STRUCTURA PROIECTULUI

Optimizarea unui voiaj pe ruta Gioia Tauro- Valencia cu ajutorul

softurilor de la bordul navei

Cuprins

Capitolul 1...................................................................................................................................
Descrierea tehnică a navei .....si descrierea echipamentelor si mijloacelor de receptie a
informarilor hidrometeorologice..................................................................................................
Capitolul 2
Descrierea softului (softurilor utilizate) ................................ ...............................
Capitolul 3
Studiul evoluției în timp real al factorilor hidrometeorologici ( mecano - fizici ) cu
ajutorulu softurilor de la bordul navei. Măsuri recomandate pe durata voiajului.............
3.1 Prezentarea condițiilor hidrometeorologice generale aferente rutei................................
3.1.1 Configurația geografică...............................................................................................
3.1.2. Considerații climatice.................................................................................................
3.1.3 Considerații hidrologice...............................................................................................

3.2 Algoritmul de optimizare a voiajului pe ruta ...................... prin utilizarea

softului .....................................................................................................................................
3.2.1 Selectarea elementelor de afișaj...................................................................................
3.2.2 Viteza navei.................................................................................................................
3.2.3 Calculul combustibilului greu......................................................................................
3.2.4 Realizarea rutei de navigație cu ajutorul softului .......................................................
3.3 Monitorizarea voiajului cu ajutorul softului ......................................................................
3.3.1. Prima zi de voiaj.........................................................................................................
3.3.2 A doua zi de voiaj, ......................................................................................................
.......................................................................................................................................................
3.3.x. Ultima zi de voiaj........................................................................................................
3.4 Avantajele utilizării softului ..............................................................................................

1
 3.5 Măsuri recomandate pe durata voiajului............................................................................
3.6 Concluzii.............................................................................................................................
Bibliografie..................................................................................................................................
Anexe...........................................................................................................................................

2
Capitolul 1
Descrierea tehnică a navei portcontainer M/V MSC Anchorage de 8 900 teu

Conform cărţii tehnice a navei MSC Anchorage, această navă portcontainer este o navă
cu structură celulară, modern echipată, capabilă să încarce 8900 TEU-uri, cu o putere a
motorului de 47430 KW, iar viteza maximă la care poate ajunge fiind de 23 Nd.
Am extras din documentaţia navei câteva caracteristici principale specifice navei MSC
Anchorage ( figura 1.1 ) pe care le-am sintetizat şi le prezint mai jos în acest capitol.

Figura 1.1 M/V MSC Anchorage

1.1 Caracteristicile navei MSC Anchorage

3
 Tabelul 1.1 Caracteristicile navei conform cărții tehnice

Caracteristicile navei MSC Anchorage

Portul de înregistrare Monrovia

Pavilion Liberia

Numarul IMO de înregistrare 9619440

MMSI 636015666

Call Sign D5CC9

Anul fabricației 2013

Dimensiuni principale

Lungimea totală 299.18 m

Lungimea între perpendiculare 286.00 m

Lățimea maximă 48.20 m

Înălțime 60.0 m

Pescaj maxim 14.8 m

Bordul liber vara 5.65 m

Bow Thruster 1 set x 3000 kW

Motorul principal Hyundai B&W 9S90ME- C8.2

Putere 47430 kW

Viteză 22 Nd

Tonaj brut 94017

Tonaj net 112516

Viteză minimă 14.5 Nd

Viteză maximă 23.3 Nd

Motoare suplimentare Motoare auxiliare: 4 seturi x 3360 kW

Generator de urgență 300 kW

Elice Single, Fixed Screw, Right Handed, 6 Blades

Ancore și lanțuri

4
 2 Ancore (Td+Bd) – Fără ancoră de rezervă

2 Lanțuri de ancoră- 14 chei Td, 13 chei Bd

2 Vinciuri electrice – Putere tragere: 3.05

min/chei

Capitolul 2

Descrierea softului SPOS ( Ship Performance Optimisation System )

