Grile Examen SPS

Ianuarie 2021

1. Sa se determine adancimea radei pentru o nava cu pescajul la plina incarcare de 30 metri,

stiind ca inălţimea maximă a valului in radă este de 2.5 m.

a. Hs = 34.25 m
b. Hs = 34.75 m
c. Hs = 34.85 m

2. Sa se determine pescajul navei, stiind ca inălţimea maximă a valului in radă este de 1.8 m
;i adancimea radei este de 24 m.

a. T = 21.7 m
b. T = 22.7 m
c. T = 20.7 m

3. Intr-un port cu un trafic anual de 1200 KN/an, durata de depozitare a mărfurilor

corespunzătoare sortimentului ingrasaminte este de 14 zile, iar incărcarea specifică a
suprafeţei de depozitare este de 12 KN/mp. Stiindu-se coeficientul de neuniformitate a
traficului de 0.4 si coeficient de utilizare a suprafeţei de depozitare 0.7, determinati
suprafaţa necesara pentru depozitarea mărfurilor, pentru o durata anuala de navigatie de 8
luni.

a. Sd = 9,40 ha.
b. Sd = 11,40 ha.
c. Sd = 10,40 ha.

4. Intr-un port cu un trafic anual de 12800 KN/an, durata de depozitare a mărfurilor

corespunzătoare sortimentului ingrasaminte este de 20 zile, iar incărcarea specifică a
suprafeţei de depozitare este de 10 KN/mp. Stiindu-se coeficientul de neuniformitate a
traficului de 0.5 si coeficient de utilizare a suprafeţei de depozitare 0.75, determinati
suprafaţa necesara pentru depozitarea mărfurilor , pentru o durata anuala de navigatie de
7 luni.

1. Sd = 206,40 ha.
2. Sd = 206,1 ha.
3. Sd = 208,40 ha.
4. Sd = 2 016 000 mp
a. 3
b. 1
c. 3+4
d. 2+4
 5. Determinati lungimea unei dane intr-un port pentru o nava care acosteaza si are lungimea
maxima 128 m.

a. Ld = 166,40 m.
b. Ld = 151,04 m.
c. Ld = 208,40 m.
d. Ld = 157 m.

6. Determinati lungimea unei dane intr-un port pentru o nava care acosteaza si are lungimea
maxima 156 m.

a. Ld = 196,40 m.
b. Ld = 191,04 m.
c. Ld = 208,40 m.
d. Ld = 187,02 m.

7. Care sunt condiţiile ce trebuie să le indeplinească amplasamentul pentru realizarea

unui port?
a. un loc nesigur de adăpost pentru nave
b. un teritoriu neadecvat pentru tranzacţiile comerciale
c. apropiat de centre
d. amplasat intr-un loc cu climat nefavorabil.

8. Ansamblul de unităţi specializate, situate imediat inapoia frontului de operare,

destinate să facă legătura nemijlocită cu instalaţiile de pe cheiuri, se numeşte:
a. dane specializate
b. cale navigabilă
c. hinterland
d. şenal navigabil.

9. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Stabilirea amplasamentului, modul de elaborare al planului general şi de

sectorizare pentru un port se efectuează pe baza unor comparaţii tehnico-economice a mai
multor variante de amplasare. A

10. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Binta este un inel de oţel ce se montează pe cheu, pentru legarea ambarcaţiunilor mici. F

11. Următorul factor nu contribuie în mod direct la dezvoltarea navelor şi porturilor prin
arbitrarea volumului de marfă:
a. starea fizică a mărfurilor;
b. cantitatea şi regularitatea pe anumite relaţii de transport;
c. durata relativ lungă a voiajelor;
 d. calitatea, diversitatea şi caracteristicile de manipulare şi stivuire.

12. Identificaţi şi poziţionaţi corect următoarele principii de raţionalitate economică în

transportul maritime.
a. principiul maximului economic - sporirea cererii de transport şi a navlului
determină realizarea unor încasări cât mai mari având la dispoziţie capacităţi de transport
date;
b. principiul siguranţei economice - maximizarea încasărilor se realizează prin
minimizarea cheltuielilor de transport;
c. principiul maximului economic arată că în condiţiile reducerii cererii de transport şi a
navlului, se folosesc capacităţi de transport reduse;
d. principiul minimaxului - raţionalitatea se realizează prin reducerea cheltuielilor de
navlu.

13. Identificaţi şi poziţionaţi corect următoarele principii de raţionalitate economică în

transportul maritim.
a. principiul minimului economic - sporirea cererii de transport şi a navlului determină
realizarea unor încasări cât mai mari având la dispoziţie capacităţi de transport date;
b. principiul minimului economic arată că în condiţiile reducerii cererii de transport
şi a navlului, se folosesc capacităţi de transport reduse;
c. principiul siguranţei economice - maximizarea încasărilor se realizează prin
minimizarea cheltuielilor de transport;
d. principiul minimaxului - raţionalitatea se realizează prin reducerea cheltuielilor de navlu.

14. Dana, ca subsistem de transfer are un:

1. caracter complex
2. caracter dinamic
3. caracter deschis
4. caracter social.
a. 1+2
b. 3+4
c. 3
d. 4

15. Cele mai raspândite utilaje portuare de operare sunt:

a. Macaralele de cheu
b. Podurile de transbordare
c. Electro si autostivuitoarele.

16. Există trei tipuri de rute pentru transportul mărfurilor într-un port. Precizaţi varianta greşită:
a) rute indirecte
b) rute de manevră
c) rute directe
d) rute semi-directe.

17. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

 Managementul de reglare a interfetei dintre sistemul de transport si subsistemul de
transfer portuar, poate fi realizata daca sunt corelate capacitatile de manipulare, preluare si
reexpediere.

18. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Depozitul de înmagazinare are rolul de a crea stocuri de echilibrare a disproportiei dintre
capacitatea mare a navelor fata de capacitatile mijloacelor de transport terestre.

19. Principalul indicator care evidentiaza calitatea activitatilor desfasurate în terminale de tip
naval sunt:
a) timpul mediu de operare a unei nave
b) dimensionarea proceselor tehnologice şi a echipelor de lucru,
c) dotarea cu mijloace de identificare automată a mijloacelor de transport

20. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Modul de organizare şi funcţionare a fiecăruia din sistemele şi subsistemele portuare are
o influenţǎ hotăratoare in reducerea timpului de operare a navelor in port, iar pe ansamblu se
asigură un trafic mai ridicat al mărfurilor, sporind importanta portului în general.

21. In funcţie de înălţimea mareei, bazinele portuare pot fi:

a) operative
b) bazine de manevră
c) bazine cu destinaţii specifice
d) bazine deschise.

22. Loc amenajat pentru acostarea vaselor de-a lungul cheiurilor unui port sau, mai rar, în
mijlocul unei ape navigabile, se numeşte:
a) şenal navigabil
b) Cale navigabilă
c) dană
d) hinterland

23. Zona din spatele unui port de mărfuri, regiune în spatele unui port din care provin produsele
exportate sau în care se expediază mărfurile importate, se numeşte:
a) dană
b) cale navigabilă
c) hinterland
d) şenal navigabil.

24. După destinaţie, porturile maritime se clasifică în:

a) mondiale, internaţionale şi naţionale
b) comerciale, militare şi speciale
c) Cu caracter unitar şi cu caracter complex.

25. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

 Caracteristicile functionale ale porturilor sunt:
- zona de amplasare,
- modul de realizare ainfrastructurii,
- adaptabilitatea la cerintele comertului international actual,
- adaptabilitatea la noile tipuri de mijloace de transport.

26. Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid, corespunde cărei faze de dezvolare a porturilor?
a) Fazei I
b) Fazei II
c) Fazei III
d) Fazei IV

27. Elementele principale ale transportului naval sunt:

a) nava
b) portul
c) marfa
d) toate.

28. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

În Portul Constanta exista cinci terminale Ro-Ro echipate adecvat pentru operarea
oricarui tip de vehicul.

29. În shipping există mai multe pieţe împărţite pe domenii. Care sunt acestea?
a. Piaţa navlului
b. Piaţa vânzărilor-cumpărărilor de nave
c. Piaţa construcţiilor de nave
d. Piaţa demolărilor de nave
e. Toate

30. În cazul unei nave angajată în sistem „tramp” se navigă:

a) mai rar;
b) neregulat;
c) pe destinaţii precis determinate;
d) cu respectarea unui traseu.

31. Din elementele de bază ale transportului maritim nu fac parte:

a) mărfurile ca obiect al transportului maritim;
b) condiţiile tehnico-constructive şi economice;
c) porturile ca noduri de afluire, transbordare, depozitare a mărfurilor;
d) cadrul economic şi juridic specific pe plan naţional şi internaţional.

32. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

 Cererea de servicii de transport maritim reprezintă volumul de transport de bunuri sau
persoane solicitată în circuitul economic, într-o perioadă de timp determinată, la un nivel de preţ
stabilit.

33. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Principiul maximului economic în comerţul exterior presupune că sporirea cererii de
transport şi a navlului nu determină realizarea unor încasări cât mai mari având la dispoziţie
capacităţi de transport date.

34. De-a lungul coastei, semnalizarea este asigurată de:

a) Sistemul de balizaj
b) sistemul de faruri
c) avizele catre navigatori
d) toate.

35. Manevra de remorcaj include urmatoarele operatiuni:

a) apropierea remorcherului de nava ce va fi remorcata
b) transmiterea si legarea remorcii
c) plecarea si marsul cu nava remorcata
d) toate raspunsurile sunt corecte

36. Transportul naval cu nave specializate sau nespecializate se realizeaza cu:

a) salupe
b) pilotine
c) remorchere
d) toate

37. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Serviciul de monitorizare a traficului este un serviciu pe care îl organizeaza autoritatile
portuare pentru monitorizarea, dirijarea si avizarea miscarii navelor în zona portuară.

38. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Babalele sunt coloane sferice, orizontale, amplasate pe punte în locuri convenabile,
pentru a servi la legarea parâmelor.

39. Care este lungimea strâmtorii Bosfor?

a) 30 MM; (daca este in KM, asta e corect)
b) 15 Mm;
c) 173 Km;
d) 80 Km.

40. Intrarea-iesirea navelor se organizeaza, în functie de marimea portului si de conditiile hidro-

geografice:
a) pe o singura pasa
b) pe pase separate pentru intrare si iesire
c) ambele raspunsuri sunt corecte
d) ambele răspunsuri sunt greşite.
41. Gabaritul şenalului navigabil este caracterizat de:
a) adancime
b) latime
c) raza de curbura
d) toate cele de mai sus.

42. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de nave care se
considera egal cu 10-15% din numarul total al danelor de operare ale portului. A

43. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Suprafata totala a radei trebuie sa asigure adapostirea unui numar de nave care se
considera egal cu 50-65% din numarul total al danelor de operare ale portului. F

44. Un port multifuncţional trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

1. să constituie un loc sigur de adăpost pentru nave şi o piaţă unde trebuie să aibă loc tranzacţiile
comerciale şi schimbul de mărfuri;
2. să nu fie amplasat într-un loc cu climat favorabil;
3. să fie aproape de centre industriale ori de baze pentru aprovizionarea cu materii prime.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2

45. Radele porturilor pot fi:

1. formale;
2. neformale;
3. interioare;
4. exterioare.
a. 1+3
b. 2+3
c. 1+2
d. 3+4

46. Pentru calcularea adâncimii se foloseşte următoarea relaţie matematică:

a. Sd = Q x Kt x td/q x Kd x T
b. Hs = T + 3/2 hv + 0.6 (m)
c. R = L + l + Ds + ƒ (m).

47. Lungimea digurilor de protecţie este determinată de:

a. condiţiile hidrometeorologice
b. configuraţia coastei
c. aspectul depunerilor de nisip din zona apropierii de port
d. toate raspunsurile de mai sus
e. niciun raspuns corect.
48. Traseul optim al frontului de acostare este cel format din linii drepte. Prin diverse
variante de trasee (cu trepte, cu dinţi de fierăstrău, cu estacade) se urmăreşte mărirea
frontului de acostare şi realizarea adâncimii apei în dreptul danei. Frontul de acostare se
împarte în dane de operare în raport cu:
a. lungimea navei de referinţă
b. pescajul navei
c. incarcatura navei.

49. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Teritoriul portului reprezintă suprafaţa de teren din spatele frontului de acostare şi
este destinată depozitării, conservării, recondiţionării şi transbordării mărfurilor ce fac
obiectul transportului naval.

50. Mărfurile solide în vrac care sunt transportate pe nave cu capacităţi foarte mari, impun
dotări deosebite la danele unde sunt operate. Aceste dane sunt utilate cu mijloace de
descărcare de mare productivitate:
a. poduri descărcătoare,
b. benzi transbordoare şi benzi transportoare
c. mijloace pneumatice
d. toate cele de mai sus sunt corecte
e. niciun raspuns corect.

51. Infrastructura portuară este constituită din ansamblul amenajărilor şi dotărilor tehnice
şi de construcţie destinate desfăşurării în bune condiţii a activităţilor portuare şi cuprinde:
1. infrastructura de acostare (bazine, cheiuri, dane, etc.);
2. infrastructura de operare (terminale, instalaţii, mijloace de
încărcare/descărcare, transbordare, etc.);
3. infrastructura de depozitare (depozite, antrepozite, spaţii libere de
depozitare, etc.);
4. infrastructura de transport (căi ferate, drumuri, poduri situate în incinta
portului);
5. infrastructura (dotările tehnice, mijloacele şi facilităţile destinate transmiterii
informaţiilor legate de activităţile portuare).
a. 1+2+3
b. 2+3+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4+5
e. 1+2+3+4+5

52. Precizati combinatia corecta Adevarat/Fals pentru urmatoarele afirmatii:

1. Suprastructurile portuare sunt constituite din instalaţiile de transbordare şi de
transport de pe frontul de operare al teritoriului portuar, cât şi din ansamblul de unităţi
specializate, situate imediat înapoia frontului de operare, destinate să facă legătura
nemijlocită cu instalaţiile de pe cheiuri.
 2. Danele specializate sunt un element important al suprastructurilor portuare,
specializarea acestora fiind o condiţie a optimizării manipulării mărfurilor şi creşterii
rentabilităţii activităţilor de operare a navelor.
3. Terminalele petroliere constituie un element de infrastructură realizat în porturile în
care produsele petroliere şi navele petroliere nu au nevoie de bazine şi dane specializate sau
instalaţii speciale de transport al petrolului din conducte şi rezervoare la nave sau invers.
a. A.A.F.
b. A.F.A.
c. A.F.F.

