N: BANCU VICTOR ANDREI

G: 6111C

STUDIU DE CAZ PRIVIND INUNDAREA

UNUI COMPARTIMENT, MASURI, CONSECINTE,
BUNE PRACTICI

INTRODUCERE

Definirea calitatilor nautice ale navei se face, dupa cum

urmeaza:

Flotabilitatea - proprietatea navei de a pluti în conditii

de exploatare normale, ceea ce corespunde unui anumit pescaj.

Stabilitatea - proprietatea navei de a se opune fortelor

si momentelor exterioare care tind sa încline nava, si de a reveni
la pozitia initiala dupa încetarea actiunii acestora.

Nescufundabilitatea - proprietatea navei de a-si

pastra flotabilitatea si stabilitatea, în cazul inundarii unui
compartiment sau a unui grup de compartimente, datorita esuarii,
coliziunii cu alta nava, exploziilor, etc.

Pentru ca nava sa-si mentina flotabilitatea în conditii de

avarie, este necesara a se împarti în compartimente etanse, care
sa limiteze cantitatea de apa ce ar patrunde în interiorul navei.
Compartimentarea se realizeaza prin pereti etansi si punti etanse
întarite.
 Pentru realizarea acestui deziderat se efectueaza calculele
de nescufundare. Necesitatea studiului nescufundarii este evidenta
atât pentru proiectant, cât si pentru constructor si beneficiar.
Cunoasterea consecintelor unei avarii, are o deosebita importanta
în stabilirea masurilor optime, pentru ca echipajul pus în fata unor
astfel de situatii sa actioneze eficient. În cazul unor avarii la opera
vie (suprafata imersa), în 10310m1212k interiorul navei patrunde
o anumita cantitate de apa, iar calculul efectelor inundarii se poate
face prin doua metode:

a) Metoda ambarcarii de greutati

b) Metoda excluderii

Metoda ambarcarii de greutati presupune ca în urma avariei

la opera vie, cantitatea de apa ce patrunde în interiorul navei,
reprezinta o încarcatura lichida ambarcata la bord împreuna cu
toate consecintele de ordin fizic ce urmeaza (modificarea
deplasamentului, a pescajului mediu, a asietei, înclinare
transversala si modificarea stabilitatii).

A doua metoda (metoda excluderii), considera ca apa intrata

în compartiment, face parte din mediul exterior, deci
compartimentul inundat se exclude din volumul navei.

Micsorarea volumului navei, va trebui sa fie compensata printr-

un volum suplimentar situat deasupra liniei de plutire (metoda
deplasamentului contrast).

CLASIFICAREA COMPARTIMENTELOR INUNDATE

În functie de locul dispunerii si modul de inundare,

compartimentele inundate se clasifica pe categorii dupa cum
urmeaza:
a) Compartimentele de categoria I-a (carena interioara, fara
suprafata libera de lichid), se formeaza în cazul compartimentelor
care sunt în întregime sub linia de plutire, sau când, în noua pozitie
rezultata ca urmare a avariei, compartimentul ajunge sub linia de
plutire, nivelul apei si cantitatea de apa ambarcata nedepinzând de
pozitia navei în raport cu suprafata libera a apei. În acest caz,
pentru studiul efectelor inundarii se foloseste metoda ambarcarii
de greutati.
b) Compartimente de categoria a II-a (carene interioare cu
suprafata libera fara comunicare cu apa din exterior). Aceste
carene se pot forma în compartimente vecine cu cele avariate, în
care apa patrunde prin infiltratie, de asemenea în compartimente
inundate datorita avariilor la tubulatura ce vehiculeaza anumite
fluide, sau în compartimente dupa stingerea cu apa a incendiilor ce
s-au produs în acestea. Pentru studiul efectelor inundarii se
foloseste tot metoda ambarcarii de greutati, tinându-se seama însa
de influenta suprafetelor libere. Nici în acest caz nivelul apei nu
depinde de pozitia navei.
c) Compartimente de categoria a III-a (carene interioare cu
suprafata libera care comunica cu apa din exterior). Nivelul apei de
inundare si cantitatea de apa ce inunda nava este în acest caz, este
functie de pozitia navei. Astfel de carene se formeaza la inundarea
compartimentelor dispuse în zona liniei de plutire. Se considera ca
aceste compartimente nu sunt etanse la partea superioara, astfel
ca nu se creeaza o contrapresiune datorata aerului din
compartiment, si deci nivelul apei din compartiment este identic cu
cel al apei din exterior.
Pentru analiza acestei situatii se utilizeaza "metoda
excluderii", deoarece cantitatea de lichid este variabila, iar metoda
ambarcarii de greutati este mai greoaie.
Calculele efectuate pentru cele trei tipuri de carena,
corespunzator compartimentelor etanse, pornind de la marimile
cunoscute înainte de inundare si determinând consecintele
inundarii, se poate face introducâd marimea "k"
denumita "coeficient de stabilitate":

