Sunteți pe pagina 1din 15

ACADEMIA NAVALA ``MIRCEA CEL BATRAN``

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI MANAGEMENT NAVAL SI PORTUAR

Proiect
LOGISTICA PORTUARA

STUDENTA: TANASE RAMONA ELENA


GRUPA: 472 C
PROFESOR: NICOLAE FLORIN
FILIP ADRIANA
1
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


Cantitatea Distanţa
De la ... la ... Marfă totală de marfă de transport
transportată
Vagon – Navă Fier vechi balotat 75 de baloturi În navă: 32 m
0,8 t/balot =>75*0.8= 60 tone

A. Activitatea de comerţ
Din datele prezentate în tema de proiectare rezultă că marfa a sosit în port în România, pe
cale ferată, în vagoane. Având în vedere că fluxul de transfer este de la uscat către mare, iar ţara
de origine este România şi cea de destinaţie este Anglia, rezultă că activitatea comercială este de
export. Portul de plecare este Constanţa, iar portul de destinaţie este Manchester.

B. Ruta de transfer
Marfa este preluată de vagon şi rezultă că transferul se face pe ruta directă.
Costurile rutei directe sunt mai mici decât pe ruta indirectă, deoarece sunt eliminate costurile
de depozitare şi cele de transport intern.
Ruta directă reprezintă modul ideal de transfer, care se efectuează direct între mijloacele de
transport implicate în vehicularea mărfurilor. Poate fi utilizată numai când există o bună corelare
a subsistemelor de transport, precum şi între acestea şi subsistemul de transfer, respectiv cu
capacităţile portuare afectate încărcării, descărcării, manipulării.
În majoritatea porturilor maritime, interacţiunea: transportul feroviar - transport maritim este
dominantă. În cazul aplicării rutei directe de transfer vagon - navă, timpul de staţionare a navei
este mai mare, pentru că ritmul transbordării este determinat de productivitatea operaţiilor de
încărcare - descărcare, realizată în transportul feroviar.

C. Descrierea succintă a tehnologiei


Conform specificaţiilor din tema de proiectare, marfa este preluată din vagon cu o macara de
cheu, este depusă în hambarul navei, iar apoi este transportată cu ajutorul unor electrostivuitoare
în interiorul hambarului (32 m).
Fierul vechi este încărcat la bordul navei astfel:
1. Echipa de docheri prinde baloturile cu fier vechi de sistemul de cârlige al macaralei de
cheu.
2. Macaraua preia coţada de marfă.
3. Macaraua deplasează coţada de marfă în interiorul navei, în lumina gurii de hambar.
2

4. Marfa este depusă în hambar.


Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


5. Echipa de docheri desface coţada.
6. Cu ajutorul unor electrostivuitoare, marfa se va stivui în interiorul hambarului navei.

D. Schema tehnologică adoptată şi codificarea acesteia


Schema tehnologică a variantei adoptate pentru proiectare se alege din catalogul de scheme
tehnologice, Anexa 2, utilizat la determinarea normelor de protecţie în porturile maritime
româneşti.
Conform celor precizate anterior, se alege varianta în care marfa este preluată din vagon cu
macaraua, depusă în hambar, iar apoi este preluată de electrostivuitoare şi stivuită. Varianta aleasă
este cea care are codul 61 (Anexa 2).
Navele moderne au gurile de hambar foarte mari, iar lăţimea gurii de hambar este identică cu
lăţimea hambarului.
Schema tehnologică corespunzătoare variantei adoptate este prezentată în Figura D.1.

Figura D.1. Varianta tehnologică de manipulare în transbord direct de la vagon la navă

În conformitate cu structura codificării tehnologiilor de manipulare a mărfurilor practicată în


porturile maritime româneşti, o variantă tehnologică de manipulare a unei anumite categorii de
marfă se codifică prin:

1. Simbolul punctelor de început şi de sfârşit ale fluxul de manipulare a mărfurilor. În acest


caz punctul de început este vagonul (V), iar cel de sfârşit este nava (N).
2. Codul operaţiunii conform catalogului este 61.
3. Codul categoriei de marfă manipulată stabilit din nomenclatorul de clasificare a
categoriilor de mărfuri manipulate în porturile maritime româneşti, Anexa 3.
3
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


Conform celor prezentate în Anexa 3, marfa ambalată în baloturi de 1 tonă face parte din
categoria de produse metalurgice ambalate în baloturi < 1.000 kg şi se încadrează în categoria
produselor metalurgice, sosite în port unitizate: balotate (M), subgrupa u1, codul categoriei
mărfurilor stabilite prin tema de proiect fiind Mu1.
Simbolul variantei tehnologice adoptate este: VN 61 Mu1.

