Nave tehnice

Nave de dragaj
 Descriere

Dragajul reprezintă activitatea de extragere a materialului solid de pe fundul apei.

Scopul activităților de dragare:
• curăţarea şi adâncirea şenalelor navigabile
• tăierea de canale de navigaţie şi / sau irigaţii noi
• colectarea de materiale de construcţie.
Navele/structurile implicate în activitatea de dragare:
• - Drăgi – nave ce desfăşoară direct activitatea de extragere a materialului;
• - Şalande – nave destinate transportului materialului dragat
• - Nave de suport – pontoane, staţii de pompare, etc. – nave auxiliare necesare procesului de
dragare
• Structuri (platforme tehnologice)
Dragarea şi depozitarea materialului dragat sunt reglementate d.p.v. legislativ internațional,
naţional şi regional.
Convenţia de la Londra 1972 (LC-72) „Dredged Material Assessment Framework” (DMAF)

London Convention and Protocol: Dredged material guidelines,

care este în curs de a fi ratificat de cele 90 ţări semnatare ale Convenţiei.
Specific Guidelines for Assessment of Dredged Material revizuit, adoptat în 2013. Înlocuiește
Guidelines adopted for dredged material din 2000 care are la bază Guidelines (1997) ce înlocuia
"Dredged Material Assessment Framework" adoptată în 1995.
CEDA Central Dredging Association are acum 337 membri individuali și 110 membri corporate din
40 țări.
IADC International Association of Dredging Companies peste 100 de membri corporate
Convenţii regionale (Oslo, Paris, Helsinki, Barcelona, ).
Indiferent de natura proiectului de dragaj, se recomandă efectuarea prealabilă de investigaţii ce
includ anchetele tehnice de dragare, opţiunile de eliminare a materialului dragat, studii de proces
fizic şi de mediu, studii de impact.
Regulile societăţilor de clasificare pentru drăgile maritime:
BV > Steelships > Pt D > Ch 13
partea D, ch. 13 - Ships for dredging activity
Regulile semnificative:
- pentru drăgile maritime: Guidelines for the assignment of reduced freeboards for dredgers, DR-68 emisă de
(Netherlands) Shipping Inspectorate şi acceptată/adoptată de majoritatea administraţiilor;
- pentru drăgile fluviale: Directiva Parlamentului European EC 87-2006 (în România reglementările echivalente
sunt în Ordinul ministrului transporturilor nr. 1447/2008 privind aprobarea cerinţelor tehnice pentru navele de
navigaţie interioară)

Notaţia de clasă: BV > Steelships > Pt A > Ch 1 > Sec 2 > [4]
în notaţia de clasă a navelor implicate în procesul de dragare se includ notaţii de serviciu specifice cum ar fi:
“dredger”, “hopper dredger”, “hopper unit”, “split hopper unit”, etc.
Tipuri de sol
Tipul de sol dragat condiţionează alegerea tipului de dragă, a echipamentului de dragare şi modul
de manevră-transport a materialului dragat. Principalele tipuri de sol dragat sunt următoarele:
Soluri compactate coezive: magmatice (granit, bazalt); metamorfice (şisturi, gnais); sedimentare
(calcar, coral, cretă, sare); roci sparte;
Soluri compactate necoezive:nisip cimentat; amestec argilă-bolovani sau nisip-bolovani compactat;
argila nisipoasă; argila lipicioasă; turba; lignit;
Soluri necompactate şi necoezive: bolovani; amestec bolovani cu pietriş; pietriş; nisip pietros; nisip
de granulaţie medie; nisip de granulaţie fină; nisip de granulaţie extrem de fină; nămol.
Tipuri de drăgi
În funcţie de modul de manevrare a
materialului dragat, drăgile se clasifică în:
- mecanice, dragarea se face exclusiv cu
dispozitive mecanice;
- hidraulice, la care dragarea se face prin
realizarea unui amestec apă-material
dragat
(spoil), aspirarea şi refularea acestuia.
Tipuri de drăgi mecanice:
Draga cu cupe Bucket ladder dredge
Draga de tip mecanic prevăzută cu un braţ
mobil (elinda) care permite reglarea
adâncimii.
Pe elindă se instalează un tren rulant de
cupe. Prin rularea trenului de cupe,
cupele de la capătul elindei taie în sol şi
se umplu cu material dragat. Acesta este
deversat în partea superioară a elindei
prin răsturnarea într-un canal.
Draga cu graifăr (draglina) Grab / Clamshell dredge
Draga de tip mecanic prevăzută cu un braţ de macara la
care se ataşează un graifăr.
Materialul dragat este preluat de pe fundul apei prin
închiderea graifărului, ridicat şi
descărcat în şalandă sau la mal.
Tipuri de graifăre: cu cupe; paiănjen; cactus
Draga cu excavator Dipper / backhoe dredge
Draga de tip mecanic, este în fapt un excavator plutitor şi lucrează similar cu acesta dar sub
apă. Materialul dragat este preluat de pe fundul apei de cupa de excavator, ridicat şi
descărcat în şalandă sau la mal.
Echipamente specifice drăgilor
Acţiunile desfăşurate de o dragă în timpul procesului de dragare sunt:
- Poziţionarea dispozitivului de dragare;
- Tăierea solului;
- Ridicarea la suprafaţă a materialului dragat;
- Transportul materialului dragat.