Cu ajutorul “SPOS (Ship Performance Optimisation System) Manual” am realizat o

scurtă introducere a softului.
MeteoGroup împreună cu furnizorii majori ECDIS, au hotărât să combine două produse
cheie pentru a oferi soluția ideală de optimizare a rutei de navigație. Serviciul de SPOS și
ECDIS combinat este proiectat pentru a fi rapid și eficient ajutând la planificarea voiajului.
Este posibil transferul de date de la SPOS la ECDIS și vice-versa pentru a naviga în condiții
de siguranță.
SPOS este printre singurele programe care îți optimizează ruta luând în considerare
condițiile meteorologice cum ar fi valurile, curentul, hula, vântul cât și alte elemente.
SPOS s-a dovedit a fi cel mai precis și de încredere program din lume pentru informațiile
ce țin de condițiile meteo în timpul voiajului, cu actualizări în timp real care să asigure
echipajului prognoza meteo. Este proiectat pentru a permite căpitanului cât și echipajului să
ajusteze calculele de traseu în conformitate cu informațiile meteorologice furnizate și
caracteristicile specifice ale navei.
SPOS a fost proiectat pentru a îmbunătății performanța navei și de a crește siguranța
echipajului, navei și mărfurilor. În loc de a furniza comandantului o ruă prestabilită, SPOS
oferă informații detaliate meteo, consiliere și sprijin în planificarea și executarea voiajului.
Prognozele meteo sunt primite zilnic prin e-mail, iar hărțile meteorologice pot fi afișate
pe ecran sau printate.
Luând în considerare caracteristicile meteorologice, SPOS calculează un traseu optim și
stabilește rute alternative. Salvează cea mai bună rută și își actualizează în fiecare zi prognoza
meteo.
Sistemul SPOS are două surse de informații meteo, care sunt necesare pentru
optimizarea rutelor la bord:
• o bază de date actualizată prin prognoza oferită de MeteoGroup prin e-mail;

5
 • o bază de date climatologice.
Baza de date climatologică este similară cu harțile pilot și conține valori medii pe lună
pentru presiunea de suprafață , vânt , hulă și curenți oceanici . Zona acoperită de baza de date
climatologică este de la 75 ° N - 60 ° S și 180 ° V - 180 ° E, cu o rezoluție de 2,5 grade.
Datele meteo sunt disponibile de patru ori pe zi, la nivel mondial de la 90 ° N până la 90
°S.
Prognozele sunt împărțite pe regiuni oceanice cum ar fi: Atlanticul de Nord și Pacificul
de Sud cât și zone mai mici, cum ar fi Marea Chinei de Sud și Marea Mediterană.
Prognozele oceanice sunt disponibile cu 5 și 9 zile înainte, iar pentru zonele de coastă
cu 5 zile înainte .
Se poate alege între o prognoză standard, cu vânt, valuri și curenți oceanici sau o
prognoză care include, de asemenea, starea vremii, precipitații, temperaturi, vizibilitate.

Figura 2.1 Selectarea zonelor geografice conform “ SPOS Manual”

6
 În figura de mai sus este prezentată opțiunea de unde putem selecta zona pentru care
vrem să primim informațiile meteorologice, ne interesează în mod direct zona unde nava își
desfășoară activitatea.
Acest aspect îl vom seta în panoul de control al softului, la coloana abonare
meteorologică, după care vom selecta zona dorită.

Softul Admiralty Total Tide

Pentru calculul mareelor m-am folosit de softul “Admiralty Total Tide”, atât la plecare
cât și la sosirea navei în port.
Versiune digitală a tabelelor de maree calculează înălțimea mareelor, folosindu-se de o
interfață grafică combinată cu înălțimi dinamice și curbe care se schimbă in timp .
Programul de predicție a mareelor este cel mai complet din lume oferind înălțimea
rapidă, precisă a mareelor și predicțiile fluxurilor de maree.
Software-ul automatizează procesul de predicție și reduce posibilitatea de eroriale
utilizatorului. Acesta conține informații de maree pentru peste 7.000 de porturi și mai mult de
3.000 de stații de flux de maree din întreaga lume. Softul este acceptat în locul tabelelor de
hârtie.
ATT îndeplinește toate cerințele impuse de SOLAS și oferă informații precise și de mare
acuratețe despre înălțimea, timpul și fluxurile de maree la nivel mondial, ceea ce înseamnă
siguranță pentru utilizatori . Baza de date UKHO actualizează anual peste un milion de
constante de maree în conformitate cu tabelele amiralității de maree.

