REFERAT

Infractiuni la regimul navigatiei maritime si fluviale

Mamut N. Laura Eliza

 Biletul nr. 5

I. Cerinta: Analiza infractiunii

Art. 21(Lege anr. 191/2003 republicata)

(1) Blocarea şenalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului portuar şi neexecutarea
ordinului căpitanului portului privind măsurile de deblocare constituie infracţiuni şi se
pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani.
(2) Dacă fapta a avut ca urmare întreruperea navigaţiei ori a activităţii portuare sau punerea în
pericol a siguranţei navigaţiei ori a portului, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi
interzicerea unor drepturi.

1. Continutul legal

In art. 21 a Legii nr. 121/2003 infractiunile la regimul transportului naval este

incriminata infractiunea de blocare a senalului navigabil, a unei dane sau zone a bazinului
portuar insotita de neexecutarea ordinului dat căpitanului portului in privinta luarii unor
masuri de deblocare a acestor zone.

In alin. 2 al aceluiasi articol este reglementata forma agravanta a infractiunii, care este
caracterizata prin imprejurarea ca in urma faptei aratate mai sus, fie se produce o stare de
pericol, fiind periclitata siguranta navigatiei ori a portului in care nava este blocata, fie
navigatia este intrerupta.

2. Conditii preexistente
2.1.Obiectul infractiunii

Obiectul juridic special al infractiunii este format din relaţiile sociale care asigură un
climat de siguranţa a navigaţiei, prin sancţionarea penală a comandantului care blocheaza
senalul navigabil, o dana sau o zona a bazinului portuar si nu executa ordinul de deblocare al
capitanului de port.

In ceea ce priveste obiectul material al infractiunii, intrucat valoarea sociala ocrotita

nu consta sau nu se exprima intr-o entitate materiala adica impotriva unui bun ori a unei
persoane , suntem in prezenta unei infractiuni fara obiect material, adica a unei infractiuni de
pericol.

In forma agravanta a faptei, obiectul material este format din persoanele si navele care
se afla in pericol, situatie prevazuta de teza a doua a alineatului.
 2.2.Subiectii

Subiectul activ este unul cirmstantiat, fiind vorba de comandantul navei. Acesta este
cel care exercita comanda pe nava si conform prerogativelor sale nautice , lui ii sunt
incredintate conducerea si administrarea navei. Comandantul navei are obligatia de a indeplini
aceste prerogative, tinand seama de faptul ca are obligatia de a respecta conditiile care asigura
navigatia in siguranta.

Coautoratul nu este posibil la aceasta infractiune, insa participatia sub forma

complicitatii si instigarii este posibila.

2.3.Locul si timpul

In ceea ce priveste locul comiterii faptei, aceasta este conditionata de comiterea ei in zona
senalului navigabil, a unei dane sau a bazinului portuar in ambele variante ale ei. Infractiunea
nu este conditionata de timp.

3. Continutul constitutiv
3.1.Latura obiectiva

Pentru existent acesteia este necesar sa se indeplineasca doua conditii cumulativ:

-blocarea zonei descrise in textul de lege;

-neexecutarea instructiunilor de deblocare a zonei, oferite de capitanul portului.

Elementul material este format din doua atitudini ale subiectului activ: prima consta
intr-o actiune, iar cea de-a doua intr-o inactiune.

Legea nr. nr. 121/2003 privind infractiunile la regimul transportului naval ordona ca
navele sa nu blocheze zonele mentionate anterior, iar faptuitorul actioneaza prin blocarea lor.
Pentru consumarea infractiunii este necesar ca aceasta atitudine sa fie urmata de neexecutarea
masurilor ordonate de catre capitania portului in care este comisa fapta, asadar de o atitudine
pasiva din partea comandantului navei. Capitania portului aplica si urmareste respectarea
normelor privind siguranta navigatiei, iar in cazul constatarii nerespectarii acestor norme,
ordona luarea unor masuri corespunzatoare.

Este important faptul ca pentru a se putea retine aceasta infractiune , ordinul

capitanului de port de a luare a masurilor de deblocare a zonei vizate trebuie sa fie adus la
cunostinta comandantului mai inainte ca acesta sa fi refuzat executarea lui.