E. Fazele tehnologice şi elementele definitorii pentru proiectarea tehnologiei

E1. Fazele tehnologice ale operaţiunii


În conformitate cu fluxul de transport prezentat în figura D.1. fazele tehnologice ale variantei
adoptate sunt:
A. Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua de cheu (MK).
B. Preluat marfă şi transportat baloturi cu electrostivuitorul în hambarul navei.

E2. Elementele definitorii ale fiecarei faze tehnologice

A. Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua de cheu (MK)

Transferul mărfii se face astfel:


1. Sarcina este preluată din vagon cu ajutorul unei echipe de docheri: şeful dirijează
macaraua, iar un docher fixează dispozitivul de ridicare de baloturi.
2. Marfa este transferată peste bord.
3. Marfa este depusă în apropierea locului din lumina gurii de hambar, unde urmează să fie
preluată de electrostivuitor.
4. Dispozitivul de ridicare este desprins de un docheri.
5. Cârligul gol este transferat peste bord pentru a prelua o nouă coţadă.

Sarcina pe ciclu este:


Qa = 4 t (0.8t*5baloturi)
Numărul total de cicluri:
4

Qatotal = 75/5 = 15cicluri


Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


Pentru a aprecia durata ciclului macaralei, vom lua în considerare experienţa portuară care
stabileşte că pentru produsele metalurgice, în funcţie de natura mărfii, greutatea şi dimensiunile
coţadei şi caracteristicile tehnice ale macaralei, ale sculelor şi dispozitivelor folosite, acest timp
este de cca. 160 – 240 s. Timpul de depunere a sarcinii este format din timpul de transfer de către
macara a celor 5 baloturi şi este egal cu Tcc. Astfel, Tcc a fost adoptat la:
Tcc = 220 s
Tcctotal = 220s*15ciclori = 3300s = 55min ≈ 1h

B. Preluat marfă şi transportat baloturi cu electrostivuitorul în hambarul navei

B1. Distanţa de transport


Conform emei de proiectare, distanţa medie de transport în hambarul navei este de 32 m.
Dat = 32 m
B2. Vitezele de transport
Conform datelor rezultate din experienţa portuară în manipularea produselor metalurgice,
vitezele de transport cu utilajele portuare de transport interior şi timpii de imobilizare pentru
preluare/ depunere sau cuplare/ decuplare sunt prezentate în tabelul A.2. din Anexa 1.
Se vor adopta viteze medie de deplasare ale electrostivuitorului şi în cazul în care este
plin şi în cazul în care este gol.

Vap = 5 km/h = 1,38 m/s – viteza de deplasare a electrostivuitorului plin


Vag = 7 km/h = 1,94 m/s – viteza de deplasare a electrostivuitorului gol

B3. Timpii de preluare şi depunere a sarcinii

În cazul preluării baloturilor şi depunerii sarcinii, trebuie executate o serie de manevre:


1. Poziţionarea electrostivuitorului în dreptul balotului ce trebuie preluat.
2. Ridicarea balotului.
3. Poziţionarea electrostivuitorului pentru deplasarea cu balotul prin magazie.
Se va adopta din tabelul A.2., o valoare medie pentru toate aceste manevre:
5
Page

Tap = 6 s

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


În cazul depunerii balotului în hambarul navei, se va adopta o valoare medie din tabelul
A.2.:
Tad = 5 s

B4. Durata ciclului de transport


Ciclul de transport al electrostivuitorului ce lucrează în interiorul hambarului este compus
din suma timpilor de preluare a unui balot, transportul acestuia în hambar şi depunerea lui.
Tac = Tap + Dat/Vap + Tad + Dat/Vag
Tac = 6 + 32/1,38 + 5 + 32/1,94 = 6 + 23,18 + 5 + 16,49 s
Tac ≈ 51 s

E3. Alegerea şi prezentarea principalelor utilaje, scule şi dispozitive

Principalele utilaje, scule şi dispozitive folosite pentru manipularea baloturilor în cadrul


variantei tehnologice alese, sunt:
1. Mijloace de protecţie pentru docheri:
Docherii vor utiliza în mod obligatoriu mijloace de protecţie adecvate: căşti de protecţie,
mănuşi şi şorţuri.

