Seminar A Plic at IV SSN

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.
net/publication/301553641
Seminar Aplicativ Statica și Stabilitatea Navei
Book · January 2015
CITATIONS READS
0 2,825
2 authors, including:
Ionut Cristian Scurtu

Mircea cel Batran Naval Academy
117 PUBLICATIONS 134 CITATIONS
SEE PROFILE
Some of the authors of this publication are also working on these related projects:
wave energy convertors View project
Scientific Bulletin Of Naval Academy View project
All content following this page was uploaded by Ionut Cristian Scurtu on 21 April 2016.
The user has requested enhancement of the downloaded file.

VERGIL CHIŢAC IONUŢ-CRISTIAN SCURTU
STATICA ŞI STABILITATEA NAVEI:

SEMINAR APLICATIV
Colecţia „Inginerie mecanică”
VERGIL CHIŢAC IONUŢ-CRISTIAN SCURTU
STATICA ŞI STABILITATEA NAVEI:

SEMINAR APLICATIV
EDITURA ACADEMIEI NAVALE

„MIRCEA CEL BĂTRÂN”
Constanţa, 2015
Referent ştiinţific: Conf. univ. Dr. ing. Mihail PRICOP
ISBN 978-606-642-106-5
Copyright © 2015 Editura Academiei Navale „Mircea cel

Bătrân”
Toate drepturile rezervate
Corector: Ozana CHAKARIAN

Editare computerizată: Mirela DOBRE
Copertă: Mirela DOBRE
Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

Str. Fulgerului nr. 1, 900218, Constanţa
Tel. 0241/626200/171, fax 0241/643096
Email: editura@anmb.ro
CUPRINS
CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………. 7

LISTA NOTAȚII UTILIZATE ………………………. 9
SEMINAR 1 ………………………………………….. 13
SEMINAR 2 ………………………………………….. 24
SEMINAR 3 ………………………………………….. 34
SEMINAR 4 ………………………………………….. 41
SEMINAR 5 ………………………………………….. 49
SEMINAR 6 ………………………………………….. 59
SEMINAR 7 ………………………………………….. 68
SEMINAR 8 …………………………………………… 77
SEMINAR 9 …………………………………………… 88
SEMINAR 10 ………………………………………….. 97
SEMINAR 11 ………………………………………….. 108
SEMINAR 12 ………………………………………….. 119
SEMINAR 13 ………………………………………….. 124
SEMINAR 14 ………………………………………….. 134
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ …………………. 147
5
6
CUVÂNT ÎNAINTE
Teoria și construcția navei ocupă un loc important în

formarea inginerilor din domeniul naval și este esențială
înțelegerii fenomenelor reale de la bordul navei. Seminarul
aplicativ contribuie la o înțelegere ușoară a teoriei și la punerea
în practică prin diverse exemple cu valori provenite de la nave
aflate în exploatare.
Lucrarea de față are rol de a strânge informațiile
necesare studenților de anul III pentru parcurgerea completă a
materiei din capitolele de Statică și stabilitate. Pregătirea
examenelor de nota 10 se poate realiza cu această lucrare și
dorim ca aceste cunoștințe să fie printre cele ce vă vor forma și
transforma în profesioniști a domeniului naval.
Orele de seminar vor reprezenta modul de completare/
fundamentare a cunoștințelor dobândite prin parcurgerea
acestor 87 de probleme împărțite în 14 seminarii. Toți studenții
Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” din anul III de studiu au
la îndemână pentru orele de seminar și pentru pregătirea
examenului o unealtă modernă și completă.
Academia Navală „Mircea cel Bătrân” reușește să aducă
studenților săi un seminar complet, compus din probleme
elaborate conform celor mai noi lucrări din domeniu, pentru a
simplifica și facilita înțelegerea fenomenelor specifice Staticii
navei. Astfel, acest seminar însumează 147 de pagini și conține
informații deosebit de utile.
Cuprinsul simplu al acestui seminar conduce rapid către
cele 14 seminare ce se vor desfășura în orele specifice de
seminar și are rolul de a completa și pregăti examenele din
școală, dar și din viața de marinar.
Seminarul a fost elaborat cu precădere pentru studenții
Academiei Navale și poate fi utilizat pentru efectuarea
diverselor studii aferente lucrărilor de licență sau disertație,
7
deoarece cuprinde și prezintă o multitudine de situații prin
exemple aplicate pentru nave existente în exploatare la ora
actuală. Se pot folosi aceste informații la studiul încărcării
navelor actuale, în stadiu de proiectare pentru evaluarea
diferitelor calități sau a modului în care acestea respectă
criteriile impuse de societățile de clasificare. Este de dorit ca
aceste informații să fie utilizate pentru participarea studenților
la cercuri studențești sau pentru participarea acestora la
sesiunile de comunicări studențești la instituțiile de învățământ
superior din domeniu.
Ne exprimăm convingerea că prezentul Seminar
aplicativ de statica și stabilitatea navei va aduce un plus
studenților dornici să înțeleagă și să cunoască fenomenele
studiate în cadrul disciplinei și le va forma un mod de gândire
tehnic.
= Autorii =
8
INDEX ALFABETIC NOTAȚII
Mărimea Notația
Abscisa centrului de plutire XF
Accelerația a
Accelerația gravitațională g
Aria plutirii A WL
Aria suprafeței maestre imerse AM
Brațul de stabilități GZ/ l SΦ
Coeficient de permeabilitate μ
Coordonatele centrului de carenă x B ,yB ,KB
Cota centrului de greutate KG
Coeficientul de finețe al suprafeței plutirii de C WL
plină încărcare
Coeficientul de finețe al suprafeței maestre C M
imerse
Coeficientul de finețe longitudinal prismatic C LP
Coeficientul vertical prismatic C VP
Coeficientul de finețe bloc CB
Cota metacentrului transversal KM
Densitatea ρ
Densitatea apei dulci ρ FW
9
Densitatea apei sărate ρ SW
Deplasamentul Δ
Deplasament util/Deadweight ΔW
Deplasament unitar TPC
Fresh Water Allowance FWA
Forța rezultantă R
Greutatea navei W
Înălțimea h
Înălțimea de construcție D
Înălțimea bordului liber F
Înălțimea metacentrică transversală GM
Înălțimea metacentrică longitudinală GM L
Lățimea/Lățimea de calcul B
Lungimea/Lungimea de calcul L
Lungimea la linia de plutire de calcul L CWL
Lungimea maximă L max
Linia de încărcare la tropice T
Lungimea între perpendiculare L pp
Masa m
Masa ambarcată P
Momentul M
Momentul de înclinare Mi
10
Momentul de înclinare longitudinală M iL
Momentul de stabilitate MS
Moment unitar de asietă MCT/MCTC
Momentul de inerție longitudinal IX
Momentul de inerție transversal IF
Pescajul d
Pescajul mediu dm
Pescaj pupa d pp
Pescaj prova d pv
Planul diametral PD
Planul de bază PB
Presiunea p
Raza metacentrică transversală BM T
Raza metacentrică longitudinală BM L
Braţul stabilităţii dinamice L SΦ
Unghiul de înclinare longitudinală θ
Unghiul de înclinare transversală φ
Variația ariei plutirii A WL
Variația asietei δd pv - δd pp /Δd
Volumul V
11
12
SEMINAR 1
Problema 1.1
a) Un om împinge un obiect având masa 𝑚𝑚 = 28 𝑘𝑘𝑘𝑘 cu

o forță de 250 𝑁𝑁 și altul împinge în același sens cu 350 𝑁𝑁. Să
se calculeze forța rezultantă și accelerația cu care se mișcă
corpul.
m m
250 N
600 N
350 N
Asupra corpului acționează forța rezultantă de 600 𝑁𝑁,

iar corpul se va mișca în sensul forței cu accelerația:
𝑎𝑎 = 600𝑁𝑁�28𝑘𝑘𝑘𝑘 = 21,4 𝑚𝑚�𝑠𝑠 2
b) Dacă forțele acționează în sens opus situația este

următoarea:
M
250 N 350 N 100 N
deci corpul se va mișca spre stânga cu accelerația de

3,57 𝑚𝑚�𝑠𝑠 2 .
13
Problema 1.2
Poarta unei ecluze cu lățimea de 20 m oprește într-o

parte o coloană de apă sărată având înălțimea de 9 m și în
cealaltă parte o coloană de apă dulce cu înălțimea de 10,5 m. Să
se calculeze rezultanta forței de presiune ce acționează asupra
porții.
b=20 m
h
h
h
R
4,41
SW z FW
A
B
Se va calcula și reprezenta distribuția presiunilor

relative (𝑝𝑝 − 𝑝𝑝0 ) care acționează pe fiecare față a peretelui
vertical reprezentat de poarta ecluzei.
Vom calcula presiunile la bază pe ambele fețe ale
ecluzei, în punctele A și B:
𝑘𝑘𝑘𝑘
𝑝𝑝𝐴𝐴 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ1 = 1,025 ∙ 9,81 ∙ 9 = 90,497
𝑚𝑚2
𝑘𝑘𝑘𝑘
𝑝𝑝𝐵𝐵 = 𝜌𝜌𝐹𝐹𝐹𝐹 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ2 = 1 ∙ 9,81 ∙ 10,5 = 103,01
𝑚𝑚2
14
Cum 𝑝𝑝𝐵𝐵 > 𝑝𝑝𝐴𝐴 coroborând și cu faptul că ℎ2 > ℎ1 rezultă
intuitiv că forța de presiune datorată coloanei de apă cu
înălțimea ℎ2 = 10,5 m este mai mare decât cea datorată
coloanei de apă de înălțime ℎ1 = 9 m.
Calculul celor două forțe de presiune se face după
următorul algoritm:
ℎ1 9
𝐹𝐹1 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ1 ∙ ∙ 𝐵𝐵 ⏟ = 1,025 ∙ 9,81 ∙ 9 ∙ ∙ 20
�� 2 𝑙𝑙ăț𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 2
𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 ț𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 ț𝑖𝑖𝑖𝑖
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑎𝑎
𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
= 8144,75 𝑘𝑘𝑘𝑘
ℎ2 10,5
𝐹𝐹2 = 𝜌𝜌𝐹𝐹𝐹𝐹 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ2 ∙ ∙ 𝐵𝐵⏟ = 1 ∙ 9,81 ∙ 10,5 ∙ ∙ 20
2 𝑙𝑙ăț𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 2
𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 ț𝑖𝑖𝑖𝑖
= 10815,53 𝑘𝑘𝑘𝑘
Vom înlocui distribuția uniformă a forțelor de presiune

cu două forțe concentrate care acționează în centrele de greutate
1
ale celor două triunghiuri situate la 3 față de bază. Modulul
celor două forțe este cel calculat mai sus.
Forța rezultantă:
𝑅𝑅 = 𝐹𝐹2 − 𝐹𝐹1 = 10815,53 − 8144,75

= 2670,78 𝑘𝑘𝑘𝑘
− 𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑓𝑓𝑓𝑓ț𝑎𝑎 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 (𝐹𝐹𝐹𝐹)
Înălțimea punctului la care acționează forța rezultantă se

calculează scriind ecuația de momente față de fundul ecluzei:
15
10,5 9 10,5 9
𝑅𝑅𝑧𝑧 = 𝐹𝐹2 ∙ − 𝐹𝐹1 ∙ = 10815,53 ∙ − 8144,75 ∙
3 3 3 3
= 13420,11 𝑘𝑘𝑘𝑘 ∙ 𝑚𝑚
13420,11 𝑘𝑘𝑘𝑘 ∙ 𝑚𝑚
𝑧𝑧 = = 5,02 𝑚𝑚
2670,78 𝑘𝑘𝑘𝑘
Problema 1.3
Găsiți presiunea apei de mare în 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2 , pe chila unei

nave care plutește având pescajul de 7 m.
W L W L
K
. .
Proiecție verticală Proiecție laterală
a) presiunea totală:
𝑘𝑘𝑘𝑘
𝑝𝑝 = 𝑝𝑝0 + 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ = 100 𝑚𝑚 2
+ ��
1,025 ∙ 9,81
�� ∙7=
��
70,39
170,39 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2
b) presiunea relativă (manometrică):
𝑝𝑝 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ = 70,39 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2 ≅ 0,7 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎
16
Problema 1.4
O navă plutește pe chilă dreaptă în apă sărată la pescajul

de 7,5 m. Nava are fundul plat cu 150 m lungime și 3 m lățime.
Calculați presiunea apei și forța totală de presiune care
acționează asupra fundului navei.
W L W L
150 m 3m
Presiunea relativă (presiunea) pe fundul navei este:
𝑝𝑝 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ = 1,025 ∙ 9,81 ∙ 7,5 = 75,41 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2
Problema 1.5
Prezentăm o simplă aplicație a legii lui Arhimede. Să

considerăm că vrem să proiectăm o geamandură sferică care să
susțină un corp cu masa M. Geamandura este confecționată
dintr-o placă de oțel având grosimea de 4 mm și densitatea 𝜌𝜌𝑆𝑆 ,
iar aceasta va pluti cu centrul situat în planul plutirii. Să se
calculeze diametrul acesteia. Se mai cunosc:
- densitatea apei de mare 𝜌𝜌 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 ;
- densitatea oțelului 𝜌𝜌𝑆𝑆 = 7,850 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 ;
- masa corpului 𝑀𝑀 = 0,05 𝑡𝑡:
- densitatea materialului din care este confecționat
corpul 𝜌𝜌𝑀𝑀 = 7,850 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 .
17
d
Volumul jumătății de sferă scufundată este:
1 𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03
𝑉𝑉𝑆𝑆 = ∙
2 6
Greutatea geamandurii este:
𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 𝜋𝜋 ∙ (𝑑𝑑0 − 0,0043 )

𝐺𝐺𝑆𝑆 = 𝜌𝜌𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ � − �
6 6
Forța arhimedică ce acționează asupra geamandurii:
1 𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03
𝐹𝐹𝑎𝑎 = 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ 𝑉𝑉𝑆𝑆 = 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ∙
2 6
Greutatea corpului:
𝐺𝐺𝑀𝑀 = 𝑀𝑀 ∙ 𝑔𝑔
18
Forța arhimedică ce acționează asupra corpului
scufundat în întregime:
𝑀𝑀
𝐹𝐹𝑎𝑎 𝑀𝑀 = ∙ 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔
𝜌𝜌𝑀𝑀
Ecuația de echilibru a forțelor care acționează asupra

sferei:
𝐺𝐺𝑠𝑠 + 𝐺𝐺𝑀𝑀 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 + 𝐹𝐹𝑎𝑎 𝑀𝑀
𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 𝜋𝜋 ∙ (𝑑𝑑0 − 0,0043 )

𝜌𝜌𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ � − � + 𝑀𝑀 ∙ 𝑔𝑔
6 6
1 𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 𝑀𝑀
= 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ∙ + 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔
2 6 𝜌𝜌𝑀𝑀
sau după introducerea valorilor numerice și efectuarea

calculului:
𝜋𝜋 𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 0,05 ∙ 1,025
7,85 ∙ ∙ (3 ∙ 𝑑𝑑02 ∙ 0,004 − 3 ∙ 𝑑𝑑0 ∙ 0,0042 + 0,0043 ) + 0,05 = 1,025 ∙ +
6
�� 12 7,85
𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 ț𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔 3 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 ă 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 → 𝑑𝑑 ≅ 0,3 𝑚𝑚
Problema 1.6 Aisberg
G .
B .
apă
gheață
19
𝑊𝑊 = 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ∙ 𝑔𝑔 ∙ (𝑉𝑉1 + 𝑉𝑉2 )
𝐹𝐹𝑎𝑎 = 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ 𝑉𝑉1
𝑊𝑊 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 ↔ 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ∙ 𝑔𝑔 ∙ (𝑉𝑉1 + 𝑉𝑉2 ) = 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ 𝑉𝑉1 /: 𝑉𝑉2
𝑉𝑉1 𝑉𝑉1 𝑉𝑉1 𝑉𝑉1

𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ∙ + 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝜌𝜌 ∙ ↔ ∙ (𝜌𝜌 − 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ) = 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ↔
𝑉𝑉2 𝑉𝑉2 𝑉𝑉2 𝑉𝑉2
𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
=
𝜌𝜌 − 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
Aplicație numerică:
𝑡𝑡 𝑡𝑡
𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 = 0,9 , 𝜌𝜌 = 1,0
𝑚𝑚3 𝑚𝑚3
𝑉𝑉1 0,9
= 1−0,9 = 9 𝑉𝑉1 = 10%(𝑉𝑉1 + 𝑉𝑉2 )
𝑉𝑉2
Problema 1.7
Când forțele acționează pe direcții diferite:
Cele două forțe se compun conform regulii

paralelogramului:
20
𝐹𝐹 2 = 𝐹𝐹12 + 𝐹𝐹22 + 2 ∙ 𝐹𝐹1 ∙ 𝐹𝐹2 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
Aplicație numerică: 𝐹𝐹1 = 350 𝑁𝑁

𝐹𝐹2 = 570 𝑁𝑁
𝛼𝛼 = 60°
𝑚𝑚 = 25 𝑘𝑘𝑘𝑘
1
𝐹𝐹 2 = 3502 + 5702 + 2 ∙ 350 ∙ 570 ∙ = 646900
2
𝐹𝐹 = √646900 = 804,3 𝑁𝑁
804,3 𝑁𝑁
𝑎𝑎 = = 32,17 𝑚𝑚�𝑠𝑠 2
25 𝑘𝑘𝑘𝑘
Corpul se va mișca pe direcția forței rezultante cu

accelerația de 32,17 𝑚𝑚�𝑠𝑠 2 .
Problema 1.8
O navă are deplasamentul de 2600 t și ��𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,8 𝑚𝑚. Să

��
se calculeze noua valoare a lui 𝐾𝐾𝐾𝐾 dacă o masă de 55 t
existentă la bord este ridicată vertical cu 11 m.
..
d=11 m
.
K
m=55 t
21
𝑚𝑚 ∙ 𝑑𝑑 55 ∙ 11
𝛿𝛿��
𝐾𝐾𝐾𝐾 = = = 0,23 𝑚𝑚
∆ 2600
��1 = ��
𝐾𝐾𝐺𝐺 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝛿𝛿��
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,8 𝑚𝑚 + 0,23 𝑚𝑚 = 10,03 𝑚𝑚
Așadar, când masa existentă la bord se deplasează în sus

la fel se întâmplă și cu CDG.
Problema 1.9
O navă are deplasamentul ∆= 7400 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐾𝐾�� = 6,2 𝑚𝑚. O

masă 𝑚𝑚 = 48 𝑡𝑡 situată în partea de jos a unei magazii are
centrul de greutate situat la 3 𝑚𝑚 față de chilă ( 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3 𝑚𝑚 ). Să
se calculeze poziția finală a centrului de greutate dacă masa
este ridicată 1,8 𝑚𝑚 și suspendată în cârligul unei macarale al
cărei vârf este situat la 18 𝑚𝑚 deasupra chilei.
.. 18 m
1,8 m
.
6,2 m
Kg=3 m
K
m=48 t
Când masa este agățată în cârligul macaralei este ca și

când masa s-ar deplasa până în vârful macaralei care este
punctul de suspensie.
Așadar, este ca și cum masa se deplasează pe direcție
verticală cu 18 𝑚𝑚 − 3 𝑚𝑚 = 15 𝑚𝑚, indiferent de înălţimea cu
care este ridicată.
22
𝑚𝑚 ∙ 14𝑚𝑚 48𝑡𝑡 ∙ 15𝑚𝑚
𝛿𝛿𝐾𝐾𝐾𝐾 = = = 0,09 𝑚𝑚
∆ 7400𝑡𝑡
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝛿𝛿𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,2 𝑚𝑚 + 0,09 𝑚𝑚 = 6,29 𝑚𝑚
23
SEMINAR 2
Problema 2.1
O navă are lungimea 𝐿𝐿 = 125 𝑚𝑚 la linia de plutire și

semilățimile plutirii de la prova la pupa, echidistante, sunt:
0 3,6 5,8 7,4 7,2 4,8 0,7 [𝑚𝑚]
Să se calculeze aria plutirii și deplasamentul unitar