Urmarea imediata, in cazul primului alin. este blocarea senalului navigabil, a unei
dane ori zone a bazinului portuar, fara a se produce starea de pericol pentru siguranta
navigatiei.

In ceea ce priveste alin. 2, urmarea imediata este reprezentata de crearea unei stari de
pericol pentru siguranta navigatiei, a portului respective, a navelor si incarcaturii lor.
 Din cauza atitudinii comandantului, navigatia in zona respectiva este intrerupta , iar
celelalte nave nu isi pot efectua voiajul, putand sa apara diferite probleme, de exemplu, in
privinta transportului de marfuri perisabile. De asemenea, in cazul contractului de navlosire,
voiajul trebuie sa se execute cu celeritate, fara devieri, abateri sau stationari. In aceste situatii,
armatorul navelor ce nu isi pot efectua voiajul in conditiile mai sus mentionate, va fi
exonerate de raspundere, intarzierea sau stationarea fiind justificate.

Consumarea infractiunii intervine in momentul neexecutarii ordinului capitanului

de port.

Legatura de cauzalitate, in ceea ce priveste varianta agravanta, trebuie stabilita si

probata.

3.2.Latura subiectiva

Forma de vinovatie cu care se poate comite infractiune este intentia (directa sau
indirecta).

Tentativa nu este incriminate.

Aceasta infractiune are caracter continuu, insa, in cazul existentei mai multor rezolutii
infractionale, se poate retine un concurs real.

Modalitati. Forma agravanta se va retine daca in urma actiunilor descrise de alin. 1,

navigatia se intrerupe sau este pusa in pericol siguranta navigatiei ori a portului. Pentru
retinerea formei agravante nu este necesar ca scopul comandatului sa fie de intrerupere a
navigatiei ori a crearii starii de pericol, este suficient ca acest lucru sa se realizeze.
 II. Cerinta:

Prezentati elementele cercetarii penale cu accent pe cercetarea la fata locului in

cazul unei avarii rezultate din coliziunea a doua nave in incinta portului. Accidentul s-a
soldat cu vatamarea corporala grava a mai multor membri ai echipajului si pagube
material inseminate constand din distrugerea marfurilor transportate de una din nave. Din
primele cercetari a rezultat ca pe fondul consumului de alcool, (o imbibatie alcoolica de
1g/l alcool pur in sange), conducatorul uneia dintre nave, care avea brevetul expirat, a
efectuat o manevra gresita, incalcand regulile de navigatie in incinta portului, cu
consecinta producerii coliziunii.

Cercetarea penala are scopul de a stabili daca a fost savarsita o infractiune, care este
autorul acesteia, daca au participat si alte persoane la comiterea ei, precum si strangerea
probelor in vederea dispunerii trimiterii in judecata.

Pentru a se putea declansa etapa urmaririi penala, organele de urmarire penala trebuie
sa fie sesizate prin unul dintre modurile prevazute de lege.

Dupa indeplinirea acestei proceduri, organele de cercetare sau urmarire penala isi vor
verifica competenta, iar in cazul in care constata ca sunt competente, acestea vor lua o serie de
masuri prealabile, urmand sa se deplaseze la locul unde s-a produs evenimentul.

Initial, organele de cercetare penala vor verifica daca sesizarea este una intemeiata,
bazata pe intamplari reale, luand legatura radio cu navele angajate in accident sau, atunci cand
nu este posibil, se va lua legatura cu alte nave apropiate.

Calea de acces catre locul producerii accidentului va fi aleasa dupa ce se studiaza

conditiile hidrometeorologice din acea zona, pentru ca accesul sa se realizeze cu celeritate si
sa fie utilizata metoda optima. In functie de aceste date se vor alege si mijloacele si
modalitatile de cercetare la fata locului cele mai eficiente.

Se va proceda la informarea armatorului, a firmelor de asigurari, Serviciul de

Medicina Legala, scafandrii, criminalisti, specialisti tehnici, dar si alti specialisti stabiliti de
organul de cercetare. De asemenea, vor fi informate si cadre medicale in vederea acordarii
primelor ingrijiri medicale persoanelor ranite.

