Subiecte examen MIN 1

1. Rolul Instalatiei de guvernare

Instalatiile de guvernare din tdotarea navelor au rolul de a asigura
respectarea drumului impus navei prin aplicarea la comanda a unor
momente verticale de rotire care actioneaza simultan cu forta axiala de
propulsive.
O instalatie de guvernare este formata din:
- un element de comanda (timona)
- o transmisie de comanda
- o masina de forta
- unul sau mai multe elemente de executie organele de guvernare
(carmele).

2. Definitia carmei
Carma este apendicele amplasat in jetul de apa al propulsorului sau in siajul
carenei, avand forma de aripa profilata sau neprofilata hidrodinamic, cu
posibilitati de rotire in jurul unei axe vertical si care asigura guvernarea
navei.

3. Tipuri de carme
Dupa pozitia axului carmei, acestea pot fi:
- carme necompensate la care pana carmei este amplasata in pula
axului carmei (se utilizeaza la ambarcatiuni, unele nave fluviale si
spargatoare de gheata);
- carme semicompensate - la care axul carmei este situate la o
distanta de muchai de atac cuprinsa intre din grosimea profilului si
din lungimea lui (se folosesc la navele mari cu 2 sau 4 arbori)
- carme compensate constituie cel mai raspandit tip de carma, al
caror ax se afla la o distanta de muchia de atac egala cu pana la 1/3
din lungimea profilului.
Tipuri de carme: a) carma necompensata; b) carma compensata; c) carma
semi-compensata; d),e) carma semi-compensata (suspendata).
Dupa modul de sustinere:
- carme sustinute de lagare sus si jos
- carme semisuspendate, care au un lagar sus si altul aproximativ la
mijlocul inaltimii carmei
- carme suspendate, care au un lagar sus

Dupa forma profilului:

- carme plate formate dintr-o singura tabla sau din doua table
consolidate cu nervuri orizontale se folosesc f.rar si numai la
ambarcatiuni sau nave mici destinate navigatiei interioare
- carme hidrodinamice la aceste tipuri sectiunile orizontale prin
carma au forma unor profiluri hidrodinamice simetrice se folosesc
la toate navele maritime moderne.

4. Sisteme de guvernare propulsie de tip POD/AZIPOD

Propulsoarele azimutale realizeaza impingere maxima in orice directive.
Indiferent de viteza navei, aceasta impingere is poate modifica directia
functie de necesitatile manevrarii navei. Elicele propulsoarelor azimutale
nu functioneaza doar in current axial, ci si in current oblic, asigurand navei
o capacitate manevriera deosebita chiar si la viteze mici ale navei, acolo
unde sistemele clasice cu carma au performante slabe.
Sistem de guvernare-propulsie
AZIPOD:
1 partea submerse a sistemului
POD; 2 racitor de aer; 3
ventilatoare de aer; 4 motor
hidraulic; 5 unitate de putere; 6
racirea sistemului hidraulic; 7
corpul navei.
Acest concept presupune montarea
unui motor electric intr-un corp
hidrodinamic (bulb pod) plasat
sub nava. Energia electrica produsa la bordul navei este transferata
motorului electric de current alternative care transmite direct momentul
de rotatie propulsorului de tip elice.

5. Schema bloc a instalatiei de guvernare

Dupa modul de executare a comenzii date de la timona, instalatiile de
guvernare se pot realiza cu comanda in circuit deschis sau cu legatura
inversa.

1 - timona de comanda;
2 transmisia de comanda;
3 masina de carma;
4 transmisia de forta;
5 element de executie;
6 transmisia de control;
7 axiometru Instalatia de guvernare cu comanda in circuit inchis

6. Cerinte pentru masina de carma

- Pornirea masinii de carma trebuie sa se realizeze cu ajutorul
timonei, indifferent de pozitia carmei;
- Masina de carma trebuie sa fie reversibila, pentru a permite
deplasarea carmei in ambele bordure ale navei;
- Carma trebuie sa se roteasca in acelasi sens cu timona;
 - La oprirea timonei, trebuie sa se opreasca si masina de carma,
concomitant cu incetarea deplasarii carmei;
- In pozitiile extreme, corespunzatoare unghiurilor maxime de
bandare, masina de carma trebuie sa se opreasca automat;
- Masina de carma trebuie sa poata fi comandata din mai multe
locuri, sa functioneze silentios si sa aiba siguranta mare in
exploatare.