(TPC)
0,7 4,8 7,2 7,4 5,8 3,6

Pp Pv
0
6 5 4 3 2 1
Curba desenată este jumătatea babord a liniei plutirii,

cealaltă jumătate fiind simetrică din bordul tribord.
Aria de sub curbă este jumătate din aria plutirii.
Vom calcula aria plutirii prin cele două metode
numerice prezentate și apoi le vom compara.
24
Metoda trapezelor
Cupla 𝑦𝑦[𝑚𝑚] 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶. 𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑦𝑦 ∙ 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶. 𝑀𝑀𝑀𝑀 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶. 𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑦𝑦 ∙ 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶. 𝑀𝑀𝑀𝑀
(0) (1) (2) (3) = (1) ∙ (2) (4) (5) = (1) ∙ (4)
0 0 1 0 1 0
1 3,6 2 7,2 4 14,4
2 5,8 2 11,6 2 11,6
3 7,4 2 14,8 4 29,6
4 7,2 2 14,4 2 14,4
5 4,8 2 9,6 4 19,2
6 0,7 1 0,7 1 0,7
∑ 𝑀𝑀𝑀𝑀 = 58,3 ∑ 𝑀𝑀𝑀𝑀 = 89,9
125
ℎ= 6
= 20,8 𝑚𝑚
ℎ 20,8
𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴 𝑀𝑀𝑀𝑀 = ∙ � 𝑀𝑀𝑀𝑀 = ∙ 58,3 = 606,32 𝑚𝑚2 → 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊
2 2
= 2 ∙ 606,32 𝑚𝑚2 = 1212,64 𝑚𝑚2
ℎ 20,8
𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴𝐴 𝑀𝑀𝑀𝑀 = ∙ � 𝑀𝑀𝑀𝑀 = ∙ 89,9 = 623,31 𝑚𝑚2 → 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊
3 3
= 2 ∙ 623,31 𝑚𝑚2 ≅ 1246,62 𝑚𝑚2
1246,62 − 1212,64
𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸𝐸 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝ă = = 0,027 ≅ 3%
1246,62
Considerând valoarea ariei calculată cu metoda

Simpson ca fiind mai apropiată de adevăr:
𝜌𝜌∙𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 1,025∙1246 ,62 𝑡𝑡
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = = = 12,78 .
100 100 𝑐𝑐𝑐𝑐
25
Problema 2.2
Pentru o navă se cunoaște variația ariei plutirii cu

pescajul, după cum urmează:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 0 1 2 3 4 5
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 650 660 662 661 660 658
Să se calculeze deplasamentul navei când plutește în

apă sărată la pescajul de 5 𝑚𝑚.
𝑑𝑑
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝑉𝑉, 𝑉𝑉 = � 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0
Vom calcula integrala utilizând metoda trapezelor prin

calcul tabelar.
𝑉𝑉 [𝑚𝑚3 ]
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 [𝑚𝑚2 ] � 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ℎ
= ∙ � 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖
2
0 650 0 0
1 660 1310 825,3
2 662 2632 1658,2
3 661 3955 2491,7
4 660 5276 3323,9
5 658 6594 4154,2
ℎ 𝑑𝑑 1
2
= �4 � ∙ 2 = 0,63 𝑚𝑚
𝑡𝑡
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝑉𝑉 = 1,025 𝑚𝑚 3
∙ 4154,2 𝑚𝑚3 ≅ 4258,1 𝑡𝑡
26
Problema 2.3
La plutirea cu lungimea de 175 𝑚𝑚 semilățimile navei

distribuite echidistant sunt: 0, 5, 9, 8, 6, 0. Să se calculeze
poziția centrului de greutate al plutirii (centrul plutirii F).
y
.
9 8
5 F 6
0 1 2 3 4 5 x
35 m
88,8 m 86,2 m
𝐿𝐿
∫0 𝑥𝑥 ∙ 𝑦𝑦 𝑑𝑑𝑑𝑑
𝑋𝑋𝐹𝐹 = 𝐿𝐿
∫0 𝑦𝑦 𝑑𝑑𝑑𝑑
Cele două integrale le vom calcula folosind „metoda

trapezelor”, iar calculul îl vom executa tabelar:
27
ℎ
∙ ∑2 𝑀𝑀𝑀𝑀 4970
𝑋𝑋𝐹𝐹 = 2 = = 88,8 𝑚𝑚
ℎ 56
∙ ∑1 𝑀𝑀𝑀𝑀
2
Problema 2.4
O navă plutește pe chilă dreaptă având pescajele la cele

două extremități, egale cu 6 𝑚𝑚 (𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6 𝑚𝑚). Variația
ariei plutirii, în funcţie de pescaj, este dată în tabelul de mai jos:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 0 1 2 3 4 5 6
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 5000 5600 6020 6030 6035 6035 6035
Să se calculeze valoarea cotei centrului de carenă:
𝑑𝑑
∫0 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝑧𝑧 𝑑𝑑𝑑𝑑
�� =
𝐾𝐾𝐾𝐾 𝑑𝑑
∫0 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 𝑑𝑑𝑑𝑑
Calculul celor două integrale îl vom face tabelar

utilizând „metoda trapezelor” ca metodă numerică de integrare:
28
z
.
K
1m
y
3m
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 3 ∙ 𝑧𝑧3 = 6030 ∙ 3 = 18090 𝑚𝑚3
De la 𝑊𝑊𝑊𝑊3 în sus, nava are bordurile verticale.

𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 108150
𝐾𝐾𝐾𝐾 = = = 3,07 𝑚𝑚
𝑉𝑉 35237,5
Problema 2.5
O navă plutește în apă sarată, pe chilă dreaptă la

pescajul de 7 𝑚𝑚 �𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7 𝑚𝑚�.
Variația deplasamentului unitar cu pescajul este dată în
tabelul de mai jos:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 1 2 3 4 5 6 7
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐 52 52,3 52,6 52,8 52,8 52,8 52,8
29
Volumul carenei corespunzător plutirii de 1 𝑚𝑚 este
3032 𝑚𝑚3 , iar centrul acestui volum este situat la 0,5 𝑚𝑚
deasupra chilei. Să se calculeze 𝐾𝐾𝐾𝐾.
7
6
5
4
.
3 d=6 m
2
1
0
K
0,5 m
𝜌𝜌𝑠𝑠𝑠𝑠 ∙ 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 100 ∙ 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇

𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = → 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 = = 97,56 ∙ 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇
100 𝜌𝜌𝑠𝑠𝑠𝑠
Variația ariilor o găsim în tabelul de mai jos:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 1 2 3 4 5 6 7
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 5073,1 5102,4 5131,7 5151,2 5151,2 5151,2 5151,2
Vom calcula tabelar 𝐾𝐾𝐾𝐾 al carenei situată deasupra

plutirii 1:
30
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 92185,1
𝐾𝐾𝐾𝐾 ′ = = = 3 𝑚𝑚
𝑉𝑉 30799,9
30799,9 ∙ 3 + 3032 ∙ 0,5 = (30799,9 + 3032) ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾
sau mai departe:
30799,9 ∙ 3 + 3032 ∙ 0,5

𝐾𝐾𝐾𝐾 = = 2,78 𝑚𝑚
30799,9 + 3032
Problema 2.6
Pentru o navă de pescuit se cunosc următoarele

dimensiuni: 𝐿𝐿𝑝𝑝𝑝𝑝 = 17,15 𝑚𝑚, 𝑑𝑑 = 2,105 𝑚𝑚
𝑉𝑉 = 61,576 𝑚𝑚3 , 𝐴𝐴𝑀𝑀 = 7,353 𝑚𝑚2 , 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 = 49,295 𝑚𝑚2 .
Să se calculeze coeficienții de finețe ai acestei carene.
𝑉𝑉 61,576
𝐶𝐶𝐿𝐿𝐿𝐿 = = ≅ 0,5
𝐴𝐴𝑀𝑀 ∙ 𝐿𝐿 7,353 ∙ 17,15
31
𝑉𝑉 61,576
𝐶𝐶𝑉𝑉𝑉𝑉 = = ≅ 0,6
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝑑𝑑 49,295 ∙ 2,105
Problema 2.7
Să se găsească relația ce există între următorii

coeficienți de finețe:
𝐶𝐶𝐵𝐵 , 𝐶𝐶𝑉𝑉𝑉𝑉 , 𝐶𝐶𝑊𝑊𝑊𝑊
∇ 𝐶𝐶𝐵𝐵 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑇𝑇 𝐶𝐶𝐵𝐵
𝐶𝐶𝑉𝑉𝑉𝑉 = = =
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝑇𝑇 𝐶𝐶𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑇𝑇 𝐶𝐶𝑊𝑊𝑊𝑊
Problema 2.8
Tabelul de mai jos conține date despre corpul unei nave

ale cărei dimensiuni sunt: 𝐿𝐿𝑝𝑝𝑝𝑝 = 205,74 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝐵𝐵 = 28,955 𝑚𝑚.
Completați acest tabel și trasați curbele de variație ale
coeficienților de finețe cu pescajul.
𝑑𝑑(𝑚𝑚) 𝑉𝑉(𝑚𝑚3 ) 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 (𝑚𝑚2 ) 𝐶𝐶𝐵𝐵 𝐶𝐶𝑊𝑊𝑊𝑊 𝐶𝐶𝑀𝑀 𝐶𝐶𝑉𝑉𝑉𝑉
3 9029 3540,8 0,505 0,594 0,890 0,568

4 12632 3694,2 0,5301 0,620 0,915 0,855
5 16404 3805,2 0,5507 0,639 0,931 0,862
6 20257 3898,7 0,567 0,654 0,943 0,867
7 24199 3988,6 0,580 0,670 0,951 0,866
8 28270 4095,8 0,593 0,688 0,957 0,862
9 32404 4240,4 0,604 0,712 0,962 0,848
32
Problema 2.9
O navă plutește având deplasamentul de 4668 𝑡𝑡. Găsiți

deplasamentul navei atunci când plutește la același pescaj în
apă cu densitatea 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 .
∆= 4668 𝑡𝑡 = 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑
∆1 = 𝑥𝑥 = 𝜌𝜌1 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑
4668 ∙ 𝜌𝜌1 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 𝑥𝑥 ∙ 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑
4668 ∙ 𝜌𝜌1 = 𝑥𝑥 ∙ 𝜌𝜌
4668 ∙ 𝜌𝜌1 1025

𝑥𝑥 = = 4668 ∙ = 4668 ∙ 1,025 = 4784,7 𝑡𝑡
𝜌𝜌 1000
33
SEMINAR 3
Problema 3.1
O navă cu deplasamentul de 6455 𝑡𝑡 are 𝐾𝐾𝐾𝐾 =

5,8 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,44 𝑚𝑚. Ea încarcă marfă după cum urmează:
𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 (𝑡𝑡) 𝐾𝐾𝐾𝐾 (𝑚𝑚)

1000 2,7
500 3,8
750 9
și descarcă marfă după cum urmează:

450 0,8
800 3
Să se calculeze valoarea finală a înălțimii metacentrice a

navei (𝐺𝐺1 𝑀𝑀).
.
. 1,27 m
.
7,44 m 6,17 m
34
Problema se va rezolva tabelar astfel:
𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 (𝑡𝑡) 𝐾𝐾𝐾𝐾 (𝑚𝑚) 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 (𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚)
6455 5,8 37439

1000 2,7 2700
500 3,8 1900
750 9 6750
-450 0,8 -360
-800 3 -2400
∆1 = 7455 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 46029 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 46029
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 6,17 𝑚𝑚
∆1 7455
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 7,44 − 6,17 = 1,27 𝑚𝑚
Problema 3.2
O navă are deplasamentul de 5232 𝑡𝑡, 𝐾𝐾𝐾𝐾 =

4,7 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 5,4 𝑚𝑚. Nava încarcă marfă după cum urmează:

2000 3,5
1000 7,8
Să se calculeze cantitatea de marfă ce trebuie ambarcată

la 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,3 𝑚𝑚 ca nava să aibă o înălțime metacentrică minimă
de 0,4 𝑚𝑚.
Problema se va rezolva tabelar după cum urmează:
35
𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 (𝑡𝑡) 𝐾𝐾𝐾𝐾, 𝐾𝐾𝐾𝐾 (𝑚𝑚) 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 (𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚)
5232 4,7 24590,4

2000 3,5 7000
1000 7,8 7800
𝑥𝑥 9,3 9,3 ∙ 𝑥𝑥
∆1 = 8232 + 𝑥𝑥 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 39390,4 + 9,3 ∙ 𝑥𝑥
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 39390,4 + 9,3 ∙ 𝑥𝑥

𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 5 → 𝑥𝑥 = 411,5 𝑡𝑡
∆1 8232 + 𝑥𝑥
Din condiția ca valoarea minimă a înălțimii

metacentrice să fie:
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 0,4 𝑚𝑚 → 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 0,4 = 5 𝑚𝑚.
0,4 m
.
5m
. 5,4 m
4,7 m
36
Problema 3.3
O navă are deplasamentul de 2200 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,3 𝑚𝑚. Ea

încarcă 1580 𝑡𝑡 de marfă (𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,1 𝑚𝑚), 3600 𝑡𝑡 de marfă
(𝐾𝐾𝐾𝐾 = 5,2 𝑚𝑚) și 1520 𝑡𝑡 de combustibil (𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,2 𝑚𝑚). Apoi
descarcă 2000 𝑡𝑡 de marfă (𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,7 𝑚𝑚) și consumă 900 𝑡𝑡
(𝐾𝐾𝐾𝐾 = 0,5 𝑚𝑚) de combustibil în timpul voiajului. Să se
calculeze valoarea finală a cotei centrului de greutate 𝐾𝐾𝐺𝐺1 când
nava ajunge în portul de destinație.
2200 4,3 9460

1580 6,1 9638
3600 5,2 18720
1520 1,2 1824
-2000 2,7 -5400
-900 0,5 -450
∆1 = 6000 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 33792 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 5,63 𝑚𝑚
∆1 6000
Problema 3.4
O navă sosește în port cu deplasamentul de 5920 𝑡𝑡 și

𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,1 𝑚𝑚. Apoi efectuează operațiuni de încărcare/
descărcare, după cum urmează:
1255 𝑡𝑡 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,4 𝑚𝑚
𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟: 680 𝑡𝑡 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,4 𝑚𝑚
450 𝑡𝑡 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,0 𝑚𝑚
37
980 𝑡𝑡 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,1 𝑚𝑚
𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼𝐼ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟:
550 𝑡𝑡 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6 𝑚𝑚
720 𝑡𝑡 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,0 𝑚𝑚

70 𝑡𝑡 𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 12 𝑚𝑚
Cât stă în port nava mai consumă 35 𝑡𝑡 de combustibil

(𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,0 𝑚𝑚). Dacă 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,9 𝑚𝑚, care este valoarea 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 a
înălțimii metacentrice la plecarea din port?
În continuare vom rezolva problema tabelar:
5920 6,1 36112

-1255 4,4 -5522
-680 3,4 -2312
-450 9 -4050
980 4,1 4018
550 6 3300
720 1 720
70 12 840
-35 1 -35
∆1 = 5820 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 33071 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 5,7 𝑚𝑚
∆1 5820
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 6,9 − 5,6 = 1,3 𝑚𝑚
38
Problema 3.5
a) Să se construiască următorul grafic:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 3 3,5 4 4,5

𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 [𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐] 8,2 8,7 9,3 10,1
b) Din acest grafic găsiți valoarea lui TPC la pescajele

de 3,2 𝑚𝑚; 3,7 𝑚𝑚; și 4,3 𝑚𝑚.
c) Dacă nava plutesțe la pescajul de 4 𝑚𝑚 și încarcă
55 𝑡𝑡 de marfă, 13 𝑡𝑡 de apă dulce, 27 𝑡𝑡 de
combustibil și descarcă 45 𝑡𝑡 de balast, calculați
pescajul mediu.
d(m)
5
. .
..
4,5
4,3
4 3,7
3,5
3 3,2
.
2
1 8,4 8,78 9,68
8,2 8,7 9 9,3 10 TPC(t/cm)
d) 𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃2 + 𝑃𝑃3 − 𝑃𝑃4 = 55 𝑡𝑡 + 13 𝑡𝑡 + 27 𝑡𝑡 − 45 𝑡𝑡 =

50 𝑡𝑡
𝑑𝑑 = 4 𝑚𝑚 → 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 9,3 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃2 + 𝑃𝑃3 − 𝑃𝑃4 50 𝑡𝑡

𝛿𝛿𝑑𝑑 = = = 5,38 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 9,3 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝑑𝑑 = 4 𝑚𝑚 + 0,0538 𝑚𝑚 = 4,0538 𝑚𝑚

39
Problema 3.6
Variația deplasamentului cu pescajul este dată în tabelul

de mai jos:
𝑑𝑑 [𝑚𝑚] 3,2 3,5 4 4,5 5 5,7

∆(𝑡𝑡) 2700 3260 3800 4450 5180 6060
a) Dacă pescajul navei goale este 𝑑𝑑0 = 3,2 𝑚𝑚 și

pescajul de plină încărcare este 5,7 𝑚𝑚, să se calculeze
deplasamentul util:
𝐷𝐷𝑊𝑊 = ∆ − ∆0 = 6060 − 2700 = 3360 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
b) Când pescajul mediu al navei este 5,24 𝑚𝑚 și nava

descarcă 1900 𝑡𝑡 de marfă și încarcă 280 𝑡𝑡 de combustibil, să se
calculeze noul pescaj.
d(m)
5,5
.. . .
..
5
4,5
.
4
3,5
3
. . .. .
2700
3260
3800
4450
5180
6060
2000 3000 5000 6000 (t)

3350
4000
∆= ∆∗ − 1900 𝑡𝑡 + 280 𝑡𝑡 = 5640 𝑡𝑡 − 1900 𝑡𝑡 + 280 𝑡𝑡

= 4020 𝑡𝑡
40
SEMINAR 4
Problema 4.1
O navă are forma unei prisme triunghiulare cu lungimea

de 33 𝑚𝑚. Secțiunea transversală este un triunghi isoscel cu baza
de 8 𝑚𝑚 și înălțimea de 5,1 𝑚𝑚. 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,6 𝑚𝑚. Calculați înălțimea
metacentrică transversală când nava plutește pe chilă dreaptă la
pescajul de 4,2 𝑚𝑚.
M .
8m
4m
..
W x L
G
B
4,2 m 5,1 m
𝑥𝑥 4,2 17,64
= → 𝑥𝑥 = = 3,46 𝑚𝑚
4,2 5,1 5,1
2 8,4
𝐾𝐾𝐾𝐾 = ∙ 4,2 = = 2,8 𝑚𝑚
3 3
𝐼𝐼𝑥𝑥 𝐿𝐿 ∙ (2 ∙ 𝑥𝑥)3 2 2
𝐵𝐵𝐵𝐵 = ; 𝐼𝐼𝑥𝑥 = = ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝑥𝑥 3 = ∙ 33 ∙ (3,46)3
𝑉𝑉 12 3 3
= 911,3 𝑚𝑚4
2 ∙ 𝑥𝑥 ∙ 4
𝑉𝑉 = ∙ 𝐿𝐿 = 3,46 ∙ 4,2 ∙ 33 = 479,56 𝑚𝑚3
2
41
911,3
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = 1,9 𝑚𝑚
479,56
Ca atare:
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,8 𝑚𝑚 + 1,9 𝑚𝑚 − 3,6 𝑚𝑚 = 1,1 𝑚𝑚
Problema 4.2
Momentul de inerție longitudinal al ariei plutirii

𝐼𝐼𝑥𝑥 = 𝐼𝐼𝐿𝐿 = 20440 𝑚𝑚4 . Nava plutește într-un doc unde densitatea
𝑘𝑘𝑘𝑘
apei este 𝜌𝜌 = 1009 �𝑚𝑚3 , având deplasamentul de 7400 𝑡𝑡 și
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,8 𝑚𝑚, respectiv 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,4 𝑚𝑚. Să se calculeze valoarea

