MIJLOACE DE TRANSPORT PE APA

Definitia si natura juridica a navei

Nava este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa. Intra n categoria navelor: navele maritime, fluviale, alte nave de navigatie interioara inclusiv ambarcatiunile mici, precum si echipamentele plutitoare (dragi, elevatoare, macarale plutitoare si alte asemenea cu sau fara propulsie). Fac parte din nava: instalatiile, masinile si motoarele care asigura propulsia sau produc o alta actiune mecanica si mijloacele necesare transmiterii acestei actiuni, toate obiectele necesare navigatiei, diferitelor manevre, sigurantei navei, salvarii vietii umane, prevenirii poluarii, comunicatiilor, igienei si exploatarii potrivit destinatiei navei chiar si cnd acestea ar fi scoase de pe nava pentru un timp limitat, precum si proviziile. Navele comerciale din punct de vedere juridic sunt bunuri mobile si din ele fac parte integranta ambarcatiunile, instalatiile, instrumentele, aparatura de navigatie, proviziile si n general toate obiectele destinate uzului lor permanent chiar daca ar fi separate de nava o anumita perioada de timp. Desi sunt n sine mobile n variatele relatii comerciale se considera ca imobile si pot fi nchiriate dupa formele asemanatoare pentru imobile, pot fi vndute, ipotecate, sechestrate, urmarite, etc. Natura juridica a navei: - este un bun mobil; - este un bun supus transcrierii intr-un registru public fiind protejat din punct de vedere juridic ca un bun imobil; - este mijlocul de navigatie utilizat pentru realizarea activitatii de transport si a altor servicii pe apa; - se imparte pe categorii si pe tipuri de nave. Astfel din punct de vedere juridic se poate defini nava ca fiind un bun mobil ce estesupus transcrierii ntr-un registru public i reprezint un mijlocul de navigaie utilizat pentrurealizarea activitii de transport i a altor servicii pe ap ce poate fi clasificat pe categorii itipuri de nave.De asemenea orice nav trebuie s aib actele de bord cerute de reglementrilenaionale, precum i pe cele prevzute n conveniile internaionale la care Romnia sau arade pavilion este parte.Se recunosc ca valabile actele de bord i brevetele i certificatele echipajelor, dacasunt eliberate de autoritile competente respectiv societile de clasificare recunoscute alerii de pavilion navelor sub pavilion strin i echipajelor acestora.Dreptul de vizit, inspecie, intervenie i de a efectua cercetri la bordul unei navestrine se exercit potrivit conveniilor internaionale.

Page 1 of 13

Constructiile plutitoare care n mod normal nu sunt destinate deplasarii si nici efectuarii de lucrari speciale pe caile de navigatie, sunt considerate instalatii plutitoare (nu au caracter de nava) : docurile, debarcaderele, pontoanele, hangarele pentru nave etc. Fiecare nava trebuie sa aiba la bord documentele necesare. Individualizarea navelor Se face n functie de: regim juridic, tipul de nava, modul de comportare n raport cu diferite elemente, spatiul de apa pe care naviga, bunul transportat, serviciul prestat, materialul de constructie, mijlocul de propulsie, caracteristicile navei, pavilion, etc. Navele, aparatele si instalatiile plutitoare cu propulsie proprie, de categoria I, se individualizeaza printr-un nume propus de proprietar si aprobat de Autoritatea Navala Romana. Navele de categoria a-II-a si navele de agrement se individualizeaza printrun numar acordat de capitania portului de inmatriculare. La solicitarea proprietarului si cu acordul capitaniei portului de inmatriculare, navele de categoria a-II-a si navele de agrement pot purta si un nume. Clasificarea navelor Din punct de vedere juridic navele se mpart n doua categorii : A. Nave categoria I: 1.navele cu propulsie al caror motor are o putere mai mare de 45 CP; 2.velierele construite pentru calatorii de lunga durata; 3.nave cu sau fara propulsie a caror capacitate de ncarcare este mai mare de 10 tone metrice, inclusiv instalatiile plutitoare al caror deplasament este mai mare de 15 tone; B. Nave categoria II 1. toate celelalte nave. Dupa spatiul de apa n care naviga navele: 1. 2. 3. 4. nave oceanice (pentru drumuri maritime lungi); nave maritime; nave fluviale; nave arctice.