7
 Figura 2.2 Fereastra de selecție a porturilor în “Admiralty Total Tide Software”

Capitolul 3

Studiul evoluției ȋn timp real al factorilor hidrometeorologici cu ajutorul softurilor de la

bordul navei şi măsuri recomandate pe durata voiajului

3.1 Prezentarea condițiilor hidrometeorologice aferente bazinului Mării Mediterane de

Vest
3.1.1 Configurația geografică
Peninsula Italică împreună cu insula Sicilia separă apele Mării Mediterane în două
bazine: Bazinul Vestic și Bazinul Estic.
Axa longitudinală de la Vest la Est, între Gibraltar si Beirut măsoară în jur de 3800 km,
măsurată pe paralela de 35° latitudine nordică, iar în lățime între golful Veneției și golful
Sirta Mare nu se depășesc 1700 km.
Țărmurile Nord - vestice ale Mediteranei sunt profund crestate, delimitând numeroase
golfuri și peninsule, spre deosebire de cele răsăritene și sudice care sunt mai drepte. Astfel,
de-a lungul tărmurilor Spaniei putem regăsi: capurile Gata, Palos, Nao, Tortosa și Tarragona
ce pătrund adânc în apele mării, delimitând o serie de golfuri larg deschise: Malaga,
Cartagena, Alicante, Valencia și San Jorge.

3.1.2 Considerații climatice

Din punct devedere al așezării sale în apropierea Tropicului Racului și la adăpostul
coastei înalte a sudului Asiei Mici și a Europei, fiind ferită de curenții reci de Nord,
Mediterana prezintă un cilmat subtropical. Verile sunt secetoase și călduroase însă iernile
ușor calde și ploioase.
 Temperatura
Este dată de caracteristicile coastei ce o înconjoară. Putem spune că nu există sau că nu
sunt diferențe de temperatură sub aspectul sezoanelor. Referitor la coastele adiacente putem
remarca faptul că temperaturile sunt mai ridicate în aproprierea coastei de Sud, în zona
litoralului Africii și în partea de Est a Mediteranei.
În aproprierea coastei Tunisiei și a Egiptului temperaturile sunt mai ridicate față de cele
care se înregistrează pe coasta de Sud începând de la Ceuta și până la Capul Bon.
În largul mării întâlnim temperaturi constante iar cantitatea de precipitații mai uniformă.
8
 Figura 3.1 Temperatura în luna noiembrie conform “Admiralty Sailing Direction NP45
Vol.1”

 Regimul vânturilor
Pe parcursul efectuării voiajului pe ruta Gioia Tauro – Valencia nu s-au întâlnit vânturi
sau alți factori meteorologici ce puteau pune în pericol navigația.
Vânturi întâlnite în luna noiembrie:

- Scirocco, este un vânt uscat din direcția Sud sau Sud - Est ce bate în bazinul
Mediteranean deasupra nordului Africii. Îl putem întâlni în orice lună din an;
- Vendavales, este un vânt tare, din direcția Sud - Vest, ce bate în regiunile dintre
coastele Nord - Africane și coastele Spaniei. Este frecvent iarna, spre sfarșitul toamnei și la
inceputul primăverii, fiind asociat cu vijelii;
- Maestro sau Mistralul, este un vânt descendent de Nord - Vest sau Nord care bate în
Golful Lion și în regiunile din Nord ale Insulelor Baleare și Sardiniei, atingând forța 9Bf.
Suflă cu putere iarna.

Regimul ploilor este foarte diferit datorită caracteristicilor uscatului cu ploi mai
abundente pe coasta de Nord decât pe cea sudică, media fiind de 660 mm pe coasta de Nord
-Est a Spaniei unde scade pâna la 200 mm în apropiere de Almeria, iar spre Gibraltar crește
pâna la 840 mm.

9
 În zonele de coastă ale Italiei, în Sud și în Sicilia regimul ploilor variază de la 830 mm în
Messina pâna la 360 mm la Gela pe coasta de Sud a Siciliei.

3.1.3 Considerații hidrologice

 Adâncimi și mod de repartizare

La 100 mile Sud - Vest de Capul Tainaron, adâncimea de 4597 m. În dreptul Insulelor
Baleare adâncimea este de 3150 m, iar în Marea Tireniană 3730 m . Apele cu adâncimi
reduse le întâlnim doar în Golful Lion.
 Natura reliefului subacvatic

Se arată ca fiind stâncoasă cu fund neted sau neregulat și pietriș, acestea fiind întâlnite în
zona de Nord.
Zonele nisipoase și cele de mâl le întâlnim în aproprierea gurilor de fluvii și în partea de
Sud.

 Mișcarea curenților în luna noiembrie

10
Figura 3.2 Mișcarea curenților în luna noiembrie conform “Admiralty Sailing Direction
NP45 Vol.1”

3.2 Algoritmul de optimizare a voiajului pe ruta Gioia Tauro - Valencia prin utilizarea
softului SPOS

În optimizarea voiajul m-am folosit de toate opțiunile softului SPOS, astfel am reușit să
creez ruta și să monitorizez evoluția factorilor hidrometeorologici în timp real și cu valori
meteorologice reale oferite de către meteorologii de la MeteoGroup.
Pentru realizarea rutei am urmat mai mulți pași de lucrul în softul SPOS pe care îi
prezint mai jos sub forma unor subcapitole.