înălțimii metacentrice inițiale.
𝐼𝐼𝑥𝑥
𝐵𝐵𝐵𝐵 = 𝛾𝛾 =
𝑉𝑉
. M
2,79 m
. G
. B 3,4 m
1,8 m
42
∆ 7400 𝑡𝑡
Dar 𝑉𝑉 = 𝜌𝜌 = 1,009 𝑡𝑡 = 7334 𝑚𝑚3
�𝑚𝑚 3
Prin urmare:
20440 𝑚𝑚4
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = 2,79 𝑚𝑚
7334 𝑚𝑚3
În final rezultă:
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,8 𝑚𝑚 + 2,79 𝑚𝑚 − 3,4 𝑚𝑚 = 1,19 𝑚𝑚
Problema 4.3
Să se construiască diagrama metacentrică 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑓𝑓(𝑑𝑑)

pentru o navă tip ponton paralelipipedică cu lungimea de 69 𝑚𝑚,
lățimea de 12 𝑚𝑚 și înălțimea de construcție de 5,5 𝑚𝑚,
considerată pe chilă dreaptă, intervalul de calcul fiind de 0,4 𝑚𝑚
de la pescajul 𝑑𝑑 = 1 𝑚𝑚 corespunzător navei goale până la
pescajul de 𝑑𝑑 = 5 𝑚𝑚 corespunzător plutirii de calcul.
Folosind această diagramă, să se găsească:
a) Valoarea minimă a lui KM și pescajul
corespunzător;
b) BM când 𝑑𝑑 = 3,4 𝑚𝑚.
43
5m
4,6 m
4,2 m
3,8 m
3,4 m
.
3m
2,6 m
2,2 m
1,8 m B
1m 1,4 m
d/2
Pentru o plutire oarecare ce corespunde unui pescaj 𝑑𝑑,

avem:
𝑑𝑑
𝐾𝐾𝐾𝐾 = ⎫
2 ⎪ 𝑑𝑑 𝐵𝐵 2
𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 3 → 𝐾𝐾𝐾𝐾 = +
𝐼𝐼𝑥𝑥 𝐵𝐵 2 ⎬ 2 12 ∙ 𝑑𝑑
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = 12 = ⎪
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑 ⎭
Calculul numeric de la 𝑑𝑑0 = 1 𝑚𝑚 la 𝑑𝑑 = 5 𝑚𝑚, cu

„pasul” de 0,4 𝑚𝑚 se realizează tabelar ca mai jos:
𝑑𝑑 𝐵𝐵2 𝐾𝐾𝐾𝐾
𝑑𝑑 (𝑚𝑚) 𝐾𝐾𝐾𝐾 = (𝑚𝑚) 𝐵𝐵𝐵𝐵 = (𝑚𝑚)
2 12 ∙ 𝑑𝑑 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 (𝑚𝑚)
1 0,5 12 12,5
1,4 0,7 8,57 9,27
1,8 0,9 6,67 7,57
2,2 1,1 5,45 6,55
2,6 1,3 4,62 5,92
3 1,5 4 5,5
44
𝑑𝑑 𝐵𝐵2 𝐾𝐾𝐾𝐾
𝑑𝑑 (𝑚𝑚) 𝐾𝐾𝐾𝐾 = (𝑚𝑚) 𝐵𝐵𝐵𝐵 = (𝑚𝑚)
2 12 ∙ 𝑑𝑑 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 (𝑚𝑚)
3,4 1,7 3,53 5,23
3,8 1,9 3,16 5,06
4,2 2,1 2,86 4,96
4,6 2,3 2,6 4,9
5 2,5 2,4 4,9
.
d(m) KM
.
.
4,6
4,2
3,8 .
3,4 .
3 .
2,6 .
2,2 .
1,8 .
1,4 .
1 .
0,6
KM
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
La 𝑑𝑑 = 3,4 𝑚𝑚 → 𝐵𝐵𝐵𝐵 = 3,53 𝑚𝑚
45
Valoarea minimă a lui 𝐵𝐵𝐵𝐵 se poate calcula grafic dar,
mai precis, analitic, astfel:
𝑑𝑑 𝐵𝐵 2
𝐵𝐵𝐵𝐵 = + = 𝑓𝑓(𝑑𝑑)
2 12 ∙ 𝑑𝑑
1 𝐵𝐵 2 𝐵𝐵 ∙ √6
𝑓𝑓 ′ (𝑑𝑑) = − ; 𝑓𝑓 ′ (𝑑𝑑) = 0 → 𝑑𝑑 =
2 12 ∙ 𝑑𝑑 6
12 ∙ √6
= = 4,9 𝑚𝑚
6
4,9 122
𝐵𝐵𝐵𝐵 (𝑑𝑑 = 4,9 𝑚𝑚) = + = 4,9 𝑚𝑚
2 12 ∙ 4,9
Problema 4.4
Să se compare înălțimile metacentrice inițiale pentru

două barje având lungimea de 65 𝑚𝑚, lățimea de 12 𝑚𝑚, plutind
pe chilă dreaptă la pescajul de 3,5 𝑚𝑚, având 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,5 𝑚𝑚. Una
din barje are secțiunea transversală dreptunghiulară, iar cealaltă
are secțiunea transversală triunghiulară.
. M . M
W 12 m
. G L W 12 m
.. G L
d=3,5 m B . 1,75 m
B
2,33 m
3,5 m
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐾𝐾𝐾𝐾
46
𝑑𝑑 𝐵𝐵 2 2∙𝑑𝑑
= 2 + 12∙𝑑𝑑 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3
100 𝐼𝐼𝑥𝑥
= 1,75 + 12∙3,5 − 3,5 = 0,63 𝑚𝑚 𝐵𝐵𝐵𝐵 = =
𝑉𝑉
𝐿𝐿∙𝐵𝐵 3
𝐵𝐵 2
12
𝐵𝐵 ∙𝑑𝑑 = 6∙𝑑𝑑
𝐿𝐿∙
2
2 ∙ 𝑑𝑑 𝐵𝐵 2
𝐺𝐺𝐺𝐺 = + − 𝐾𝐾𝐾𝐾
3 6 ∙ 𝑑𝑑
100
= 2,33 + − 3,5 = 3,59 𝑚𝑚
6 ∙ 3,5
Problema 4.5
Două pontoane paralelipipedice au fiecare 120 𝑚𝑚

lungime, plutesc la pescajul de 3,5 𝑚𝑚 având 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,4 𝑚𝑚.
Comparați înălțimile metacentrice dacă una are lățimea de
11 𝑚𝑚 și cealaltă de 13 𝑚𝑚.
𝐿𝐿1 = 120 𝑚𝑚 𝐿𝐿2 = 120 𝑚𝑚
𝐵𝐵1 = 11 𝑚𝑚 𝐵𝐵2 = 13 𝑚𝑚
𝑑𝑑1 = 3,5 𝑚𝑚 𝑑𝑑2 = 3,5 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐾𝐾1 = 2,4 𝑚𝑚 𝐾𝐾𝐾𝐾2 = 2,4 𝑚𝑚
𝑑𝑑1 𝐵𝐵12
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾1 + 𝐵𝐵1 𝑀𝑀 − 𝐾𝐾𝐾𝐾1 = + − 𝐾𝐾𝐾𝐾1
2 12 ∙ 𝑑𝑑1
47
3,5 121
= + − 2,4 = 2,23 𝑚𝑚
2 12 ∙ 3,5
𝑑𝑑2 𝐵𝐵22
𝐺𝐺2 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾2 + 𝐵𝐵2 𝑀𝑀 − 𝐾𝐾𝐾𝐾2 = + − 𝐾𝐾𝐾𝐾2
2 12 ∙ 𝑑𝑑2
3,5 169
= + − 2,4 = 3,37 𝑚𝑚
2 12 ∙ 3,5
Așadar 𝐺𝐺2 𝑀𝑀 > 𝐺𝐺1 𝑀𝑀.
48
SEMINAR 5
Problema 5.1
Un ponton paralelipipedic plutește

pescajul la
𝑘𝑘𝑘𝑘�
𝑑𝑑 = 2,5 𝑚𝑚 în doc unde apa are densitatea 𝜌𝜌 = 1017 𝑚𝑚3 .
Să se calculeze noul pescaj dacă pontonul trece în apă sărată cu
𝑘𝑘𝑘𝑘
densitatea 𝜌𝜌1 = 1025 �𝑚𝑚3 .
𝜌𝜌
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 𝜌𝜌1 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑1 → 𝑑𝑑1 = ∙ 𝑑𝑑
𝜌𝜌1
1017
= ∙ 2,5 = 2,48 𝑚𝑚
1025
Problema 5.2
Un ponton paralelipipedic plutește pe chilă dreaptă în

𝑘𝑘𝑘𝑘�
apă dulce �𝜌𝜌 = 1000 𝑚𝑚3 � având 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 0,7 𝑚𝑚. Să se
calculeze 𝐾𝐾𝐾𝐾1 dacă pontonul trece în apă sărată cu densitatea
𝑘𝑘𝑘𝑘�
𝜌𝜌1 = 1025 𝑚𝑚3 .
49
W L
B . 0,7 m
d=1,4 m
𝑑𝑑
𝐾𝐾𝐾𝐾 = → 𝑑𝑑 = 2 ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,4 𝑚𝑚
2
𝜌𝜌 1000
𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 ∙ = 1,4 ∙ = 1,37 𝑚𝑚
𝜌𝜌1 1025
𝑑𝑑1 1,37
𝐾𝐾𝐾𝐾1 = = = 0,683 𝑚𝑚
2 2
Problema 5.3
O navă cu 𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹 = 175 𝑚𝑚𝑚𝑚 intră într-un doc unde

𝑘𝑘𝑘𝑘
densitatea apei este 𝜌𝜌𝐷𝐷𝐷𝐷 = 1013 �𝑚𝑚3 . 𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 =?
𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹𝐹 ∙ (1025 − 𝜌𝜌𝐷𝐷𝐷𝐷 ) 175 ∙ (1025 − 1013)

𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷𝐷 = =
25 25
= 84 𝑚𝑚𝑚𝑚 = 8,4 𝑐𝑐𝑐𝑐
50
Problema 5.4
Volumul de carenă al unei nave este 8200 𝑚𝑚3 în apă cu

𝑘𝑘𝑘𝑘
densitatea 𝜌𝜌 = 1000 �𝑚𝑚3 . Să se calculeze deplasamentul
navei când nava plutește la același pescaj în apă cu densitatea

𝑘𝑘𝑘𝑘�
𝜌𝜌1 = 1018 𝑚𝑚3 .
𝑉𝑉 = 8200 𝑚𝑚3
𝑑𝑑 = 𝑑𝑑1
∆= 𝜌𝜌1 ∙ 𝑉𝑉 = 1018 ∙ 8200 = 8347,6 𝑡𝑡
Problema 5.5
Pentru o navă se cunosc următoarele caracteristici:

∆= 5860 𝑡𝑡 , 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,4 𝑚𝑚 , 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,9 𝑚𝑚. Ea plutește pe carenă
dreaptă. O masă 𝑃𝑃 = 76 𝑡𝑡 existentă într-un bord se deplasează
lateral 15 𝑚𝑚. Să se calculeze înclinarea transversală rezultată în
urma acestei operațiuni.
51
A . B
.
. .
.
K
Prin deplasarea laterală a masei 𝑃𝑃 nava se va înclina

transversal sub acțiunea statică a momentului:
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
Condiția de echilibru static este:
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑀𝑀𝑆𝑆 → 𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 76 ∙ 15
→ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = =
∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∆ ∙ (𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺) 5860 ∙ (7,4 − 6,9)
= 0,18
𝜑𝜑 = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 0,31 = 10,3°
52
Problema 5.6
O navă cu deplasamentul de 8430 𝑡𝑡 are 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 8,5 𝑚𝑚 și

𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,2 𝑚𝑚. Următoarele greutăți sunt încărcate sau
descărcate:
- încarcă 𝑃𝑃1 = 270 𝑡𝑡 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐾𝐾𝐾𝐾1 = 6,3 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑃𝑃1 = 7,6 𝑚𝑚 𝑇𝑇𝑇𝑇
- încarcă 𝑃𝑃2 = 200 𝑡𝑡 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐾𝐾𝐾𝐾2 = 0,8 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑃𝑃2 = 6,1 𝑚𝑚 𝐵𝐵𝐵𝐵
- descarcă 𝑃𝑃3 = 65 𝑡𝑡 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝐾𝐾𝐾𝐾3 = 1,4 𝑚𝑚 ș𝑖𝑖 𝑦𝑦𝑃𝑃3 =
4,6 𝑚𝑚 𝐵𝐵𝐵𝐵
Să se calculeze înclinarea rezultată în plan transversal,
presupunându-se 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐.
a) Se calculează poziția centrului de greutate rezultat în
urma operațiunilor de ambarcare/debarcare prezentate.
Calculul se va executa tabelar, după cum urmează:
8430 7,2 60696

270 6,3 1701
200 0,8 160
-65 1,4 -91
∆1 = 8835 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 62466 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 7,07 𝑚𝑚
∆1 8835
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 8,5 − 7,07 = 1,43 𝑚𝑚
b) Se calculează înclinarea transversală finală din

condiția de echilibru static, astfel:
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑀𝑀𝑆𝑆
53
𝑀𝑀𝑆𝑆 = ∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = ∆1 ∙ (𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐾𝐾1 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
Convențional, se consideră pozitivă înclinarea în 𝑇𝑇𝑇𝑇.
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 270 ∙ 7,6 + 65 ∙ 4,6 − 200 ∙ 6,1 = 1131 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
1131
→ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = = 0,0895 → 𝜑𝜑 = 5,14°
8835 ∙ 1,43
+
7,6 m
6,1 m 270 t
65 t 4,6 m 6,3 m
1,4 m
0,8 m
200 t
Problema 5.7
O navă are deplasamentul de 8070 𝑡𝑡 și înălțimea

metacentrică transversală 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,5 𝑚𝑚. O cantitate de grâne
estimată la 88 𝑡𝑡 se deplasează lateral și ca urmare centrul de
greutate al ei se deplasează lateral cu 5,7 𝑚𝑚 și vertical cu
1,6 𝑚𝑚.
54
.
.
1,6 m
5,7 m
Să se calculeze înclinarea transversală a navei:
88 ∙ 5,7
𝛿𝛿𝑦𝑦𝐺𝐺 = = 0,062 𝑚𝑚
8070
88 ∙ 1,6
𝛿𝛿𝛿𝛿𝛿𝛿 = = 0,017 𝑚𝑚
8070
Noua înălțime metacentrică:
𝑋𝑋𝑋𝑋 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 − 𝛿𝛿𝛿𝛿𝛿𝛿 = 0,5 − 0,017 = 0,483 𝑚𝑚
Înclinarea transversală:
𝛿𝛿𝑦𝑦𝐺𝐺 0,062
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = = 0,128
𝑋𝑋𝑋𝑋 0,483
𝜑𝜑 = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 0,128 = 7°19′
55
Problema 5.8
O navă are deplasamentul de 12600 𝑡𝑡, 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,85 𝑚𝑚 și

este înclinată cu 2,6° în 𝑇𝑇𝑇𝑇 și mai are de încărcat 320 𝑡𝑡 de
marfă. Spațiile disponibile sunt în Magazia nr. 3 în ambele
borduri situate la 6,1 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃. Distribuiți cele 320 𝑡𝑡 de
marfă în ambele magazii astfel încât nava să se redreseze.
.
..
12600
6,1 m 6,1 m
P 320-P
𝐺𝐺𝐺𝐺1 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡 2,6° = 0,85 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡 2,6° = 0,0386 𝑚𝑚
12600·0,0386+(320-P)·6,1=P·6,1
(Ecuaţia de momente faţă de PD)
12600 ∙ 0,0386 + 320 ∙ 6,1

𝑃𝑃 = = 199,87 𝑡𝑡
12,2
Distribuția mărfii este după cum urmează:
𝐵𝐵𝐵𝐵 𝑇𝑇𝑇𝑇
199,87 t 120,13 t
56
Problema 5.9
O navă are deplasamentul de 10200 𝑡𝑡, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,5 𝑚𝑚 și

𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,2 𝑚𝑚. Ea trebuie să încarce 2 mase egale 𝑃𝑃 = 55 𝑡𝑡 pe
puntea principală situată la înălțimea de 11 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃
într-un loc situat la 6 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃. Operațiunea se face cu
ajutorul unei macarale de la bord al cărei vârf este situat la
17 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃 și 12 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃.
Calculați înclinarea transversală maximă a navei, în
timpul acestei operațiuni.
12 m
.
6m 17 m
P=55 t
.. 11 m
Înclinarea transversală maximă se produce atunci când

prima masă 𝑃𝑃 = 55 𝑡𝑡 este la poziție pe puntea principală, iar a
doua este agățată în cârligul macaralei. Când a 2-a masă
𝑃𝑃 = 55 𝑡𝑡 este ridicată de pe cheu este similar cu ambarcarea
acestei mase în vârful macaralei.
a) Modificarea poziției verticale a 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶:
57
10200 6,2 63240

55 11 605
55 17 935
∆1 = 10310 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 64780 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 6,283 𝑚𝑚
∆1 10310
b) Noua înălțime metacentrică transversală:
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 7,5 − 6,283 = 1,217 𝑚𝑚
c) Se va calcula tabelar momentul transversal de

înclinare:
𝑃𝑃(𝑡𝑡) 𝑦𝑦(𝑚𝑚) 𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑃𝑃 ∙ 𝑦𝑦
𝐵𝐵𝐵𝐵 𝑇𝑇𝑇𝑇
55 6 330
55 12 660
990 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑀𝑀𝑆𝑆 → 990 = ∆ ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 →
990
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = 0,0789
10310 ∙ 1,217
𝜑𝜑 = 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 0,0789 = 4,5° 𝑇𝑇𝑇𝑇
58
SEMINAR 6
Problema 6.1
Se cunosc următoarele caracteristici ale unei nave:

∆= 5500 𝑡𝑡, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,3 𝑚𝑚, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,7 𝑚𝑚. Nava este înclinată
transversal cu 4,5° în 𝐵𝐵𝐵𝐵. Presupunând 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐, să se
calculeze înclinarea finală dacă 80 𝑡𝑡 de combustibil sunt
ambarcate în tancul nr. 2 situat în 𝑇𝑇𝑇𝑇 al cărui centru de greutate
se află la distanța de 1,5 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃 și 4 𝑚𝑚 față de 𝑃𝑃𝑃𝑃.
..
4m
1,5 m
K 80 t
a) Modificarea poziției 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶:
5500 4,3 23650

80 1,5 120
∆1 = 5580 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 23770 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
59
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 4,26 𝑚𝑚
∆1 5580
b) Modificarea înclinării la 𝐵𝐵𝐵𝐵 datorită modificării

coeficientului de stabilitate:
∆ 𝐺𝐺𝐺𝐺
𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝜑𝜑 = 𝑔𝑔 ∙ ∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 ∙ 𝜑𝜑1 → 𝜑𝜑1 = 𝜑𝜑 ∙ ∙
∆1 𝐺𝐺1 𝑀𝑀
5500 0,4
= 4,5° ∙ ∙ = 4,03° 𝐵𝐵𝐵𝐵
5580 0,44
c) Calculul înclinării în 𝑇𝑇𝑇𝑇 datorată ambarcării celor 80 𝑡𝑡

de combustibil:
𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑦𝑦 = 𝑔𝑔 ∙ ∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
𝑃𝑃 ∙ 𝑦𝑦 80 ∙ 4
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = = 0,13
∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 5580 ∙ 0,44
d) Înclinarea transversală finală:
𝜑𝜑 = 7,43° − 4,03° = 3,4° 𝑇𝑇𝑇𝑇
Știu că înclinarea la 𝑇𝑇𝑇𝑇 este considerată convențional ca

fiind pozitivă.
60
Problema 6.2
Pentru o navă dată se cunosc următoarele caracteristici:

∆= 8400 𝑡𝑡, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 8,3 𝑚𝑚, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,1 𝑚𝑚, 𝐵𝐵 = 23 𝑚𝑚. O cantitate
de marfă situată pe punte este pierdută din bordul
𝑇𝑇𝑇𝑇 (𝐾𝐾𝐾𝐾 = 11 𝑚𝑚, 𝑦𝑦𝑃𝑃 = 6 𝑚𝑚). Dacă rezultatul este o înclinare
transversală de 4°20′ 𝐵𝐵𝐵𝐵, calculați cantitatea de marfă care s-a
pierdut.
z
6m
..
P
F
. 11 m
K y
a) Modificarea poziției verticale a CDG:
8400 7,1 59640

-P 6 −6 ∙ 𝑃𝑃
∆1 = 8400 − 𝑃𝑃 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 59640 − 6 ∙ 𝑃𝑃
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 59640 − 6 ∙ 𝑃𝑃
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = =
∆1 8400 − 𝑃𝑃
61
b) Calculul cantităţii de marfă 𝑃𝑃 rezultă din condiția ca
înclinarea finală să fie 4°20′ = 4,33°
𝑃𝑃 ∙ 𝑦𝑦 = ∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
59640 − 6 ∙ 𝑃𝑃
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 8,3 −
8400 − 𝑃𝑃
10080 − 2,3 ∙ 𝑃𝑃
=
8400 − 𝑃𝑃
Sau mai departe:
(10080 − 2,3 ∙ 𝑃𝑃 )
6 ∙ 𝑃𝑃 = (8400 − 𝑃𝑃) ∙ ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡 4,33°
8400 − 𝑃𝑃
6 ∙ 𝑃𝑃 = (10080 − 2,3 ∙ 𝑃𝑃 ) ∙ 0,076 = 766,08 − 0,17 ∙ 𝑃𝑃
766,08
𝑃𝑃 = ≅ 124,2 𝑡𝑡
6,17
Problema 6.3
Se cunosc următoarele caracterisitici ale unei nave:

∆= 2500 𝑡𝑡, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,9 𝑚𝑚, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,7 𝑚𝑚, 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,3 𝑚𝑚. Nava
plutește pe carenă dreaptă în apă sărată �𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 �.
Să se calculeze înclinarea transversală dacă o masă 𝑃𝑃 = 15 𝑡𝑡 se
deplasează lateral pe o distanță de 11 𝑚𝑚.
62
z
..
P 11 m P
..
. K y
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 15 ∙ 11
→ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = =
∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∆ ∙ (𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐾𝐾) 2500 ∙ (3,3 − 2,7)
= 0,11
Problema 6.4
O navă cu deplasamentul ∆= 7500 𝑡𝑡 este înclinată

transversal cu 3,5° 𝐵𝐵𝐵𝐵. Se mai cunosc: 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 8,5 𝑚𝑚,
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 8,3 𝑚𝑚. Nava ambarcă 120 𝑡𝑡 de combustibil în tancul
rezervor nr.3 situat în dublu fund �𝐾𝐾𝐾𝐾 = 0,6 𝑚𝑚, 𝑦𝑦𝑃𝑃1 = 6 𝑚𝑚� și
descarcă două loturi de marfă de câte 57 𝑡𝑡 fiecare din bordul
𝐵𝐵𝐵𝐵 din magazia de marfă nr.2 situată în întrepunte
�𝐾𝐾𝐾𝐾 = 11 𝑚𝑚, 𝑦𝑦𝑃𝑃2 = −5 𝑚𝑚�. Să se calculeze înclinarea finală.
63
+
z
.
5m
114 t
. punte intermediară
7,9 m
. 6m
K y
dublu fund 120 t
a) Se corectează poziția verticală a CDG în urma

operațiunilor efectuate:
7500 8,3 62250

120 0,6 72
-114 11 -1254
∆1 = 7734 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 61068 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 7,9 𝑚𝑚
∆1 7734
b) 114 ∙ 5 + 120 ∙ 6 = 7734 ∙ (8,5 − 7,9) ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
114 ∙ 5 + 120 ∙ 6
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = 0,28
7734 ∙ (8,5 − 7,9)
64
c) Înclinarea finală:
𝜑𝜑 = 15,5° 𝑇𝑇 − 3,5° 𝑇𝑇𝑇𝑇 = 12° 𝑇𝑇𝑇𝑇
Problema 5
O navă este pe punctul de a ridica o masă de pe cheu cu

ajutorul macaralei de la bord. Utilizând datele de mai jos, să se
calculeze unghiul de înclinare transversală atunci când masa
este săltată de pe cheu. Să se calculeze, de asemenea și pescajul
mediu final.
𝑃𝑃 = 160 𝑡𝑡 , 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 18,3 𝑚𝑚 , 𝑦𝑦𝑃𝑃 = 9,54 𝑚𝑚

∆= 10156 𝑡𝑡
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,66 𝑚𝑚
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑆𝑆𝑆𝑆 = 22 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝐼𝐼𝑥𝑥 = 22760 𝑚𝑚4
𝑑𝑑 = 7 𝑚𝑚
.
z
9,54 m 160 t
18,3 m
..
3,89 .. 3,4
3,66 7m
K y
65
Este ca și cum masa de 160 𝑡𝑡 este ambarcată în vârful
brațului macaralei.
a) Calculul cotei centrului de greutate:
10156 3,66 37171

160 18,3 2928
∆1 = 10316 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 40099 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 3,89 𝑚𝑚
∆1 10316
b) 𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿
𝑃𝑃 160 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = 7,3 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,073 𝑚𝑚
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 22 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
→ 𝑑𝑑1 = 7 𝑚𝑚 + 0,073 𝑚𝑚 = 7,073 𝑚𝑚
c) Corecția lui 𝐾𝐾𝐾𝐾 (se poate renunța la acest punct

întrucât corecția este nesemnificativă)
Se scrie ecuația de momente statice față de 𝑃𝑃𝑃𝑃:
𝛿𝛿𝛿𝛿
(𝑉𝑉 + 𝛿𝛿𝛿𝛿) ∙ 𝐾𝐾𝐵𝐵1 = 𝑉𝑉 ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 ∙ �𝑑𝑑 + � /∙ 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆
2
𝛿𝛿𝛿𝛿
∆1 ∙ 𝐾𝐾𝐵𝐵1 = ∆ ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝑃𝑃 ∙ �𝑑𝑑 + �
2
66
𝛿𝛿𝛿𝛿
∆ ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝑃𝑃 ∙ �𝑑𝑑 + 2 �
𝐾𝐾𝐵𝐵1 =
∆1
0,073
10156 ∙ 3,4 + 160 ∙ �7 + 2 �
= = 3,46 𝑚𝑚
10316
d) Calculul razei metacentrice transversale:
𝐼𝐼𝑥𝑥 22760 𝑚𝑚4

𝐵𝐵1 𝑀𝑀 = = = 2,26 𝑚𝑚
𝑉𝑉1 10064,4 𝑚𝑚3
∆1 10316
𝑉𝑉1 = = = 10064,4 𝑚𝑚3
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 1,025
e) Calculul înălțimii metacentrice transversale:
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐵𝐵1 + 𝐵𝐵1 𝑀𝑀 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 3,46 + 2,26 − 3,89 = 1,83 𝑚𝑚
f) Calculul unghiului de înclinare transversală:
𝑃𝑃 ∙ 𝑦𝑦𝑃𝑃 160 ∙ 9,54

𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = = 0,0809
∆1 ∙ 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 10316 ∙ 1,83
67
SEMINAR 7
Problema 7.1
Când o navă cu deplasamentul de 11500 𝑡𝑡 este înclinată

transversal cu 6,25°, momentul de stabilitate este 250 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚,
cota centrului fiind 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,6 𝑚𝑚. Să se calculeze cota
metacentrului transversal 𝐾𝐾𝐾𝐾 =?
𝑀𝑀𝑆𝑆 = ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 → 250 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚

= 11500 𝑡𝑡 ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ sin 6,25°
Adică:
250
𝐺𝐺𝐺𝐺 = = 0,2 𝑚𝑚
11500 ∙ sin 6,25°
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 7,6 𝑚𝑚 + 0,2 𝑚𝑚 = 7,8 𝑚𝑚
Problema 7.2
O navă cu deplasamentul de 13000 𝑡𝑡 are înălțimea

metacentrică 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,8 𝑚𝑚. Să se calculeze momentul de
stabilitate când nava este înclinată transversal cu 5,25°.
𝑀𝑀𝑆𝑆 = ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠

= 13000 𝑡𝑡 ∙ 0,8 𝑚𝑚 ∙ sin 5,25° = 951,62 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
68
Problema 3
O navă cu lungimea de 126 𝑚𝑚 are pescajele la

extremitățile prova și pupa astfel: 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,5 𝑚𝑚, 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,5 𝑚𝑚.
Centrul plutirii este situat la 5 𝑚𝑚 în spatele secțiunii de la
mijlocul navei, iar momentul unitar de asietă este
322 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 la deplasamentul de 4590 𝑡𝑡. Calculați noile
pescaje, dacă o masă de 160 𝑡𝑡 existentă la bord se deplasează
spre prova pe o distanță de 50 𝑚𝑚.
P=160 t z +
50 m
58 m
F
. 5m
L=126 m
𝐿𝐿 = 126 𝑚𝑚 Vom considera variațiile

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,5 𝑚𝑚 pescajelor la extremități pozitive
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,5 𝑚𝑚 având grijă ca pentru calculul
𝑋𝑋𝐹𝐹 = −5 𝑚𝑚 (𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 = 58 𝑚𝑚) final la prova să adunăm și la
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 322 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 pupa să scădem, iar în urma
∆= 4590 𝑡𝑡 deplasării masei de 120 𝑡𝑡 spre
prova, nava se va aprova.
𝑃𝑃 = 160 𝑡𝑡
𝑙𝑙𝑥𝑥 = 50 𝑚𝑚 𝑃𝑃∙𝑙𝑙
a) 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑥𝑥 [𝑐𝑐𝑐𝑐]
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? adică:
160 𝑡𝑡∙50 𝑚𝑚
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 322 𝑡𝑡∙𝑚𝑚� =
𝑐𝑐𝑐𝑐
24,8 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,248 𝑚𝑚
69
58 m 68 m
. F
b) Calculul variațiilor pescajelor prin rezolvarea unui

sistem banal de două ecuații liniare cu două
necunoscute:
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 0,248 𝑚𝑚

�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 68 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 68
= ↔ =
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 58 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 68 + 58
68 ∙ 0,248
→ 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = 13,4 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,134 𝑚𝑚
126
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 11,4 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,114 𝑚𝑚
c) Calculul pescajelor finale:
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,5 + 0,134 = 5,634 𝑚𝑚
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,5 − 0,114 = 6,386 𝑚𝑚
Problema 7.4
Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile 90 𝑚𝑚 ×

15 𝑚𝑚 × 7 𝑚𝑚 plutește în apă sărată, pe chilă dreaptă, la pescajul
de 3,5 𝑚𝑚. Să se calculeze noile pescaje, dacă o masă de 72 𝑡𝑡
existentă la bordul navei se deplasează spre pupa pe o distanță
de 38 𝑚𝑚.
70
OBS: Se va considera 𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿 = 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 întrucât:
-
. z
F
.
d=3,5 m
45 m
B
. 45 m
K
𝐿𝐿 = 90 𝑚𝑚 a) Se calculează deplasamentul navei:

𝐵𝐵 = 15 𝑚𝑚
𝐷𝐷 = 7 𝑚𝑚 ∆= 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑉𝑉 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙
𝑑𝑑 = 3,5 𝑚𝑚 90 ∙ 15 ∙ 3,5 = 4843,13 𝑡𝑡
𝑃𝑃 = 72 𝑡𝑡
𝑙𝑙𝑥𝑥 = 38 𝑚𝑚 b) Se calculează valoarea înălțimii
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 metacentrice longitudinale:
𝐵𝐵 ∙𝐿𝐿 3
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 ≅ 𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿 =
𝐼𝐼𝑥𝑥
= 12 𝐿𝐿2
= 12∙𝑑𝑑 =
𝑉𝑉 𝐿𝐿∙𝐵𝐵∙𝑑𝑑
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? 902
= 192,86 𝑚𝑚
12∙3,5
Var I Var II
c) Se calculează MCT c) Se calculează unghiul de

(momentul unitar de înclinare longitudinală:
asietă):
71
∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = −
100 ∙ 𝐿𝐿 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿
4843,13 ∙ 192,86 72 ∙ 38
= =−
100 ∙ 90 4843,13 ∙ 192,86
𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
= 103,78 = −0,003
𝑐𝑐𝑐𝑐
d) Se calculează variația d) Se calculează noile pescaje

asietei datorată deplasării la extremități:
masei de 72 𝑡𝑡 pe distanța
de 38 𝑚𝑚, longitudinal
spre pupa: 𝐿𝐿
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
2
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 90
∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = 3,5 −
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 2
72 ∙ 38 ∙ 0,003
= = 3,365 𝑚𝑚
103,78
= 0,26 𝑚𝑚
𝐿𝐿
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 − ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
e) Se calculează noile 2
pescaje la prova și la 90
= 3,5 +
pupa, ținând cont că 𝐹𝐹 2
este situat la jumătatea ∙ 0,003
1 = 3,635 𝑚𝑚
lungimii navei și 2 ∙ ∆𝑑𝑑
reprezintă modificarea
pescajului la prova, iar
cealaltă jumătate este
modificarea pescajului la
pupa:
72
∆𝑑𝑑
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 −
2
0,26
= 3,5 −
2
= 3,37 𝑚𝑚
∆𝑑𝑑
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 +
2
0,26
= 3,5 +
2
= 3,63 𝑚𝑚
Problema 7.5
O navă având lungimea de 90 𝑚𝑚 plutește la pescajele

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,5 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,0 𝑚𝑚. Centrul plutirii se găsește la
1,8 𝑚𝑚 în spatele planului secțiunii de la mijlocul navei. Se mai
cunosc: 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 13 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 131 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐. Să se
calculeze noile pescaje, dacă o masă de 480 𝑡𝑡 este ambarcată
pe punte în 𝑃𝑃𝑃𝑃, la 14 𝑚𝑚 distanță față de planul secțiunii de la
mijlocul navei în prova.
+
14 m
.
0,45 m 1,8 m 480 t
F
5m
4,5 m
45 m 45 m
73
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,5 𝑚𝑚 Rezolvare
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5 𝑚𝑚
𝑋𝑋𝐹𝐹 = −1,8 𝑚𝑚 a) Se ambarcă masa de 480 𝑡𝑡 în 𝑃𝑃𝑃𝑃 pe
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 13 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐 verticala centrului plutirii și se
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 calculează variația pescajului mediu:
= 131 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑃𝑃 480 𝑡𝑡
𝑃𝑃 = 480 𝑡𝑡 𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = 36,9 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑥𝑥𝑃𝑃 = 14 𝑚𝑚 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 13 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
= 0,369 𝑚𝑚
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =?
b) Se deplasează longitudinal masa de 480 𝑡𝑡 cu 15,8 𝑚𝑚

până ajunge în punctul final de ambarcare. Nava se va
aprova, iar variațiile de pescaj în valoare absolută la
extremitățile prova și pupa sunt soluțiile sistemului.
15,8 ∙ 𝑃𝑃 15,8 ∙ 480

⎧𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = = 57,893 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,58 𝑚𝑚
⎨ 𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 46,8
=
⎩ 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 43,2
𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 46,8 0,58 ∙ 46,8

= → 𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 = = 0,30
𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 90 90
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 0,58 − 0,30 = 0,28 𝑚𝑚
c) Se calculează pescajele finale la extremități:
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,5 + 0.369 + 0,3 = 5,169 𝑚𝑚
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5 + 0,369 − 0,28 = 5,089 𝑚𝑚
74
Problema 7.6
O navă tip ponton paralelipipedic plutește în apă sărată,

pe chilă dreaptă la pescajul de 2,5 𝑚𝑚. Dimensiunile pontonului
sunt 40 𝑚𝑚 × 6 𝑚𝑚 × 5 𝑚𝑚. Calculați noile pescaje la extremitățile
navei, după ce o masă 𝑃𝑃 = 42 𝑡𝑡 existentă la bordul navei se
deplasează pe distanța de 7 𝑚𝑚 în prova față de secțiunea de la
mijlocul navei.
7m
42 t
2,5 m B. 1,25 m
2,5 m
K
20 m 20 m
a) Se calculează deplasamentul navei:
∆= 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑉𝑉 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 40 ∙ 6 ∙ 2,5 = 615 𝑡𝑡
b) Se calculează valoarea înălțimii metacentrice

longitudinale:
𝐵𝐵 ∙ 𝐿𝐿3
𝐼𝐼𝑥𝑥 12 𝐿𝐿2 402
𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 ≅ 𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿 = = = = = 53,3 𝑚𝑚
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 2,5
c) Se calculează MCT (momentul unitar de asietă):
75
∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 615 ∙ 53,3 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = = = 8,19
100 ∙ 𝐿𝐿 100 ∙ 40 𝑐𝑐𝑐𝑐
d) Se calculează variația asietei datorată deplasării masei

de 42 𝑡𝑡 pe distanța de 7 𝑚𝑚, longitudinal spre prova:
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 42 ∙ 7
∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝛿𝛿𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = = 0,36 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 8,19
e) Se calculează noile pescaje la prova și la pupa, ținând

cont că 𝐹𝐹 este situat la jumătatea lungimii navei și
1
2
∙ ∆𝑑𝑑 reprezintă modificarea pescajului la prova, iar
cealaltă jumătate este modificarea pescajului la pupa:
∆𝑑𝑑 0,36
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 − = 2,5 − = 2,32 𝑚𝑚
2 2
∆𝑑𝑑 0,36
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + = 2,5 + = 2,68 𝑚𝑚
2 2
76
SEMINAR 8
Problema 8.1
O navă cu lungimea 𝐿𝐿 = 100 𝑚𝑚 sosește în port cu

pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,3 𝑚𝑚. Se mai cunosc:
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 16 𝑐𝑐𝑐𝑐 , 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 122 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐. Centrul plutirii se
𝑡𝑡
găsește la 3 𝑚𝑚 în pupa secțiunii de la mijlocul navei. Dacă 78 𝑡𝑡

de marfă sunt încărcate cu centrul de greutate situat în prova, la
21 𝑚𝑚 față de mijlocul navei și 49 𝑡𝑡 de marfă având centrul de
greutate în pupa la 13 𝑚𝑚 față de mijlocul navei, sunt descărcate,
care sunt noile pescaje?
2
1
13 m 21 m
49 t
.
3m
F
78 t
4,3 m 3m
50 m 50 m
77
𝐿𝐿 = 100 𝑚𝑚 Rezolvare
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,3 𝑚𝑚 a) Se calculează variația pescajului mediu
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 10 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐 și a pescajelor la extremitățile navei
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 atunci când se ambarcă/debarcă cele
două cantități de marfă
= 120 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑋𝑋𝐹𝐹 = −3 𝑚𝑚 𝑃𝑃 80 𝑡𝑡
𝑃𝑃1 • 1
𝛿𝛿𝑑𝑑1 = 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 𝑡𝑡 = 8 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,08 𝑚𝑚
10
𝑐𝑐𝑐𝑐
= 80 𝑡𝑡
− î𝑛𝑛𝑛𝑛ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑃𝑃1 ∙ (24 + 3) 80 ∙ 27
𝑥𝑥𝑃𝑃1 = 24 𝑚𝑚 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 2 = =
𝑃𝑃2 = 18 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,18 𝑚𝑚
= 40 𝑡𝑡
− 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 53 53
𝑥𝑥𝑃𝑃2 = −12 𝑚𝑚 = → 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = ∙ 0,18
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 47 100
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? = 0,095 𝑚𝑚
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 0,085 𝑚𝑚
𝑃𝑃 −40 𝑡𝑡
• 2
𝛿𝛿𝑑𝑑2 = − 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 𝑡𝑡 = −4 𝑐𝑐𝑐𝑐 =
10
𝑐𝑐𝑐𝑐
−0,04 𝑚𝑚
𝑃𝑃2 ∙ (12 − 3) 40 ∙ 9
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 2 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 2 = =
= 3 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,03 𝑚𝑚
= → 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 2 = ∙ 0,03
= 0,016 𝑚𝑚
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 2 = 0,014 𝑚𝑚
78
b) Se calculează pescajele finale:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3 + 0,08 + 0,095 − 0,04 + 0,016 = 3,151 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,3 + 0,08 − 0,085 − 0,04 − 0,014 = 4,241 𝑚𝑚
Problema 8.2
Un ponton paralelipipedic cu dimensiunile 45 𝑚𝑚 ×

7 𝑚𝑚 × 4 𝑚𝑚 plutește în apă sărată, pe chilă dreaptă, la pescajul
de 2 𝑚𝑚. Să se calculeze noile pescaje, dacă o masă de 50 𝑡𝑡
existentă la bordul navei cu centrul de greutate situat în prova
la 7 𝑚𝑚 față de mijlocul navei, este descărcată.
𝐿𝐿 = 45 𝑚𝑚 Rezolvare
𝐵𝐵 = 7 𝑚𝑚
𝐷𝐷 = 4 𝑚𝑚 a) Se calculează deplasamentul unitar
𝑑𝑑 = 2 𝑚𝑚
𝑃𝑃 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 1,025 ∙ 45 ∙ 7
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = =
= 50 𝑡𝑡 100 100
− 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑ă 𝑡𝑡
= 3,23
𝑥𝑥𝑃𝑃 = 7 𝑚𝑚 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆
= 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 b) Se calculează variația pescajului mediu
datorată debarcării masei de 35 𝑡𝑡
𝑑𝑑1𝑝𝑝𝑝𝑝 =? 𝑃𝑃 50 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = 15,48 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 3,23 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
≅ 0,15 𝑚𝑚
c) Se calculează înălțimea metacentrică

longitudinală
79
𝐵𝐵 ∙ 𝐿𝐿3
𝐼𝐼𝑥𝑥 𝐿𝐿2
𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 ≅ 𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿 = = 12 =
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑
452
= = 84,38 𝑚𝑚
12 ∙ 2
d) Se calculează deplasamentul pontonului
∆= 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 45 ∙ 7 ∙ 2
= 645,8 𝑡𝑡
e) Se calculează momentul unitar de asietă
∆∙𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 645,8∙84,38 𝑡𝑡∙𝑚𝑚