Din punct de vedere al pavilionul ce-l poarta, navele se mpart n: 1. nave sub pavilion national 2. nave cu pavilion de complezenta care nu poarta pavilion national. Clasa navelor. Rolul si responsabilitatea juridica a societatilor de clasificare Registrele de clasificare sunt institutii organizate cu scopul de a fi n masura sa emita certificate care sa confirme buna stare tehnica a navelor si aptitudinea lor de a transporta marfuri. Activitatea registrelor de clasificare se desfasoara pe baza unor regulamente tehnice proprii.
Page 2 of 13

O nava va fi acceptata de catre Registrul Naval numai daca planurile de constructie si constructia navei corespund regulamentelor tehnice ale registrului respectiv. n acest caz, directia registrului poate emite navei certificatul de registrul de clasa care este valabil pe o perioada limitata. n aceasta perioada nava este vizitata si verificata anual. Daca n timpul exploatarii nava a suferit avarii, registrul executa vizite speciale. Evidenta nmatricularii navelor Dobndirea si transmiterea dreptului de proprietate asupra navelor, precum si constituirea, transmiterea sau stingerea altor drepturi asupra acestora se transcriu n registrele matricole sau de evidenta tinute de capitaniile de port sau dupa caz de primarii, facndu-se totodata mentiunea si pe actul de nationalitate sau carnetul de ambarcatiune. Contractul de constructie va fi transcris n registrele de nave n constructie ale capitaniei portului n raza caruia se afla santierul naval. n aceste registre se vor transcrie si eventualele transmiteri de proprietate precum si constituirile si stingerea de drepturi reale asupra navelor. Navele de categoria I, cu propulsie, poarta un nume de identificare care se nscrie n ambele borduri, la pupa si pe castel. Navele de categoria II si navele de categoria I fara propulsie poarta un numar de identificare care se nscrie n ambele borduri. Navele de categoria I sunt nmatriculate n Registrele Matricole existente la Capitaniile de port, iar o evidenta centralizata pe tara se tine si la Ministerul Transporturilor (Inspectoratul Navigatiei Civile). Navele de categoria II se nscriu n registrele de evidenta existente la Capitaniile de port iar acolo unde nu exista Capitanii de port la Consiliile locale. Pentru nscrierea navelor de categoria I este necesar ca la cererea de nmatriculare sa se anexeze urmatoarele documente : o actul de dobndire al navei, care este principalul document care da dreptul la nscriere, mentiuni sau modificari n registrul matricol; o actul de radiere a nscrierilor anterioare; o actele care atesta starea tehnica a navei (actele de siguranta, actele de tonaj etc.); o autorizatiile de lansare la apa si de navigatie; o fotografiile navei. Dupa nscrierea navei de categoria I la Ministerul Transporturilor (Inspectoratul de navigatie) se elibereaza actul de nationalitate. Se poate elibera un act de nationalitate, dupa nscrierea n registru, pe numele operatorului cu conditia predarii prealabile de catre armator a actului de nationalitate initial si atunci cnd nu a avut loc un transfer de proprietate al navei, atunci cnd contractul de nchiriere a navei s-a facut pentru o perioada mai mare de un an, la solicitarea celui care a luat nava si cu acordul armatorului. Acest act de nationalitate se pastreaza la Ministerul Transporturilor pna la ncheierea contractului de nchiriere sau pna la solicitarea armatorului. Prin emiterea acestui act de nationalitate, operatorul nu capata drept de proprietate asupra navei; constituirea unor drepturi reale asupra navei nu pot fi facute de operator, dect cu acordul expres al armatorului.
Page 3 of 13

La cererea de nscriere a navelor de categoria II este necesar sa se anexeze : o actul de dobndire a proprietatii; o certificatul de radiere a nscrierilor anterioare (daca este cazul); o actul de constatare a starii tehnice a navei (se verifica anual); o la navele cu motor se cer si fotografiile navei. Scoaterea din evidenta a unei nave se face cu mentionarea n registru a cauzelor care au provocat-o, cum ar fi : o pierderea nationalitatii; o pierderea n urma unui naufragiu; o pierderea n caz de nefunctionalitate; o dezmembrarea navei, etc. n cazul pierderii nationalitatii, transcrierea transmiterii dreptului de proprietate se face dupa depunerea la Capitania de port a Certificatului de nationalitate romna si a celorlalte acte de bord. Nationalitatea si dreptul de a arbora pavilionul romnesc De regula navele au nationalitatea statului al carui pavilion sunt autorizate sa-l poarte. Dreptul de a purta un anumit pavilion rezulta din documentele nautice (actele navei) pe care orice nava trebuie sa le aiba neaparat la bordul sau n cursul oricarei calatorii. Desi la Conferinta de la Geneva din 1958 s-a propus ca statele sa nu acorde drept de navigatie dect navelor avnd nationalitatea lor, nsa jurisprudenta internationala a recunoscut statelor dreptul de a acorda pavilionul lor si unor nave straine. Fiecare stat fixeaza n mod suveran conditiile potrivit carora el acorda navelor nationalitatea sa, precum si conditiile de nmatriculare si dreptul de a purta pavilionul sau. Fiecare stat elibereaza navelor carora le-a acordat dreptul de a purta pavilionul sau, documente n acest sens. Pentru studierea nationalitatii unei nave trebuie avute n vedere urmatoarele probleme: o nmatricularea, o nationalitatea, o legatura efectiva, o controlul efectiv, o recunoasterea nationalitatii, o dovada nationalitatii. O exceptie este aceea a navelor construite n strainatate si care dupa legislatia unor state de pavilion, nu vor putea utiliza n mod definitiv dreptul la pavilion dect dupa sosirea ntr-unul din porturile statului de pavilion. Aceste nave efectueaza adeseori primul lor voiaj sub un pavilion provizoriu, care poate fi cel al statului n care au fost construite. O alta exceptie este constituita de cazul navei care si schimba proprietarul n timp ce se afla ntr-un port strain si care potrivit normelor existente n numeroase legislatii interne nu poate cstiga n mod definitiv dreptul la noul pavilion dect dupa sosirea sa ntr-un port al statului noului proprietar. Aceasta nava efectueaza voiajul respectiv sub un pavilion provizoriu, care poate fi fostul pavilion.
Page 4 of 13