2. Macaraua de cheu:
Din tabelul de utilaje disponibile rezultă că la sarcina nominală a cotadei de 4 t se pot
folosi 2 macarale de cheu cu SWL = 6,3 t. Macaralele de cheu utilizate sunt macarale electrice cu
braţ oscilant patrulater ce se deplasează pe căi de rulare montate pe coronamentul cheului,
paralel cu faţa acestuia. Capacitatea de ridicare este utilizată în proporţie de 63,5%.
6.3t=100%
4t=x%
4000/6.3=63.49% ≈ 63,5%
6
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


Figura E.1.
3. Dispozitivul de ridicare a baloturilor cu macaraua:
Pentru prinderea baloturilor în cârligele macaralei se va folosi următorul tip:

Figura E.2.
7
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


Figura E.3.

Figura E.4.
8
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


4. Electrostivuitorul
Greutatea sarcinii este de Q = 0.8 t.
Se va utiliza numărul necesar (2) de stivuitoare din cele 4 electrostivuitoare disponibile,
dotate cu furci frontale şi care au o sarcină maximă admisibilă de 1 t.

E4. Capacitatea intrinsecă a fiecărui subsistem în parte

Conform definiţiei, capacitatea intrinsecă a unui subsistem sau a unei faze tehnologice
este acea performanţă care poate fi menţinută în mod constant pe parcursul întregului schimb de
lucru. În cazul variantei tehnologice adoptate, capacitatea intrinsecă se va calcula mai întâi la
nivel orar ca produsul dintre sarcina manipulată şi numărul de cicluri pe oră pentru fiecare fază
tehnologică.
Se obţin astfel următoarele capacităţi intrinseci orare:

A. Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua de cheu (MK)


Cia = Qa x (3600/Tcc) = 4 x (3600/220) = 65,44 t/h
Cia = 65 t/h

B. Preluat marfă şi transportat baloturi cu electrostivuitorul în hambarul navei


Cib = Q x (3600 / Tac)
Cib = 0.8 x (3600/ 51) = 56,46 t/h
Cib ≈ 56 t/h

Pentru faza B, numărul de electrostivuitoare care vor lucra în navă, este de:
Nest = Cia / Cib = 65 / 56
Nest = 1,16

E5. Performanţa reală a variantei tehnologice


În ceea ce priveşte performanţa reală, respectiv producţia realizată, trebuie ţinut cont că
în practică apar o serie de întreruperi şi întârzieri inerente care fac ca să nu poată fi atinsă decât
9
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


numai uneori, capacitatea intrinsecă, performanţa reală fiind, de regulă, mai mică cu 15 – 25 %
faţă de cea mai mică capacitate intrinsecă a fazelor tehnologice.
În cazul exportului, întreruperile şi întârzierile voi fi mai mici decât în alte situaţii
deoarece sunt asigurate toate condiţiile pentru ca marfa să fie manipulată în condiţii
corespunzătoare. În consecinţă, se adoptă o valoare Rcia = 15% pentru rezerva de capacitate, iar
performanţa reală a variantei tehnologice va fi:
Pfh = (1 – Rcia) x Cia = (1 – 15/100) x 65 = 55,25 t/h
Pfh = 55 t/h

Pentru cealaltă fază tehnologică, rezerva de capacitate (%) este:


Rcib = (Cib – Pfh) / Cib x 100 = (56 – 55) / 56 × 100
Rcib = 17%

Pentru a determina performanţa reală pe întreg schimbul, respectiv producţia pe formaţie