Masina de carma cu hidromotor liniar 1 piston;

2 cilindru;
3 eche;
4 piatra de culisa;
5 pompa cu debit
variabil;
6 electromotor de
actionare;
7 bara de comanda;
8 carma;
9 conducte
hidrostatice
10 bara legaturii inverse;
11 tija de comanda a pompei
C element de comanda

7. Rolul instalatiei de ancorare

- Asigura stationarea sigura a navei in diferite conditii in: rada, golfuri,
porturi, fluvii, in mare deschisa;
- Asigura legatura flexibila dintre nava si fundul apei;
- Executarea unor manevre si intoarceri in locuri inguste, ca masura de
siguranta a stationarii navei ancorate si legate la cheu, la ambosarea
sau pentru dezesuarea navei.

Pentru a asigura mentinerea navei pe loc in conditii de vant, curenti, si

valuri este necesar sa fie legata de sol cu o legatura flexibila, lantul de
ancora, care sa-i permita
deplasari in jurul unui punct fix
reprezentat de ancora.
La bordul navelor putem intalni
instalatia de ancorare principal
(instalatii de ancorare prova,
babord sau tribord) si instalatia
de ancorare auxiliara (pupa).

Stopa de lant
Dispozitiv de blocare a lantului
de ancora fata de corpul navei,
pentru situatiile de mars sau
ancorare amplasata intre vinci si nara de bordaj. Stopele de lant servesc
drept piedica in timpul manevrei ancorei precum si asigurarii ancorei la
post

1- Dispozitivul de tensionare; 2- stopa de lant; 3- lantul; 4- element de

siguranta

Nara de ancora este un tunel cilindric sau eliptic inclinat prin care lantul de
ancora traverseaza bordajul si puntea pentru a fi actionat de mecanismul
de ancorare, in vederea depozitarii la bord.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta instalatie:
- Sa asigure apropierea sigura a navei de locul de acostare
- Sa asigure manevre commode de legare
- Sa mentina constanta tensiunea din paramele de legare
- Sa permita reglarea dupa necesitati a lungimii paramelor de legare,
in conditiile variatiei de pescaj la incarcare-descarcare si variatiei de
nivel datorita mareelor

Vinci de ancorare-acostare
1 arbore principal (main
shaft)
2 reductor (gearbox)
3 electromotor (motor)
4 tambur de capat (warping
drum)
5 tambur, zona de
depozitare
6 tambur, zona de lucru
(drum working part)
7 barbotina (gypsy wheel)
8 maneta de control pentru frana cu banda (control lever for the band
brake)
9 intinzator (tensioner)

8. Produsele Petroliere
Prin procesul de rafinare a petrolului rezulta produse petroliere albe (clean
oils, white oils) si produse petroliere negre (black oils).
Marfa gazoasa este transportata in stare lichefiata, intrucat lichidul
ocupa aproximativ de 850 ori mai putin volum decat gazul.
LPG gaze petroliere lichefiate grele propan, butan, propilena
LNG gaze natural lichefiate metan
Temperatura criogenica necesara lichefierii -162,2C
Gazele lichefiate sunt considerate marfuri periculoase intrucat prin
natural or pot cauza avarii celorlalte marfuri de la bord, si pot adduce
prejudicii navei insasi si pot afecta starea de sanatate si pune in pericol
viata echipajului sau a personalului din terminalul portuar sau pot adduce
prejudicii majore mediului inconjurator.

Daca se ia in calcul gradul de pericol pe care il prezinta marfa

transportata, conform IGC IMO Gas Carriers code, navele care
transporta gaze lichefiate se clasifica in:
- nave cu grad maxim de pericol (1G) pot transporta numai unul din
cele 4 tipuri de marfa, considerate cele mai periculoase: clor, oxid
etilenic, bromura de metil sau dioxid de sulf
- nave cu grad mediu de pericol (2G/2PG) transporta majoritatea
produselor gazoase (NG, PG, EG, etc)
- nave cu grad minim de risc transporta numai 2 tipuri de marfa: azot
(nitrogen) si gaze refrigerante

VLGC Very Large Gas Carrier (deplasament de peste 70.000 m

EG Ethylene Gas

9. Proprietatile fizice ale petrolului

a) Densitatea masa unitatii de volum determinate in vid (ro = m/v)
Densitatea API (American Petroleum Institute) - Marime
adimensionala utilizata in calculele si documentele prezente in
activitatea de transport naval
b) Vascozitatea prop. Fluidelor de a opune rezistenta la curgere, ca
rezultat al interactiunii mecanice dintre particulele constituent.
Vascozitatea poate fi sub diverse forme: vascozitatea dinamica
(N*s/m), vascozitatea cinematica (mp/s), vascozitatea produselor
petroliere lichide exprimata in unitati conventionale (grade Engler,
secunde Redwood, etc).

