13.2.

Maşini de forat prin rotire

Maşinile de forat prin rotire execută găuri de secţiune circulară cu ajutorul unui organ tǎietor
(sapă, cupă cilindrică, burghiu, freză), care se roteşte în jurul axei sale. Pentru avansul
echipamentului, i se imprimă acestuia şi o forţă de apăsare axială.
Dupǎ poziţia axului găurii, maşinile de forat prin rotire se clasifică astfel:

- maşini de forat vertical prin rotire, care execută găuri pe direcţie verticală sau cu înclinare
mare faţă de orizontală;
- maşini de forat orizontal prin rotire, care execută găuri pe direcţie orizontală sau cu
înclinare redusă faţă de orizontală.

13.2.1. Maşini de forat vertical prin rotire

Clasificarea maşinilor de forat vertical prin rotire se face în funcţie de urmǎtoarele criterii:

a) funcţie de echipamentul/ organul de lucru utilizat:

- maşini de forat cu sapă de foraj care, în funcţie de materialul în care se execută gaura,
poate fi sapă cu cuţite (pentru pământuri slabe şi medii), sapă cu butoni (pentru pământuri tari
şi roci), sapă cu role (pentru roci dure)
- maşini de forat cu cupă cilindrică (borsapă)
- maşini de forat cu burghiu
- maşini de forat cu freză (pentru găuri cu secţiune inelară executate în vederea extragerii
unor probe de material)
b) după metoda de evacuare a materialului dislocat:

- maşini de forat cu evacuare periodică -cu burghiu scurt; cu cupă cilindrică

- maşini de forat cu evacuare continuă- cu burghiu lung
- maşini de forat cu evacuare continuă - cu aer comprimat (airlift)
- maşini de forat cu evacuare continuă - hidraulic, prin circularea noroiului de foraj
c) după modul de protecţie a pereţilor găurii:

- maşini de forat fără tubaj (în cazul forajului uscat în pământuri compacte, stabile, sau în
cazul forajului umed, în prezenţa noroiului bentonitic introdus în gaura ce se execută)

- maşini de forat cu tubaj recuperabil, la care protecţia pereţilor găurii se realizează cu

ajutorul unor tuburi metalice, ce se înfig în pământ prin apăsare şi rotire –procedeu tip Benoto, prin
vibrare sau prin batere

d) după construcţia coloanei de foraj:

- maşini de forat cu coloană din tronsoane îmbinate - cu filet sau cu flanşe

 - maşini de forat cu coloană telescopică (tip Kelly)
e) după mecanismul de avans utilizat:

- maşini de forat cu avans prin greutatea proprie a coloanei de foraj

- maşini de forat cu avans forţat (cu mecanism de avans cu cilindru hidraulic, cu lanţ sau cablu)
13.2.1.1. Maşini de forat vertical prin rotire - pentru coloane de fundaţie

Maşinile de forat vertical prin rotire au o largă utilizare la executarea coloanelor de fundaţie.
În funcţie de caracteristicile terenului şi dimensiunile coloanei se utilizează diverse tipuri de maşini
de forat.

A). Maşină de forat cu coloană telescopică -cu evacuare periodică a pământului dizlocat

În figura 13.1 se prezintă schema unei maşini de forat cu coloană telescopică, care asigură
protecţia pereţilor găurii cu ajutorul unui tub recuperabil, realizat din mai multe tronsoane.

