
mare atentie, avand in vedere ca, in cadrul lucrarilor de reparatie, intervin numeroase operatii de
taiere si de sudare cu flacara oxiacetilenica, care in prezenta vaporilor de produse petroliere pot
provoca explozii si incendii. La degazare trebuie avut in vedere ca vaporii produselor petroliere se
pot aduna si in spatii neventilate, care nu au fost utilizate pentru depozitarea de produse petroliere.
In exploatarea instalatiilor de incalzire etajate (in cazul tancurilor inalte) trebuie avut grija ca
serpentinele superioare sa fie izolate pe masura coborarii nivelului de marfa in magazie.
Temperatura maxima a aburului inserpentinele de incalzire trebuie sa fie cu cel putin 10 C
sub temperatura de aprindere a vaporilor marfii transportate.
La toate aerisirile trebuie controlata periodic starea supapelor de siguranta, precum si
integritatea sitelor de protectie antiflacara , inlocuidu-le imediat pe cele defecte.
In timpul interventiilor la instalatii, trebuie folosite scule si materiale care nu produc scantei prin
lovire sau frecare.