Cercetarea la fata locului este actul de debut in cazul cercetarii accidentelor de

navigatie, avand o importanta deosebita, de realizarea acesteia depinzand in mod direct
aflarea adevarului cu privire la faptele si imprejurarile cauzei, scopul central al cercetarii
penale. Aceasta etapa presupune o cunoastere directa si completa a locului unde s-a comis
fapta si trebuie precedata de anumite masuri preliminare.

In afara persoanelor care participa in mod obligatoriu la cercetarea la fata locului , a

celor desemnate de procuror, in cazul acestui accident, fiind vorba de un accident de
navigatie, va participa si capitanul de port. Prezenta acestuia este obligatorie, acest lucru
rezultand din lege si este motivat de specializarea, competentele si functiile pe care le detine.

Fiind un caz care impune urgentarea procedurilor, pentru a se preveni scufundarea

navei, agravarea starii membrilor echipajului care au fost raniti si pentru evitarea ivirii altor
pericole, inainte ca echipa de cercetare sa se deplaseze la fata locului se vor deplasa organele
de capitanie sau organele de politie in scopul luarii unor masuri si efectuarii unor acte de
cercetare ce nu sufera amanare. Aceste masuri vor consta in:

-stabilirea cu precizie a locului in care s-a produs accidentul, in scopul prevenirii

aparitiei unor factori cu caracter obiectiv, care pot influenta derularea cercetarii;

-fixarea acelor imprejurari care se pot modifica ori disparea odata cu trecerea timpului.
Aceasta etapa are un grad mare de dificultate in ceea ce priveste sarcinile pe care organele
competente trebuie sa le indeplineasca. Organele competente trebuie sa retina un numar mare
de imprejurari, unele ce pot avea caracter trecator. O mare importanta in acestei spete o are
stabilirea prezentei unor mirosuri deosebite, precum cel de alcool, care ar fi un prim indiciu
ca au fost consumate substante de acest gen, urmand sa se stabileasca acest aspect in urma
efectuarii unei expertize toxicologice;

-acordarea primului ajutor victimelor rezultate in urma accidentului de navigatie. In

fapt, aceasta este prima masura intreprinsa la fata locului. Victimele vor fi transportate la
spital, dar mai intai se va fixa pozitia initiala a acestora. Victimele care se afla intr-o stre buna
si sunt capabile sa comunice, vor fi intrebate ce stiu despre imprejurarile in care accidentul s-a
produs;

- prevenirea sau inlaturarea unor pericole iminente. In acest caz, este vorba despre
inlaturarea unor pericole precum producerea unui incendiu ori a unei explozii, daca
materialele pe care navele le transporta aveau caracter periculos sau explozibil ori daca s-au
inregistrat pierderi de combustibil;

- identificarea martorilor si retinerea eventualilor suspecti. Martorii sunt persoanele

aflate pe cele doua nave sau membrii echipajului navelor aflate in apropiere si care pot furniza
infornatii cu privire la imprejurarile accidentului. Suspecti vor fi comandantii celor doua nave.
Comandantul este persoana care deţine cu comanda unică și răspunde în fața legii de
conducerea sigură a navei și a membrilor echipajului, este autorizat să întreprindă orice
acțiune care în mod normal este necesară pentru siguranța echipajului, a navei și a mărfurilor
transportate şi pentru executarea corespunzătoare a voiajului.

In scopul efectuarii unei cercetari la fata locului cu maxima temeinicie, organele ce

efectueaza aceasta procedura trebuie sa aiba cunostinte in ceea ce priveste tipurile de nave,
caracteristicile acestora, conditiile in care se efectueaza navigatia in porturi, informatii despre
pilotaj, normele privind salvarea vietii umane si a navelor.

In momentul in care echipa completa si complexa care este competenta sa efectueze

cercetarea ajunge la fata locului, procurorul, in calitate de conducator al activitatii, va
completa masurile intreprinse anterior privitoare la salvarea vietii, inlaturarea pericolelor si
conservarea urmelor. Procurorul va examina rapid locul, va indeparta persoanele care
ingreuneaza efectuarea cercetarii in conditii corespunzatoare si va obtine date privitoare la
identitatea persoanelor cercetate la fata locului.

Cercetarea va respecta regulile tactice criminalistice si se va desfasura in mai multe

etape.