Pentru derularea acestor acţiuni, drăgile sunt dotate cu o serie de echipamente specifice:
- Sisteme de poziţionare a drăgii;
- Braţul de dragare;
- Sisteme de tăiere a solului;
- Sisteme de manevră a materialului dragat.
Poziţionarea navelor de dragaj
Pe parcursul operaţiilor de dragare, draga trebuie să aibă o poziţie determinată în raport cu fundul
apei (zona dragată). Aceasta presupune:
- fixarea drăgii în zona de dragat – realizată cu sistemul de poziţionare a drăgii
- poziţionarea precisă a dispozitivului de dragare – realizată cu braţul de dragare
Sisteme de poziţionare a drăgii:
Exceptând dragarea cu autopropulsie – specifică drăgilor mobile de tip “trailing” la celelalte tipuri de drăgi este
necesară fixarea drăgii pe poziţie. Pentru aceasta se utilizează două sisteme principale şi combinaţii ale
acestora:
- ancore de papionaj;
- piloni de fixare (spud);
Oricare din aceste sisteme trebuie să permită:
- fixarea drăgii pe o poziţie determinată şi să reziste la efectele adverse ale curentului, vântului şi forţelor din
dragaj
- deplasarea controlată a drăgii pentru a asigura mişcările de baleiere şi avans a dispozitivului de dragare.
Ancorele de papionaj
Sistemul doar cu ancore de papionaj constă în 6 ancore, patru în colţurile drăgii (ancore de poziţionare), una
înspre înainte (ancora de avans) şi una spre înapoi (ancora de susţinere). În unele cazuri (drăgi în curent) a 6-a
ancoră spre pupa poate lipsi. Acest sistem de ancore asigură şi poziţionarea şi mişcarea controlată a drăgii.
Cablurile ancorelor sunt manevrate de vinciurile de papionaj. Prin manevre corelate “vira-maina”, draga este
deplasată în mişcări orizontale de translaţie şi rotaţie astfel încât dispozitivul de dragare să acopere întreg
frontul de dragare.Avansul se realizeaza prin “tragerea” pe ancoră de prova.
Avantaje: asigură o bună fixare a drăgii chiar în condiţii de
curent puternic precum şi poziţionarea şi controlul cu precizie
satisfăcătoare a dispozitivului de dragare.
Dezavantaje:
- aria mare de extindere a cablurilor ancorelor
(ancora prova poate fi la 1-2 km distanţă),
pentru diminuarea acestui inconvenient
se utilizează deviatoarele de cablu acestea deviază cablul de
ancorare la o anumită adâncime (1.5-2.5 m) sub linia de plutire
facilitând trecerea altor nave peste liniile de ancorare
 Piloni de fixare
Un sistem de fixare / deplasare mai eficient decât ancorele de papionaj o reprezintă pilonii de fixare
(spud). Un astfel de pilon constă într-o coloană cu posibilitate de translaţie verticală prin corpul
drăgii. Ridicarea pilonului se realizează cu vinci şi scripeţi sau cu cilindru hidraulic