53. Un port este un sistem operaţional complex format din mai multe sisteme şi subsisteme. La
intrarea navei în port exista urmatoarele tipuri de sisteme:
1. Sistemul de asigurare a navigaţiei;
2. Locul de ancoraj sigur;
3. Sistemul de pilotaj;
4. Sistemul de dragaj;
5. Sistemul de ecluze;
6. Sistemul de remorcaj.
a. 1+2+3+4
b. 3+4+5+6
c. 2+3+4+5+6
d. toate
54. Un port este un sistem operaţional complex format din mai multe sisteme şi subsisteme.
Pentru protecţia, integritatea mărfurilor şi operativitatea distribuţiei acestora, în port exista
urmatoarele tipuri de sisteme:
1. Subsistemul de supraveghere;
2. Subsistemul de distribuţie;
3. Sistemul de expediere directǎ a mărfurilor de la navele care se descarcă direct la beneficiari şi
invers.
a. 1+2
b. 1+3
c. 2+3
d. 1+2+3
55. Căpităniile de port au următoarele atribuţii principale:
1. exercita controlul, supravegherea si coordonarea navigaţiei in zona de
jurisdicţie a portului, cu scopul de a asigura ordinea si securitatea navigaţiei
pentru navele sub pavilion naţional si străin;
2. controlează navele si echipajele acestora cu privire la respectarea convenţiilor
internaţionale si a legislaţiei naţionale;
3. elaborează norme referitoare la navigaţie, serviciul la bordul navelor si
calificarea personalului navigant;
4. ţin evidenta navelor si coordonează mişcarea navelor in port, rada si pe căile
navigabile din zona de responsabilitate;
5. coordonează toate operaţiunile de intervenţie in caz de pericol in porturi sau
pentru salvarea pe mare in zona de jurisdicţie a statului (portului).
a. 1+2+3+4+5
 b. 2+3+4+5
c. 1+3+4+5
d. 2+3+4

56. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru urmatoarele 3 afirmații:

1. Căpitănia portului constituie autoritatea maritimǎ în port.
2. La sosirea in port, orice nava care acostează este supusa controlului vamal
3. Serviciul sanitar al portului verifica starea sanatatii echipajului si pasagerilor si de asemenea
starea sanitara a incarcaturii (controlul fitosanitar).
a. A.F.A
b. A.A.A
c. F.F.F

57. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru urmatoarele 3 afirmații:

1. Comandanţii de navǎ sunt obligaţi sǎ coopereze cu organele serviciului de pazǎ a frontierei în

cazul existentei suspiciunii asupra identitatii unor persoane aflate la bord
2. Comandantul de nava poate depune la consulat protestul de mare (atunci când situaţia o cere)
si poate solicita sprijinul pentru rezolvarea eventualelor litigii.
3. Agentul navei îl informează pe comandant asupra reglementarilor in vigoare din port, pe care
comandantul si echipajul trebuie sa le respecte pe timpul staţionarii in port, de asemenea asupra
condiţiilor de lucru si uzanţelor portuare (uzul portului).
a. A.F.F
b. A.A.A
c. F.A.F
58. Actele de bord ce trebuie depuse la căpitănia portului, după intrarea navei in port, diferă de la
o tara la alta, insa, de regula, sunt următoarele:
1. certificatul de naţionalitate;
2. certificatul de bord liber (de franco-bord);
3. certificatele de siguranţa prevăzute de Convenţia internaţionala pentru
ocrotirea vieţii umane pe mare (SOLAS);
4. rolul echipajului.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4
c. 1+3+4
d. 2+3+4

59. În economia unui stat porturile au o contributie importantă la:

1. desfasurarea comertului exterior, prin realizarea tranzitului de marfuri supuse operatiunilor de
export/import;
2. sprijinirea indirecta a activitatii productive din toate ramurile economiei, prin importul de
materii prime si alte produse necesare sferei productiei materiale;
3. dezvoltarea pe un plan superior a infrastructurii de transporturi, prin legaturile ce se asigura
intre porturi si hinterland (drumuri, cai ferate, canaluri, aeroporturi, etc.);
4. activarea constructiilor navale prin amplasarea in incinta porturilor sau in imediata apropiere a
santierelor de constructii si reparatii navale;
5. asigurarea unui numar mare de locuri de munca pentru populatia locala datorita multitudinii si
complexitatii activitatii ce se desfasoara in port;
6. cresterea nivelului de trai al populatiei locale.

a. 1+2+3+4
b. 2+3+4+5+6
c. 1+2+3+4+5+6
d. 2+3+4+6

60. In realizarea sarcinilor principale, porturile moderne indeplinesc o serie de functii, dintre care
cele mai importante sunt urmatoarele:
1. functia de transbordare;
2. functia de depozitare;
3. functia de distributie;
4. functia industriala;
5. functia comerciala;
6. functia de asigurare a serviciilor portuare (functia logistica).

a. 1+2+3+4
b. 1+2+3+4+5+6
c. 2+3+4+6
d. 1+3+5+6

61. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru urmatoarele 3 afirmații:

1. Functia de depozitare se materializeaza prin depozitare tranzitorie şi depozitare de
înmagazinare.
2. Transferarea marfurilor de pe nave pe uscat si invers este in prezent functia portuara principala
si este destinata sa asigure conditii optime pentru realizarea fluxului de marfuri de la expeditor la
destinatar.
3. Reducerea timpului de stationare a navelor sub operatiuni de incarcare/descarcare si a timpului
de stationare in rada in asteptarea randului la operare este legata in mare parte de functia
industriala.
a. A.F.A
b. A.A.F
c. F.F.F

62. Un rol important in realizarea functiei de distributie il are specializarea terminalelor pe

categorii de marfa. Terminalele pentru operarea marfurilor vrac solide pot fi impartite astfel:
1. terminale de minereuri, carbune, cocs;
2. terminale de produse chimice;
3. terminale de ciment;
4. terminale de cereale.
 a. 1+2+3+4
b. 1+2+3
c. 2+3+4
d. 1+3

63. Serviciile prestate in porturi, fie de operatorii portuari, fie de alte firme autorizate sa
desfasoare activitati in perimetrele portuare sunt diverse si ele se pot imparti astfel:
1. servicii prestate navelor;
2. servicii prestate marfurilor;
3. servicii prestate echipajelor;
4. alte servicii prestate navelor, marfurilor, echipajelor;
5. servicii generale.
a. 1+2+3+4
b. 1+2+5
c. 1+2+3+4+5
d. 1+3+5

64. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru urmatoarele 3 afirmații:

1. Zona libera reprezinta cea mai complexa forma a regimurilor vamale suspensive.
2. Administrarea zonei libere revine, de regula, unui organ special – Administratia (autoritatea)
Zonei Libere
3. In cazul in care prin înnobilarea unor marfuri se utilizeaza materii prime si materiale din tara
de resedinta a zonei libere, in proportie de 80 - 90 % si mai mult, exportatorii marfurilor pot
beneficia de prime de export proportionale cu valoarea materiilor prime si materialelor indigene
folosite.
a. A.F.A
b. A.A.F
c. F.F.F