Conditiile de obtinere si de pierdere a nationalitatii n general apartine oricarui stat dreptul de a decide cui va acorda dreptul de a arbora pavilionul sau si de a fixa reguli carora acordarea acestui drept este supus. De asemenea este recunoscut si dreptul de retragere a pavilionului n rezolutia sa din 1896 de la Venetia, Institutul de Drept International a consacrat acelasi loc important pierderii dreptului de pavilion, ct si obtinerii acestui drept. Statele sunt libere sa acorde sau sa refuze pavilionul lor. La aceeasi solutie s-a oprit si Conventia de la Montego Bay din 1982. Conditiile pe care trebuie sa le ndeplineasca nava pentru a fi nmatriculata au fost determinate de Institutul de Drept International n sesiunea din septembrie 1896 de la Venetia: nava sa fie mai mult de jumatate proprietatea unei persoane fizice sau juridice, avnd nationalitatea statului de pavilion; armatorul, persoana fizica sau juridica, va trebui sa fie domiciliat sau sa-si aiba sediul pe teritoriul statului de pavilion. Pavilioane de complezenta Sunt armatori care prefera ca navele lor sa fie nmatriculate si sa navige sub pavilion strain adica sa poarte pavilion de complezenta. Acestia invoca diferite motive pentru a se sustrage de sub incidenta legilor nationale. Statutul international al navelor. Jurisdictia penala si civila a navelor. Navele sunt supuse jurisdictiei exclusive a statului de pavilion cnd se afla n mare libera. Nici o schimbare de pavilion nu poate sa intervina n cazul unei calatorii sau unei escale, n afara de cazul de transfer real al proprietatii sau de schimbare a nmatricularii. Nava care naviga sub pavilioanele a doua sau mai multe state, de care se foloseste la alegerea sa, nu se poate prevala fata de orice stat tert, de nici una din aceste nationalitati si poate fi asimilata cu o nava fara nationalitate. Jurisdictia statului de pavilion asupra navelor ce au nationalitatea sa arborndu-i pavilionul este un principiu care a fost afirmat si n jurisdictia internationala. Este o completare necesara a principiului libertatii marii libere. Nici un stat nu va putea face n marea libera acte de autoritate cu privire la nava care nu arboreaza pavilionul sau. Ordinea juridica de care asculta o nava n marea libera este aceea a statului al carui pavilion l poarta. Navele de razboi si navele proprietate de stat folosite n scopuri guvernamentale beneficiaza de imunitate completa de jurisdictie fata de orice stat. Ele sunt supuse jurisdictiei statului pavilionului pe care l poarta. Fiecare stat este obligat sa-si exercite n mod efectiv jurisdictia si controlul sau n domeniile administrativ, tehnic si social asupra navelor arbornd pavilionul sau. Statul de pavilion trebuie: sa aiba un registru de navigatie (registru naval), n care figureaza numele si caracteristicile navelor arbornd pavilionul sau, cu exceptia acelora care, datorita volumului lor redus, nu sunt vizate de normele internationale general acceptate; sa-si exercite jurisdictia sa n conformitate cu legislatia interna asupra oricarei nave arbornd pavilionul sau, ca si asupra capitanului, ofiterilor si echipajului pentru probleme de ordin administrativ, tehnic, social n legatura cu nava. Statul de pavilion mai are o obligatie speciala n legatura cu nava, cu asigurarea securitatii pe mare, mai ales n ceea ce priveste: constructia si armarea navei si navigabilitatea ei; compunerea, conditiile de lucru si pregatirea echipajului tinnd seama de
Page 5 of 13