Prinderea cablului de ridicare de pilon se poate face la capătul

superior (necesită o construcţie pe punte şi limitează cursa),
inferior (deasemeni limitează cursa) sau tip “lasou”. În acest
ultim caz, prinderea pilonului de face cu o buclă a cablului care
la ridicare se auto-strânge pe pilon; în poziţia ridicat pilonul
este blocat cu o frână; prin repetarea manevrei de ridicare,
înălţimea de ridicare este limitată doar de lungimea pilonului.
Coborârea pilonului se face gravitaţional prin decuplarea frânei.
Coborârea fiind prin cădere liberă, pilonul se înfinge pefundul
apei asigurând fixarea în sol.
Pilonii sunt utilizaţi nu numai pentru fixarea drăgii pe poziţie ci şi pentru deplasarea controlată a
drăgii. Aceasta deplasare se realizează cu ajutorul pilonilor mobili. Pentru mişcarea pilonilor se
utilizează trei sisteme:
- piloni rotativi în care pilonul mobil este amplasat pe un braţ articulat cu posibilitate de rotaţie în
plan orizontal în axa de rotaţie este prevăzut pilonul fix;
- piloni pe cărucior în care pilonul este amplasat pe un cărucior cu posibilitate de translaţie pe şine
în lungul corpului drăgii;
- piloni oscilanţi în care pilonul poate executa o mişcare de rotaţie în plan vertical; are dezavantajul
dependenţei cursei de adâncime a apei.
 Sistemul combinat – ancore de papionaj şi piloni – este probabil cel mai des utilizat. Combinaţia
constă în două ancore de papionaj legate de elindă şi doi piloni, unul fix şi unul mobil. Baleierea
braţului de dragare este asigurată de manevra pe ancorele de papionaj, fixarea asigurată de piloni şi
ancore, iar avansul drăgii este asigurat de pilonul mobil.
Deoarece ancorele sunt prinse la partea inferioara a elindei şi
pe de altă parte ancorele sunt asistate de piloni la fixarea
drăgii, cablurile ancorelor pot să fie scurte, ceea ce reduce
obstrucţionarea navigaţiei. În plus, draga poate fi dotată
cu bigi de manevră a ancorelor astfel încât o navă auxiliară de
deplasare a ancorelor nu mai este necesară.
Pentru avans se utilizează doi piloni, unul fix şi unul mobil.
Draga va fi fixată astfel în:
- cei doi piloni când se manevrează ancorele;
- în pilonul fix şi ancore pe timpul dragajului;
- în pilonul mobil şi ancore pe timpul avansului.
 Draga cu sucţiune Plain/Jet suction dredge

Draga de tip hydraulic, prevăzută cu o pompă care aspiră spoilul (apa + materialul dragat) de pe
fundul apei şi îl refulează pe conducta de evacuare spre mal sau spre şalandă.
Conducta de aspiraţie este amplasată pe un braţ mobil (elinda) care permite reglarea adâncimii.
Pompa poate fi amplasată fie în corpul drăgii (sub linia de plutire) fie la capătul de jos al elindei.
Spoil-ul se realizează fie natural prin turbulenţele din jurul gurii de aspiraţie, fie forţat cu jet de apă
sub presiune. Jetul de apă este creat de o pompă separată şi trimis la gura de aspiraţie cu o
tubulatură dedicată.
 Draga cu suctiune si afanator Cutting Suction dredger