3.2.1 Selectarea elementelor de afișaj

Din opțiunea elemente de afișaj, am bifat căsuțele factorilor meteorologici pe care

softul îi va afișa. Am selectat să primesc informații referioare la presiunea atmosferică, vânt,
valuri, hulă, curent, precipitații, vizibilitate, temperatura apei, temperatura aerului și
fronturile. Am considerat că aceste elemente sunt estențiale pentru un ofițer la bordul navei în
monitorizarea vremii. Nu am ales opțiunea de gheață deoarece în zona și luna unde nava
MSC Anchorage a desfășurat activitatea nu regăseam acest aspect.

11
 Figura 3.3 Căsuța elementelor de afișaj în “SPOS Software”

O altă opțiune pe care am decis să o selectez, a fost opțiunea care imi oferă prognoza
meteorologică la țărm, precum și cea pentru mare. Menționez faptul că softul SPOS are un
afișaj special pentru aceste informații meteo, valorile fiind diferite de la țărm la poziția unde
se află nava.

3.2.2 Viteza navei

În caseta de seatare a vitezei am introdus viteza navei în funcție de condițiile de

încărcare, și setările motorului. SPOS a utilizat un model propriu de calcul al vitezei. Acest
model bazându-se pe viteză în apă calmă și un factor de reducere din cauza vântului și
valurilor.

Figura 3.4 Caseta de setare a vitezei navei în “SPOS Software”

3.2.3 Calculul combustibilului greu

SPOS calculează consumul de carburant în funcție de timpul alocat rutei, de viteza

navei, luând în considerare și factorii hidrometeorologici din cele două zile de voiaj.
În urma informațiilor primite de la șeful mecanic, am introdus valoarea de 72 tone
metrice/zi iar softul mi-a calculat automat cât combustibil greu va consuma nava în cele două
zile de voiaj rezultând o valoare de 147.2 tone metrice/zi. Puteți observa cât de eficientă și
importantă este această opțiune cu care softul ne sare în ajutor.

Figura 3.5 Căsuța de introducere a vitezei și combustibilului în “SPOS Software”

12
3.2.4 Realizarea rutei de navigație cu ajutorul softului SPOS

Softul SPOS dispune de trei variante pentru creerea rutelor de navigație. Introducerea
manuala a waypoint-urilor, amplasarea waypoint-urilor direct pe harta Mercator afișată în
soft și transferul de rută din ECDIS.
Pentru voiajul desfășurat din Gioia Tauro către Valencia am ales cea mai convenabilă
variantă, aceasta fiind importarea rutei planificate în ECDIS către softul SPOS, reusind să
obțin astfel o rezervă de timp.
În momentul importării rutei in softul SPOS, acesta pe baza algoritmilor proprii de calcul
mi-a pus la dispoziție o serie de rute alternative, pe care le-a calculat tinând cont de factorii
hidrometeorologici pentru cele 2 zile de voiaj.
După cum puteți observa în figura 3.6 ruta cea mai convenabilă de urmat este marcată de
culoarea albastră. În această situație avem posibilitatea de a salva ruta pe care SPOS-ul a
optimizat-o în baza algoritmilor porprii de calcul și de a o exporta către ECDIS pentru a fi
încărcată și executată.
În ruta optimizată softul ne arată ca putem beneficia de o viteză mai bună, un consum de
combustibil mai mic precum și o emisie de CO2 mai mică față de ruta planificată în ECDIS.
Pentru companie aceste aspecte în zilele noastre sunt cele mai importante în planificarea unui
voiaj din punct de vedere economic.
Mai putem observa că softul a calculat și durata totală a voiajul în funcție de viteza și
caracteristicile navei, acesta fiind un alt beneficiu adus navigatorului, deoarece nu mai este
nevoie de utilizarea altui soft sau aplicație pentru a obține timpul de sosire în portul de
destinație.