10. Proprietatile chimice ale petrolului

Culoarea criteriu de apreciere comercial, depinde de gradul de rafinare,
de impurificarea cu alt produs sau se adauga pentru a marca un anumit
grad de toxicitate;
Continutul de apa ne arata ca produsele petroliere contin apa in cantitati
variabile, fie dizolvata fie in suspensie sau sub forma de emulsii mai mult
sau mai putin stabile, determinarea se poate face prin metode fizico-
chimice calitate sau cantitative;
Impuritatile mecanice se gasesc in cantitati mici si provin din materialele
folosite in procesul de fabricare insufficient filtrate, din adaosurile unor
compusi cu continut ridicat de impuritati, din impuritatile existente in
tancurile de depozitare (nisip, rugina) sau chiar din praful atmospheric.
Reziduurile de marfa (cargo residues) sunt resturi de nisip, parafina,
gudroane, etc, ramase in tancurile de marfa dupa descarcarea petrolului.

11. Tancurile de reziduuri (slop tanks)

- Amplasate in imediata vecinatate a compartimentului pompelor de
marfa
- Destinate colectarii reziduurilor de marfa sau reziduurilor rezultate
in urma procesului de spalare a tancurilor de marfa.

12. Conditiile specific impuse instalatiilor caracteristice navelor

petroliere:
- Vehicularea rapida a marfii la incarcare si descarcare
- Prevenirea incendiilor si a poluarii apei de mare
- Prevenirea degradarii marfii transportate

13. Instalatia de incalzire a marfurilor petroliere

Petrolierele care transporta marfa cu vascozitate ridicata si implicit
cu temperature ridicata de congelare sunt dotate cu instalatii de
incalzire a marfii, care reduc vascozitatea si usureaza procesul de
aspiratie la descarcarea navei. Aceste instalatii au suprafete
schimbatoare de caldura sub forma de serpentine, executate din tevi
netede, prin care circula abur saturat cu presiunea maxima de 10
bari.
Temperatura de incalzire a petrolului trebuie sa fie cu cel putin 15
C sub punctul de incalzire. Din acest motiv pacura se incalzeste pana
la (60-70 C) in timp ce diversele tipuri de petrol brut, desi sunt mai
vascoase, se incalzesc numai pana la 20-25 C. Produsele petroliere
vascoase se ambarca gata incalzite
14. Pericolul de incendiu si explozie la tancuri petroliere

Marfa este prin natura sa, materia inflamabila, si nu poate fi

inlaturata din triunghiul focului
Singura modalitate de actiune este cea de reducere a continutului
de oxygen pana sub limita la care sa poata intretine arderea.

15. Diagrama de inflamabilitate

1 neinflamabil foarte sarac in oxygen

2 neinflamabil foarte bogat in hidrocarburi
3 neinflamabil sarac in hidrocarburi
4 zona de inflamabilitate
 In practica, in cargo tancuri, limita inferioara si cea superioara de
inflamabilitate pentru marfa transportata, poate fi considerate a fi
cuprinsa intre 1-10% din volumul respectiv.

16. Instalatia de gaz inert

Gazul inert se obtine cu ajutorul caldarinei sau instalatiei specializate de
gaz inert.

17. Instalatia de spalare a tancurilor de marfa (Tank Cleaning

System)
- Se foloseste pentru indepartarea din tancuri a reziduurilor grele, mai
ales atunci cand in tancul de marfa urmeaza sa se transporte un
produs petrolier mai usor sau apa de balast. De asemenea, tancurile
sunt spalate la intrarea navei in reparatie;
- Are in compunere pompe, tubulaturi, valvule, masini de spalat
(fixe/portabile).
- Indiferent de ce tip de titei va fi folosit, spalarea trebuie sa se faca in
cel putin 2 cicluri. Numarul ciclurilor necesare pentru spalare este
determinat de catre marimea, structura si suprafetele umbrite
ale tancurilor
- Apa de spalare a tancurilor (tank washing water) este apa de mare
incalzita la diverse temperature, care de regula nu depasesc 60C.

18. Inflamabilitatea metanului in aer (21% oxigen)

- Cuprinsa intre 5.3 14% din volum. Pentru aceste valori trebuie
redus oxigenul sub 2%, prin folosirea gazului inert produs de
generatoare speciale.
- Temperatura de autoaprindere a metanului este de 595 C