Prima etapa este faza statica, care presupune o examinare atenta a locului faptei, in
ansamblul sau, punandu-se accent pe zonele mai importante, fara sa se modifice insa acest
loc. In aceasta etapa se are in vedere examinarea aspectului exterior, a pozitiei urmelor si
distanta dintre urme create de accident.

In prezenta speta, cercetarea se va realiza de la periferie catre centru, in spirala,

intrucat urmele nu sunt concetrate intr-un singur loc, ci sunt dispersate.

Se va urmari stabili pozitia navelor implicate in accident in momentul impactului,

comparandu-se si analizandu-se coordonatele geografice, urmele vizibile pe corpul navelor,
reperele e navigatie,etc.

Fixarea acestor date se va realiza cu ajutorul fotografiilor, dar si prin inregistrarea

videomagnetica.

Cea de-a doua etapa a cercetarii la fata locului este faza dinamica, care presupune
efectuarea unei cercetari complexe, o examinare minutioasa a obiectelor si urmelor. Aceasta
etapa este una dinamica,in sensul ca obiectele vor putea fi ridicate, mutate si manevrate.

Se vor verifica si actele aflate la bord, inclusiv brevetele si certificatele de capacitate.

Vor fi examinate atent si instalatiile si mecanismele care ar fi putut duce la producerea
coliziunea sau care nu au permis evitarea producerii lui, modul lor de functionare, dar si starea
echipamentelor de navigatie care asigura buna stare de navigatie.

Evenimentul presupunand o celeritate deosebita, in sensul ca cercetarea incepe la scurt

timp dupa producerea lui, este important sa se retina si locul sau starea unor obiecte sau urme,
dar si mirosurile, in acest caz foarte importanta fiind recunoasterea mirosului de alcool,
urmand sa se efectueze cercetari suplimentare, printre care si o expertiza toxicologica care sa
confirme acest lucru si sa stabileasca cantitatea de alcool din sange. Aceste aspecte prezinta
importanta deoarece Legea nr. 121/2003 privind infractiunile la regimul transportului naval
prevede ca exercitarea atributiilor de serviciu in stare de ebrietate de catre personalul de bord
care asigura siguranta navigatiei pe apa a navei constituie infractiune daca persoana respectiva
are o imbibatie alcoolica de 0,80 g/l alcool pur in sange. Rezultatul acestei proceduri poate fi
de natura a orienta actiunile ce urmeaza a fi intreprinse cu prilejul cercetarii penale.

In aceasta etapa se vor lua declaratii martorilor si victimelor care se afla intr-o stare
buna si sunt apte sa ofere informatii si se va proceda la examinarea amanuntita a corpului
victimelor care inca se afla la fata locului.
 Rezultatele actiunile intreprinse in decursul cercetarii la fata locului vor fi consemnate
intr-un process verbal, caruia i se vor anexa fotografii, schite, role de film, etc. Acesta va
trebui sa reproduca o imagine cat mai clara a locului in care s-a produs coliziunea si situatia
de bordul celor doua nave atat inainte de producerea acesteia, cat si dupa.

Se va pune accentul pe consemnarea urmatoarelor aspecte: starea, pozitia aparatelor de

bord , date despre documentele gasite si cercetate la bordul navelor, avariile rezultate,
cantitatea aproximativa si tipul marfurilor distruse, adanciumea apei, directia vantului, etc.

Procesul verbal va contine mentiunile prevazute de art. 91 C.pr.pen.

 Bibliografie
 Legea nr. 121/2003 privind infractiunile la regimul transportului naval publicat în
M.Of. nr. 332/16 mai. 2003

 Ordonanța Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile

interioare, publicată în M. Of. nr. 210 din 10 martie 2004
 Pandele Adina Laura ; Drept maritim – caiet de studiu individual
 https://legislatiamuncii.manager.ro/a/23955/model-fisa-de-post-pentru-un-capitan-
fluvial.html
 http://www.euroavocatura.ro/dictionar/336760/Cercetare_penala
 http://www.academia.edu/37728369/CERCETAREA_LA_FATA_LOCULUI_A_AC
CIDENTELOR_DE_NAVIGA%C5%A2IE
 Codul de procedura penala