instrumentele internationale aplicate; folosirea semnalelor, ntretinerea comunicatiilor si prevenirea abordajelor. n unanimitate statele sunt de acord ca navele particulare nu poseda nici un fel de imunitate: ele pot fi confiscate, sechestrate, retinute, rechizitionate, li se pot intenta actiuni n justitie, iar n apele teritoriale si n porturi sunt ntru totul supuse jurisdictiei penale si civile a statului riveran. Au dreptul sa poarte pavilionul romnesc : nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate romna; nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate straina dar care au sediul unei filiale sau domiciliul n Romnia nave proprietate a persoanelor fizice sau juridice de nationalitate straina nchiriate de persoane fizice sau juridice de nationalitate romna. Navele care arboreaza pavilionul romnesc sunt de nationalitate romna si nu pot arbora pavilionul altui stat. Importanta pavilionului romnesc, a arborarii acestuia: nici o nava nu poate sa navige fara pavilion. Avem de-a face cu doua tipuri de pavilioane : pavilion national; pavilion de complezenta. Legile internationale si interne ale statelor nu recunosc dect pavilionul national. Pavilionul de complezenta nu este interzis ci tolerat; el este arborat la nave ale caror armatori solicita aceasta n state n care obtinerea proprietatii navei este dificila (birocratie, multe acte etc.). Pavilionul national asigura navelor protectie si garantie, pe cnd pavilionul de complezenta nu le asigura navelor aceasta. Protectie nava face parte din teritoriul national oriunde s-ar afla; Garantie dreptul de a arbora pavilion national creeaza mai multa ncredere navlositorilor la ncheierea de navluri. Proprietatea asupra navei si formele acesteia Din punct de vedere al dreptului de proprietate, navele pot fi: proprietate de stat, proprietate cooperatista si obsteasca si proprietate personala. Transmiterea si constituirea de drepturi reale asupra navelor Conform articolelor 12 si 13 din Decretul 443/72 navele proprietate de stat se atribuie n administrarea directa a unitatilor economice, organelor si institutiilor de stat. Ele pot fi transmise n proprietatea sau folosinta organizatiilor cooperatiste si altor organizatii obstesti n conditiile prevazute de lege. Organizatiile cooperatiste si celelalte organizatii obstesti pot dobndi si transmite proprietatea asupra navelor. Persoanele fizice pot dobndi si transmite n proprietate si pot da sau primi n folosinta numai nave destinate satisfacerii cerintelor personale, pentru transport n interes propriu, sport sau agrement. Navele sub pavilion romn pot fi transmise n proprietatea persoanelor juridice sau fizice straine. Stingerea dreptului de proprietate asupra navelor
Page 6 of 13

Are loc prin scoaterea din evidenta a navelor, prin mentionarea n registru a cauzelor care au determinat-o, cum ar fi: pierderea nationalitatii romne; dezmembrarea sau casarea navei; pierderea navei n urma unui naufragiu; incendierea totala a navei; transmiterea dreptului de proprietate, vnzare, cedare, etc; esuarea; alte mprejurari. n caz de pierdere a nationalitatii romne, transcrierea transmiterii de proprietate nu se poate face dect dupa predarea la Capitania portului a certificatului de nationalitate romna si a celorlalte acte de bord. nregistrarea proprietatii asupra navelor Se face potrivit articolului 14 din Decretul 443/72 prin transcrierea acestui drept n registrele matricole sau de evidenta, facndu-se totodata mentiunea si pe actul de nationalitate, atestatul de bord si carnetul de ambarcatiune. Exploatarea navei de catre o alta persoana dect proprietarul Proprietarul navei poate sa cedeze, n schimbul unei chirii, altei persoane, exploatarea acesteia, ncheind n acest scop un contract de nchiriere. Operatorul chirias al navei poate fi considerat armator. Prin aceasta calitate de armator va fi desprinsa de calitatea de proprietar. n acest caz, des ntlnit n practica, armatorul exploateaza nava n propriul sau interes. El nlocuieste astfel pe proprietar n ceea ce priveste folosirea navei pentru transporturile pe mare putnd ncheia contracte de navlosire ntocmai ca si proprietarul. Locul particular al navei n patrimoniul armatorului Armatorul are unele obligatii personale pentru care raspunde cu ntreaga sa avere de uscat si de mare. Aceste obligatii personale sunt: punerea la dispozitie a unei nave n buna stare de navigabilitate pentru un anumit voiaj; plata si ntretinerea echipajului; masuri ce trebuie sa ia, daca nava si pierde buna stare de navigabilitate; asigurarea efectuarii transbordarii; onorarea tuturor obligatiilor contractate direct. Armatorul are si alte obligatii nepersonale pentru obligatii contractate de comandant si de echipaj de care se poate elibera prin abandonul navei. Armatorul prin clauze de exceptare nu raspunde de pierderea si avarierea marfurilor din vina comandantului si a echipajului. Armatorul raspunde de marfurile ce i-au fost ncredintate n grija comandantului cu exceptia cazului fortuit sau de forta majora. Documentele de bord obligatorii pentru navele sub pavilion romn Orice nava trebuie sa aiba actele de bord cerute de legea romna precum si cele prevazute n Conventiile internationale la care Romnia este parte. Navele sub pavilion strain trebuie sa aiba la bord la intrarea n apele si porturile romnesti actele cerute de legile lor nationale si de conventiile internationale la care sunt parte att statul romn ct si statul de pavilion al navei.