Fig.13.1. Schema unei maşini de

forat vertical prin rotire - cu
coloană telescopică
1– maşina de bază cu platformă
rotitoare;
2– cablul troliului pentru
manevrarea coloanei telescopice;
3 – catarg (lumânare sau mast);
4– mecanism de manevrare a
catargului (format din mai multe
bare articulate şi cilindri
hidraulici)  trebuie să asigure
atât poziţia de lucru, cât şi
poziţia orizontală de transport a
echipamentului de forat;
5– coloana telescopică (tijǎ
/prăjină telescopică tip Kelly);
6 – masa rotativă;
7– sanie;
8 – cilindru de avans;
9 – adaptor pentru rotirea tubului
de protecţie;
10 – tub de protecţie;
11 –organul de lucru (burghiu
scurt)

http://www.youtube.com/watch?v=
q5RXXvRXjlY
 Organul de lucru 11 este un burghiu scurt, montat la capătul inferior al tijei telescopice 5,
care execută forarea găurii sub acţiunea momentului de torsiune dat de masa rotativă 6 şi a forţei de
apăsare dată de cilindrul de avans 8, care realizează deplasarea saniei 7 de-a lungul catargului 3 al
maşinii de forat. Construcţia tijei telescopice este astfel realizată încât asigură transmiterea forţei din
cilindrul 8 la organul de lucru, atât la înfigerea acestuia în pământ, cât şi în faza de extragere.
Înfigerea tubului de protecţie 10 se realizează prin apăsare (cu cilindrul de avans) şi prin rotire cu
ajutorul mesei rotative 6, prin intermediul adaptorului 9. După umplerea organului de lucru cu
pământ, se ridică burghiul deasupra nivelului terenului prin restrângerea tijei telescopice cu ajutorul
cablului 2, care se înfăşoară pe toba mecanismului de manevrare a tijei telescopice. După rotirea
platformei maşinii de bază, se realizează descărcarea pământului de pe spirele burghiului prin
inversarea sensului de rotire. Pe măsură ce forajul avansează se adaugă noi tronsoane de tub.

Pe lângă troliul principal, care manevrează tija telescopică, maşina de forat este prevăzută şi
cu un troliu auxiliar (fig. 13.2) pentru manevrarea tronsoanelor tubului de protecţie, a armăturii din
oţel beton, precum şi a coloanei de turnare a betonului în gaura de foraj.

Fig.13.2. Maşină de forat cu

tijă telescopică
1 – masă rotativă;
2 – tijă telescopică;
3 –tub de protecţie;
4 – sanie;
5 –catarg;
6 – mecanism de manevrare
catarg;
7 – cablul troliului principal;
8 –cilindru de avans
9 – cablul troliului auxiliar.
Fazele de realizare a coloanelor de fundaţie, utilizând maşini de forat cu coloană telescopică, se
indică în figurile 13.3 (cu tubaj) şi 13.4 (fără tubaj).

Fig.13.3. Fazele de realizare a coloanelor de fundaţie, utilizând maşini de forat cu coloană

telescopic, burghiu scurt – cu tubaj
a) înfigerea tubului de protecţie; b) forare cu burghiu în interiorul tubului- cu evacuarea periodicǎ;
c) introducerea armăturii din oţel beton; d) turnarea betonului cu ajutorul unei coloane de turnare,
ce se introduce în gaura de foraj; e) extragerea tubului de protecţie- prin ridicare şi rotire alternativǎ

Fig.13.4. Fazele de realizare a coloanelor de fundaţie, utilizând maşini de forat cu coloană

telescopic, cu borsapă – fǎrǎ tubaj
a) înfigerea unui tub scurt pentru ghidarea organului de lucru şi protecţia părţii superioare a găurii;
b) forare cu borsapa în prezenţa noroiului bentonitic; c) introducerea armăturii din oţel beton; d)
turnarea betonului şi extragerea tubului scurt de protecţie şi a coloanei de turnare
 În figura 13.5 se prezintă faza de scoatere din tub a burghiului plin cu pământ, iar în figura
13.6 faza de înfigere a tubului de protecţie.

Fig.13.5. Extragerea burghiului încǎrcat din tub Fig.13.6. Înfigerea tubului de protecţie

Forarea cu burghiul (fig.13.7) se recomandă pentru pământuri slab coezive. Extremitatea elicei
burghiului este durificată cu material rezistente la abraziune (sudură cu electrozi cu Mb, Wo)
La pământuri coezive, pentru foraj eficient, se utilizează în loc de burghiu o cupă cilindrică
specială (fig.13.8)– borsapă prevăzută cu cuţite / dinţi, şi fante prin care pământul intră în cupă.