Acest tip de dragă hidraulică este o variantă a drăgii cu sucţiune la care la capătul elindei s-a ataşat
un dispozitiv suplimentar de creare a spoil-ului. Acest dispozitiv poate fi un cap afânător (pentru
solurile moi) sau un cap de tăiere (pentru solurile compactate). Dispozitivul afânător (de tăiere)
este acţionat de un motor hidraulic şi prevăzut cu dispozitive (lamele sau dinţi) care prin rotaţia lor
dislocă materialul de dragat. O dată dislocat, amestecul apă-material dragat este absorbit de pompa
de dragare şi refulat la mal sau şalandă.
 Tipuri de dispozitive de afânare a solului dragat
• afânător cu pompă şi jet de apă - dislocarea solului este realizată de un jet de apă sub presiune
(creat de o pompa destinată)
• afânător cu cap rotativ cu lamele - dislocarea solului este realizată cu lamelele în rotaţie în jurul
unei axe perpendiculare pe sol şi amplasate pe un cap conic
• -afânător spiralat - dislocarea solului este realizată de un cilindru rotativ în jurul unei axe paralele
cu solul şi prevăzut cu lamele spiralate tip combină.

Afânătoare: cu jet de apă (st), cu cilindru (ce), cu cap rotativ

(dr)
 Capete de tăiere a solului

La fel ca şi afânătoarele, capetele de tăiere au rolul de a disloca solul şi de a creea un

amestec de apă-sol în vederea absorbţiei acestuia de către pompa de dragaj. Deosebirea
constă în natura solului pentru care se utilizează, respectiv orice tip de sol exceptând roca
dură compactă (granit sau echivalent). Se utilizează pe acelaşi tip de dragă ca şi
afânătoarele (Cutter suction) şi necesită motor de antrenare.
Tipuri de capete de tăiere:
• conic: în funcţie de tipul de sol, sunt dotate cu diferite tipuri de sisteme de tăiere
amplasate pe braţe spiralate; dispozitivul are o mişcare de rotaţie în jurul unei axe
perpendiculare pe sol
• tip rotor: sistemele de tăiere sunt amplasate pe muchiile unor cupe aflate pe un
rotor
 Draga aspirantă mobilă Trailing hopper suction dredger
Acest tip de dragă este varianta autopropulsată a drăgii cu
sucţiune.
Dragarea se realizează hidraulic prin “greblarea” solului şi
deplasarea capului de dragare o dată cu deplasarea drăgii.
Capul de dragare poate fi sau nu prevăzut cu dispozitive de
afânare sau tăiere, în funcţie de natura solului.
Materialul dragat este descărcat în magazia drăgii (hopper)
unde materialul solid se sedimentează iar excesul de apă este
deversat peste bord.
Descărcarea drăgii se face fie mecanic cu cupe, graifăr, etc., fie
hidraulic prin injectarea deapă în magazie, crearea de spoil şi
pomparea lui la mal, fie gravitaţional prin deschiderea
porţilor de fund.
Draga aspiranta mobila-plan general de amenajari
Echipamente standard
În varianta standard o astfel de dragă este echipată cu:
- unul sau mai multe braţe de dragare echipate cu afânător şi ţeava de sucţiune
- pompa (pompele) de dragaj
- magazie de stocare a materialului dragat
- tubulaturi de încărcare a magaziei
- sistem de deversare în cazul supra-încărcării magaziei
- sistem de descărcare a magaziei (split, porţi de fund, roată cu cupe, graifăr, etc.)
- gruie de manevră a braţului de dragare (ridicare, coborâre, stocare la bord)
- compensatoare ale mişcărilor verticale ale navei în raport cu fundul mării pentru a
menţine capul de dragare în contact cu solul.
Adiţional, o dragă aspirantă mobilă poate fi prevăzută cu:
- piloni de fixare (draga lucrând astfel ca dragă staţionară)
- sisteme adiţionale de descărcare (pipeline, raimbow, shore arm, etc.)
TSHD
• Drăgi mici < 5000 tdw
• Drăgi medii 5000 – 10000 tdw
• Drăgi mari 10000 - 15000 tdw
• Drăgi Jumbo 15000 – 25000 tdw
• Drăgi Mega > 25000 tdw
• Adâncimea de dragaj variază de la 8-10 m la peste 150 m, iar
productivitatea de aspirare- refulare poate depaşi 15000 t/h la drăgile
Mega.
Sistemul de încărcare