Page 7 of 13

Documente pentru nave de categoria I: certificatul de nationalitate care se obtine de la Capitania de port cu avizul Ministerului Transporturilor; rolul de echipaj; certificatul de siguranta pentru navele de pasageri; certificatul de siguranta a constructiei; certificatul de siguranta a materialului de echipament pentru navele de marfuri; certificatul de bord liber; certificatul de siguranta a echipamentului radiotelefonic si radio telegrafic; jurnalul de bord; jurnalul de masina; jurnalul radiotelefonic si radiotelegrafic Certificatul de nationalitate este actul de nregistrare al navei, eliberat de Guvern n Romnia prin Ministerul Transporturilor, Inspectoratul de Navigatie Civila, Capitania portului de nmatriculare prin care se acorda nationalitatea si proprietatea navei. n baza acestui act se acorda pavilionul, protectia si drepturile de care se bucura navele apartinnd pavilionului. El cuprinde numele navei si indicativul radio, numele armatorului precum si toate datele tehnice pentru identificarea sa (lungime, latime, pescaj, tonaj, etc). Nava este nscrisa n registrul matricol al capitaniei de port de nmatriculare. Rolul de echipaj este obligatoriu pentru toate navele si toate ambarcatiunile care efectueaza o navigatie profesionala. Rolul de echipaj se elibereaza de capitania de port competenta. n acest document se nscriu toate persoanele ce fac parte din echipaj, inclusiv comandatul navei, cuprinznd numele, matricola, calificarea si functia la bord. Orice mbarcare sau debarcare se nscrie n rol numai de autoritatea maritima (capitania de port) sau de consulatul romn n porturile straine. n general, rolul de echipaj este valabil pentru maxim un an. Certificatul de tonaj se elibereaza de R.N.R. care face si operatiunea de masurare pentru navele romnesti sau straine ce nu au un astfel de certificat sau certificatul a expirat. Prin acest certificat se indica numele si nationalitatea navei, portul de nregistrare, dimensiunile principale, tonajul, precum si toate datele esentiale care au stat la baza calculului tonajului rezultate din masuratori. n baza acestor date se fac calculele si se percep taxele de port si de canal ale navei pe timpul voiajelor. Jurnalele se obtin de la armator, se parafeaza si se snuruiesc la Capitania de port, se completeaza de catre ofiterul de cart, se verifica zilnic si se semneaza de catre comandant (n cazul jurnalului de bord si radiotelefonic) si de seful mecanic n cazul jurnalului de masina. Dupa completare, aceste documente se pastreaza la bordul navei 5 ani, dupa care se depun la arhiva armatorului. Alte documente pentru navele de categoria I : manifestul vamal pentru navele ncarcate (manifestul trebuie parafat); certificatul de deratizare; certificatul de eventualele scutiri; De asemenea trebuie sa existe la bordul navei si actele personalului navigant :
Page 8 of 13

carnetele de marinar; certificatele de capacitate; certificatele privind starea sanatatii; carnetele de vaccinari. Operatiuni care se executa numai cu nave sub pavilion romnesc

Ordonanta de Guvern 42 / 1997 a) remorcaj si manevre n port, rade si bazine; b) remorcaj de la un port romnesc la alt port romnesc sau strain (daca conventii internationale prevad aceasta); c) servicii de pilotaj; d) transport de marfuri, posta si pasageri cu mbarcare de pe teritoriul statului romn cu destinatia catre alte puncte ale aceluiasi teritoriu (cabotaj); e) asistenta si salvare n apele nationale ale navelor, hidroavioanelor, aeronavelor si a ncarcaturii acestora; f) scoaterea navelor si epavelor esuate sau scufundate; g) pescuitul n ape romnesti; h) servicii de interes local (din punct de vedere administrativ); i) constructii hidrotehnice; j) exploatarea solului si subsolului marii.
Remorcherele, slepurile si tancurile fluviale sau de bunkerare autopropulsate sub pavilion strain pot face manevre la iesirea si la plecarea din port sau rada cu navele pe care le-au remorcat. Aceste nave aflate in cursa in porturile romanesti pot efectua remorcarea si manevra si a altor nave ale societatilor carora le apartin, chiar daca aceste nave nu pleaca remorcate de acestea. Ministerul Transporturilor poate autoriza ca operatiunile prevazute la lit. b), d), e), f) si i) sa se efectueze si de nave sub pavilion strain.