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = = = 12,11
100∙𝐿𝐿 100∙45 𝑐𝑐𝑐𝑐
f) Se calculează variația asietei
𝑃𝑃 ∙ 7 50 ∙ 7
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = = 28,9 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 12,11
= 0,29 𝑚𝑚
0,29
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = 0,15 𝑚𝑚
2
g) Se calculează pescajele finale
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 − 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 2 − 0,15 − 0,15

= 1,7 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 − 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 2 − 0,15 + 0,15

= 2 𝑚𝑚
80
Problema 8.3
O navă cu deplasamentul de 8450 𝑡𝑡 plutește la

pescajele: 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 8 𝑚𝑚. Se mai cunosc:
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 123 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 31 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐, iar centrul plutirii este
situat la jumătatea lungimii navei. Câte 480 𝑡𝑡 de marfă se
descarcă din fiecare din următoarele magazii:
𝑁𝑁𝑁𝑁. 1 - centrul de greutate la 38 𝑚𝑚 prova față de cuplul maestru
𝑁𝑁𝑁𝑁. 2 - centrul de greutate la 27 𝑚𝑚 prova față de cuplul maestru
𝑁𝑁𝑁𝑁. 3 - centrul de greutate la 24 𝑚𝑚 pupa față de cuplul maestru
𝑁𝑁𝑁𝑁. 4 - centrul de greutate la 53 𝑚𝑚 pupa față de cuplul maestru
Nava ambarcă următoarele cantități de combustibil:
- 155 𝑡𝑡 cu centrul de greutate la 12 𝑚𝑚 prova față de
cuplul maestru;
- 70 𝑡𝑡 cu centrul de greutate la 15 𝑚𝑚 pupa față de cuplul
maestru.
Să se calculeze noile pescaje la extremitățile navei:
53 m 38 m
24 m 27 m 480 t
480 t
480 t F
.
15 m 12 m
480 t
8m
7m
70 t 155 t
- Cantitatea de marfă descărcată = 4 ∙ 480 𝑡𝑡 = 1920 𝑡𝑡

- Variația pescajului mediu datorată descărcării a 1920 𝑡𝑡
de marfă:
1920
𝛿𝛿𝑑𝑑′ = − = −61,9 𝑐𝑐𝑐𝑐 = −0,62 𝑚𝑚
31
81
- Cantitatea de combustibil ambarcat = 155 𝑡𝑡 + 70 𝑡𝑡 =
225 𝑡𝑡
- Variația pescajului mediu datorată combustibilului
ambarcat:
225
𝛿𝛿𝑑𝑑 " = = 7,26 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,07 𝑚𝑚
31
- Variația pescajului mediu în urma operațiunilor de

ambarcare și debarcare va fi:
𝛿𝛿𝛿𝛿 = −0,62 𝑚𝑚 + 0,07 𝑚𝑚 = −0,55 𝑚𝑚
- Vom calcula în continuare, tabelar, variațiile pescajelor

datorate înclinărilor longitudinale ale navei, în urma
operațiunilor de ambarcare și debarcare prezentate.
Variația
Moment asietei
Masa ∆𝑑𝑑 (𝑚𝑚) = Prova Pupa
𝑥𝑥𝑝𝑝 𝑖𝑖 (𝑚𝑚) față de 𝐹𝐹
(𝑡𝑡) |𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 | 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 (𝑚𝑚) 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 (𝑚𝑚)
(𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚) ∙
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
−2
10
-480 38 -18240↶ 1,5 -0,75 +0,75
-480 27 -12960↶ 1,05 -0,525 +0,525
-480 -24 +11520↷ 0,94 +0,47 -0,47
-480 -53 +25440↷ 2,1 +1,05 -1,05
155 12 +1860↷ 0,15 +0,075 -0,075
70 -15 -1050↶ 0,085 -0,0425 +0,0425
82
Variația
Moment asietei
Masa ∆𝑑𝑑 (𝑚𝑚) = Prova Pupa
𝑥𝑥𝑝𝑝 𝑖𝑖 (𝑚𝑚) față de 𝐹𝐹
(𝑡𝑡) |𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 | 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 (𝑚𝑚) 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 (𝑚𝑚)
(𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚) ∙
10−2
Variația pescajului mediu +0,2775 -0,2775
Pescajele inițiale 7 8
7,2775 𝑚𝑚 7,7225 𝑚𝑚
1 1
OBS: Centrul plutirii fiind situat la 2 ∙ 𝐿𝐿 → 2 din variația de
asietă se repartizează la prova iar cealaltă jumătate la pupa.
Problema 8.4
O navă sosește în port apupată, cu o asietă de 25 𝑐𝑐𝑐𝑐.

Centrul plutirii este situat la jumătatea lungimii navei, iar
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 112 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐. Un total de 4120 𝑡𝑡 de marfă va fi
descărcat din patru magazii și 350 𝑡𝑡 de combustibil vor fi
încărcate în tancul 𝑛𝑛𝑛𝑛. 4 din dublu fund. 1230 𝑡𝑡 de marfă vor fi
descărcate din magazia 𝑛𝑛𝑛𝑛. 2 și 700 𝑡𝑡 de marfă din magazia
𝑛𝑛𝑛𝑛. 3. Să se calculeze cantitățile de marfă care vor trebui
descărcate din magaziile de marfă 𝑛𝑛𝑛𝑛. 1 și 𝑛𝑛𝑛𝑛. 4 astfel încât
nava să ajungă pe chilă dreaptă.
𝑁𝑁𝑁𝑁. 1 - centrul de greutate este la 51 𝑚𝑚 prova față de cuplul
maestru
Nr. 2 - centrul de greutate este la 37 m prova față de cuplul
maestru
𝑁𝑁𝑁𝑁. 3 - centrul de greutate este la 22 𝑚𝑚 pupa față de cuplul
maestru
𝑁𝑁𝑁𝑁. 4 - centrul de greutate este la 45 𝑚𝑚 pupa față de cuplul
maestru
83
Tancul 𝑛𝑛𝑛𝑛. 4 - din dublu fund - centrul de greutate este la 5 𝑚𝑚
pupa față de cuplul maestru.
Problema pornește de la ideea că în urma acestor
operațiuni nava va trebui să se aproveze cu 25 𝑐𝑐𝑐𝑐 pentru a
compensa apuparea inițială și pentru a ajunge pe chilă dreaptă.
Vom rezolva tabelar observând și că centrul plutirii
1 1
fiind situat la 2 ∙ 𝐿𝐿 → 2 din variația de asietă se repartizează la
prova, iar cealaltă jumătate la pupa.
Variația asietei
Masa (𝑡𝑡) 𝑥𝑥𝑝𝑝 𝑖𝑖 (𝑚𝑚)
Moment față de ∆𝑑𝑑 (𝑚𝑚) =
𝐹𝐹 (𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚) |𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 |
∙ 10−2
-1230 37 -45510↶ -4,1
-700 -22 15400↷ +1,4
350 -5 -1750↶ -0,16

−51 ∙ 𝑃𝑃
- 𝑃𝑃 -51∙ 𝑃𝑃 ↶ ∙ 10−2
51 100
(0,0051 ∙ 𝑃𝑃)
−(2190 − 𝑃𝑃) − 45 45 ∙ (2190 − 𝑃𝑃)
45 ∙ (2190 − 𝑃𝑃)
↷+ ∙ 10−2
100
∑
45∙(2190−𝑃𝑃)
∙ 10−2 =
∑= −4,1 + 1,4 − 0,16 − 0,0051 ∙ 𝑃𝑃 + ��
100
(9,9−0,0045 ∙𝑃𝑃)
0,25
−4,1 + 1,4 − 0,16 − 0,0051 ∙ 𝑃𝑃 + 9,9 − 0,0045 ∙ 𝑃𝑃 = 0,25
84
0,0096 ∙ 𝑃𝑃 = 9,9 − 4,1 + 1,4 − 0,16 − 0,25 = 6,79
6,79
𝑃𝑃 = = 707,3 𝑡𝑡 − 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 1
0,0096
2190 − 707,3 = 1482,7 𝑡𝑡 − 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 4
Problema 8.5
O navă cu lungimea de 156 𝑚𝑚 sosește la gura unui râu

având pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,5 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,3 𝑚𝑚. Se mai cunosc:
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 220 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 20 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐. Centrul plutirii este
situat la 1,7 𝑚𝑚 pupa față de cuplul maestru. Nava va intra pe
râu unde pescajul maxim admis este de 6,2 𝑚𝑚. Se decide ca să
fie balastat tancul de balast din forepeak pentru a reduce
pescajul la pupa la valoarea de 6,2 𝑚𝑚. Centrul de greutate al
tancului de balast este situat la 63 𝑚𝑚 în prova centrului plutirii.
Să se calculeze valoarea minimă a cantității de balast necesare.
OBS: Nu se va ține cont de variația pescajului datorată
modificării salinității apei.
76,3 m 79,7 m
63 m
F
. 1,7 m
6,3 m 5,5 m
P
78 m 78 m
85
Logica rezolvării problemei este următoarea.
Presupunem că se ambarcă o cantitate de balast 𝑃𝑃 în tancul din
forepeak. Studiem modificările pescajelor la extremități ca
urmare a acestei operațiuni, calculând pescajele finale. Mai
departe calculăm cantitatea de balast ambarcată din condiția ca
pescajul la pupa să fie egal cu 6,2 𝑚𝑚 care reprezintă valoarea
limită.
Ambarcarea masei 𝑃𝑃 pe verticala centrului plutirii:
𝑃𝑃 0,01 ∙ 𝑃𝑃 0,01 ∙ 𝑃𝑃
𝛿𝛿𝛿𝛿 = [𝑐𝑐𝑐𝑐] = [𝑚𝑚] = [𝑚𝑚] = 0,0005 ∙ 𝑃𝑃
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 20
Deplasarea balastului în tancul din forepeak:
63 ∙ 𝑃𝑃 63 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 10−2
∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = (𝑐𝑐𝑐𝑐) = [𝑚𝑚]
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
0,63 ∙ 𝑃𝑃
⎧𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = [𝑚𝑚]
220
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 79,7 ⟹
⎨ =
⎩ 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 76,3
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 76,3 76,3 0,63 ∙ 𝑃𝑃
= ⟹ 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = ∙
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 156 156 220
= 0,00141 ∙ 𝑃𝑃
Ținând cont că în urma balastării nava se va aprova,

pescajul final la pupa va fi:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,3 + 0,0005 ∙ 𝑃𝑃 − 0,00141 ∙ 𝑃𝑃
Egalăm pescajul final la pupa 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 cu valoarea maximă

de 6,2 𝑚𝑚 și găsim:
86
6,3 − 6,2
6,3 − 0,00191 ∙ 𝑃𝑃 = 6,2 ⟹ 𝑃𝑃 = = 52,36 𝑡𝑡
0,00191
Variația pescajului la prova va fi:
79,7 0,63 ∙ 52,36

𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = ∙ = 0,077 𝑚𝑚
156 220
Pescajul final la prova:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,5 + 0,0005 ∙ 52,36 + 0,077

= 5,6 𝑚𝑚
Așadar, în final:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 5,6 𝑚𝑚, 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 6,2 𝑚𝑚
87
SEMINAR 9
Problema 9.1
O navă cu deplasamentul de 9220 𝑡𝑡 are

𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 15 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 124 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, iar centrul plutirii
este situat la jumătatea lungimii navei. Magaziile de marfă
𝑛𝑛𝑛𝑛. 2 ș𝑖𝑖 3 sunt complet umplute cu cărbuni și există spațiu
disponibil în magazia 𝑛𝑛𝑛𝑛. 1 al cărui centru de greutate este
situat la 55 𝑚𝑚 spre prova față de secțiunea de la mijlocul navei
și în magazia 𝑛𝑛𝑛𝑛. 4 situată la 45 𝑚𝑚 în pupa secțiunii de la
mijlocul navei. Pescajele sunt 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,5 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7 𝑚𝑚, și
pescajul de plină încărcare este de 7,2 𝑚𝑚. Calculați cantitățile
de marfă ce trebuie încărcate în fiecare magazie pentru a aduce
nava pe chilă dreaptă la pescajele: 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 7,2 𝑚𝑚.
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇
= 15 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
= 124 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑥𝑥𝐹𝐹 = 0 z
𝑥𝑥1 = 55 𝑚𝑚
4 3 2 1
𝑥𝑥4 = −45 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,5 𝑚𝑚 7,2 m
7m 6,5 m 7,2 m
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7,0 𝑚𝑚 45 m 55 m
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1
= 7,2 𝑚𝑚
𝑃𝑃1 =?
𝑃𝑃2 =?
88
a) Se calculează pescajul mediu inițial:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 6,5 + 7,0

𝑑𝑑 = = = 6,75 𝑚𝑚
2 2
b) Se calculează pescajul mediu final:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 + 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1
𝑑𝑑1 =
2
c) Se calculează valoarea masei ce trebuie ambarcată

pentru modificarea pescajului mediu:
𝑃𝑃 = 𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃4 = 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 ∙ 𝛿𝛿𝛿𝛿 [𝑐𝑐𝑐𝑐] = 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 ∙ (𝑑𝑑1 − 𝑑𝑑2 ) [𝑐𝑐𝑐𝑐]
𝑡𝑡
𝑃𝑃 = 𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃4 = 15 ∙ (720 − 675)[𝑐𝑐𝑐𝑐] = 675 𝑡𝑡
𝑐𝑐𝑐𝑐
d) Se calculează variațiile finale ale pescajelor la cele

două extremități prova și pupa:
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4 1
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 − 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚 ∙
12400 � 𝑚𝑚 � 2
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4 1
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 − 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚 ∙
12400 � 𝑚𝑚 � 2
Datorită poziționării lui 𝐹𝐹 la jumătatea lungimii navei,
variațiile pescajului sunt egale.
Sau mai departe:
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4 1
0,6 = 0,35 + ∙
12400 2
89
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4
⟹ = 0,25
24800
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4 1
0,1 = 0,35 − ∙
12400 2
e) Se calculează cele două încărcături 𝑃𝑃1 și 𝑃𝑃4 rezolvând

următorul sistem:
𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃4 = 675 𝑃𝑃1 = 365,75 𝑡𝑡

� ⟹
55 ∙ 𝑃𝑃1 − 45 ∙ 𝑃𝑃4 = 6200 𝑃𝑃4 = 309,25 𝑡𝑡
Problema 9.2
O navă cu lungimea de 115 𝑚𝑚 și deplasamentul de

2320 𝑡𝑡 are înălțimea metacentrică longitudinală de 161 𝑚𝑚 și
pescajele la prova și la pupa de 5,2 𝑚𝑚 respectiv 5,3 𝑚𝑚. Centrul
plutirii este situat la 4 𝑚𝑚 în spatele secțiunii de la mijlocul
navei. Calculați noile pescaje dacă o masă de 13 𝑡𝑡 existentă la
bord se deplasează longitudinal spre pupa pe o distanță de
60 𝑚𝑚.
Metoda 1
𝐿𝐿 = 115 𝑚𝑚
∆= 2320 𝑡𝑡
𝐻𝐻 = 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿
. -
.
z
= 161 𝑚𝑚 P +
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,2 𝑚𝑚
. .
P 4m
F
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,3 𝑚𝑚 5,41 m 5,3 m .. 5,08 m 5,2 m

𝑥𝑥𝐹𝐹 = −4 𝑚𝑚
90
𝑙𝑙𝑥𝑥
= 60 𝑚𝑚 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =?
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =?
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 ∙ cos 𝜃𝜃
𝑀𝑀𝑆𝑆𝑆𝑆 = ∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 ∙ sin 𝜃𝜃
Condiția de echilibru static în plan diametral:
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 13 ∙ 60
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = 𝑀𝑀𝑆𝑆𝑆𝑆 ⟹ 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝜃𝜃 = − =−
∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 2320 ∙ 161
= −2 ∙ 10−3
𝐿𝐿
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + � − 𝑥𝑥𝐹𝐹 � ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝜃𝜃
2
115
= 5,2 + � + 4� ∙ (−2 ∙ 10−3 ) = 5,08 𝑚𝑚
2
𝐿𝐿
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 − � + 𝑥𝑥𝐹𝐹 � ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡 𝜃𝜃
2
115
= 5,3 − � − 4� ∙ (−2 ∙ 10−3 ) = 5,41 𝑚𝑚
2
Problema 9.3
O navă cu lungimea de 120 𝑚𝑚 are centrul plutirii situat

la 4 𝑚𝑚 distanță față de mijlocul navei, înspre pupa. Ea plutește
la pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,2 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,4 𝑚𝑚. Se mai cunosc:
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 16 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 172 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐. Treizeci de tone de
marfă sunt descărcate dintr-o magazie al cărei centru de
91
greutate este situat la 23 𝑚𝑚 prova față de mijlocul navei și 40 𝑡𝑡
dintr-o magazie situată în pupa la 9 𝑚𝑚 față de același reper.
Calculați pescajele finale.
z
-
.
+
F
9m
.
4m
4,4 m
23 m 3,2 m
K x
60 m 60 m
𝐿𝐿 = 120 𝑚𝑚 a) Variația pescajului mediu:

𝑥𝑥𝐹𝐹 = −4 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,2 𝑚𝑚 𝑃𝑃1 + 𝑃𝑃2 −70 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = −4,38 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,4 𝑚𝑚 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 16 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 16 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐 = −0,044 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
= 172 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 b) Variația pescajului datorată modificării
𝑃𝑃1 = −30 𝑡𝑡 asietei navei:
𝑥𝑥1 = 23 𝑚𝑚
𝑃𝑃2 = −40 𝑡𝑡 30 ∙ 23 − 40 ∙ 9
∆𝑑𝑑 = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � =
𝑥𝑥2 = −9 𝑚𝑚 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
330 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =? =
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =? 172 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐
Nava se va apupa pentru că:
30 𝑡𝑡 ∙ 23 𝑚𝑚 > 40 𝑡𝑡 ∙ 9 𝑚𝑚
c) Repartizarea variației pescajului datorată modificării

asietei, la prova respectiv pupa:
92
60 m
F
. 4m
60 m
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 19,1 ∙ 10−3 𝑚𝑚

� �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 �
64
=
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 56
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 8,9 ∙ 10−3 𝑚𝑚
⟹
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 10,2 ∙ 10−3 𝑚𝑚
d) Calculul pescajelor finale:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,2 − 0,044 − 0,0102

= 3,1458 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,4 − 0,044 − 0,0089

= 4,3471 𝑚𝑚
Problema 9.4
O navă sosește în port cu pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,8 𝑚𝑚 și

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7,2 𝑚𝑚. Câte 477 𝑡𝑡 de marfă sunt descărcate din fiecare
din următoarele magazii:
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1, 𝑥𝑥1 = 43 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 2, 𝑥𝑥2 = 22 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 3, 𝑥𝑥3 = −18 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 4, 𝑥𝑥4 = −46 𝑚𝑚
93
De asemenea, 55 𝑡𝑡 de marfă sunt încărcate într-o poziție
având centrul de greutate la 15 𝑚𝑚 față de mijlocul navei, în
pupa și 139 𝑡𝑡 cu centrul de greutate la 43 𝑚𝑚 în prova. Se mai
cunosc:
𝐿𝐿 = 140 𝑚𝑚, 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 22 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 490 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑥𝑥𝐹𝐹 = 0.
Calculați pescajele finale.
-
.
139 t +
55 t 15 m
.
CM
F
477 t
7,2 m 6,8 m
477 t 477 t 477 t
18 m 22 m
46 m 43 m
140 m
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,8 𝑚𝑚 a) Variația pescajului mediu:

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 7,2 𝑚𝑚 −477 𝑡𝑡 − 477 𝑡𝑡 − 477 𝑡𝑡 − 477 𝑡𝑡 − 55 𝑡𝑡 − 139 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 =
𝐿𝐿 = 140 𝑚𝑚 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇
−2102 𝑡𝑡
= 22 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐 ⟺ 𝛿𝛿𝛿𝛿 = = 95,55 𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 22 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
= 490 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,9555 𝑚𝑚
𝑥𝑥𝐹𝐹 = 0 𝑚𝑚 b) Se calculează momentul de înclinare
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =? longitudinală care modifică asieta
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =? navei:
94
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = 477 ∙ 46 + 477 ∙ 18 + 55 ∙ 15 − 477
∙ 22 − 477 ∙ 43 − 139 ∙ 43
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = −5629 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
⟹ 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎
c) Se calculează variația de asietă datorată