şi schimb, trebuie să se ia în considerare timpul de lucru efectiv pe schimb care reprezintă (0,75
– 0,8) din durata schimbului de lucru, diferenţa fiind timpul suplimentar necesar desfăşurării
activităţii. Acesta este constituit din timpul de pregătire – încheiere (Tpi), timpul de deservire
tehnico – organizatorică (Tdo), timpul de întreruperi organizatorice (Tio) şi timpul de odihnă şi
necesităţi fireşti (Ton).
Conform studiilor făcute în portul Constanţa privind structura timpului de lucru şi
valorile timpilor menţionaţi anterior, rezultă că dintr-un schimb de lucru de 12 h (program de
lucru 12/24), timpul de pregătire – încheiere (Tpi) este 0,666 ore, timpul de deservire
tehnico – organizatorică (Tdo) este 0,142 ore, timpul de întreruperi organizatorice (Tio)
este 0,5 ore, iar timpul de odihnă şi necesităţi fireşti (Ton) este 12% din timpii de mai sus:
Ton =12 x (0,666 + 0,142 + 0,5) /100 =1,284 ore
Timpul suplimentar al schimbului va fi:
Ts = Tpi + Tdo + Tio + Ton =0.666 + 0.142 + 0.5 + 1.284
Ts = 2,59 ore
Rezultă că timpul operativ pe schimb va fi:
Top/s = Ds – Ts = 12 – 2,59 = 9,42 (78,5%)
Top/s = 9,42 ore
10

Rezultă pentru producţia pe formaţie şi pe schimb, o valoare de:


Page

Pfs = Pfh x Top/s


Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019
Pfs = 55 x 9,42 = 565,2 t/sch
Pfs = 518,1 t/sch

E6. Dimensionarea numărului de docheri/ conducători de utilaje


Numărul de docheri şi de conducători de utilaje se stabilesc pe fiecare fază, în funcţie de
necesităţile de manipulare a mărfii în faza respectivă.

A. Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua de cheu (MK)


Necesar:
1 şef de formaţie care dirijează macaraua până la nivelul necesar preluării sarcinii;
2 docheri pentru coţarea baloturilor în sistemul de cârlige al macaralei;
1 macaragiu pentru transferul cu macaraua a coţadei de marfă de la vagon în lumina gurii de
hambar.

B. Preluat marfă şi transportat baloturi cu electrostivuitorul în hambarul navei


Necesar:
1 electrostivuitorist pentru transportul baloturilor în hambarul navei.

E7. Fişa tehnologică a operaţiunii


Elementele definitorii pentru proiectarea variantei tehnologice adoptate precum şi
rezultatele obţinute în urma calculelor de stabilire a capacităţilor intrinseci şi a performanţei
reale, sunt sintetizate în Fişa tehnologică a operaţiunii.
Aceasta cuprinde detalii privind măsurile pentru asigurarea, în cadrul procesului
tehnologic utilizat, a securităţii şi sănătăţii în muncă şi apărarea contra incendiilor; de asemenea,
ea conţine şi indicaţii specifice procesului tehnologic, precum şi o descriere detaliată a
elementelor ce compun procesul tehnologic, pe faze, cu menţionarea resurselor necesare şi a
utilajelor şi sculelor folosite, precum şi echipamentul de protecţie utilizat.
Fişa tehnologică este prezentată în Tabelul E7.
11
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


S.C. (operator) FIŞA DE CALCUL A NORMELOR DE PROTECŢIE
Operaţiunea: Marfă Simbol
operaţie
marfă:
Încărcarea de la Fier vechi balotat VN 61 Mu1
vagon la navă cu 0,8 t/balot
ajutorul macaralei de
cheu, apoi stivuirea
baloturilor cu
electrostivuitorul.
SCHEMA TEHNOLOGICĂ
De la VAGON La NAVĂ