Fig.13.7. Forare cu burghiu Fig.13.8. Forare cu borsapǎ

 Mecanismul de manevrare a catargului (poz.4 din figura 13.1), format dintr-o serie de bare
articulate şi cilindri hidraulici, trebuie să asigure atât poziţia de lucru, cât şi poziţia de transport a
maşinii de forat (fig.13.10).

Fig.13.10. Maşina de forat în poziţie de transport

B) Maşini de forat cu burghiu lung - cu evacuare continuă a pământului

Maşina de forat cu burghiu cu evacuare continuă a pământului are ca organ de lucru un

burghiu de lungime relativ mare (4…6 m) (fig. 13.12), adâncimea maximă de forare fiind limitată de
înălţimea catargului.

Un astfel de echipament se poate utiliza în anumite pământuri, coezive, caz în care

materialul nu se lipeşte şi poate fi ridicat pe spirele burghiului, realizându-se umplerea acestuia.

În acest caz, dislocarea şi evacuarea pământului se realizează în mod continuu.

Schema echipamentului de lucru cu burghiu lung cu evacuare continuă a pământului este

indicată în figura 13.11. Pe ghidajele catargului 1 culisează sania 5, pe care se află mecanismul 4
pentru rotirea burghiului 6. Forţa de împingere şi de retragere a burghiului se realizează cu ajutorul
mecanismului de avans 3, care poate fi cu lanţ (ca în figură), cu cilindru hidraulic sau cu cablu.
Atunci când este necesar, forajul se realizează sub protecţia unui tub realizat din tronsoane, care se
manevrează cu ajutorul cablului 2.

Fazele de execuţie ale unei coloane de fundaţie din beton armat, în acest caz, sunt
următoarele:

- executarea găurii şi umplerea burghiului cu pământ (cu sau fără tub de protecţie);
- ridicarea treptată a burghiului şi evacuarea pământului de pe spirele burghiului, simultan cu
turnarea betonului prin axul tubular al burghiului;
- introducerea prin vibrare a armăturii din oţel beton şi compactarea betonului
Fig. 13.11. Schema echipamentului de lucru cu Fig.13.12. Maşina de forat cu burghiu lung, cu
burghiu lung cu evacuare continuă a pământului evacuare continuă a pământului

http://www.youtube.com/watch?v=-EBRRcrMceo

În figura 13.13 se indică schema tehnologică de realizare a coloanelor de fundaţie prin foraj
continuu cu burghiu fără tub de protecţie, iar în figura 13.14 se indică schema tehnologică în
varianta utilizării unui tub de protecţie, care se roteşte în sens invers faţă de sensul de rotire a
burghiului.
Fig.13.13. Executarea coloanelor de fundaţie cu burghiu cu evacuare continuă - fără tub de protecţie
a) executarea găurii; b) ridicarea burghiului şi turnarea betonului prin axul tubular al burghiului;
c) introducerea prin vibrare a armăturii din oţel beton şi compactarea betonului

Fig.13.14. Executarea coloanelor de fundaţie cu burghiu cu evacuare continuă - cu tub de protecţie

(cu înfigere şi extragere prin rotire)
a) executarea găurii şi înfigerea tubului prin rotire;
b) ridicarea burghiului, extragerea tubului şi turnarea betonului prin axul tubular al burghiului;
c) introducerea prin vibrare a armăturii din oţel beton şi compactarea betonului
 C) Maşini de forat - cu evacuare hidraulică a materialului forat

La maşinile de forat cu evacuare hidraulică, organul de lucru este o sapă care dislocă
materialul prin apăsare şi rotire în prezenţa noroiului de foraj, iar materialul dislocat de sapă este
evacuat prin circulaţia noroiului de foraj.