Figura 3.6 Selectarea rutei de navigație în “SPOS Software”

După ce am selectat ruta dorită, softul mi-a afișat o vedere generală a rutei ce include
totalitatea wapypoint-urilor, portul de plecare, portul de sosire și posibilitatea de a monitoriza
navigația și prognoza meteorologică.
13
 Figura 3.7 Afișajul rutei de navigație în “SPOS Software”

3.3 Monitorizarea voiajului cu ajutorul softului SPOS

3.3.1 Prima zi de voiaj, 28.11.2019 părăsire portul Gioia Tauro, Italia

La plecarea din Portul Gioia Tauro în data de 28.11.2019 la orele 20:00 LT, conform
“Admiralty Total Tide Software” mareea are înălţimea de 0.2 m,o valoare convenabilă pentru
ieșirea navei din port.
În această etapă a voiajului nava MSC Anchorage execută navigaţie în bazinul vestic al
Mării Mediterane. Viteza medie este de 18 Nd. Nava parcurge 764 Mm. Astfel în cele 2 zile
de voiaj cu actualizări din 6 în 6 ore am fost informat în legătură cu evenimentele
hidrometeorologice de către software-ul SPOS. Înformările meteo sunt actualizate automat,
ori de câte ori este nevoie.

14
 Figura 3.8 Afișaj grafic cu valorile mareei conform “Admiralty Total Tide Software”

În baza informaţiilor recepţionate la bordul navei în prima zi de voiaj, pe data de

28.11.2019 software-ul SPOS a înregistrat următoarele date meteorologice:

Tabelul 1.1: Prognoza meteo în portul Gioia Tauro

Date Tue28Nov Tue28Nov Wed29Nov Wed29Nov Thu30Nov

LocalTime 07:00 19:00 07:00 19:00 07:00

Weather

Description Clear Clear Clear Partlycloud Partlycloud

y y
Temperature 14°C57 13°C55F 13°C55F 12°C54F 10°C50F
F
Precipitation 0% 0% 2% 4% 4%

Wind(Bft) W3 W3 N3 N3 NW3

Tabelul 1.2: Prognoza meteo pe mare la plecare

15
 Date Tue28Nov Tue28Nov Wed29Nov Wed29Nov Thu30Nov
LocalTime 07:00 19:00 07:00 19:00 07:00

Pressure 1029hPa 1027hPa 1025hPa 1023hPa 1023hPa

Wind NW3 NW3 N3 N3 NW3

Waves 0.4m 0.6m 0.6m 0.7m 0.8m

Visibility Good Moderate/G Moderate/G Good Good

ood ood
WaterTempe 17°C63F 17°C63F 17°C63F 17°C63F 17°C63F
rature

Putem observa că valorile meteorologice sunt bune, fără averse de ploaie, cu vizibilitate
bună și un vânt convenabil ce bate din direcția NW.
- Temperatura aerului – 14°C;
- Temperatura apei – 17°C;
- Vizibilitatea orizontală – peste 10 Mm;
- Presiunea atomsferică – 1028 mb;
- Nu sunt posibile precipitaţii;
- Direcţia vântului – NW;
- Viteza vântului – 7-10 Nd;
- Înălțimea valurilor – 0,6 m;
- Înălțimea valurilor de hulă – 0,6 m din N;
Nava MSC Anchorage a plecat spre portul de destinație cu succes făra a întâmpina
condiții meteorologice nefavorabile, starea vremii fiind bună.

16
 Figura 3.9 Prognoza meteo în poziția navei Lat: 38°28'03N Lon: 015°53'16E
conform “SPOS Software”

În data de 28.11.2019 la orele 20:30 UTC nava MSC Anchorage se află la ieșire din
limitele portului Gioia Tauro în pozția Lat: 38°28'03N, Lon: 015°53'16E. După o scurtă
monitorizare a prognozei meteo pentru mare, se constată o mică schimbare a direcției și
vitezei vântului, hulei cât și o valoare de 3% averse de ploaie. Vizibilitatea rămâne bună in
continuare.

- Temperatura aerului – 9°C;

- Presiunea atomsferică – 1023 mb;
- Precipitații – 3%;
- Direcţia vântului – WNW;
- Viteza vântului – 8 Nd;
- Înălțimea valurilor – 0,9 m;
- Înălțimea valurilor de hulă – 0,7 m din direcția NNE;
- Cerul – parțial înorat.

3.3.2 A doua zi de voiaj, 29.11.2019 la travers de Sardinia

În data de 29.11.2019 la orele 03:00 UTC, nava MSC Anchorage se află în poziție Lat:
38°37'07N, Lon: 010°36'50E, între Tunisia și Cagliari continuând drumul spre Valencia cu
viteza constantă de 18Nd. Navigația se desfășoară în condiții normale, softul SPOS
înregistrând noi valori meteo după o actualizare la interval de 6 ore.