A B
ELEMENTE pentru CALCULUL TIMPULUI NORMAT, A PRODUCŢIEI pe
FORMAŢIE_SCHIMB şi FORMAŢIE_ORĂ
Q Greutatea sarcinii (Balot) tone/bucată 0.8 TIMP OPERATIV pe SCHIMB (Top/s)
Qa Capacitate de a electrostivuitor 1 Ds Durata schimb 12
transport b Macara de cheu 4 Tpi Timp de pregătire – 0,666
(tone): incheiere
Dt Distanţa de a electrostivuitor 32 Tdto Timp de deservire 0,142
transport (m) tehnico – organizat.
pentru:
Tap Preluare balot 6 Tto Timp de întreruperi 0,5
organizatorice
Tad Depunere balot 5 Ton 12 [Ds – (Tpi +Tdo 1,284
% + Tto)]/ /100
Tac Ciclu transport electrostivuitor 51 Ts Timp suplimentar: 2,58
(Tpi+Tdto+Tto+Ton)
Tcc Transfer cu macaraua (vagon – navă) 220 Top/s Timp operativ pe 9,42
schimb (Ds – Ts)
FAZELE OPERAŢIEI Capacitatea intrinsecă a fazei/ formaţiei
de lucru
A Transferul mărfii din vagon la navă cu macaraua 65 (=Cia)
de cheu (MK) 2 docheri + 1 conducător utilaj
B Preluat marfă şi transportat baloturi cu 56 (=Cib)
electrostivuitorul în hambarul navei 1 conducător utilaj
FORMAŢIA PRODUCŢIA pe FORMAŢIE
SCHIMB (Pfs) si FORMAŢIE ORA
(Pfh)
12

Docheri Cond. Ut. Total Pfs = 518,1 t / sch Pfh = 55 t / h


2 2 4
Page

Întocmit, Verificat, Aprobat,


Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019
A. DISPOZIŢII ŞI INSTRUCŢIUNI PRIVIND SECURITATEA ŞI SĂNĂTATEA ÎN
MUNCĂ, APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR
 înainte de începerea lucrului se va face instructajul la locul de muncă, specific procesului
tehnologic;
 fiecare docher va fi înzestrat şi va purta în mod obligatoriu, pe tot parcursul activităţii, echipamentul
de protecţie prevăzut în normele de securitate a muncii pentru procesul tehnologic şi operaţiile
executate;
 la luarea în primire a sculelor, uneltelor şi dispozitivelor de lucru se va verifica starea tehnică a
acestora din punct de vedere al siguranţei utilizării lor şi existenţa înscrisurilor privind sarcina
maximă admisibilă de lucru a acestora care trebuie să fie corespunzătoare sarcinii de lucru;
 la luarea în primire a utilajelor vor fi verificate elementele şi componentele acestora ce
condiţionează exploatarea lor corespunzătoare;
 salariaţii compartimentelor gestionare ale sculelor, uneltelor, dispozitivelor şi utilajelor sunt
obligaţi să se asigure, la predare, că starea tehnică a acestora este corespunzătoare şi să comunice
şefului de echipă orice restricţie privind sarcina maximă de lucru;
 în timpul lucrului sarcina fiecărui utilaj va fi astfel dimensionată încât să nu se depăşească sarcina
maximă admisibilă de lucru (SWL) a acestuia.
 este interzisă cu desăvârşire staţionarea sau lucrul în zona de acţiune a macaralei de cheu pe timpul
ridicării, coborârii şi deplasării sarcinilor, de orice fel;
 ridicarea (virarea), coborârea (mainarea) şi deplasarea sarcinii cu macaraua de cheu se va face sub
directa supraveghere şi numai la semnalul şefului de formaţie de la navă sau a înlocuitorului său;
 operarea mărfurilor periculoase se va face numai după o instruire corespunzătoare privind
mainpularea şi stivuirea acestor mărfuri, luarea măsurilor de protecţie specifce, instalarea
mijloacelor de avertizare şi, dacă este cazul, aplicarea măsurilor de restricţie a circulaţiei şi a
accesului în zonă;
 este interzisă circulaţia peste gurile de hambar sau coridoare când bocaporţii nu sunt bine aşezaţi
sau închiderea capacelor este incompletă sau nesigură;
 în cazul stivuirii sau descărcării mărfurilor în/din hambare pe secţiuni se vor lua măsuri care să
prevină deplasarea mărfurilor din stivă sau căderea stivei;