Pilotajul Pilotajul poate fi: - obligatoriu; - n celelalte zone. Pilotajele n zonele obligatorii sunt date prin H.G. 755/1991 n obiectul de activitate al regiilor autonome A.P.C. (Administratia Portului Constanta) si respectiv a A.F.D.J. (Administratia Fluviala a Dunarii de Jos), care pot sa-si organizeze formatiuni proprii de pilotaj sau sa concesioneze zonele de pilotaj obligatoriu unor alte persoane juridice care au acest obiect de activitate. n Constanta si pe Dunarea maritima pilotajul este obligatoriu. Fac exceptie de la aceasta regula urmatoarele categorii de nave: navele militare romne sau straine; navele utilizate la un serviciu public (salupe de transport, sanitare, navele portuare si de ntretinere salandre, dragi, remorchere navele de pescuit, navele speciale, tehnice si de agrement, navele sub pavilion romnesc cu un tonaj de pna la 50 TRB); navele pentru supravegherea si ordinea navigatiei, navele de sport si navele pasagere costiere.

Page 9 of 13

ASISTENTA SI SALVARE N APELE NATIONALE 1) Obligatia de asistenta si salvare reglementata prin conventii internationale si acte normative interne Def. Comandantul unei nave sub pavilion romnesc care primeste un mesaj indicnd ca o nava se afla n pericol, este obligat ca n masura n care nu-si pune n primejdie nava si echipajul (si pasagerii) sa se deplaseze cu toata viteza catre acea nava pentru salvarea persoanelor aflate n pericol la bordul acelei nave. De asemenea i revine aceeasi obligatie si pentru persoanele aflate n apa, pe ambarcatiuni de salvare s.a. Se considera situatii de primejdie atunci cnd : cantitatea de combustibil de la bord nu este suficienta; nava are probleme la motorul principal; la bord exista un bolnav (pe moarte). Situatiile n care comandantul a apreciat ca-si pune n primejdie nava si echipajul (pasagerii) trebuie nscrise foarte clar n jurnalul de bord. La cererea organelor de Capitanie se pun la dispozitie copii din jurnalul de bord si jurnalul de masina. Comandantul nu este obligat sa se duca la locul sinistrului cnd primeste de la o alta nava care a ajuns la locul respectiv ca nu mai este necesara interventia sa (trebuie trecut si acest lucru n jurnalul de bord). Asistenta si salvarea persoanelor nu este retribuita, ea fiind o obligatie mutuala ntre toti armatorii de nave. Comandantul navei nu este obligat sa intervina atunci cnd comandantul navei n pericol refuza n mod expres ajutorul. 2) Asistenta si salvare contractuala Aceasta are loc potrivit ntelegerii comandantului navei cu armatorul sau operatorul acesteia. ntelegerea poate fi scrisa sau transmisa prin orice mijloc de comunicatie. Clauzele contractului de salvare pot fi de tip Lloyd No rescue, no pay. n situatiile n care comandantul navei ntrzie n mod nejustificat, ncheierea unei ntelegeri pentru asistenta si salvare, iar nava reprezinta un pericol pentru navigatie, Capitania de port poate sa dispuna salvarea ei pe cheltuiala intereselor marfii si a navei. Dispozitia Capitaniei este obligatorie. n toate situatiile, Capitania de port coordoneaza actiunile si asigura disciplina n realizarea lor daca sinistrul s-a petrecut n rada sau port. Capitania poate sa ceara concursul navelor aflate n port, precum si oricaror persoane care lucreaza n port n mod obisnuit si care trebuie sa respecte ordinele Capitaniei. Actul de confirmare a operatiunilor de salvare ntocmit de Capitania de port, la care se anexeaza calculul datoriilor financiare n urma salvarii, aprobat de Ministerul Transporturilor, constituie titlul executoriu cu cheltuielile facute pentru salvarea navei. Retributia pentru asistenta si salvare. La stabilirea retributiei se au n vedere urmatoarele elemente : pericolul n care s-a aflat nava asistata sau salvata; promptitudinea interventiei si timpul ntrebuintat pentru aceasta; pericolul la care s-au expus salvatorii si mijloacele ntrebuintate; conditiile hidrometeorologice pe timpul interventiei;
Page 10 of 13