65. Avantajele, pentru tara pe teritoriul careia sunt amplasate zone libere, din punct de vedere al
rezultatelor prestatiilor oferite de zona libera sunt urmatoarele:
1. atragerea si dezvoltarea traficului de marfuri in tranzit;
2. utilizarea mijloacelor de transport si manipulare locale (nave, barje, incarcare, descarcare);
3. inchirierea de spatii de depozitare si terenuri pentru investitiile din zona libera;
4. utilizarea fortei de munca autohtone pentru efectuarea diverselor operatiuni si activitati
specifice zonelor libere.
a. 1+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. Niciun raspuns corect

66. Agenţii economici în transporturile maritime sunt reprezentaţi de:

1. acele entităţi economice care au ca obiect de activitate principal sau complementar asigurarea
şi/sau prestarea de servicii de transport (satisfac cererea pe piaţa specifică);
2. de entităţile economice care prin natura activităţii resimt necesitatea de deplasare a bunurilor
în vederea înscrierii în circuitul economic (creează cererea de transport pe piaţa specifică).
a. 1
b. 1+2
c. 2
d. niciun raspuns nu e corect

67. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmații:

1. Cererea de servicii de transport maritim reprezintă volumul de capacitate de transport de
bunuri sau persoane solicitată în circuitul economic, într-o perioadă de timp determinată, la un
nivel de preţ stabilit.
2. Oferta de servicii de transport maritim reprezintă volumul maxim de capacitate de transport de
bunuri sau persoane care poate fi utilizată, într-o perioadă de timp determinată, la un nivel de
preţ stabilit.
3. Productivitatea factorilor de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor corespunzătoare
consumului sau retribuirii factorilor de producţie utilizaţi în activitatea de transport maritim.
a. A.F.A
b. A.A.F
c. F.F.F
68. În proiectul Legii porturilor din România nu se fac însă referiri la uzantele portuare si nici la
obligatiile navelor care opereaza sau stationeaza in porturile românesti.
a. adevarat
b. fals
c. partial adevarat

69. Prin uzuri portuare se intelege totalitatea practicilor portuare cu caracter uniform, care
aplicate in permanenta, prin consimtamantul partilor interesate, capata in decursul timpurilor
valoare de lege locala. Urmatoarele conditii se cer a fi indeplinite pentru ca practicile portuare sa
fie recunoscute ca uzuri portuare:
1. sa fie definite si aplicate uniform pentru a permite o interpretare sigura si fara echivoc a
contractelor sau obligatiilor si drepturilor in toate situatiile;
2. sa fie echitabile pentru a fi considerate valabile si recunoscute de catre tribunale in caz de
litigii,
3. sa fie in concordanta cu principiile de drept, deoarece se pot ivi imprejurari cand uzurile
portuare vin in contradictie cu aceste principii si sa capete un caracter general aplicabil
intr-o directie gresita, care nu este acceptata de comunitatea internationala a tarilor
maritime.
a. 1+3
b. 2+3
c. 3
d. 1+2+3

70. In cele mai multe porturi ale lumii, uzantele portuare cu privire la anuntul de sosire a navei
in portul respectiv, se refera la:
1. pozitia navei;
2. data sosirii aproximative (ETA - estimated time of arrival);
 3. avizari intermediare (10-15 zile inainte de sosirea navei in port);
4. avizarea definitiva (cu 24-28 de ore inaintea intrarii in port).
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4
d. 3+4

71. In cele mai multe porturi ale lumii, uzantele portuare cu privire la conditiile incarcarii si
descarcarii cuprind următoarele elemente:
1. reguli generale;
2. indatoririle navei (la incarcare/descarcare)
3. obligatiile armatorului si ale navlositorului;
4. muncitorii, utilajele si instalatiile;
5. programul de lucru si normele de incarcare/descarcare.
a. 2+3+4+5
b. 1+3+5
c. 1+3+4+5
d. toate

72. Sectiunea 4 - Intrarea, stationarea in port si plecarea marfurilor si a altor articole a Conventiei
privind facilitarea traficului maritim international (FAL) cuprinde:
1. Dispozitii generale
2. Libera practica pentru marfurile destinate exportului
3. Libera practica pentru marfurile destinate importului
4. Containere si palete
5. Incarcaturi nedescarcate in portul de destinatie
a. 2+3+4+5
b. 1+2+3+4+5
c. 2+4+5
d. 1+3+4+5

73. Sectiunea 6 – Dispoziții diverse a Conventiei privind facilitarea traficului maritim

international (FAL) cuprinde:
1. Angajamente si alte forme de garantie
2. Servicii in porturi
3. Activitati de siguranta in caz de catastrofa naturala.
a. 1+2+3
b. 1+2
c. 1+3
d. 2

74. Amenajările portuare sunt alcătuite din:

1. amenajări exterioare: şenalul de acces, dig de protecţie împotriva valurilor, avantport;
2. amenajări interioare: bazine, dane de operare şi zona de uscat.
a. 1
 b. 2
c. 1+2
d. Niciun raspuns nu e corect

75. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmații:

1. Şenalul de acces este un traseu drept care este format dintr-o succesiune de zone drepte care
fac între ele un unghi minim de 30 de grade.
2. Avanportul permite navelor să staţioneze în aşteptarea asistenţei remorcherelor pentru
ocuparea danei de operare.
3. Digurile care protejează avantportul împotriva valurilor sunt făcute să reziste la valuri foarte
mari.
a. A.F.A
b. A.A.A
c. F.F.F

76. Adâncimea bazinului şi cea a danei de operare sunt egale cu suma următoarelor elemente:
1. apei dislocate;
2. marnajului maxim;
3. subadâmcimilor, în funcţie de cantitatea de depuneri solide care se pot forma în port (în
general 1 m).
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
d. 1+2

77. Alegerea între bazinul cu valuri şi bazinul cu maree rezultă dintr-un calcul economic ţinându-
se cont de:
1. costul de construcţie al bazinului şi danelor de operare (care este cel mai mic pentru un bazin
cu valuri);
2. costul de construcţie şi exploatare al ecluzei;
3. costul în funcţie de durata staţionării în port a navelor datorată ecluzării.
a. 1+2
b. 3
c. 1+2+3
d. 2+3

78. Analiza asupra activităţii porturilor evidenţiază o atenţie constantă pentru dotarea
infrastructurală care este permanent adaptată, demonstrând o mare capacitate de planificare.
Analiza ofertei structurale a porturilor ia în consideraţie trei elemente fundamentale:
1. infra/suprastructurile şi mijloacele;
2. planurile de dezvoltare portuară;
3. infrastructurile de legătură versus hinterland;
4. pescajul.
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
 d. 1+2+4

79. Distribuţia infrastructurii pe tip de trafic este determinată de anumite aspecte:

1. mărfurile în vrac solide au o incidenţă mică asupra totalului de cheuri inventariate
comparativ cu procentul pe care îl acoperă în trafic, deoarece este vorba de o categorie de
trafic care necesită o specializare scăzută.
2. procentul de cheuri utilizate pentru mărfuri în vrac lichide este inferior comparativ cu
incidenta pe care o au acestea asupra întregului trafic.
a. 1
b. 2
c.1+2
d. niciun raspuns nu e corect.

80. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmații:

1. Un terminal trebuie conceput, dimensionat şi echipat în funcţie de natura traficului care

trebuie să fie operat aici, la care condiţionează, de asemenea, navele care transportă, mijloacele
şi metodele de manipulare utilizate.
2. Portul este împărţit în zone geografice grupate în jurul anumitor cheuri.
3. Localizat foarte departe de zona istorică a oraşului Constanţa şi de Portul Turistic Tomis,
noul Terminal de Pasageri are o capacitate de operare de 10.000 de pasageri pe an, fiind cea mai
recentă investiţie menită să sporească atractivitatea litoralului românesc.
a. A.F.A
b. A.A.F
c. F.F.F
81. Terminalul modern cuprinde din punct de vedere tehnic:
1. o dană de acostare de aproximativ 30 m lărgime, pe care circulă macarale pe şină sau
macarale mobile şi cele cu furcă;
2. un hangar în jur de 100x50 m, şi de o parte şi de alta a platformei;
3. o zonă mai în spate unde se găseşte o cale de acces şi căi ferate pentru deservirea
hangarului şi platformei, aproximativ 20 m lăţime.
a. 1
b. 1+2
c. 1+2+3
d. Niciun raspuns nu e corect

82. Precizați combinația corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmații:

1. Macaralele de la bordul navei sunt mecanisme înzestrate cu un braţ înclinat şi orientat,
alimentate cu electricitatea produsă de navă.
2. Macaralele de cheu sunt echipate cu un braţ înclinat şi orientat, urcat pe un portic
rulant pe căi ferate.
3. Macaralele mobile pe pneuri sunt acţionate de motorul Diesel şi au caracteristici
comparabile.
a. A.F.A
b. A.A.A
 c. F.F.F

83. Dimensiunile curente ale unui terminal care primeşte nave de 3000 TEU sunt:
1. lungime de 30 m;
2. dană de acostare de 50 m lăţime,
3. un parc de depozitare şi spaţii de circulaţie pe o lungime de 250 m, fie de o „adâncime” totală
de 30 m perpendiculară pe cheu.

a.1+2
b.1+2+3
c.2+3
d.niciun raspuns nu e correct

84. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1.Traficul produselor forestiere în majoritatea porturilor europene este concentrat într-o arie
portuară dedicată.
2. Toate porturile europene au cel puţin un terminal specializat pentru mărfuri în vrac solide,
chiar dacă danele cu o incidenţă scăzută în acest tip de trafic au infrastructurile specifice limitate.
3. În sectorul mărfurilor în vrac lichide, porturile europene au un rol fundamental, evidenţiat prin
volumul de trafic şi prin structurile specializate folosite la depozitarea produselor petroliere.

a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.

85. Terminalul specializat cuprinde:

1. o lucrare de acostaj constituită din doi piloni (sau patru uneori, dacă terminalul trebuie să
primească nave de lungimi diferite);
2. un debarcader de câteva zeci de metri lungime, aşezat între piloni la câţiva metri în spatele
locului de acostare.
a. 1
b. 2
c. 1+2
d. niciun raspuns nu e correct

86.Creşterea în ritm accelerat a traficului maritim mondial, ca urmare a cererii tot mai mari de
materii prime şi produse industriale, a dus la:
1.diversificarea şi specializarea navelor
2. creşterea fără precedent a tonajului flotelor.
a. 1
b. 2
c. niciun raspuns nu e corect
d. 1+2

87. Termenul radă semnifică:

1. gura de vărsare a unui fluviu, spălată mult, în amonte, de maree
2. un golf, un bazin natural sau artificial situat de-a lungul coastei cu acces spre mare, unde
navele găsesc condiţii bune de ancorare şi adăpost.
a. 1
b. 1+2
c. niciun raspuns nu e corect
d. 2

88. Principalele funcţii ale porturilor sunt:

a. Funcţia de transport şi transbord; Funcţia de distribuţie; Funcţia de depozitare; Funcţia de
tranzit; Funcţia industrială.
b. Funcţia de transport şi transbord; Funcţia de distribuţie; Funcţia de depozitare; Funcţia de
tranzit.
c. Funcţia de transport şi transbord; Funcţia de distribuţie; Funcţia de depozitare; Funcţia
de tranzit; Funcţia industrială; Funcţia comercială.

89. În raport cu funcțiile îndeplinite porturile pot fi împărţite astfel:

a. Porturi cu funcţii multiple şi porturi specializate;
b. porturi de tranzit şi porturi de escală
c. porturi pescăreşti şi porturi antrepozit.

90. Prezentaţi în ordine cronologică cele 5 faze de dezvoltare a porturilor:

a. Porturile tradiţionale, Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid, Apariţia terminalelor
pentru mărfuri lichide în vrac şi a mărfurilor unitizate, Dezvoltarea terminalelor
multifuncţionale, Apariţia terminalelor specializate.
b. Apariţia terminalelor specializate, Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid, Apariţia
terminalelor pentru mărfuri lichide în vrac şi a mărfurilor unitizate, Dezvoltarea terminalelor
multifuncţionale, Porturile tradiţionale.
c. Apariţia terminalelor specializate, Dezvoltarea terminalelor pentru vrac solid, Apariţia
terminalelor pentru mărfuri lichide în vrac şi a mărfurilor unitizate, Porturile tradiţionale,
Dezvoltarea terminalelor multifuncţionale.

91. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Achiziţionarea şi livrarea de provizii (ex.: piese de schimb, combustibil, apă, alimente etc.), la
cererea navei, constituie activitatea de aprovizionare a navei, iar persoana care se ocupă direct de
aprovizionare este agentul de aprovizionare (ship chandler).
92. Agenţii maritimi pot fi clasificaţi pe baza unor criterii care vizează specializarea acestora în
rezolvarea diverselor probleme ale activităţii de agenturare. Astfel, având în vedere persoanele
pentru care se desfăşoară activitatea de agenturare, aceştia pot fi:
a. agenţi ai armatorului, agenţi ai navlositorului, agenţi de asigurare.
b. agenţi ai portului, agenţi ai navlositorului, agenţi de reasigurare.
c. agenţi ai armatorului, agenţi ai navlului, agenţi de reasigurare.

93. Agenţii de nave:

a. sunt funcţionari care activează în cadrul agenţiilor maritime, ocupându-se direct de
agenturarea (asistenţa) navelor pe timpul staţionării acestora în portul de reşedinţă al
agenţiei respective.
b. au ca obiect de comerţ medierea navlositorilor, a vânzărilor de nave, a asigurărilor, etc., pentru
care primesc un comision. Ei lucrează în cadrul agenţiilor maritime specializate în susţinerea
activităţilor de brokeraj.
c. au rol intermediar în încheierea contractelor de navlosire. Aceştia pot lucra fie pentru un
navlositor (charter’s brokers) ocupându-se de procurarea de capacitatea de transport, fie pentru
un armator (owner’s brokers), ocupându-se de procurarea de navluri.

94. Agenţii de navlosiri:

a. sunt funcţionari care activează în cadrul agenţiilor maritime, ocupându-se direct de
agenturarea (asistenţa) navelor pe timpul staţionării acestora în portul de reşedinţă al agenţiei
respective.
b. au ca obiect de comerţ medierea navlositorilor, a vânzărilor de nave, a asigurărilor, etc., pentru
care primesc un comision. Ei lucrează în cadrul agenţiilor maritime specializate în susţinerea
activităţilor de brokeraj.
c. au rol intermediar în încheierea contractelor de navlosire. Aceştia pot lucra fie pentru un
navlositor (charter’s brokers) ocupându-se de procurarea de capacitatea de transport, fie
pentru un armator (owner’s brokers), ocupându-se de procurarea de navluri.