17
 Figura 3.10 Prognoza meteo în poziția navei Lat: 38°37'07N Lon: 010°36'50E
conform “SPOS Software”

Am putut observa o mică schimbare a vremii în cea de-a doua zi a voiajului

referitoare la viteza și direcția vântului când în prima zi la orele 20:30 UTC a fost de 8 Nd
WNW iar în a doua zi a scăzut la 5 Nd SW, șansele averselor de ploaie fiind în prima zi de
3% pe când în cea de-a doua zi au crescut la 13%. Curentul față de prima zi și-a schimbat
direcția venind de la E cu o intensitate de 0.4 Nd, în prima zi fiind din direcția SW cu
intensitate de 0.2 Nd.
Cu toate aceste aspecte, starea vremii nu pune în dificultate navigația, vizibilitatea
fiind bună, vântul din sector prova-travers iar curentul cu noi.

- Temperatura aerului – 12°C;

- Presiunea atomsferică – 1024 mb;
- Precipitații – 13%;
- Direcţia vântului – SW;
- Viteza vântului – 5 Nd;

18
 - Înălțimea valurilor – 0,0 m;
- Înălțimea valurilor de hulă – 0,9 m din direcția NNE;
- Curentul – 0.4 Nd din direcția E
- Cerul – parțial înorat.

Tot în cea de-a doua zi a voiajului, însă de data aceasta la orele 19:00 UTC, în poziția
Lat: 38°56'31N, Lon: 004°34'58E la travers de Minorca și Insulele Baleare softul SPOS
înregistrează noi valori referitoare la condițiile meteorologice, acestea fiind ușor diferite de
cele de la orele 03:00 când nava se afla la travers de Sardinia, în apropiere de Cagliari.
Am observat o mică întețire a vântului, acesta suflând cu o forță de 11 Nd din direcția
SSW, precipitațiile au scăzut cu 1% față de cele înregistrate la orele 03:00, vizibilitatea se
schimbă de la bună la moderat spre bună, iar curentul și-a schimbat direcția de la E la NE.
Datorită întețirii vântului am putut observa că și valurile încep să-și mărească înălțimea la
aproximativ 1 m, valoare neglijabilă pentru nava noastră.
- Temperatura aerului – 16°C;
- Presiunea atomsferică – 1021 mb;
- Precipitații – 12%;
- Direcţia vântului – SSW;
- Viteza vântului – 11 Nd;
- Înălțimea valurilor – 0,8 m;
- Înălțimea valurilor de hulă – 0,6 m din direcția NNE;
- Curentul – 0.4 Nd din direcția NE.

Nava MSC Anchorage își continuă drumul spre portul Valencia cu o viteză constantă de
18 Nd, pe o perioada de timp rămasă de 16 ore până la sosire.
Pâna în această poziție, starea vremii a fost favorabilă, navigația desfășurându-se în
condiții normale.

3.3.3 Ultima zi de voiaj, 30.11.2019 sosire în portul Valencia

În ultima zi de voiaj, înainte de soisrea navei MSC Anchorage în portul Valencia, am

monitorizat dinnou starea vremii folosind softul SPOS. Acesta înregistrând în poziția navei
Lat: 39°23'22N, Lon: 000°26'38E la orele 09:00 UTC următoarele valori referitoare la
condițile hidrometeorologice prezentate mai jos.
19
 - Temperatura aerului – 12°C;
- Presiunea atomsferică – 1019 mb;
- Precipitații – 16%;
- Direcţia vântului – WSW;
- Viteza vântului – 10 Nd;
- Înălțimea valurilor – 0,7 m;
- Înălțimea valurilor de hulă – 0,6 m din direcția ESE;
- Curentul – 0.2 Nd din direcția NW
În data de 30.11.2019 își face prezența burnița, vântul scade de la 11 Nd SSW la
valoarea de 10 Nd din direcția WSW, curentul se micșorează de la 0.4 Nd NE, la 0.2 Nd NW
iar vizibilitatea fiind moderat spre bună.
Tot în aceeasi zi prin utilizarea softului SPOS am monitorizat starea vremii aferentă
portului Valencia la țărm ( tabelul 3 ).
Tabelul 3.3: Prognoza meteo în portul Valencia