B. INDICAŢII SPECIFICE PRIVIND PROCESULUI TEHNOLOGIC


 mijloacele de ridicare folosite trebuie să fie cele adecvate procesului tehnologic:
 baloturi în stare tehnică bună;
 electrostivuitoare cu sarcina de max. 1 t;
 se va evita balansarea sarcinii sau lovirea acesteia de structura navei sau de utilajele de la teren;
 pereţii magaziei navei trebuie să fie protejaţi cu un fardaj în stare bună;
 în cazul în care marfa se încarcă peste sau sub alte mărfuri acestea nu trebuie să degaje vapori de
apă sau să fie umede;
 partea inferioară, superioară şi lateralele stivei de baloturi vor fi protejate de contactul cu structura
navei (paioale, fardaj, pereţi transversali, punţi) sau a altor mărfuri cu folii de plastic, dimensionate
corespuzător pentru a asigura o protecţie eficientă împotriva umezelii.
13
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


PROCES TEHNOLOGIC PENTRU MANIPULAREA MĂRFURILOR
FORMAŢIA ELEMENTE CARE COMPUN FAZELE
FAZA Docheri Cond. DE LUCRU ŞI SUCCESIUNEA LOR UTILAJE
ut.
A 2 1  Rotirea macaralei cu coborârea braţului şi Macara de cheu
cârligului deasupra unui balot din vagon cu SWL de 6,3 t
până la nivelul necesar preluării sarcinii,
dirijată de şeful de formaţie de la teren.
 Coţarea a 4 baloturi la sistemul de cârlige de
un docher.
 Deplasarea sarcinii în lumina gurii de
hambar la locul cel mai apropiat de stivuire
a sarcinii, indicat de şeful de formaţie de la
navă, prin ridicarea sarcinii şi braţului,
rotirea braţului cu sarcina şi coborârea
sarcinii la locul indicat.
 Dezlegarea sarcinii de şeful de formaţie de
la bordul navei.
 Ridicarea carligului şi a braţului, dirijată de
şeful de formaţie de la navă, rotirea braţului
fără sarcină în vederea manipulării unei alte
cotade.
B 1  Poziţionarea electrostivuitorului în dreptul Electrostivuitor
balotului ce trebuie preluat. cu SWL de 1,5 t
 Ridicarea balotului.
 Manevrarea electrostivuitorului.
 Deplasarea electrostivuitorului pe distanţă
de 32 m, până la locul de stivuit.
 Coborârea furcilor şi depunerea balotului.
 Deplasarea înapoi a electrostivuitorului
până la retragerea completă a furcilor de sub
sarcină.
 Deplasarea fără sarcină până la locul de
preluare a unui nou balot.

FAZA PARTICULARITĂŢi ŞI OBSERVAŢII PRIVIND PROCESUL


TEHNOLOGIC
A  între stiva de baloturi încărcată la navă şi structura navei şi/sau altă marfă (sub primul
rând, pe marginile laterale şi deasupra ultimului rând) se pune o folie de plastic
protectoare, împotriva umidităţii;
 înaintea montării foliei protectoare superioare se va dispune un panou cu marcajul
portuar al mărfii.
B  În cazul în care furcile nu au pătruns în urechile balotului, se va repeta operaţiunea
până când electrostivuitorul va reuşi să preia balotul.
14
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019


ECHIPAMENTE DE PROTECŢIE
Docheri Conducător utilaje
Mănuşi, şorţ, cască de protecţie
E8. Măsuri de îmbunătăţire a operaţiunii tehnologice respective
Operaţiunea tehnologică proiectată este o operaţiune pentru manipularea baloturilor în
Portul Constanţa. Ea respectă buna practică portuară.
O măsură care ar putea contribui în mod substanţial la creşterea performanţelor pe ciclu
ar fi schimbarea sarcinii coţadei de marfă, astfel ar fi transportate câte 4.8 t=(4t+0.8t) pe ciclul
macaralei de cheu.
Cia = Qc x (3600/Tcc) = 5 x (3600 / 220) = 82 t//h
Pfh = (1- Rcia) x Cia = 0,85 x 65 = 55.25 t/h
Pfs = Pfh x 9,42 schimburi
Pfs = 55.25 t x 9,42 schimburi = 520,45 t/sch
Pfs ~520 t/sch
CONCLUZII:

Cele 75 de baloturi de fier vechi, a căror greutate este egală cu 60 de tone, se transferă de la
vagon la navă, pe parcursul unei ore.

15
Page

Academia Navală “Mircea cel Bătrân”, Constanţa 2019

S-ar putea să vă placă și