95. Agenţii intermediari:

a. sunt funcţionari care activează în cadrul agenţiilor maritime, ocupându-se direct de
agenturarea (asistenţa) navelor pe timpul staţionării acestora în portul de reşedinţă al agenţiei
respective.
b. au ca obiect de comerţ medierea navlositorilor, a vânzărilor de nave, a asigurărilor, etc.,
pentru care primesc un comision. Ei lucrează în cadrul agenţiilor maritime specializate în
susţinerea activităţilor de brokeraj.
c. au rol intermediar în încheierea contractelor de navlosire. Aceştia pot lucra fie pentru un
navlositor (charter’s brokers) ocupându-se de procurarea de capacitatea de transport, fie pentru
un armator (owner’s brokers), ocupându-se de procurarea de navluri.

96. Agenţii de aprovizionare (ship chandlers) sunt:

a. persoane care au un rol intermediar în încheierea asigurărilor şi se ocupă de asigurarea
navelor, pe de o parte, şi a mărfurilor, pe de altă parte, în diferite situaţii.
b. persoane cu rol intermediar în vânzarea de nave. Brokerii care se ocupă cu vânzarea de nave
sunt remuneraţi printr-un comision de brokeraj.
c. persoane care au au rol intermediar între încărcător sau navlositor şi armator.
d. funcţionari care activează în cadrul unor întreprinderi comerciale, ocupându-se direct
de aprovizionarea navelor pe timpul staţionării acestora în port.

97. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

În prezent durata operaţiunilor privind avizarea, strângerea echipei de control, deplasarea la navă
şi controlul propriu-zis de sosire în porturile româneşti durează 180 până la 240 de minute,
comparativ cu restul porturilor lumii unde controlul de sosire realizează încă de la sosirea în radă
a navei, ceea ce permite ca operaţiunile de încărcare-descărcare să înceapă în maximum 60 de
minute de la acostare în dană.

98. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Autorităţile publice vor accepta declaraţia generală fie că este datată şi semnată de comandant,
agentul navei sau de orice altă persoana competentă, autorizată corespunzator de către
comandant, fie că este autentificată într-un mod considerat acceptabil de respectiva autoritate
publică.

99. Istoricul operării (Statement of Facts) este documentul care reflectă modul în care a fost
operată o navă comercială într-un anumit port, fiind necesar armatorilor şi navlositorilor pentru
calcularea time-sheet-ului. În baza istoricului operării, agentul de nave foloseşte următoarele
documente:
1. fişele de stivatori;
2. procesele verbale de întrerupere a operaţiunilor;
3. notice of readiness (NOR);
4. certificate de inspecţie a hambarelor.
a. 1+3+4
b. 2+3+4
c. 2+3
d. 1+2+3+4

100. Time-sheet-ul (Foaia timpului) este documentul care arată în mod amănunţit (pe zile, ore şi
chiar munute) cum a fost folosit timpul de către navă în perioada de escală într-un port pentru
efectuarea operaţiunilor de încărcare respectiv descărcare. Datele înscrise în time-sheet au la
bază:
1. contractul de navlosire sau comercial;
2 istoricul operării.
a. 1
b. 2
c. 1+2
d. Niciun raspuns nu e corect.

101. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Tariful de agenturare reprezintă acel complex de taxe care se impun asupra navelor în porturi,
în funcţie de anumite criterii (felul şi greutatea încărcăturii, tipul vasului, navlul, etc.) pentru
diversele servicii pe care le prestează agentul în favoarea armatorului.

102. Serviciile tradiţionale ale portului reprezintă cea mai importantă activitate dintr-un port.
Însă alte categorii de servicii moderne pot determina o creştere a eficienţei şi productivităţii unui
port modern. Acestea pot fi:
a. serviciile oferite de terminalele specializate,
b. asigurarea unei reţele de transport intermodal,
c. introducerea unui sistem de informatizare la nivel de port,
d. introducerea sistemului EDI (schimb electronic de date) între porturi,
e. toate răspunsurile sunt corecte,
f. niciun răspuns nu e corect.

103. Serviciile oferite de portul Constanţa pot fi împărţite pe diferite criterii:

a. servicii tradiţionale şi servicii moderne;
b. servicii prestate navelor, mărfurilor, echipajelor, celorlalţi clienţi ai portului.
c. a+b

104. Dintre serviciile prestate echipajelor, fac parte:

a. asigurarea navelor cu echipaj sau completarea acestora;
b. servicii medicale;
c. repatrierea membrilor de echipaj;
d. învoiri ale membrilor de echipaj;
e. prevederi vamale;
f. toate răspunsurile sunt corecte.

105. În general, există trei tipuri de regim legal pentru porturi:

1. porturi sub conducerea centralizată;
2. porturi autonome sub conducere descentralizată;
3. porturi sub conducere privată.
a. 1+2
b.2+3
c.1+3
d.1+2+3

106. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Din punct de vedere legal, regimul autorităţii porturilor autonome nu exclude toate legăturile cu
statul, fiind un mod de conducere care recunoaşte personalitatea juridică şi autonomia financiară
a autorităţii portuare și având ca obiect, în special, disocierea de politica bugetară a statului, care,
în mod obişnuit, controlează şi inspectează conturile întreprinderilor din subordine.
107. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:
În cazul unei administrări private a unui terminal, este adoptată adesea soluţia contractuală, cu
alte cuvinte, autoritatea portuară oferă o concesiune pentru construirea şi operarea facilităţilor şi
concesionarea unei zone de port către companii private.
108. Servicii portuare reprezintă:
a. servicii prestate pentru nave, mărfuri şi pasageri, infrastructură şi suprastructură
portuară;
b. totalitatea construcţiilor, instalaţiilor şi echipamentelor cu caracter fix sau mobil, amplasate pe
infrastructura portuară şi necesare bunei funcţionări a serviciilor prestate în porturi;
c. părţi delimitate în interiorul portului în care nu se efectuează operaţiuni de
încărcare/descărcare mărfuri: şantiere navale, baze militare.

109. Din punct de vedere al formei de proprietate asupra infrastructurii portuare, porturile sunt
clasificate astfel:
1. porturi publice, a căror infrastructură aparţine domeniului public;
2. porturi private, a căror infrastructură este proprietate privată.
3. porturi maritime;
4.porturi situate pe căile navigabile interioare.
a. 1+3
b. 1+2
c. 2+3
d. 3+4

110. Din punct de vedere al obiectului de activitate, porturile sunt clasificate astfel:
1. porturi publice,
2. porturi comerciale;
3. porturi de agrement;
4. porturi militare sau zone speciale din porturi.
a. 1+2+3
b. 1+3+4
c. 2+3+4

111. În general, există trei tipuri de regim legal pentru porturi:

1. porturi sub conducerea centralizată;
2. porturi autonome sub conducere descentralizată;
3. porturi sub conducere centralizata si privata.
4. porturi sub conducere privată.
a. 1+2+3
b. 1+2+4
c. 2+3+4

112. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Din punct de vedere legal, regimul autorităţii porturilor autonome nu exclude toate legăturile cu
statul, fiind un mod de conducere care recunoaşte personalitatea juridică şi autonomia financiară
a autorităţii portuare și având ca obiect, în special, disocierea de politica bugetară a statului, care,
în mod obişnuit, controlează şi inspectează conturile întreprinderilor din subordine.

113. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1. Personalul porturilor autonome se supune regulilor legii comune, cu alte cuvinte, echipa de
conducere nu este limitată de constrângerile reglementărilor serviciului civil, şi salariile mari pe
care le primesc, comparativ cu funcţionarii publici, atrag un grup dinamic şi eficient.
2. În Portugalia, toate porturile comerciale nu sunt autonome.
3. Activitatea de autorizare este reglementată prin Ordin al Ministrului Transporturilor.
Autorizarea este necesară pentru toţi agenţii economici ce prestează servicii publice portuare şi
pentru cei ce prestează serviciile portuare menţionate în ordin, precum şi pentru cei ce efectuează
lucrări de asistenţă şi salvarea navelor sau execută construcţii şi reparaţii hidrotehnice.
a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.

114. Obiectivele Autorităţii Portuare ar trebui să fie concentrate, cu precădere, pe finanţare,

operare portuară şi recuperarea cheltuielilor, care pot contribui la:
1. menţinerea unei ordini interne a costurilor;
2. atragerea de investiţii externe şi stabilizarea fluxurilor de numerar pe termen lung;
3. perfecţionarea tehnică şi garantarea unei stabilităţi a costurilor pe termen lung;
4. înlocuirea şi extinderea infrastructurii şi a suprastructurii portuare;
5. dezvoltarea unei concurenţe în deplină concordanţă cu regulile pieţei.
a. 1+3
b. 3+4+5
c. 1+2+3+4+5

115. Operatorii portuari deţin un rol cheie în comunitatea portuară, având ca obiective
maximizarea profitului, dezvoltarea şi divizarea pieţei. Organizaţiile din cadrul sistemului
portuar au următoarele roluri:
1. reglementează activităţile economice şi operaţiunile portuare;
2. planifică operaţiunile viitoare şi investiţiile de capital;
3. administrează serviciile nautice şi facilităţile portuare;
4. promovează serviciile portuare şi dezvoltarea economică;
5. se ocupă de manipularea şi depozitarea mărfurilor;
6. furnizează servicii auxiliare.
a. 1+2+4+5
b. 3+4+5+6
c. toate raspunsurile sunt corecte
d. niciun raspuns nu e corect

116. Planificarea dezvoltării portuare trebuie să urmărească:

1. compatibilitatea planurilor de dezvoltare cu condiţiile de utilizare a teritoriului portuar;
2. impactul planurilor de dezvoltare portuară asupra zonelor învecinate (mediul înconjurător,
traficul, facilităţile, drumurile, etc.);
3. potrivirea planurilor de dezvoltare portuară în contextul competiţiei portuare la nivel
internaţional, naţional şi regional.
a. 1+3
b. 1+2+3
c. 2+3

117. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1.Autoritatea Portuară, în porturile de tip „Service Ports”, oferă toate serviciile caracteristice
acestui sistem portuar; porturile deţin, întreţin şi operează toate bunurile disponibile (fixe sau
mobile), iar activitatea de manipulare a mărfii este realizată de către forţa de muncă angajată
direct de Autoritatea Portuară.
2. În porturile de tip „Tool Ports”, Autoritatea Portuară deţine, dezvoltă şi întreţine atât
infrastructura cât şi suprastructura portuară (instalaţiile de manipulare a mărfurilor, macaralele de
cheu, autostivuitoarele, etc.).
3. Modelul de management „Private Service Ports” este puţin utilizat, el putând fi întâlnit doar
în anumite porturi din Marea Britanie şi Noua Zeelandă, fiind considerat o formă extremă a
reformei portuare.
a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.

118. Pentru guvern există două probleme principale, asociate cu investiţiile directe în facilităţile
portuare:
1. modalitatea de procurare a fondurilor necesare;
2. modalitatea de recuperare a investiţiilor;
3. modalitatea de folosire a fondurilor necesare;
4. modalitatea de folosire a investiţiilor.
a. 1+2
b. 3+4
c. 2+4

119. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Operatorii portuari şi furnizorii de servicii portuare care preiau instalaţiile şi echipamentele de la
Autoritatea Portuară au nevoie, în primii ani de activitate, de capital de muncă şi mai puţin de
capital pentru investiţii.
120. Strategiile principale utilizate de către managerii portuari pentru îmbunătăţirea performanţei
organizaţionale şi operaţionale portuare sunt:
1. modernizarea administraţiei şi managementului portuar;
2. liberalizarea sau reorganizarea serviciilor portuare;
3. comercializarea;
4. privatizarea.
a. 1+2
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4

121. Comercializarea serviciilor portuare se caracterizează prin:

1. descentralizarea procesului de luare a deciziilor;
2. slăbirea guvernării autoritare a portului.
a. 1
b. 2
c. 1+2
d. niciun raspuns nu e corect

122. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1. Serviciile maritime sunt activităţi asociate activităţilor portuare, având scopul asigurării
promptitudinii şi siguranţei navelor în porturi, în timpul acostării la dană sau la ancoră.
2. Anumite servicii maritime depind, în mare măsură, de obligaţiile maritime portuare şi de
jurisdicţia Autorităţii Portuară care le furnizează.
3. Căpitănia Portuară administrează activităţile portuare legate de siguranţa maritimă şi de
protecţia mediului maritim.
a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.

123. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1. Piloţii reprezintă un grup de profesionişti, adesea foşti comandanţi de nave, care deţin o
poziţie aparte în mediul portuar, iar succesul managementului navelor depinde foarte mult de
funcţionarea eficientă a acestora.
2. Serviciile de remorcaj sunt furnizate adesea de către firmele private dar, când volumul
traficului este foarte mare şi, prin urmare, firmele private nu pot face faţă cererii, Autoritatea
Portuară este nevoită, de asemenea, să furnizeze astfel de servicii.
3. În porturile mici, serviciile de acostare pot fi furnizate de stivatorii locali, pe când în porturile
mari serviciul este adesea furnizat de firmele specializate private.
a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.

124. În principiu, serviciile de control al traficului pot fi trecute sub administrarea privată în baza
unui contract de concesionare. Anumite aspecte ale acestor servicii ar trebui regularizate de
autoritatea competentă, printre care:
1. funcţia de management şi control al navelor, funcţia de informaţie şi comunicaţie, funcţia de
urgenţă;
2. tipurile şi specificaţiile radarelor şi programele de monitorizare a traficului;
3. nivelurile de calificare ale personalului;
4. procedurile de raportare către serviciul de control al traficului;
5. tarifele.
a. 1+2+5
b. 2+3+4
c. 1+2+3+4+5
125. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:
Deşi elementele de suprastructură portuară au acţiune simultană asupra mărfurilor şi se conjugă
armonios ele pot fi grupate în trei categorii distincte: instalaţii portuare, utilaje portuare şi
mijloace portuare de operare a mărfurilor.
126. Sistemul de transfer al danei reprezinta:
a. transferul mărfurilor de la navă spre exteriorul portului (sau invers), efectuat printr-o
dană sau un ansamblu de dane;
b. proiectarea măsurilor necesare pentru egalizarea capacităţilor de transfer prin fiecare
componentă;
c. un proces cu o desfăşurare în timp mai îndelungată decât cele care se realizează prin sistemul
de manipulare a mărfurilor de la navă la cheu astfel încât de regulă acesta nu pune probleme
deosebite de dimensionare faţă de sistemul de manipulare.