(2.1)
unde ∆ = deplasamentul navei; h = înaltimea
metacentrica transversala.
Sa consideram ca avem o nava cu deplasamentul "∆" si
înatimea metacentrica transversala "h", asupra careia actioneaza
momentul de înclinare transversala "Mîncl" ce va înclina nava în sens
transversal cu unghiul .
 Unghiul φ este considerat ca intra în categoria unghiurilor
mici daca are valoarea (teoretic).

(2.2)
Când se ambarca o greutate P, înaltimea metacentrica devine h1 si
se poate scrie:

(2.3)

EFECTELE INUNDĂRII. PERMEABILITATEA

COMPARTIMENTELOR. PREVEDERI R.N.R.
a) Modificarea pescajului - Pescajul se va modifica pâna
când deplasamentul partii inundate a navei, este egal cu
deplasamentul navei înainte de inundare, mai putin greutatea unor
lichide care se aflau în spatiul deschis catre mare.

b) Modificarea asietei - Nava se va înclina longitudinal,

pâna când centrul de carena al partii ramase neinundate, ajunge
într-un plan transversal, unde se afla centrul de greutate si
perpendicular pe linia de plutire.

c) Înclinarea transversala - Daca spatiul inundat este

asimetric în raport cu planul diametral (PD), nava se va înclina
pâna când centrul de carena al volumului ramas al navei, se va
dispune pe aceeasi verticala cu centrul de greutate si perpendicular

pe plutirea de echilibru. Daca este negativ (în conditii de

inundare) nava va capata o pozitie de canarisire sau se va rasturna
daca G este deasupra metacentrului.
d) Modificarea stabilitatii - Inundarea modifica atât
stabilitatea longitudinala, cât si cea transversala. Daca nava se
inunda, se modifica atât r cât si ZB si ZG. Cresterea pescajului,
conduce la cresterea cotei centrului de carena ZB, iar raza
metacentrica r, tinde sa descreasca datorita cresterii lui V. Prin
cresterea pescajului, momentul de inertie al ariei plutirii tinde sa
creasca compensând pierderea.
Înaltimea metacentrica transversala initiala este:

De asemenea apuparea navei tinde sa creasca momentul de

inertie al suprafetei de plutire si viceversa. Pentru navele maritime,
în general efectul combinat al celor doua marimi duce la micsorarea

înaltimii metacentrice .

Pentru navele de transport cu raportul latime pescaj ( ) mic,

sau pentru nave la care latimea deasupra liniei de plutire creste,
efectul combinat al modificarii celor doua marimi, poate sa duca la

cresterea lui .
e) Bordul liber si înaltimea metacentrica transversala (h) în
conditii de avarie - O nava careia îi ramâne un bord liber foarte mic
si h de asemenea mic, poate supravietui numai în conditii foarte
favorabile. Conditiile limita impuse de regulamentele internationale
pentru navele comerciale, adica 5 cm pentru h (înaltime
metacentrica) si 7,6 cm pentru bordul liber, reprezinta rezerve
foarte mici.
De asemenea, cresterea numarului de pereti, duce la
cresterea probabilitatii de avarie a unuia dintre ei, însa reduce
extinderea inundarii în cazul avariei. Aceasta conduce la cresterea
bordului liber în conditii de avarie si deci probabilitatea de
supravietuire va creste.
Daca portiunea din corp si peretii transversali
corespunzatori se extind etans si deasupra puntii peretilor etansi,
efectul pozitiv poate fi considerabil. Chiar spatiile care nu sunt
perfect etanse pot contribui la supravietuirea navei, daca ele sunt
suficient de etanse sa contribuie la momentul de redresare
transversal sau de asieta, în conditii dinamice de ruliu si tangaj.
Din acest punct de vedere, spatiile etanse din borduri sau de la
extremitati sunt cele mai eficiente. Corespunzator spatiile etanse
din zona P.D. sau de la cuplul maestru au o eficienta foarte scazuta.
f) Pierderea navei - Daca modificarile pescajului, asietei
si / sau înclinarii
transversale necesare pentru a mentine echilibrul stabil, sunt
astfel încât trebuie imersata si zona neetansa a navei, echilibrul
nu mai poate fi realizat si nava se scufunda, cu sau fara
rasturnare. Daca pierderea de înaltime metacentrica h este astfel
încât bratul remanent maxim de stabilitate, devine mai mic decât
un anumit brat de înclinare, nava se va rasturna. Chiar daca nu
exista un moment exterior de înclinare, ne putem astepta la