valoarea bunurilor angajate n operatiune; eforturile depuse; priceperea dovedita pe timpul interventiei; cheltuielile (efective) efectuate pe timpul interventiei ; rezultatul util obtinut si valoarea bunurilor salvate (suma la care acestea au fost evaluate tinndu-se seama de posibilitatile de valorificare, sau daca s-au vndut, suma rezultata dupa scaderea taxelor, impozitelor, etc.). Aceste valori se pot supune unor instante dupa studiul unui expert. Comandantul si ceilalti membri ai echipajului care au participat la asistenta si salvare, si angajatii de pe uscat sunt ndreptatiti la o recompensa ce se va stabili de catre Ministerul Transporturilor. Din retributia de asistenta si salvare se retine un procent de 5% din valoarea neta pentru personalul din cadrul Ministerul Transporturilor si Capitania de port care a coordonat sau a participat direct la operatiunile de salvare. Recompensa se acorda chiar daca este vorba de un ajutor de salvare ntre nave ce apartin aceluiasi armator. Criterii de stabilire a retributiei de asistenta si salvare Prin tratative se stabileste valoarea retributiei; daca nu se ajunge la un consens, se apeleaza la ajutorul instantei. Partile pot sa se adreseze unui arbitru n urma unui compromis de a se adresa arbitrului de pe lnga Camera de Comert. Aceasta cale nu presupune cai de atac si nu presupune termene lungi. Scoaterea navelor si a epavelor scufundate n apele nationale Orice situatie de esuare, scufundare, parasire sau abandonare a unei nave sau a altor bunuri n apele nationale, prezinta pericol pentru navigatie ! Abandonarea are cel putin 2 ntelesuri : 1) parasirea navei n mare de catre echipaj si pasageri, care se justifica numai n caz de forta majora: incendiu la bord, abordaj, punere pe uscat, cnd cu toate masurile luate de comandant, nava nu mai poate fi salvata si viata persoanelor aflate la bord este n primejdie. Hotarrea si ordinul de abandon sunt atribute ale comandantului care, n prealabil, se consulta cu consiliul de bord, si face o inventariere a tuturor atributiilor de serviciu ce le avea pentru salvarea navei si a ncarcaturii, si daca a ajuns la concluzia ca si-a ndeplinit toate aceste atributii, poate lua hotarrea de abandon. a) obligatia comandantului dupa luarea masurii de abandon este de a organiza si de a conduce operatiunile de salvare a persoanelor aflate la bord si sa paraseasca nava ultimul; b) sa asigure evacuarea documentelor de bord importante, a numerarului, a postei si a celor mai valoroase marfuri ce pot fi salvate. Operatiunile de evacuare si salvare a pasagerilor si echipajului se efectueaza potrivit instructiunilor din Rolul de abandon femeile, copiii si bolnavii n primul rnd, barbatii si apoi membrii echipajului care nu fac parte din echipele pentru combaterea avariei si n cele din urma restul echipajului dupa ce s-au epuizat toate posibilitatile de salvare a navei. n cazul acestui tip de abandon, armatorii si operatorii nu pierd dreptul de proprietate asupra navei si ncarcaturii, ci pierd doar posesia, mai precis elementul corpus al posesiei.
Page 11 of 13

2) al doilea nteles al termenului de abandon este acela n materie de raspundere a armatorului prin predarea de catre proprietarul navei n favoarea creditorilor maritimi n scopul de a se elibera de anumite raspunderi nascute din faptele comandantului, echipajului sau pilotului. Epava (rest delictus) este o nava abandonata si care fie ca pluteste la suprafata apei sau ntre doua ape, constituind un pericol pentru navigatie, fie ca este o nava scufundata, esuata, etc. n sens mai larg, epava este orice bun parasit sau aruncat n mare de catre proprietar sau comandantul navei si aceasta parasire sau aruncare este facuta n asa fel nct sa lase impresia ca proprietarul ei nu mai are intentia de a-l reclama. Daca o nava a fost parasita de echipajul ei, dar acesta sau o parte din el foloseste orice mijloc de a pastra contactul cu aceasta nava, fie asistnd-o de la distanta, fie cernd salvarea ei, nava respectiva, desi parasita prin lipsa echipajului de la bord, nu se considera abandonata si nu este o epava. Pentru ca o nava sa fie considerata abandonata, este necesar ca nava sau bunul respectiv sa fie parasit pe mare n mod voluntar sau ca urmare a unui accident. Parasirea ei de catre echipaj sa fie definitiva si fara intentia de a o mai recupera sau de a se mai ntoarce la ea. Proprietarul care a pierdut posesia ei nu a pierdut si dreptul de proprietate asupra acesteia, deci poate sa o revendice n natura sau sa pretinda contravaloarea ei daca ntre timp a fost vnduta. Clasificare a epavelor n functie de actiunea epavelor asupra desfasurarii navigatiei maritime si n functie de actiunea oamenilor asupra acestora, se cunosc urmatoarele categorii de epave: 1. epava periculoasa o reprezinta o nava sau orice alt corp plutitor, scufundat pe funduri cu adncime mai mica de 25m. Poate fi complet acoperita cu apa sau poate avea parti care se vad la suprafata apei; 2. epava plutitoare o reprezinta orice nava, aparat, ambarcatiune sau marfa provenita din ncarcatura navelor accidentate, scufundate sau esuate, plutind pe mare la voia ntmplarii; 3. epava scufundata un bun de orice fel, mai greu dect apa, scufundat sau aruncat n mare; 4. epava esuata orice epava aflata pe un fund mic de mare, la coasta, pe o stnca, pe un banc de nisip sau mpotmolita n namol, avnd portiuni din corp deasupra apei; 5. epava cartografiata reprezentata pe hartile maritime de navigatie cu ajutorul unor semne conventionale desenate n punctele unde s-a semnalat prezenta navei; 6. epave nepericuloase o reprezinta epavele scufundate la adncimi mai mari de 25m; 7. epava n deriva o nava sau un corp plutitor parasite, plutind n voia vnturilor si a curentilor. Regimul juridic al epavelor Ordonanta de Guvern 42/1997 stabileste 3 situatii de pericol, fiecare cu un alt regim juridic. Capitania apreciaza gradul de pericol al epavei si notifica pe armator sau operator, dndu-i un termen de scoatere ce variaza ntre 10 zile si 2 luni.