127. După descărcarea mărfurilor din navă acestea pot urma una din cele trei rute alternative:
a. ruta directă, ruta inversă si ruta semidirectă
b. ruta indirectă, ruta semidirectă si ruta directă
c. ruta inversă, ruta transversală si ruta semidirectă.

128. Pentru operaţiile de încărcare secvenţele din ciclul de transfer al mărfurilor de la cheu la
navă sunt:
1. pregătirea mărfii pe cheu şi prinderea sarcinii în cârligul macaralei;
2. transferul sarcinii de pe cheu peste copastia navei în magazia acesteia;
3. desprinderea sarcinii din cârligul macaralei şi stivuirea mărfii în navă;
4. revenirea macaralei la cheu cu cârligul pregătit pentru prinderea unei noi coţade.
a. 1+2+4
b. 2+3+4
c. 2+3
d. 1+2+3+4

129. Realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare a utilajelor are o serie de implicaţii,
dintre care mai importante sunt:
1. creşterea perioadei de timp în care utilajul este în stare de funcţionare şi realizarea producţiei
conform graficelor;
2. creşterea randamentului şi a preciziei de funcţionare a utilajelor;
3. realizarea unor activităţi de întreţinere şi reparare de calitate superioară, contribuie la
reducerea costurilor de producţie şi implicit la creşterea eficienţei activităţii de producţie.
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3

130. Operaţiile fundamentale ce se efectuează într-un port sunt următoarele:

1. operaţii de transbordare pe cheu ;
2. operaţii in interiorul depozitelor ;
3. operaţii de transbordare pe frontul depozitului ;
4. deplasarea mărfurilor pe teritoriul portului .
a. 2+3+4
b. 1+3+4
c.1+2+3+4
131. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:
Prin grad de ocupare a unei dane se înţelege raportul procentual dintre timpul total da staţionare
la operare a navelor într-o unitate de timp şi timpul total în unitatea de timp respectivă (de regulă
anual), în care dana este disponibilă pentru operare.

132. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Costurile portuare se compun din doua părţi:
a) o componentă variabilă, care este independenta de traficul portuar şi care include costurile de
investiţie pentru construcţia danei şi pentru dotarea acesteia (magazii, macarale, platforme,
instalaţii etc.);
b) o componenta fixă, care depinde de traficul prin dană şi care include costul cu forţa de muncă,
cheltuielile administrative, combustibilii, lubrifianţii şi energia electrică, costurile de întreţinere a
echipamentelor etc.

133. Costurile staţionării navei în port se compun din:

1. costul staţionării navei la dana pentru operare;
2. costul staţionării navei pentru intrarea la operare, deci costul timpului de aşteptare pentru
eliberarea danei în vederea operării.
a. 1+2
b. 1
c. 2
d. niciun raspuns nu e corect

134. În general, nivelul de calitate al serviciilor portuare depinde de o serie de factori, printre
care:
1. calitatea personalului;
2. calitatea dotărilor şi echipamentului;
3. structurile organizatorice şi tehnologice;
4. structura proceselor de lucru şi tehnologiile de execuţie a acestora;
5. politica efectivă de implementare şi voinţa conducerii de a căuta în permanenţă soluţii pentru
creşterea continuă a calităţi serviciilor portuare.
a. 1+3+5
b. 2+3+4+5
c. 1+2+3+4+5

135. Precizati combinatia corectă Adevarat / Fals pentru următoarele 3 afirmatii:

1. Activitatea portuară reprezintă un segment important pe piaţa românească ca suport pentru
marina comercială şi industria constructoare de nave ca şi pentru alte subsectoare ale sectorului
de transport şi de comerţ maritim.
2. Creşterea continuă a calităţii serviciilor portuare este obiectivul principal al monitorizării şi
chiar al anticipării cerinţelor clienţilor.
3. Un factor principal în performanţa portuară îl are calitatea dotărilor şi serviciilor portuare.
a. A.A.A
b. A.A.F
c. F.F.F
d. A.F.A.
136. Este necesară măsurarea performanţelor activităţii portuare deoarece:
1. operatorii portuari trebuie să verifice dacă serviciile prestate clienţilor se îmbunătăţesc sau se
înrăutăţesc şi dacă se utilizează corespunzător dotările şi resursele din dotare;
2. cei care planifică activităţile portuare trebuie să ştie dacă există tendinţe de schimbare
calitativă sau cantitativă a modului de utilizare a danelor;
3. trebuie făcute comparaţii pertinente cu alte porturi astfel încât consultanţii să poată identifica
politicile şi măsurile necesare pe care le vor propune pentru îmbunătăţirea activităţii.
a. 1+3
b. 1+2+3
c. 2+3

137. Pentru a avea o eficienţă maximă, în cadrul unităţii portuare există doua grupe de indicatori
mai des folosiţi:
1. Indicatori de producţie;
2. Indicatori de utilizare a dotărilor portuare.
3. Indicatori de stagnare;
4. Indicatori de neutilizare a dotărilor portuare.
a. 1+3
b. 1+2
c. 3+4

138. În ceea ce priveşte traficul, porturile au ca indicatori pe:

1.viteza de transfer realizată la dană, denumită uzual în porturi, traficul danei;
2. viteza de transfer realizată pe navă, denumită norma de operare a navei;
3. viteza de transfer realizată de o echipă sau norma de lucru.
a. 1+2+3
b. 2+3
c. 1+3
d. niciun raspuns nu e corect.

139. În practică, valoarea gradului de ocupare pentru fiecare grup caracteristic de dane depinde
de următorii factori principali:
1. modul în care sosesc navele şi posibilităţile de planificare ale sosirilor;
2. numărul de dane la care se poate face operarea navelor respective;
3. eficacitatea şi flexibilitatea sistemului de alocare a danelor şi de planificare a activităţii de
operare a navelor;
4. timpul mediu de staţionare la dană a navelor.
a. 2+3+4
b. 2+4
c. 1+2+3+4
d. 1+3+4

140. Principalii indicatori care dau informaţii asupra productivităţii sunt:

1. productivitatea efectivă a prelucrării navei;
2. indicatorii ai productivităţi muncii.
a. 1
b. 2
c. 1+2
d. niciun raspuns nu e corect.

141. Precizaţi dacă următoarea afirmaţie este adevărată sau falsă:

Antreprenorul de transport multimodal se angajează să asigure deplasarea mărfurilor “din-poartă-
în-poartă” folosind cel puţin două moduri de transport diferite, emite un singur document de
transport şi îşi asumă responsabilitatea pentru întreaga

142. Numărul şi capacitatea macaralelor folosite in porturi este foarte mare. Care porturi au un
minim de 34 şi un maxim de 49 de macarale, cu o capacitate care oscilează între 68-75 de t?
a. Hamburg, Bremen şi Rotterdam
b. Hamburg, Bari şi Rotterdam
c. Hamburg, Bremen şi Barcelona