Date Thu30Nov Thu 30 Fri1Dec Fri 1 Dec Sat2Dec

LocalTime 18:00 Nov 04:00 18:00 06:00 18:00

Weather

Description Partlycloud Partlycloud Partlycloud Partlycloud Clear

y y y y
Temperature 15°C59F 15°C59F 15°C59F 15°C59F 16°C61F

Precipitation 6% 6% 8% 7% 5%

Wind(Bft) NE2 WSW2 SSW3 SW4 WSW3

- Izolat vor fi averse de ploaie ;

- Direcţia vântului – NE – WSW;
- Viteza vântului – 2 Nd;

3.4 Avantajele utilizării softului SPOS

Fiind un soft de ultima oră, SPOS ne oferă o gamă largă de beneficii pentru optimizarea
rutei, monitorizare, cât și pentru calculul combustibilului tinând cont de factorii
meteorologici.
Din gama lui largă de funcții am ales să le prezint pe cele mai importante cu care softul
SPOS vine în ajutorul utilizatorilor.

20
 Avantajul softului SPOS față de ECDIS este că, odată ce ruta este creeată sau importată,
ne va optimiza automat o rută alternativă unde ne sunt prezentate noi valori referitoare la
distanța de drum, viteză, consumul de combustibil greu și emisiile de CO2.
Un alt avantaj pe care softul SPOS îl oferă față de celelalte aparate sau softuri de
monitorizare a vremii, este că ne frunizează informații meteo pentru poziția unde se află nava.
Funcția Geographical Information System (GIS) din SPOS ne oferă informații despre:
 Fusuri orare;
 Zonele controlate emisiilor de sulf (Marea Nordului și Marea Baltică și America de
Nord);
 Limitele de navigație internaționale (zone INC / INL).
Însă cea mai importantă funcție pe care o pune la dispoziție softul SPOS este
posibilitatea de a simula consumul de combustibil pe ruta în care se va desfășura voiajul
tinând cont de starea vremii.
Pentru o mai bună înțelegere a aceste funcții, am prezentat un exemplu de simulare al
consumului de combustibil greu în funcție de viteza navei, și factorii hidrometeorologici.
Pentru această simulare am ales condiția navei în balast, viteza navei 15.7 Nd, drum
deasupra fundului 170°, viteza vântului 20 Nd din direcția 120° înapoia traverslui, înălțimea
valurilor 1 m, înâlțimea hulei 1.5 m din direcția 50° prova babord.
După ce am introdus valorile în softul SPOS, acesta pe baza algoritmilor săi de calcul
mi-a afișat grafic noile valori referitoare la viteza navei și consumul de combustibil greu.
Valorile marcate de culoarea verde din ( figura 3.11 ) reprezintă procentajul de reducere
al vitezei, în cazul de față este vorba de o reducere de 97% ceea ce înseamnă că viteza navei
se reduce cu 3% din valoarea totală de 100%, datorită factorilor hidrometeorologici. Astfel
din viteza navei de 15.7 Nd , va rezulta o viteză de 15.4 Nd.
Consumul de combustibil va fi de 24.2 mT/zi ( figura 3.11 ).

21
 Figura 3.11 Graficul consumului de combustibil greu conform “SPOS Manual”

În graficul din ( figura 3.11 ) putem observa 2 curbe, una de culoare roșie iar cealaltă de
culoare neagră. Acestea ne indică consumul de combustibil greu.
De exemplu curba de culoare roșie indică :
- Viteza navei 12 Nd cu o rotație pe minut a motorului de 69 rpm;
- Consumul de combustibil greu 50 mT/zi;
Aceeași interpretare o putem folosi și pentru curba de culoare neagră unde viteza navei
este 16 Nd, consumul de combustibil fiind de 25 mT/zi cu o rotație pe minut a motorului de
35 rpm, însă acestea fiind calculate în condiția de calm a marii.
Valorile indicate de curba roșie sunt calculate în funcție de starea hidrometeorologică, pe
când curba de culoare neagră ne indică rezultate calculului în condiția în care marea este
calmă.

21
 Un alt avantaj pe care softul SPOS îl pune la dizpoziția utilizatorilor este rezultatul grafic
în care monitorizează și înregistrează automat pe toată perioada desfășurării voiajului
următoarele caracteristici:
- Viteza navei deasupra fundului;
- Viteza vântului;
- Direcția vântului;
- Viteza curentului;
- Direcția curentului.
Aceste date înregistrate vor fi puse la dispoziția utilizatorului sub forma unor grafice
în format pdf. ușor de accesat.
După acostarea navei MSC Anchorage în portul Valencia, am oprit monitorizarea
voiajului iar softul SPOS mi-a afișat valorile înregistrate începând cu data de 28.11.2019
până la data de 30.11.2019.