Page 12 of 13

Daca la expirarea acestui termen, proprietarul sau operatorul nu a nceput operatiunile de scoatere, atunci Capitania poate dispune nceperea acestor operatiuni de catre o unitate specializata. Bunurile ce nu pot fi pastrate sau pentru a caror conservare sunt necesare cheltuieli mai mari dect valoarea acestora, cu acordul Capitaniei vor fi vndute n momentul scoaterii, iar sumele obtinute vor fi consemnate (depuse ntr-un cont). Dupa terminarea operatiunilor de scoatere, Capitania va face publicitate despre bunurile scoase si stabileste si caile de publicitate pentru bunurile respective. Comunicarea se face printr-un ziar local, national, international si afisare la sediul Capitaniei. Daca dupa 3 luni de la data publicarii cei interesati nu se prezinta pentru revendicarea bunurilor scoase, Capitania va aproba vnzarea (valorificarea) lor. Suma care ramne dupa ce se scad cheltuielile efectuate cu scoaterea, ranfluarea si curatirea fundului apei, se consemneaza. Se asteapta dupa data consemnarii 1 an iar daca dupa acest termen suma nu este revendicata, ea trece la bugetul de stat. Al doilea grad de pericol esuarea sau scufundarea s-a produs n porturi, rade, canale de acces, n locuri de intrare si iesire a navelor, prezentnd un pericol iminent pentru navigatie. Termenul pe care Capitania l poate da armatorului sau operatorului este de maxim h 24 . La expirarea acestui termen, daca obligatiile de scoatere nu au fost ndeplinite, la dispozitia Capitaniei se va proceda la efectuarea operatiunilor de catre o unitate specializata n contul operatorului sau armatorului. Al treilea grad de pericol cnd pericolul de navigatie sau poluare sunt att de mari nct necesita o interventie imediata. Capitania nu mai notifica deloc pe armator sau operator ci dispune direct nceperea operatiunilor de scoatere n aceste ultime situatii, daca armatorul sau reprezentantul lui nu restituie cheltuielile efectuate cu scoaterea, nava si celelalte bunuri vor fi vndute si daca dupa plata creantelor ce greveaza nava mai ramne o suma de bani, atunci ea este pusa la dispozitia armatorului. Cnd cheltuielile ntrec suma obtinuta prin vnzare, armatorul sau proprietarul sunt obligati sa napoieze diferenta. Actul de confirmare a executiei operatiunilor de scoatere ntocmit de Capitania portului (sau de catre alte autoritati locale), avnd anexat calculul cheltuielilor ntocmit de unitatea creditoare si verificat de Ministerul Transporturilor, constituie titlu executoriu pentru cheltuielile efectuate cu scoaterea, paza si administrarea bunurilor scoase, precum si cu curatirea fundului apei. Regimul juridic al bunurilor gasite 1. Bunuri care pot face obiectul detinerii de catre persoane fizice Legea prevede un termen de 10 zile n care persoana care a gasit bunul respectiv sa l predea celui mai apropiat organ (cu gt!) al politiei sau Capitaniei, iar daca nu exista nici un dubiu, proprietarului. Persoanele care predau bunurile gasite pe mare, au dreptul la o recompensa al carei cuantum poate fi de pna la 1/3 din valoarea bunurilor, iar pentru cele gasite pe uscat, un cuantum de pna la 1/10 din valoarea lor. 2. Bunuri ce nu pot face obiectul acestor detineri: arme, munitii, droguri etc. Acest termen de predare nu mai exista. Din momentul gasirii bunului si pna la predare trebuie sa te gasesti pe traseul catre un ORGAN. Pentru aceste bunuri legea nu prevede nici o recompensa, dar prevede rambursarea cheltuielilor efectuate cu recuperarea bunurilor, cu transportul lor si cu predarea.
Page 13 of 13