înclinării longitudinale:
|𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 |
∆𝑑𝑑 = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � =
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀
5629 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
=
490 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐
= 11,488 𝑐𝑐𝑐𝑐
d) Repartizarea variației pescajului

datorată modificării asietei la prova,
respectiv pupa. Întrucât 𝐹𝐹 este situat la
jumătatea lungimii navei, jumătate din
variația de asietă va fi repartizată la
prova și cealaltă jumătate la pupa,
adică:
0,115
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = = 0,058 𝑚𝑚
2
e) Calculul pescajelor finale:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 6,8 − 0,9555 − 0,058 = 5,787 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 7,2 − 0,9555 + 0,058 = 6,303 𝑚𝑚
95
Problema 9.5
O navă plutește la pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,4 𝑚𝑚 și

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,9 𝑚𝑚. Următoarele cantități de marfă sunt încărcate
după cum urmează.
120 𝑡𝑡, 𝑥𝑥1 = 9 𝑚𝑚

31 𝑡𝑡, 𝑥𝑥2 = −43 𝑚𝑚
29 𝑡𝑡, 𝑥𝑥3 = −22 𝑚𝑚
Pescajele finale sunt acum 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 5,7 𝑚𝑚 și

𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 6,2 𝑚𝑚. Calculați poziția centrului plutirii 𝐹𝐹 față de
secțiunea de la mijlocul navei.
z
43 m
22 m 9m
31 t 29 t
.
F 120 t
5,7 m 5,4 m 5,9 m 6,2 m
x
K
Cum cele două plutiri sunt paralele rezultă că, în urma

operațiunilor de încărcare, nava nu se va roti în plan
longitudinal, adică:
120 ∙ (9 − 𝑥𝑥𝐹𝐹 ) − 31 ∙ (43 + 𝑥𝑥𝐹𝐹 ) − 29 ∙ (22 + 𝑥𝑥𝐹𝐹 ) = 0
891
−180 ∙ 𝑥𝑥𝐹𝐹 − 891 = 0 ⟺ 𝑥𝑥𝐹𝐹 = − = −4,95 𝑚𝑚
180
96
SEMINAR 10
Problema 10.1
O navă cu lungimea de 160 𝑚𝑚,

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 322 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 34 𝑐𝑐𝑐𝑐 . Centrul plutirii este
𝑡𝑡
situat la 5 𝑚𝑚 în pupa secțiunii de la mijlocul navei. Găsiți

poziția pe lungimea navei în care trebuie ambarcată o masa de
44 𝑡𝑡 astfel încât pescajul la pupa să rămână constant.
x
44 t
.
5m
F
K x
80 m 80 m
a) Se calculează variația pescajului mediu:
44 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 = 𝑡𝑡 = 1,3 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,013 𝑚𝑚
34 𝑐𝑐𝑐𝑐
b) Se calculează variațiile pescajelor la extremități

datorată modificării asietei ca urmare a ambarcării:
44 ∙ (𝑥𝑥 + 5)
= �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � (𝑐𝑐𝑐𝑐)
322
97
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 80 + 5 85
= =
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 80 − 5 75
44 ∙ (𝑥𝑥 + 5)
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 85 + 75 322 160
⟹ = ⟺ =
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 75 �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 75
c) Se determină 𝑥𝑥 din condiția ca pescajul la pupa să

rămână același:
𝛿𝛿𝛿𝛿 = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎ă:
44 ∙ (𝑥𝑥 + 5) ∙ 75
1,3 = ⟺ 𝑥𝑥
160 ∙ 322
1,3 ∙ 160 ∙ 322 − 44 ∙ 5 ∙ 72
=
44 ∙ 75
66976 − 15840
𝑥𝑥 = = 15,49 𝑚𝑚
3300
Problema 10.2
O navă cu lungimea de 140 𝑚𝑚 plutește în apă sărată la

pescajele 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,9 𝑚𝑚 și 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,7 𝑚𝑚. Se mai cunosc:
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 21 𝑐𝑐𝑐𝑐 , 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 333 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐. Centrul plutirii este
𝑡𝑡
situat la jumătatea lungimii navei. Care este valoarea minimă a

cantității apei de balast necesară a fi introdusă în tancul
forepeak (având centrul de greutate situat la 58 𝑚𝑚 prova față de
secțiunea de la mijlocul navei) pentru a reduce pescajul la pupa
la 6,4 𝑚𝑚? Calculați și pescajul final la prova.
98
𝐿𝐿 = 140 𝑚𝑚 - va trebui să luăm în considerare faptul că
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,9 𝑚𝑚 modificarea pescajului la pupa are două
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,7 𝑚𝑚 cauze:
𝑡𝑡 - variația pescajului mediu datorată
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 21 ambarcării balastului 𝑃𝑃
𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 - variația pescajului datorată înclinarii
= 333 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐 longitudinale (modificării asietei)
𝑥𝑥𝐹𝐹 = 0 𝑚𝑚
𝑥𝑥1 = 58 𝑚𝑚 a) Se calculează variația pescajului mediu
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 6,4 𝑚𝑚 datorat ambarcării masei 𝑃𝑃:
𝑃𝑃 =?
𝑃𝑃 𝑃𝑃 ∙ 10−2
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 =? 𝛿𝛿𝛿𝛿 = [𝑐𝑐𝑐𝑐] = [𝑚𝑚]
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇
0,01 ∙ 𝑃𝑃
= [𝑚𝑚]
21
b) Se calculează variațiile pescajelor la

extremitățile prova și pupa, datorate
modificării asietei navei (înclinării în
plan longitudinal). Facem observația că
ambarcarea balastului în forepeak-ul
navei o va aprova. Cum 𝐹𝐹 este la
1
jumătatea lungimii navei ⟹ 2 din
variația asietei se distribuie la prova și
cealaltă jumătate la pupa:
58 ∙ 𝑃𝑃
∆𝑑𝑑 = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = ∙ 10−2 [𝑚𝑚]
99
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 �
Rezultă mai departe:
58 ∙ 𝑃𝑃 10−2
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = ∙ [𝑚𝑚]
0,29 ∙ 𝑃𝑃
=
333
= 0,00087 ∙ 𝑃𝑃 [𝑚𝑚]
c) Din condiția ca pescajul final la pupa să

fie 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 6,4 𝑚𝑚 va rezulta 𝑃𝑃:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 �

0,00087 ∙ 𝑃𝑃
= 6,7 +
21
− 0,00087 ∙ 𝑃𝑃 ⟺
6,4 = 6,7 − 8,29 ∙ 10−4 ∙ 𝑃𝑃 ⟹ 𝑃𝑃
0,3
= = 361,9 𝑡𝑡
8,29 ∙ 10−4
d) Se calculează pescajul final la prova:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 �

0,01 ∙ 𝑃𝑃
= 5,9 +
��21��
0,17
+ ��
0,00087
��∙�
361,9
�� = 6,38 𝑚𝑚
0,31
100
z
W F
. L
.
6,7 m 5,9 m
P
58 m x
K
Problema 10.3
O navă cu 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 = 𝐿𝐿𝑝𝑝𝑝𝑝 = 140 𝑚𝑚 este încărcată pentru a

fi gata de plecare, ca în tabelul de mai jos. Din „Diagrama de
carene drepte” (Hydrostatic Curves) la pescajul de 8,3 𝑚𝑚, în
apă sărată găsim: 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = 172 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐, 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 = 2,7 𝑚𝑚 în
prova cuplului maestru, ∆= 12814 𝑡𝑡, 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 = 2,1 𝑚𝑚 în prova
cuplului maestru. Calculați pescajele finale și valoarea asietei.
Care va fi valoarea deplasamentului util?
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 (𝑡𝑡) 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚
∆0 3700 2,1 𝑚𝑚 in pupa
𝑃𝑃𝑢𝑢 (𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚ă) 8130 4,4 𝑚𝑚 in prova
𝑃𝑃𝑐𝑐 (𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐) 720 7 𝑚𝑚 in pupa
𝑃𝑃𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 1 (𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝) 23 13,5 𝑚𝑚 in prova
𝑃𝑃𝑎𝑎 (𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑) 150 21 𝑚𝑚 in pupa
𝑃𝑃𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 2 (𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑏𝑏ă𝑢𝑢𝑢𝑢) 80 12 𝑚𝑚 in pupa
101
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 (𝑡𝑡) 𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿𝐿 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚
𝑃𝑃𝑒𝑒𝑒𝑒ℎ . (𝑒𝑒𝑒𝑒ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖) 11 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚
∆= � 𝑃𝑃𝑖𝑖 = 12 814
a) Valoarea deplasamentului util (deadweight) este:
𝐷𝐷𝑊𝑊 = ∆ − ∆0 = 12814 − 3700 = 9114 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡
b) Conform datelor prezentate în problemă, pescajul

mediu al navei la deplasamentul de 12814 𝑡𝑡 este
𝑑𝑑 = 8,3 𝑚𝑚:
-
.
2,7 m +
11 t
.
21 m 13,5 m
150 t
F 23 t
720 t 7m
8,3 m 2,1 m 4,4 m 8,3 m
80 t 3700 t K x
8130 t
12 m
c) Calculăm momentul de înclinare longitudinală,

conform convenției de semne:
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = � 𝑃𝑃𝑖𝑖 ∙ (𝑥𝑥𝑖𝑖 − 𝑥𝑥𝐹𝐹 )

𝑖𝑖
= 8130 ∙ (4,4 − 2,7) + 23 ∙ (13,5 − 2,7) − 11
∙ 2,7 −
102
−3700 ∙ (2,1 + 2,7) − 720 ∙ (7 + 2,7) − 80 ∙ (12 + 2,7)
− 150 ∙ (21 + 2,7)
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = 13821 + 248,4 − 29,7 − 17760 − 6984 − 1176

− 3555
𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 = −15435,3 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚 ⟹ 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑓𝑓𝑓𝑓 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎ă
d) Calculăm pescajele finale la extremitățile prova și

pupa ale navei:
|𝑀𝑀𝑖𝑖𝑖𝑖 | 15435,3
∆𝑑𝑑 = �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = ∙ 10−2 [𝑚𝑚] =
= 0,9 𝑚𝑚 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎ă
2,7 m
.
F
70 m 70 m
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 67,3 �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 67,3

= ⟺ = ⟺ �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 �
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 72,7 �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 140
67,3 ∙ 0,9
= = 0,433 𝑚𝑚
140
�𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 0,467 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑 − �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 8,3 − 0,433 = 7,867 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑 + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � = 8,3 + 0,467 = 8,767 𝑚𝑚
103
Problema 10.4
O navă cu lungimea de 160 𝑚𝑚 plutește pe chilă dreaptă.

Când o greutate existentă la bord este deplasată spre pupa,
centrul de greutate al navei se deplasează în aceeași direcție cu
0,4 𝑚𝑚, producând o modificare de asietă de 0,33 𝑚𝑚. Calculați
valoarea înălțimii metacentrice longitudinale, 𝐺𝐺𝐺𝐺𝐿𝐿 .
.
P
F
. ..
..
L=160 m
a) Se calculează unghiul de înclinare longitudinală 𝜃𝜃:
∆𝑑𝑑 �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � + �𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 � 0,33

𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = = = 2,1 ∙ 10−3
𝐿𝐿 𝐿𝐿 160
b) Nava se va înclina longitudinal până când noua poziție

a CDG și noua poziție a CDC se vor situa pe aceeași
verticală perpendiculară pe noua plutire:
𝐺𝐺𝐺𝐺1 𝛿𝛿𝑥𝑥𝐺𝐺 𝛿𝛿𝑥𝑥𝐺𝐺 0,4

𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = ⟹ 𝐺𝐺𝐺𝐺𝐿𝐿 = =
𝐺𝐺𝐺𝐺𝐿𝐿 𝐺𝐺𝐺𝐺𝐿𝐿 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 2,1 ∙ 10−3
= 190,5 𝑚𝑚
104
Problema 10.5

𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,3 𝑚𝑚 și un tanc în dublu fund cu dimensiunile 16 𝑚𝑚 ×
12 𝑚𝑚 × 3 𝑚𝑚 care este plin cu apă de balast �𝜌𝜌 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 �.
Calculați înălțimea metacentrică transversală când jumătate din
apa din tanc a fost pompată în exterior.
.
.. .
.
x
8,2 m
.
7,59 m 7,3 m
1,7 m
g . h=3 m
l=16 m
K K b=12 m
a) Se calculează masa de apă de balast pompată din

tancul de balast în exterior și poziția verticală a
centrului de greutate a acestei mase:
ℎ
𝑃𝑃 = 𝜌𝜌 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝑏𝑏 ∙ = 1,025 ∙ 16 ∙ 12 ∙ 1,5 = 295,2 𝑡𝑡
2
b) Se corectează poziția centrului de greutate al navei

rezultat în urma debarcării masei 𝑃𝑃 = 295,2 𝑡𝑡 din
poziția 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 1,7 𝑚𝑚:
∆ ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝑃𝑃 ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 = (∆ + 𝑃𝑃) ∙ 𝐾𝐾𝐺𝐺1 ⟹
∆ ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝑃𝑃 ∙ 𝐾𝐾𝐾𝐾 8833 ∙ 7,3 − 295,2 ∙ 1,7

𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 7,49 𝑚𝑚
∆ + 𝑃𝑃 8833 − 295,2
105
c) Corectarea înălțimii metacentrice transversale:
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 8,2 − 7,49 = 0,71 𝑚𝑚
d) Calculul înălțimii metacentrice transversale finale,

ținând cont de efectul negativ al suprafeței libere de
apă din tancul de balast:
1,025 ∙ 17 ∙ 103
𝜌𝜌 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 12
(𝐺𝐺1 𝑀𝑀)𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 − = 0,71 −
(∆ − 𝑃𝑃) 8537,8
= 0,54 𝑚𝑚
Problema 10.6
O navă de 6830 𝑡𝑡 plutește în apă sărată și are un tanc în

dublu fund cu dimensiunile 𝑙𝑙 × 𝑏𝑏 × ℎ = 22 𝑚𝑚 × 13 𝑚𝑚 ×
2,4 𝑚𝑚, divizat la jumătatea lățimii de un perete longitudinal și
parțial umplut cu combustibil având densitatea relativă 0,81. Să
se calculeze pierderea din înălțimea metacentrică.
22 m
2,4 m
6,5 m 6,5 m
106
𝑏𝑏 3
𝑙𝑙 ∙ �2�
2 ∙ 𝜌𝜌1 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 𝜌𝜌1 ∙ 12
��) = −
𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺 = −2 ∙
∆ ∆
22 ∙ 6,53
0,81 ∙
= −2 ∙ 12 = −0,119 𝑚𝑚
6830
107
SEMINAR 11
Problema 11.1
O navă cu deplasamentul de 9850 𝑡𝑡 plutește în doc

𝑘𝑘𝑘𝑘
unde densitatea apei este 𝜌𝜌 = 1022 �𝑚𝑚3 și transportă
combustibil cu densitatea relativă 0,83 într-un tanc din dublu

fund. Tancul are 24 𝑚𝑚 lungime și 13 𝑚𝑚 lățime și are un perete
longitudinal despărțitor, situat la jumătatea lățimii. Calculați
reducerea virtuală a înălțimii metacentrice, în condițiile în care
tancul este parțial complet.
∆= 9850 𝑡𝑡
𝜌𝜌 = 1,022 𝑡𝑡�𝑚𝑚3
𝜌𝜌1 = 0,83 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 .
𝑙𝑙 = 24 𝑚𝑚
𝑏𝑏 = 13 𝑚𝑚 .
𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺) =?
6,5 m 6,5 m
Se calculează variația înălțimii

metacentrice transversale datorată
suprafețelor libere de lichid din tancuri:
𝑏𝑏 3 1
𝜌𝜌 1 ∙𝑙𝑙∙� � ∙
2 12
𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺) = −2 ∙ = −2 ∙
∆
0,83∙24∙6,53
= −0,093 𝑚𝑚
12∙9850
108
Problema 11.2
O navă este goală cu deplasamentul ∆0 = 3500 𝑡𝑡 și are

𝐾𝐾𝐾𝐾0 = 5,3 𝑚𝑚, respectiv 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,2 𝑚𝑚. Nava încarcă după cum
urmează:
4200 𝑡𝑡 de marfă la 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,9 𝑚𝑚;
1650 𝑡𝑡 de marfă la 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 11 𝑚𝑚;
780 𝑡𝑡 de combustibil cu densitatea relativă 0,91.
Combustibilul este încărcat în tancurile 𝑛𝑛𝑛𝑛. 2 , 3 ș𝑖𝑖 5
situate în dublul fund, umplând tancurile 𝑛𝑛𝑛𝑛. 3 ș𝑖𝑖 5 şi lăsând
tancul 𝑛𝑛𝑛𝑛. 2 parțial umplut.
Navighează apoi 23 de zile la traversadă consumând
33 𝑡𝑡 de combustibil pe zi. La sosire, tancurile 𝑛𝑛𝑛𝑛. 2 ș𝑖𝑖 3 sunt
goale, rămânând combustibil numai în tancul 𝑛𝑛𝑛𝑛. 5. Calculați
valorile înălțimii metacentrice la plecare și la sosire.
Dimensiunile tancurilor sunt:
𝑁𝑁𝑁𝑁. 2 15,5 𝑚𝑚 × 16 𝑚𝑚 × 1 𝑚𝑚
𝑁𝑁𝑁𝑁. 3 21 𝑚𝑚 × 16 𝑚𝑚 × 1 𝑚𝑚
𝑁𝑁𝑁𝑁. 5 12,5 𝑚𝑚 × 16 𝑚𝑚 × 1 𝑚𝑚
Se presupune 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐. și 𝐾𝐾𝐾𝐾 pentru combustibilul

din tanc situat la jumătatea înălțimii coloanei de lichid.
Rezolvare
a) Calculele pentru situația „la plecarea în voiaj”
109
.
..
...
16 16 16
K
0,86 m
• Calculul cantităților de combustibil din tancuri:
𝑇𝑇𝐾𝐾3 : 𝑉𝑉3 = 21 × 16 × 1 = 336 𝑚𝑚3 ; 𝑚𝑚3 = 𝜌𝜌1 ∙ 𝑉𝑉3

= 0,91 ∙ 336 = 305,76 𝑡𝑡 − 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
𝑇𝑇𝐾𝐾5 : 𝑉𝑉5 = 12,5 × 16 × 1 = 200 𝑚𝑚3 ; 𝑚𝑚5 = 𝜌𝜌1 ∙ 𝑉𝑉5

= 0,91 ∙ 200 = 182 𝑡𝑡 − 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
𝑇𝑇𝐾𝐾2 : 𝑉𝑉2 = 15,5 × 16 × 1 = 248 𝑚𝑚3 ;
𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑇𝑇𝐾𝐾2 = 𝜌𝜌1 ∙ 𝑉𝑉2 = 0,91 ∙ 248 = 225,7 𝑡𝑡
𝑚𝑚2 = 780 − (𝑚𝑚3 + 𝑚𝑚5 ) = 700 − 487,76 = 212,24 𝑡𝑡; ℎ3

212,24
= = 0,86 𝑚𝑚
15,5 × 16
Cum 212,24 < 225,7 ⟹

𝑇𝑇𝐾𝐾2 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝ţ𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑎𝑎𝑎𝑎â𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠ţă
𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙ă 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙ℎ𝑖𝑖𝑖𝑖.
110
• Se calculează cota centrului de greutate rezultată în
urma operațiunilor de încărcare.
Calculul se va efectua tabelar.
3500 5,3 18550