3.5 Măsuri recomandate pe durata voiajului

Pentru efectuarea voiajului în deplină siguranță între porturile Gioia Tauro și

Valencia, referitor la condițiile hidrometeorologice și planifcarea voiajului în funcție de
prognoza vremii, la bordul navei MSC Anchorage prin utilizarea softului SPOS și îndrumarea
comandantului am realizat o serie de măsuri pentru a evita orice situație ce putea pune în
primejdie desfășurarea navigației.
Prima etapă pe care am parcurs-o a fost documentarea în ceea ce priveste prognoza
meteorologică pe cele două zile de voiaj, starea vremii fiind favorabilă.
A doua etapă a fost setarea unor valori limită în caz de depreciere a vremii și
realizarea unui “check list” cu măsurile recomandate ce trebuiesc luate.

Parametrii limită de avertizare

Cu ajutorul funcției “Wheather limits” am selectat să primesc alarme atunci când limitele
meteorologice depășesc valorile setate referitoare la viteza vântului, înălțimea valurilor,
vizibilitate, cât și funcția “Avoid” pentru realizarea unei rute alternative atunci când apar
uragane la distanța de 300 Mm sau furtuni tropicale la distanța de 200 Mm.

22
 Am introdus viteza vântului de 20 Nd, înălțimea valurilor 5 m, înălțimea valurilor din
sector prova de 4 m, înălțimea valurilor din travers 4 m.
Lista de verificare pentru vreme rea

Am realizat o listă cu măsurile recomandate ce trebuiesc luate de către echipaj atunci

când starea vremii devine periculoasă și poate pune în primejdie siguranța echipajului,
vitalitatea navei și a mărfii.
În mometul întețirii vântului la viteza de 34 Nd cu o înălțime a valurilor de 6 metri,
softul SPOS va afișa automat lista cu măsurile ce trebuiesc luate. Pas cu pas, atât ofițerul cu
navigația cât si echipajul va trebui să procedeze astfel:

- Să observe caracteristicile de manevră ale navei pe vreme rea;

- Să se verifice amarajul containerelor;
- Să verifice dispozitivele de blocare a capacelor de magazie;
- Să pregatească ancorele;
- Să închidă capacele de ventilație din picul prova;
- Să oprească ventilația în camera propulsorului;
- Să inchidă capacele de ventilație ale magaziilor;
- Să verifice amararea macaralei de provizii;
- Să amareze totalitatea echipamentelor de pe covertă ce se pot deplasa;
- Camera proviziilor situată la prova să fie reverificată si dacă este necesar, dublarea
legăturilor obiectelor din interior;
- Chesonul cu vopsea să fie verificat și să se treacă la amararea cutiilor cu vopsea;
- Verificarea compartimentului mașini și amararea obiectelor;
- Să se închidă toate ușile etanș;
- Să amareze scara mobilă de acces;
- Să asigure scara pentru pilot, și să întărească legăturile.

3.6 Concluzii

În urma realizării analizei privind factorii hidrometeorologici pe ruta Gioia Tauro –

Valencia în perioada 28.11.2019 – 30.11.2019, putem concluziona faptul că pe timpul
marșului condițiile meteo privind precipitaţiile, vizibilitatea și temperatura nu au pus
probleme în realizarea voiajului în deplină siguranță, întrucât aversele de ploaie au fost

23
prezente doar izolat şi în cantităţi reduse, iar vizibilitatea în 90% din durata voiajului a fost
peste 10 Mm.
Prin utilizarea softului SPOS referitor la prognoza meteorologică, pot spune că valorile
oferite de acesta în prognozare au fost similare celor întâlnite în cele 2 zile de voiaj.
În afară de avantajele prezentate în acest capitol ale softului SPOS doresc să menționez
faptul că prin achiziționarea acestuia de către companiile de shipping, acestea și-au diminuat
cheltuielile considerent, deoarece au redus numarul angajaților de la birou ce se ocupau cu
transmiterea de prognoze meteo către nave, cât și o reducere a cheltuielilor în ceea ce privește
consumul de foi A4 și tonerul folosite la printarea hărților sinoptice și a prognozei meteo prin
utilizarea diferitelor mijloace sau aparate de informare meteorologică.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Admiralty Tide Tables 202 Vol.2;

2. Admiralty Total Tide Software;
3. Routing Chart Nr. 5124;
4. SPOS (Ship Performance Optimisation System) Manual;
5. SPOS (Ship Performance Optimisation System) Software;

25