În funcţie de proprietăţile pământului se utilizează diverse tipuri de sape: sape cu cuţite

(fig.13.15 a), sape cu butoni sau pastile din materiale dure (fig.13.15 b), sape cu role (fig.13.16). În
acest caz procesul de foraj este continuu, atât dislocarea materialului, cât şi evacuarea acestuia
realizându-se în mod continuu.
În corpul sapei sunt prevăzute canale pentru circulaţia noroiului de foraj (fig.13.17).

Fig.13.15. Sapǎ - cu cuţite (a);

- cu butoni/pastile (b) Fig.13.16. Coloană de foraj cu sapă cu role

Fig. 13.17. Canale pentru circulaţia

noroiului de foraj din interiorul
corpului sapei
 În figura 13.18 se prezintă schema unei astfel de maşini de forat, la care maşina de bază 1
este un excavator hidraulic la care s-a adaptat braţul pentru echipamentul de foraj.

Fig.13.18. Maşină de forat cu evacuare

hidraulică a materialului forat având ca
maşină de bază un excavator pe şenile

1 – maşină de bază;
2 – braţ;
3 – mecanism de manevrare a catargului;
4 – catarg;
5 – sanie;
6 – ghidaje;
7 – mecanism de avans cu lanţ;
8 – masa rotativă;
9 – coloana de foraj;
10 – sapă de foraj;
11–cap hidraulic – interiorul acetuia se roteşte
împreună cu prăjina de foraj, iar exteriorul este
fix împreună cu mufa pentru conectarea
furtunului de noroi (rotirea relativă este
posibilă datorită rulmenţilor ; etanşarea se face
cu presetupă)
12– troliu pentru manevrarea coloanei de foraj;
13 – racord către instalaţia de circulaţie a
noroiului de foraj

Pe tronsonul de bază al braţului 2 se montează articulat catargul 4, mecanismul de manevrare

a catargului 3 şi toba 12 a troliului pentru manevrarea coloanei de foraj. La capătul superior al
coloanei de foraj 9 se află capul hidraulic 11, care se compune dintr-o parte nerotitoare prevăzută cu
ureche de agăţare în cârligul troliului şi o parte rotitoare la care se fixează tija de antrenare a
coloanei 9 de foraj. La partea nerotitoare a capului hidraulic se fixează şi conducta instalaţiei pentru
circulaţia noroiului de foraj 13. Capul hidraulic trebuie să asigure etanşeitatea pentru evitarea
pierderilor de noroi. La partea inferioară a coloanei de foraj se montează sapa de foraj 10, care
realizează dislocarea materialului prin rotire şi apăsare. Rotirea sapei se realizează de către masa
rotativă prin intermediul coloanei de foraj, iar avansul se realizează forţat cu ajutorul mecanismului
de avans cu lanţ 7.

Forţa de avans se transmite la coloana de foraj prin intermediul mesei rotative şi a saniei 5,
care se poate deplasa pe ghidajele catargului. Poziţia corectă a coloanei de foraj în timpul lucrului se
realizează cu ajutorul unui cilindru hidraulic montat între masa rotativă şi sanie.

Noroiul de foraj asigură protecţia pereţilor găurii prin presiunea hidrostatică asupra acestora
şi colmatarea porilor, evacuarea materialului dislocat de sapă prin circulare, precum şi răcirea sapei.

Coloana de foraj este realizată din tronsoane care se îmbină prin filet sau prin flanşe. Pe
măsură ce forajul avansează se adaugă noi tronsoane, iar după atingerea adâncimii de foraj necesare,
coloana de foraj se demontează tronson cu tronson până ce este posibilă ridicarea sapei deasupra
nivelului terenului.

În cazul coloanelor de foraj îmbinate prin filetare, maşina de forat este prevăzută cu
dispozitive cu cilindri hidraulici pentru fixarea coloanelor de foraj în vederea înşurubării sau
deşurubării rapide.