4200 4,9 20580
1650 11 18150
305,76 0,5 1582,88
182 0,5 91
212,24 0,43 91,26
∆= 10050 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 59045,14 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 59045,14
𝐾𝐾𝐾𝐾 = = = 5,88 𝑚𝑚
∆ 10050
• Se calculează înălțimea metacentrică rezultată în

urma operațiunilor de încărcare:
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,2 − 5,88 = 1,32 𝑚𝑚
• Se calculează corecția înălțimii metacentrice

transversale datorată existenței suprafeței libere de
lichid din 𝑇𝑇𝐾𝐾5 :
163
𝜌𝜌1 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 2 −0,91 ∙ 15,5 ∙ 12
𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺) = − = = −0,48 𝑚𝑚
∆ 10050
• Se calculează valoarea finală a înălțimii

metacentrice transversale:
111
𝐺𝐺 ′ 𝑀𝑀 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 + 𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺) = 1,32 − 0,48 = 0,84 𝑚𝑚
b) Calculele pentru situația „la sosire din voiaj”
• Se calculează cantitatea de combustibil consumat la

traversadă:
𝑡𝑡
𝑃𝑃 = 23 𝑧𝑧𝑧𝑧𝑧𝑧𝑧𝑧 ∙ 33 = 759 𝑡𝑡
𝑧𝑧𝑧𝑧
• Din cele 780 𝑡𝑡 de combustibil ambarcate se

consumă 759 𝑡𝑡 rămânând 21 𝑡𝑡 în 𝑇𝑇𝐾𝐾5 .
Înălțimea coloanei de apa din tancul 𝑛𝑛𝑛𝑛. 5 este:
21
ℎ5 = = 0,105 𝑚𝑚
12,5 ∙ 16
.
16 16 16
0,105 m
K
• Se calculează cota centrului de greutate la sosirea

din voiaj. Calculul se execută tabelar:
112
3500 5,3 18550

4200 4,9 20580
1650 11 18150
21 0,0525 1,1025
∆1 = 9371 𝑡𝑡 ∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 = 57281,1 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚
∑ 𝑀𝑀𝐿𝐿𝐿𝐿 57281,1
𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = = 6,11 𝑚𝑚
∆1 9371
• Se calculează înălțimea transversală:
𝐺𝐺1 𝑀𝑀 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 7,2 − 6,11 = 1,09 𝑚𝑚
• Se corectează înălțimea metacentrică transversală

datorită suprafeței libere de lichid din 𝑇𝑇𝐾𝐾5 :
163
𝜌𝜌1 ∙ 𝑙𝑙𝑥𝑥 5 −0,91 ∙ 12,5 ∙ 12
𝛿𝛿(𝐺𝐺1 𝑀𝑀) = − = = −0,41 𝑚𝑚
∆1 9371
• Se calculează valoarea finală a înălțimii

metacentrice transversale la sosire:
𝐺𝐺1′ 𝑀𝑀 = 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 + 𝛿𝛿(𝐺𝐺1 𝑀𝑀) = 1,09 − 0,41 = 0,58 𝑚𝑚
113
Problema 11.3

𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,8 𝑚𝑚. Un tanc din dublu fund cu lungimea de 23 𝑚𝑚 și
lățimea de 11,5 𝑚𝑚 este parțial umplut cu apă de balast.
Calculați momentul de stabilitate când nava este înclinată
transversal cu 5,3° .
a) Se calculează înălțimea metacentrică transversală:
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 4,8 𝑚𝑚 − 4,2 𝑚𝑚 = 0,6 𝑚𝑚
b) Se calculează corecția datorată suprafeței libere de

lichid din tancul de balast:
11,53
𝜌𝜌1 ∙ 𝑖𝑖𝑥𝑥 1,025 ∙ 23 ∙
𝛿𝛿(𝐺𝐺𝐺𝐺) = − =− 12 = 0,465 𝑚𝑚
∆ 6430
c) Se calculează valoarea înălțimii metacentrice

transversale corectate:
𝐺𝐺 ′ 𝑀𝑀 = 0,6 − 0,465 = 0,135 𝑚𝑚
d) Se calculează valoarea momentului de stabilitate când

nava este înclinată transversal cu 5,3° :
𝑀𝑀𝑠𝑠 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺 ′ 𝑀𝑀 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = 9,81 ∙ 6430 ∙ 0,135 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠5,3°
𝑀𝑀𝑠𝑠 = 786,59 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
114
Problema 11.4
Când o masă de 45 𝑡𝑡 este deplasată transversal pe punte

18 𝑚𝑚 la o navă de 8900 𝑡𝑡 deplasament, firul cu plumb deviază
22 𝑐𝑐𝑐𝑐, lungimea firului cu plumb fiind de 4,5 𝑚𝑚. Dacă
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,6 𝑚𝑚, să se calculeze 𝐾𝐾𝐾𝐾.
18 m
45 t ∆= 8900 𝑡𝑡
A 𝑙𝑙𝑦𝑦 = 18 𝑚𝑚
𝑎𝑎 = 0,22 𝑚𝑚
𝑙𝑙 = 4,5 𝑚𝑚
4,5 m 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 7,6 𝑚𝑚
C 0,22 m D
K
𝐾𝐾𝐾𝐾 =?
Prin deplasarea laterală a masei 𝑃𝑃 = 45 𝑡𝑡 cu distanța

𝑙𝑙𝑦𝑦 = 18 𝑚𝑚 se creează un moment de înclinare:
𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
Nava se va înclina transversal până la unghiul 𝜑𝜑 până la

care se realizează echilibrul în plan transversal, adica 𝑀𝑀𝑖𝑖 = 𝑀𝑀𝑠𝑠 :
𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 ⟹
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 =
∆ ∙ 𝐺𝐺𝐺𝐺
115
0,22
Dar 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 ≅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = 4,5
= 0,48
𝑃𝑃∙𝑙𝑙 𝑦𝑦 45∙18
Rezultă: 𝐺𝐺𝐺𝐺 = ∆∙𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = 8900∙0,048 = 1,896 𝑚𝑚
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 7,6 − 1,896 = 5,704 𝑚𝑚
Problema 11.5
Când o masă de 13 𝑡𝑡 este deplasată lateral 9 𝑚𝑚 pe

puntea unei nave cu 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,55 𝑚𝑚, cauzează o deviere a firului
cu plumb de 0,33 𝑚𝑚, lungimea acestuia fiind de 14 𝑚𝑚.
Calculați deplasamentul navei.
0,33
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 ≅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = = 0,024
14
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 13 ∙ 9
∆= = = 8863,6 𝑡𝑡
𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 0,55 ∙ 0,024
Problema 11.6
Ca rezultat al desfășurării probei de stabilitate s-a

convenit că nava are înălțimea metacentrică transversală de
1,6 𝑚𝑚. O masă de 30 𝑡𝑡 când este deplasată transversal cu 15 𝑚𝑚
înclină nava transversal cu 5,5° și produce o deviație a firului
cu plumb de 0,43 𝑚𝑚. Să se calculeze lungimea firului cu plumb
și deplasamentul navei.
0,43 0,43
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 ≅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = = sin 5,5 ⟹ 𝑙𝑙 = = 4,49 𝑚𝑚
𝑙𝑙 sin 5,5
116
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 30 ∙ 15
∆= = = 2920,9 𝑡𝑡
𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 1,6 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡5,5
Problema 11.7
O navă tip ponton paralelipipedic cu dimensiunile

59 𝑚𝑚 × 14 𝑚𝑚 × 4 𝑚𝑚 plutește pe chilă dreaptă la pescajul de
2,8 𝑚𝑚. Când o masă de 28 𝑡𝑡 se deplasează lateral 8 𝑚𝑚 pe punte,
firul cu plumb este deviat 29 𝑐𝑐𝑐𝑐, lungimea acestuia fiind de
7,1 𝑚𝑚. Să se calculeze 𝐾𝐾𝐾𝐾.
8m
.
28 t
.
7,1 m
d=2,8 m
0,29 m
K
B=14 m
a) Se calculează unghiul de înclinare transversală:
0,29
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 ≅ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = = 0,0408
7,1
b) Se calculează înălțimea metacentrică transversală:
𝑃𝑃 ∙ 𝑙𝑙𝑦𝑦 28 ∙ 8
𝐺𝐺𝐺𝐺 = = = 1,66 𝑚𝑚
∆ ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 3304 ∙ 0,0408
117
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1 ∙ 59 ∙ 14 ∙ 4 = 3304 𝑡𝑡
c) Se calculează 𝐾𝐾𝐾𝐾:
𝑑𝑑 𝐵𝐵 2
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐺𝐺𝐺𝐺 = + − 𝐺𝐺𝐺𝐺
2 12 ∙ 𝑑𝑑
2,8 142
= + − 1,66 = 5,57 𝑚𝑚
2 12 ∙ 2,8
118
SEMINAR 12
Problema 12.1
Utilizând diagramele de pantocarene pentru

𝑀𝑀. 𝑉𝑉.Tanker, calculate pentru diferite deplasamente și
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,6 𝑚𝑚, pentru unghiuri de înclinare transversală din 15°
în 15° până la 90° , să se calculeze brațul stabilității statice
pentru deplasamentul de 41200 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐾𝐾1 = 8,9 𝑚𝑚.
Din diagramele de carene drepte se scot brațele de
stabilitate statică pentru deplasamentul ∆= 41200 𝑡𝑡 și
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,6 𝑚𝑚.
Ulterior, vor trebui corectate aceste valori pentru a
corespunde situației precizate în problemă când 𝐾𝐾𝐾𝐾1 = 8,9 𝑚𝑚.
Situația este prezentată în figura următoare:
..
..
K
Noul braț al stabilității statice este:
𝐺𝐺1 𝑍𝑍1 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 + 𝐺𝐺𝐺𝐺1 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 + (𝐾𝐾𝐾𝐾 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
119
Așadar, când 𝐾𝐾𝐺𝐺1 ≠ 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,6 𝑚𝑚 brațul de stabilitate
statică calculat din diagramele de pantocarene va trebui corectat
cu valoarea (9,6 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠.
Calculul se va realiza tabelar după cum urmează:
Problema 12.2
Găsiți brațul de stabilitate statică pentru 𝑀𝑀. 𝑉𝑉. "𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶 −

𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶", la deplasamentul de 36200 𝑡𝑡 și cota centrului de
greutate 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 11 𝑚𝑚.
Dacă în diagrama de pantocarene ridicăm o verticală
corespunzătoare deplasamentului ∆= 36200 𝑡𝑡, se vor extrage
valorile brațului stabilității de formă pentru diverse unghiuri de
înclinare transversală.
Calculul se execută tabelar după cum urmează:
120
Problema 12.3
Utilizând diagrama de pantocarene pentru

𝑀𝑀. 𝑉𝑉. "𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇", să se traseze diagrama stabilității statice când
nava are deplasamentul de 44500 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 9,6 𝑚𝑚. Ulterior să
se determine:
a) 𝜑𝜑𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚
b) 𝜑𝜑𝑎𝑎
c) 𝑙𝑙𝑠𝑠𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚
d) 𝐺𝐺𝐺𝐺
e) 𝑀𝑀𝑠𝑠𝜑𝜑 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝜑𝜑 = 25°
Calculul brațelor de stabilitate statică se efectuează

tabelar după cum urmează:
121
𝐺𝐺𝐺𝐺 (𝑚𝑚) 𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶𝐶ț𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙𝑙 𝐺𝐺𝐺𝐺 𝐺𝐺𝐺𝐺 (𝑚𝑚)
𝜑𝜑(°) 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9 𝑚𝑚 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 9,6 𝑚𝑚 𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 9,6 𝑚𝑚
0 0 0 0
−0,6 ∙ 0,259
15 1,35 1,1946
= −0,1554
30 2,16 −0,6 ∙ 0,5 = −0,3 1,86
−0,6 ∙ 0,707
45 2,78 2,3558
= −0,4242
−0,6 ∙ 0,866
60 1,76 1,2404
= −0,5196
−0,6 ∙ 0,966
75 0,69 0,1104
= −0,5796
90 -0,8 −0,6 ∙ 1 = −0,6 -1,4
În continuare, vom trasa diagrama stabilității statice:
. ..
2,8 2,3558
.
1,86
2
1,2404
1 1,1946
. 0,1104
.
0
.
15 30 45 60 75 90
-1,4
-1
Odată construită diagrama stabilității statice se poate

răspunde la celelalte întrebări:
a) 𝜑𝜑𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 = 42°
b) 𝜑𝜑𝑎𝑎 = 80°
c) 𝑙𝑙𝑠𝑠𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 = 2,75 𝑚𝑚
122
d) 𝐺𝐺𝐺𝐺 =
2,68 𝑚𝑚 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐ț𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔𝑔
e) 𝑀𝑀𝑠𝑠𝜑𝜑 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝜑𝜑 = 25° 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒𝑒 𝑐𝑐𝑐𝑐: 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 ≅ 10 ∙
44500 ∙ 1,25
𝑀𝑀𝑠𝑠𝜑𝜑 = 556250 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
123
SEMINAR 13
Problema 13.1
O navă de 4200 𝑡𝑡 are valorile brațului de stabilitate ca

în tabelul de mai jos:
𝜑𝜑(°) 10 20 30 40
𝐺𝐺𝐺𝐺(𝑚𝑚) 0,23 0,38 0,45 0,39
Să se calculeze stabilitatea dinamică, corespunzătoare

unghiului 𝜑𝜑 = 40° .
𝜑𝜑 𝜑𝜑
𝐿𝐿𝑠𝑠𝜑𝜑 = � 𝑀𝑀𝑠𝑠𝜑𝜑 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0 0
𝜑𝜑
= 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ � 𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑

0
Așadar, brațul stabilității dinamice este:

𝜑𝜑
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = � 𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0
Calculul se execută tabelar după cum urmează:
124
Problema 13.2
O navă tip ponton paralelipipedic are dimensiunile

44 𝑚𝑚 × 12 𝑚𝑚 × 7 𝑚𝑚 și plutește în apă sărată la pescajul
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 4,2 𝑚𝑚. 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,8 𝑚𝑚. Calculați stabilitatea
dinamică la unghiul de înclinare transversală 𝜑𝜑 < 20° .
a) Se calculează deplasamentul navei la 𝑑𝑑 = 4,2 𝑚𝑚:
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 44 ∙ 12 ∙ 7 = 3788,4 𝑡𝑡
2 −1
𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡𝑡 = = 0,4 ∶ 𝛼𝛼 = 𝑡𝑡𝑡𝑡0,4 = 21,8°
5
125
.
.
. d=4,2 m
K
B=12 m
b) Se calculează raza metacentrică transversală:
𝐵𝐵 2 122
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = = 2,86 𝑚𝑚
12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 4,2
c) Pentru 𝜑𝜑 = 10° brațul de stabilitate statică se

calculează cu relația:
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = 0,8 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 10° = 0,14 𝑚𝑚
d) 𝜑𝜑 = 20° nu mai poate fi considerat în categoria

unghiurilor mici și pentru acest caz se folosește
formula:
𝐵𝐵𝐵𝐵
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 + ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠, 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎ă
2
2,86 2
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = 0,8 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 20° + ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡20 °
° ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 20 = 0,27 + 0,065
2
= 0,335 𝑚𝑚
126
e) Mai departe calculul se face tabelar, după cum
urmează:
Problema 13.3
O navă cu deplasamentul de 8960 𝑡𝑡 are brațele

stabilității statice conform următorului tabel:
𝜑𝜑(°) 0 10 20 30 40
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 (𝑚𝑚) 0 0,12 0,25 0,35 0,29
𝜋𝜋
∆𝜑𝜑 = 10° = 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 = 0,174 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟
18
Să se calculeze stabilitatea dinamică a navei la 𝜑𝜑 = 40° .
Calculul se va efectua tabelar după cum urmează:
127
Problema 13.4
O navă cu deplasamentul de 9100 𝑡𝑡 are valorile brațelor

de stabilitate statică conform următorului tabel:
𝜑𝜑(°) 0 15 30 45 60
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 (𝑚𝑚) 0 0,23 0,32 0,37 0,21
𝜋𝜋 ∙ 15
∆𝜑𝜑 = 15° = = 0,261 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟
180
Să se calculeze stabilitatea dinamică la 𝜑𝜑 = 60° .
Calculul se va efectua tabelar după cum urmează:
128
Problema 13.5
O navă cu deplasamentul de 12500 𝑡𝑡 are valorile

brațelor de stabilitate statică după cum urmează:
𝜑𝜑(°) 0 10 20 30 40 50
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 (𝑚𝑚) 0 0,09 0,17 0,28 0,41 0,36
𝜋𝜋
∆𝜑𝜑 = = 0,174 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟
18
Să se calculeze stabilitatea dinamică la 𝜑𝜑 = 50° .
Calculul se efectuează tabelar după cum urmează:
129
Problema 13.6

45 𝑚𝑚 × 8 𝑚𝑚 × 5,5 𝑚𝑚 și plutește pe chilă dreaptă la pescajul de
3,1 𝑚𝑚. Cota centrului de greutate este 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,2 𝑚𝑚.
Presupunând 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐, să se calculeze stabilitatea
dinamică la unghiul de înclinare transversală de 15° .
..
.
0,85 m
d=3,1 m
2,2 m
1,55 m
K
B=8 m
𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 3
𝐼𝐼𝑥𝑥 12 𝐵𝐵 2 82
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = = = = 1,7 𝑚𝑚
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 3,1
130
Dacă 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐. rezultă:
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = 𝐺𝐺𝐺𝐺 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 = 0,85 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
𝜋𝜋 𝜋𝜋
15∙ 15∙
180 180
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = � 𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑 = � 0,85 ∙ sinφ ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0 0
𝜋𝜋
15 ∙ 𝜋𝜋
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = −0,85 ∙ 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 |15 ∙
180 = −0,85 ∙ �𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 − 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐0° �
0 180
= −0,85 ∙ (0,999 − 1) = 0,001 𝑚𝑚
Se calculează deplasamentul navei:
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 45 ∙ 8 ∙ 3,1 = 1143,9 𝑡𝑡
Se calculează stabilitatea dinamică a navei pentru

𝜑𝜑 = 15° :
𝐿𝐿𝑠𝑠𝜑𝜑 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = 9,81 ∙ 1143,9 ∙ 0,001 = 11,22 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
Problema 13.7

69 𝑚𝑚 × 12 𝑚𝑚 × 7 𝑚𝑚, plutește pe chilă dreaptă la pescajul de
4,2 𝑚𝑚 în apă sărată. Înălțimea metacentrică este 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 0,8 𝑚𝑚.
Să se calculeze stabilitatea dinamică a navei pentru 𝜑𝜑 = 20° .
Pentru navele cu borduri verticale, până la valoarea
unghiului ce corespunde intrării punții în apă, brațul de
stabilitate statică se calculează cu formula:
131
1
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = (𝐺𝐺𝐺𝐺 + ∙ 𝐵𝐵𝐵𝐵 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ∙ 𝜑𝜑) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠
2
𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 3
𝐼𝐼𝑥𝑥 𝐵𝐵 2 122
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = 12 = = = 2,86 𝑚𝑚
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 4,2
.
.
2,86 m
d=4,2 m
2,1 m
K
B=12 m
Așadar,
𝑙𝑙𝑠𝑠𝜑𝜑 = (0,8 + 1,43 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 și
𝜋𝜋
20∙
180
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = � (0,8 + 1,43 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0
𝜋𝜋
9
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = �(0,8 + 1,43 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ) ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

0
132
𝜋𝜋 𝜋𝜋
9 9
𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = � 0,8 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑 + � 1,43 ∙ 𝑡𝑡𝑡𝑡𝜑𝜑2 ∙ 𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠𝑠 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

�
0 ��
0 ��
𝐼𝐼1 𝐼𝐼2
𝐼𝐼1 = 0,0008 𝑚𝑚
� ⟹ 𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = 0,000826 𝑚𝑚
𝐼𝐼2 = 0,0000264 𝑚𝑚
𝐼𝐼2 se calculează prin „părţi”.
Se calculează deplasamentul navei:
∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 69 ∙ 12 ∙ 4,2 = 3564,54 𝑡𝑡
Se calculează stabilitatea dinamică a navei:
𝐿𝐿𝑠𝑠𝜑𝜑 = 𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝑙𝑙𝑑𝑑 𝜑𝜑 = 9,81 ∙ 3564,54 ∙ 0,000826

= 28,88 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
133
SEMINAR 14
Problema 14.1
Un ponton paralelipipedic are dimensiunile 160 𝑚𝑚 ×

26 𝑚𝑚 × 13,5 𝑚𝑚 și plutește pe chilă dreaptă la pescajul
𝑑𝑑 = 5,6 𝑚𝑚. Se mai cunoaște 𝐺𝐺𝐺𝐺 = 1,1 𝑚𝑚. Un compartiment
situat la jumătatea lungimii pontonului având lungimea de
18 𝑚𝑚 este gol. Calculați valoarea înălțimii metacentrice dacă
acest compartiment se inundă complet.
Inițial
𝑑𝑑 5,6
𝐾𝐾𝐾𝐾 = = = 2,8 𝑚𝑚
2 2
𝐵𝐵 2 262
𝐵𝐵𝐵𝐵 = = = 10,06 𝑚𝑚
12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 5,6
𝐺𝐺𝐺𝐺 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 ⟹ 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝐵𝐵𝐵𝐵 − 𝐺𝐺𝐺𝐺

= 2,8 + 10,06 − 1,1 = 11,76 𝑚𝑚
134
.
W
. L
. d=5,6 m
K x
80 m 80 m
x
26 m
Final
Din condiția 𝑣𝑣 = 𝑣𝑣1 + 𝑣𝑣2 rezultă:
18 × 26 × 5,6 = (160 − 18) × 26 × 𝛿𝛿𝛿𝛿 ⟹ 𝛿𝛿𝛿𝛿