rasturnare, daca în conditii de avarie este negativ, iar

bratul sau maxim de stabilitate este asa de mic încât sa rezulte
stabilitate dinamica negativa. Daca bratul maxim de stabilitate în
conditii de avarie este necorespunzator se poate produce
rasturnarea si scufundarea foarte rapid. Marea agitata sau un
vânt puternic vor îngreuna considerabil situatia navei.

ASIGURAREA DIN CONSTRUCŢIE A NESCUFUNDABILITĂŢII

NAVEI

Conventia Internationala pentru Ocrotirea Vietii Umane pe

Mare si normele de registru, prevad prescriptii speciale pentru
compartimentarea navei în zona prova si în zona pupa, deoarece
în aceste zone apar cele mai multe din avariile corpului navei.

Astfel, în zonele prova si pupa se monteaza cei doi pereti

etansi de coliziune, iar un alt perete este montat obligatoriu în
prova compartimentului de masini. Ţinându-se seama de
posibilitatea inundarii compartimentelor, se vor efectua calculele
privind determinarea flotabilitatii, stabilitatii si asietei navei.

Dimensiunile avariilor, care se iau în calcul asupra asietei

navei, se stabilesc în functie de lungimea navei si latimea acesteia
si tot de aici rezulta lungimea maxima a compartimentului, care
permite ca nava sa ramâna cu o rezerva de flotabilitate tangenta
la linia de siguranta (linia de siguranta este reprezentata de
curbura dispusa mai jos cu 76 mm în raport cu linia puntii în bord).
 Navele trebuie sa aiba dublu fund pe toata lungimea, cu
exceptia compartimentelor etanse utilizate exclusiv pentru
transportul lichidelor.

Calculele de nescufundabilitate se efectueaza pentru situatia

cea mai dezavantajoasa în care s-ar gasi nava, atât din punctul de
vedere al situatiei de încarcare, cât si din punctul de vedere al
locului avariei.

Pentru consumul rational al rezervei de flotabilitate, registrele

de clasificatie prevad împartirea volumului etans al navei în
compartimente etanse.

În acest scop se utilizeaza pereti transversali etansi, numarul

si lungimea lor fiind impus în raport cu destinatia si lungimea navei.

Nescufundabilitatea navei trebuie asigurata astfel:

- pentru navele destinate transportului de marfuri, în cazul

inundarii unui compartiment, oricare ar fi dispunerea lui pe
lungimea navei;

- pentru navele de pasageri, în cazul inundarii unui grup de

doua compartimente alaturate (sau trei compartimente, daca
armatorul considera necesar), oricare ar fi dispunerea lor pe
lungimea navei;

- pentru navele militare, în cazul inundarii unui grup de

compartimente alaturate, oricare ar fi dispunerea lor pe lungimea
navei.

INSTALAŢII PENTRU ASIGURAREA VITALITĂŢII CORPULUI

NAVEI. INSTALAŢIA DE BALAST. INSTALAŢIA DE SANTINĂ

Pe lânga mijloacele pasive de protectie constructiva nava este

dotata cu un complex de instalatii si echipamente, care sunt
destinate redresarii navei sau dupa caz detectarii, stingerii sau
limitarii unui eventual incendiu la bord.
 Astfel, în cazul unei gauri de apa, ce a provocat înclinari
transversale sau longitudinale se foloseste instalatia de asieta-
balast, care are rolul de a redresa nava (aducerea navei pe chila
dreapta). Instalatia de balast are rolul de a asigura stabilitatea
navei, un pescaj minim la pupa necesar functionarii propulsorului
si de a corecta înclinarile navei provocate de încarcarea neuniforma
a marfii sau a eventualelor avarii ale corpului navei.

Dupa ce gaura de apa a fost astupata temporar, nava poate

fi redresata prin trei procedee:

- evacuarea peste bord a apei care a patruns în

compartimentele inundate;

- contrainundarea unui compartiment opus, cu cresterea

corespunzatoare a pescajului si micsorarii rezervei de flotabilitate;

- masuri combinate - transvazare, contrainundare si

evacuare.