13.2.2. Calculul maşinilor de forat rotative (foraj vertical)

Organul de foraj e prevăzută de obicei cu mai multe cuţite care execută tăierea rocii. Pentru rocile
dure se utilizează sape cu role sau sape cu butoni, care acţionează prin fărâmiţarea rocii.

R
r l

O
M

a) Echipament de foraj pentru gaură b) Organ de foraj pentru secţiune inelară (freză cu cuţite)
circulară (sapă cu lame/cuţite) Dizlocă o secţiune inelară, miezul fiind extras pentru
Forajul are loc pe toată suprafaţa găurii probe cu o carotieră

Desprinderea unor părţi din material pentru executarea găurii se realizează sub acţiunea forţei
de avans C şi a momentului de torsiune M.
 Forţa necesară avansului

a) Cazul unui cuţit ascuţit

C0

l Notaţii:

h − adâncimea de pǎtrundere a cuţitului

T 0
în rocǎ
α − unghiul de ascuţire a cuţitului
l – lungimea cuţitului
a C0 − forţa axialǎ la un cuţit
T – forţa tangenţialã
h0

α
Sub acţiunea forţei C0 cuţitul pătrunde în rocă la adâncimea h0

C0= al ⋅ σ= h0tg α ⋅ l ⋅ σ

în care σ − rezistenţa critică a rocii la pătrunderea cuţitului

Rezultă:

C0
h0 = C0
l σ ⋅ tg α

b) Cazul unui cuţit uzat

În realitate cuţitul se uzează:

δ0 − lăţimea tăişului cuţitului

Adâncimea de pătrundere se reduce de la h0 la h: h0

δ C δ δ0
h =h0 − 0 = 0 − 0
tg α l σtg α tg α

Din relaţia de mai sus se obţine forţa de avans necesară în cazul unui cuţit uzat:

C0 (h tgα + δ 0 )lσ
=

Forţa de avans trebuie mărită pe măsură ce creşte uzura cuţitului.

 In cazul uzurii prea mari cuţitul nu mai pătrunde în material:

C0 δ C
h=0 → − 0 = 0 → δ0 = 0
l σtg α tg α lσ

Deci, condiţia de pătrundere în material a cuţitului tocit este:

C0 > δ0l σ ( σ − rezistenţa critică a rocii la comprimare )

sau :

C
δ0 < 0
lσ

Se menţionează că la stabilirea relaţiilor de mai sus nu s-au considerat şi forţele de frecare pe

faţa înclinată a cuţitului.

Forţa totală de avans :

C = mC0 , în care m − numărul cuţitelor sapei.

Calculul productivităţii la foraj vertical cu sapă

Productivitatea se determină cu relaţia:

πD 2
Q v f ⋅ s , în care:
=
4

δ C0 C
v f = mh ⋅ n ⋅ 60 ; =
h h0 − 0 ; h0 = ; C0 =
tg α l σtg α m

Notaţii:

v f − viteza de foraj (de avans), în m/h ; Ds − diametrul sapei de foraj, egal cu diametrul găurii, în m
h – adâncimea de pătrundere a unui cuţit (avansul la o rotaţie) ; n – turaţia sapei [rot/min]
m – numărul de cuţite ; σ − rezistenţa critică a materialului la pătrunderea cuţitului

Odată cu creştrea uzurii cuţitelor, viteza de avans scade şi, ca urmare şi productivitatea.

Concluzii :

- adâncimea de pătrundere scade odată cu uzura cuţitului; pentru a menţine adâncimea de

pătrundere la aceeaşi valoare, forţa de apăsare trebuie mărită în compensare
- numărul cuţitelor nu trebuie să fie prea mare, deoarece creşte forţa de apăsare
- forţa de apăsare la nivelul cuţitului depinde de rezistenţa materialului de forat.