Caracteristic TSHD este faptul ca materialul dragat se

depozitează în magazie (hopper). Încărcarea
materialului dragat are trei faze principale (figura)
- încărcarea amestecului apă-sol până la umplerea
magaziei
- continuarea încărcării simultan cu sedimentarea
progresiva a amestecului şi eliminarea apei
- finalizarea încărcării după umplerea magaziei cu
material dragat şi eliminarea apei
Sistemul de încărcare se compune din următoarele
părţi principale:
- pompa de dragaj şi tubulatura de aspiraţie
- magazia
- sistemul de umplere a magaziei
- sistemul de deversare de prea-plin
Şalande
• Şalandele sunt nave destinate transportului materialului dragat de la locul de dragare la locul de
descărcare. Şalandele pot fi autopropulsate sau nepropulsate.
• Deşi intră în categoria navelor de transport, dată fiind legatura lor cu operaţiunile de dragare sunt
încadrate la grupa nave tehnice.
Modul de operare al şalandelor este următorul:
- se aduce şalanda lânga dragă
- sistemul de descărcare al drăgii (mecanic sau hidraulic) transferă materialul dragat în
şalandă
- şalanda este deplasată (autopropulsată sau prin remorcare / împingere) în zona de descărcare
- utilizând sistemul de descărcare al şalandei – dacă este prevăzut la navă - sau cu mijloace
externe, materialul dragat este descărcat.
• Şalandele se diferenţiază după sistemul de descărcare.
- şalande fără sistem de descărcare propriu
- şalande cu descărcare prin porţi de fund
- şalande hidroclap cu descărcare prin “desfacerea” corpului
Şalanda hidroclap este o versiune a şalandei cu porţi de fund, cu diferenţa ca poartă de fund este
nava însăşi. Nava este construită din două corpuri separate articulate la nivelul punţii. Descărcarea se
face gravitaţional prin desfacerea corpurilor
Salande cu hidroclap -caracteristici

Desfacerea şi înclinarea corpurilor laterale produce câteva efecte care trebuie avute
în vedere la proiectare:
- sistemele din cele două corpuri (balast, santină, incendiu, electrice, etc.) trebuie
să fie complet separate, fară nici o încrucişare peste PD
- unele mecanisme (motoare termice, vinciuri, pompe, etc.) trebuie să fie capabile
să funcţioneze în poziţii înclinate de pâna la 40 grade
- montarea suprastructurii trebuie făcută pe un mecanism care să permită
desfacerea corpurilor şi să menţină în acelaşi timp suprastructura orizontală
Elemente de proiectare a navelor de dragare
• Aspecte generale
Proiectarea unei nave de dragare are două componente:
- proiectarea echipamentului de dragare
- proiectarea drăgii ca nava
• Primul pas este determinarea caracteristicilor echipamentului de dragare în conformitate
cu tema de proiectare. Prin tema de proiectare (emisă în general de armator sau
consultantul acestuia) trebuie precizate:
- productivitatea drăgii
- scopul dragajului (adâncire canale, extragere material de construcţie, minerit, etc.)
- tipul principal de sol ce urmează a fi dragat
- adâncimea minimă / maximă de dragare
- condiţiile de lucru – maritim sau fluvial, curentul apei, etc.
Deciziile preliminare

- alegerea sistemului de dragare (cupe, excavator, graifăr, sucţiune)

- alegerea tipului sistemului de fixare (ancore, piloni, draga mobilă)
- precizarea sistemului de transport al materialului dragat (hopper, şalandă,
conducte, etc.)
- soluţia sistemului energetic: diesel, diesel-electrică, diesel hidraulică, electrică de
la mal
Scopul proiectarii echipamentului de dragare constă în:
- dimensionarea elementelor principale ale echipamentului de dragare
- stabilirea bilanţului energetic al sistemului de dragare, respectiv puterile fiecărui
echipament şi gradul de simultaneitate
- calculul forţelor pe care sistemul de dragare le descarcă pe corpul drăgii în
exploatare (Prof.Ir. W.J.Vlasblom şi Prof. Lucian Manolache, DR68)
Aplicabilitatea in fuctie de tipul solului
Aplicabilitatea in functie de destinatie
Conditii de lucru pentru diferite tipuri de dragi