18 ∙ 26 ∙ 5,6
= = 0,71 𝑚𝑚
142 ∙ 26
𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 = 5,6 + 0,71 = 6,31 𝑚𝑚
135
z
18 m
d=5,6 m
80 m 80 m
18 m
x
26 m
𝑑𝑑1 6,31
𝐾𝐾𝐵𝐵1 = = = 3,155 𝑚𝑚
2 2
𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 3 𝑙𝑙 ∙ 𝐵𝐵 3
𝐼𝐼𝑥𝑥 ∙ 12 𝐵𝐵 2 ∙ (𝐿𝐿 − 𝑙𝑙) 𝐵𝐵 2 (𝐿𝐿 − 𝑙𝑙)
𝐵𝐵1 𝑀𝑀1 = = 12 = = ∙
𝑉𝑉 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 𝑑𝑑 𝐿𝐿
2 (160
26 ∙ − 18)
= = 8,93 𝑚𝑚
5,6 ∙ 160 ∙ 12
Cum 𝐾𝐾𝐾𝐾 rămâne constant, rezultă:
𝐺𝐺𝑀𝑀1 = 𝐾𝐾𝐵𝐵1 + 𝐵𝐵1 𝑀𝑀1 − 𝐾𝐾𝐾𝐾 = 3,155 + 8,93 − 11,76

= 0,325 𝑚𝑚
136
Problema 14.2
O navă plutește în apă sărată �𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 = 1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 � pe

chilă dreaptă la pescajul 𝑑𝑑 = 6,3 𝑚𝑚. 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 31 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐. Un
compartiment de formă prismatică, este situat la jumătatea
lungimii navei și are 𝑙𝑙 = 22 𝑚𝑚, 𝑏𝑏 = 11 𝑚𝑚, ℎ = 4,2 𝑚𝑚.
Compartimentul conține marfă cu coeficient de permeabilitate
𝜇𝜇 = 0,26. Calculați noul pescaj după inundarea
compartimentului.
𝑑𝑑
= 6,3 𝑚𝑚
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 z
= 31 𝑡𝑡�𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑙𝑙 = 22 𝑚𝑚
𝑏𝑏 = 11 𝑚𝑚
d=6,3 m
ℎ K
= 4,2 𝑚𝑚 l=22 m
x
𝜇𝜇 = 0,26
𝑑𝑑1 =?
Așa cum sugerează enunțul problemei, compartimentul

inundat fiind așezat la jumătatea lungimii navei, după inundare
nu se produce modificarea asietei, ci numai a pescajului.
Metoda 1 - Ambarcarea de mase
a) 𝑃𝑃 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝜇𝜇 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝑏𝑏 ∙ ℎ = 1,025 ∙ 0,26 ∙ 22 ∙ 11 ∙ 4,2 =

270,9 𝑡𝑡 ⟶ 𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚𝑚 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑠𝑠ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟ă
𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑙𝑙𝑙𝑙 𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏𝑏 î𝑛𝑛 𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢𝑢 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖ă𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟.
137
𝑃𝑃 270,9 𝑡𝑡
b) 𝛿𝛿𝛿𝛿 = 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = 31 𝑡𝑡� = 8,74 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,0874 𝑚𝑚 ⟶
𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣ț𝑖𝑖𝑖𝑖 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
c) 𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 = 6,3 𝑚𝑚 + 0,0874 𝑚𝑚 = 6,3874 𝑚𝑚 ⟶

𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
Metoda 2 - Deplasament constant
a) 𝑣𝑣𝑟𝑟 = 𝜇𝜇 ∙ 𝑣𝑣 = 𝜇𝜇 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝑏𝑏 ∙ ℎ = 0,26 ∙ 22 ∙ 11 ∙ 4,2 =

264,3 𝑚𝑚3 ⟶
𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟𝑟 𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑎𝑎𝑎𝑎ă 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖ă 𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 ş𝑖𝑖 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
𝑠𝑠𝑠𝑠 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝 𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑𝑑 𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣𝑣 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐.
𝜌𝜌 𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 100∙𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 100∙31
b) 𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = ⟶ 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 = = =
100 𝜌𝜌 𝑆𝑆𝑆𝑆 1,025
2
3024,39 𝑚𝑚 ⟶ 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
c) Considerând bordurile navei verticale în zona plutirii,

din condiția ca volumul pierdut din flotabilitate să fie
compensat prin afundarea navei rezultă:
𝑣𝑣𝑟𝑟
𝑣𝑣𝑟𝑟 = 𝛿𝛿𝛿𝛿 ⟶ 𝑣𝑣𝑟𝑟 = 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝛿𝛿𝛿𝛿 ⟶ 𝛿𝛿𝛿𝛿 = ⟶ 𝛿𝛿𝛿𝛿
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊
264,3
= = 0,0874 𝑚𝑚
3024,39
d) 𝑑𝑑1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 = 6,3 𝑚𝑚 + 0,0874 𝑚𝑚 = 6,3874 𝑚𝑚 ⟶

𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛𝑛 𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝𝑝
138
Problema 14.3
O navă tip ponton paralelipipedic, având dimensiunile

120 𝑚𝑚 × 18 𝑚𝑚 × 14 𝑚𝑚, plutește în apă sărată �𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 =
1,025 𝑡𝑡�𝑚𝑚3 � pe chilă dreaptă la pescajul 𝑑𝑑 = 6,2 𝑚𝑚. Un
compartiment situat la extremitatea prova, având dimensiunile
𝑙𝑙 = 11 𝑚𝑚, 𝑏𝑏 = 13 𝑚𝑚, ℎ = 4,4 𝑚𝑚 și coeficientul de
permeabilitate 𝜇𝜇 = 0,27, este inundat. Să se calculeze noile
pescaje.
120 m
54,5 m
P
d=6,2 m
compartimentul inundat
11 m
Compartimentul inundat este de categoria I, motiv pentru

care în calculul consecințelor se poate aplica metoda ambarcării
de mase la bord.
a) Se calculează masa de apă care inundă
compartimentul:
𝑃𝑃 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝜇𝜇 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝑏𝑏 ∙ ℎ = 1,025 ∙ 0,27 ∙ 11 ∙ 13 ∙ 4,4 = 174,13 𝑡𝑡
b) Se calculează deplasamentul unitar:
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 1.025 ∙ 120 ∙ 18 𝑡𝑡

𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 = = = 22,14
100 100 𝑐𝑐𝑐𝑐
c) Se calculează momentul unitar de asietă:

139
∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 ∆ ∙ 𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = ≅
100 ∙ 𝐿𝐿 100 ∙ 𝐿𝐿
𝐼𝐼𝑦𝑦 𝐿𝐿2 1202

𝐵𝐵𝑀𝑀𝐿𝐿 = = = = 193,55 𝑚𝑚
𝑉𝑉 12 ∙ 𝑑𝑑 12 ∙ 6,2
∆= 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 120 ∙ 18 ∙ 6,2 = 13726,8 𝑡𝑡
13726,8 ∙ 193,55
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 = ≅ 221,4 𝑡𝑡 ∙ 𝑚𝑚�𝑐𝑐𝑐𝑐
100 ∙ 120
d) Se calculează variația pescajului mediu:
𝑃𝑃 174,13 𝑡𝑡
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = 7,86 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,0786 𝑚𝑚
𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇𝑇 22,14 𝑡𝑡
𝑐𝑐𝑐𝑐
e) Se calculează variația asietei datorată aprovării navei:
𝑀𝑀𝑖𝑖 𝑃𝑃 ∙ 𝑥𝑥 174,13 ∙ 54,5

∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = = =
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 221,4
= 42,86 𝑐𝑐𝑐𝑐 = 0,43 𝑚𝑚
Deoarece centrul plutirii 𝐹𝐹 este situat la jumătatea

lungimii navei, jumătate din variația asietei se distribuie la
prova și cealaltă jumătate la pupa.
f) Se calculează pescajele finale:
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,2 + 0,0786 + 0,215 = 6,497 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 6,2 + 0,0786 − 0,215 = 6,067 𝑚𝑚
140
Problema 14.4
Un ponton paralelipipedic are lungimea 𝐿𝐿 = 66 𝑚𝑚 și

lățimea 𝐵𝐵 = 14 𝑚𝑚. El plutește în apă sărată pe chilă dreaptă la
pescajul 𝑑𝑑 = 3,4 𝑚𝑚 și are centrul de greutate la 2,7 𝑚𝑚 deasupra
chilei (𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,7 𝑚𝑚). Calculați pescajele la extremitățile prova
și pupa ale navei, dacă un compartiment gol extins pe lungimea
de 10 𝑚𝑚 situat la prova se inundă. Compartimentul se extinde
pe înăltime până la puntea principală, iar coeficientul de
permeabilitate este 𝜇𝜇 = 1. Compartimentul inundat este de
categoria a III-a, ca atare metoda de calcul este cea a
„deplasamentului constant”. Vom face aceleași calcule și
utilizând „metoda ambarcării de mase” pentru a putea compara
cele două metode și trage câteva concluzii.
L=66 m
. .. 34,6 m
3,4 m 2,7 m compartimentul inundat
K
10 m
..
6,6 m
14 m
x
141
„Metoda deplasamentului constant”
⟶ Aria plutirii intacte după inundare:
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 1 = (𝐿𝐿 − 𝑙𝑙) ∙ 𝐵𝐵 = 56 ∙ 14 = 784 𝑚𝑚2
⟶ Volumul inundat și care este pierdut din volumul de

carenă:
𝑣𝑣𝑟𝑟 = 𝜇𝜇 ∙ 𝑣𝑣 = 1 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1 ∙ 10 ∙ 14 ∙ 3,4 = 476 𝑚𝑚3
⟶ Variația pescajului mediu din cauza inundării se determină

din condiția ca volumul pierdut din flotabilitate să fie
compensat prin afundarea navei:
𝑣𝑣𝑟𝑟 476
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = 0,61 𝑚𝑚
𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 1 784
⟶ Calculul noii poziții a centrului plutirii (din ecuația de

momente statice în raport cu axa 𝑦𝑦 a ariei plutirii inundate):
𝐿𝐿
�𝐹𝐹 − 𝑙𝑙 ∙ 𝐵𝐵 � − 4� = (𝐿𝐿 − 𝑙𝑙) ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑥𝑥𝐹𝐹′
𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑥𝑥
2
=0
10360
𝑥𝑥𝐹𝐹′ = − = −6,6 𝑚𝑚
1568
⟶ Calculul înălțimii metacentrice longitudinale după

inundare:
𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 = 𝐾𝐾𝐵𝐵1 + 𝐵𝐵1 𝑀𝑀𝐿𝐿 − 𝐾𝐾𝐾𝐾
𝑑𝑑1 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 3,4 + 0,61

𝐾𝐾𝐵𝐵1 = = = = 2 𝑚𝑚
2 2 2
142
𝐼𝐼𝑓𝑓1 563 ∙ 14 1
𝐵𝐵1 𝑀𝑀𝐿𝐿 = = ∙ = 65,21 𝑚𝑚
𝑉𝑉 12 66 ∙ 14 ∙ 3,4
𝐾𝐾𝐾𝐾 = 2,7 𝑚𝑚 = 𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐
⟹ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 = 2 𝑚𝑚 + 65,21 𝑚𝑚 − 2,7 𝑚𝑚 = 64,51 𝑚𝑚
⟶ Calculul momentului unitar de asietă:
𝑔𝑔 ∙ ∆ ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿 𝑔𝑔 ∙ 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 ∙ 𝐺𝐺𝑀𝑀𝐿𝐿

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1 𝑚𝑚 = =
𝐿𝐿 𝐿𝐿
= 9,81 ∙ 1,025 ∙ 14 ∙ 3,4 ∙ 64,51
𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1 𝑚𝑚 = 30876,4
𝑚𝑚
⟶ Calculul momentului de înclinare longitudinală și a

variației asietei din cauza aprovării pontonului în urma
inundării compartimetului situat la extremitatea prova:
𝑀𝑀𝑖𝑖𝐿𝐿 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ 𝑣𝑣𝑟𝑟 ∙ 34,6 = 1,025 ∙ 9,81 ∙ 476 ∙ 34,6

= 165605,95 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
𝑀𝑀𝑖𝑖𝐿𝐿 165605,95 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚

∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = =
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1 𝑚𝑚 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
30876,4 𝑚𝑚
= 5,36 𝑚𝑚
⟶ Calculul variațiilor pescajelor la extremități din cauza

modificării asietei și calculul pescajelor finale:
143
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 5,36
⎧
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 39,6 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 39,6
= ⟹ = ⟹ 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝
⎨𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 26,4 𝛿𝛿𝑑𝑑�
��
𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑
��𝑝𝑝𝑝𝑝 66
⎩ 5,36
5,36 ∙ 39,6
= = 3,22 𝑚𝑚;
66
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 2,14 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,4 + 0,61 + 3,22 = 7,23 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,4 + 0,61 − 2,14 = 1,87 𝑚𝑚
Metoda ambarcării de mase
⟶ Calculăm masa de apă ce inundă compartimentul până la

pescajul 𝑑𝑑 = 3,4 𝑚𝑚:
𝑃𝑃 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑙𝑙 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 = 1,025 ∙ 10 ∙ 14 ∙ 3,4 = 487,9 𝑡𝑡
⟶ Calculăm variația pescajului mediu datorat ambarcării a

487,9 𝑡𝑡 la bordul pontonului:
𝑃𝑃 𝑃𝑃 487,9
𝛿𝛿𝛿𝛿 = = = = 0,5 𝑚𝑚
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 1,025 ∙ 66 ∙ 14
⟶ Calculăm noul deplasament al navei:
∆1 = ∆ + 𝑃𝑃 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝐿𝐿 ∙ 𝐵𝐵 ∙ 𝑑𝑑 + 𝑃𝑃
= 1,025 ∙ 66 ∙ 14 ∙ 3,4 + 487,9 = 3708,1 𝑡𝑡
⟶ Calculăm noua înălțime metacentrică longitudinală a

navei:
144
𝐺𝐺1 𝑀𝑀𝐿𝐿 = 𝐾𝐾𝐵𝐵1 + 𝐵𝐵1 𝑀𝑀𝐿𝐿 − 𝐾𝐾𝐺𝐺1
𝑑𝑑 1 𝑑𝑑+𝛿𝛿𝛿𝛿 3,4+0,5
- 𝐾𝐾𝐵𝐵1 = = = = 1,95 𝑚𝑚
2 2 2
𝐼𝐼𝑦𝑦 𝐿𝐿3 ∙𝐵𝐵 1 𝐿𝐿2 66 2

- 𝐵𝐵1 𝑀𝑀𝐿𝐿 = = ∙ 𝐿𝐿∙𝐵𝐵∙𝑑𝑑 = 12∙𝑑𝑑 = 12∙4,01 = 90,52 𝑚𝑚
𝑉𝑉 12 1 1
𝑑𝑑
- ∆𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝑃𝑃 ∙ 2 = (∆
��+�𝑃𝑃)
� ∙ 𝐾𝐾𝐺𝐺1
∆1
(ecuaţia de momente statice scrisă faţă de planul de bază – PB)
3220,2 ∙ 2,7 ∙ 487,9 ∙ 1,7

𝐾𝐾𝐺𝐺1 = = 2,57 𝑚𝑚
3708,1
𝐺𝐺1 𝑀𝑀𝐿𝐿 = 1,95 + 90,52 − 2,57 = 89,9 𝑚𝑚
⟶ Corectăm înălțimea metacentrică transversală ținând cont

de influența negativă a suprafeței libere de lichid din tancul
inundat:
𝐵𝐵 ∙ 𝑙𝑙 3
𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑖𝑖𝑥𝑥 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙
(𝐺𝐺1 𝑀𝑀)𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 − = 𝐺𝐺1 𝑀𝑀 − 12
∆1 ∆1
1,025 ∙ 103 ∙ 14
(𝐺𝐺1 𝑀𝑀)𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 = 89,9 − = 89,6 𝑚𝑚
12 ∙ 3708,1
⟶ Calculăm momentul unitar de asietă:
𝑔𝑔 ∙ ∆1 ∙ (𝐺𝐺1 𝑀𝑀)𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐𝑐 9,81 ∙ 3708,1 ∙ 89,6

𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1 𝑚𝑚 = =
𝐿𝐿 66
𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
= 49383,8
𝑚𝑚
145
⟶ Calculăm momentul de înclinare longitudinală și variația
asietei datorată ambarcării masei 𝑃𝑃 = 487,9 𝑡𝑡 (𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎):
(𝐿𝐿 − 𝑙𝑙) (66 − 10)

𝑀𝑀𝑖𝑖𝐿𝐿 = 𝑔𝑔 ∙ 𝑃𝑃 ∙ = 9,81 ∙ 487,9 ∙
2 2
= 134016,4 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
⟶ Calculăm variațiile pescajelor la extremități, consecință a

aprovării navei și pescajele finale:
𝑀𝑀𝑖𝑖𝐿𝐿 134016,4 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚

∆𝑑𝑑 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = =
𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀𝑀 1 𝑚𝑚 𝐾𝐾𝐾𝐾 ∙ 𝑚𝑚
49383,8 𝑚𝑚
= 2,71 𝑚𝑚
Cum 𝐹𝐹 este situat la jumătatea lungimii pontonului, la

fel ∆𝑑𝑑 se va împărți în mod egal între prova și pupa, adică:
𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 1,355 𝑚𝑚
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 + 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,4 + 0,5 + 1,355

= 5,255 𝑚𝑚 (7,23 𝑚𝑚)
𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 1 = 𝑑𝑑 + 𝛿𝛿𝛿𝛿 − 𝛿𝛿𝑑𝑑𝑝𝑝𝑝𝑝 = 3,4 + 0,5 − 1,355

= 2,545 𝑚𝑚 (1,87 𝑚𝑚)
146
BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ
1. Bidoae I., Ionaş O., Complemente de arhitectură navală,

Editura Porto Franco, Galaţi, 1998
2. Bidoae I., Sârbu N., Chirică I., Ionaş O., Îndrumar de
proiectare pentru teoria navei, Universitatea din Galaţi, 1986
3. Chiţac V., Teoria şi Construcţia Navei (vol. 1 „Statica
Navei”), Editura EX PONTO, Constanţa, 2003
4. Eyres D.J., Ship Construction, fifth edition, Butterworth –
Heinemann, 2001
5. Maier V., Mecanica şi construcţia navei, vol. I, II, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1987, 1988
6. Năstase C., Calculul şi construcţia navei, Editura didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1964
7. Pricop M., Oncica V., Elemente de statica şi dinamica
navei, Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, 2003
8. Obreja D., Teoria navei. Concepte şi metode de analiză a
performanţelor de navigaţie, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2005
9. Rawson K., Tupper E.C., Basic Ship Theory, Elsevier,
2005.
147
View publication stats

Seminar A Plic at IV SSN

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Seminar A Plic at IV SSN

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

Seminar Aplicativ Statica și Stabilitatea Navei

Book · January 2015

Ionut Cristian Scurtu

wave energy convertors View project

Scientific Bulletin Of Naval Academy View project

The user has requested enhancement of the downloaded file.

STATICA ŞI STABILITATEA NAVEI:

STATICA ŞI STABILITATEA NAVEI:

EDITURA ACADEMIEI NAVALE

Copyright © 2015 Editura Academiei Navale „Mircea cel

Corector: Ozana CHAKARIAN

Editura Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”

CUVÂNT ÎNAINTE …………………………………. 7

Teoria și construcția navei ocupă un loc important în

a) Un om împinge un obiect având masa 𝑚𝑚 = 28 𝑘𝑘𝑘𝑘 cu

Asupra corpului acționează forța rezultantă de 600 𝑁𝑁,

𝑎𝑎 = 600𝑁𝑁�28𝑘𝑘𝑘𝑘 = 21,4 𝑚𝑚�𝑠𝑠 2

b) Dacă forțele acționează în sens opus situația este

deci corpul se va mișca spre stânga cu accelerația de

Poarta unei ecluze cu lățimea de 20 m oprește într-o

Se va calcula și reprezenta distribuția presiunilor

Vom înlocui distribuția uniformă a forțelor de presiune

𝑅𝑅 = 𝐹𝐹2 − 𝐹𝐹1 = 10815,53 − 8144,75

Înălțimea punctului la care acționează forța rezultantă se

Găsiți presiunea apei de mare în 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2 , pe chila unei

b) presiunea relativă (manometrică):

𝑝𝑝 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ = 70,39 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2 ≅ 0,7 𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎𝑎

O navă plutește pe chilă dreaptă în apă sărată la pescajul

Presiunea relativă (presiunea) pe fundul navei este:

𝑝𝑝 = 𝜌𝜌𝑆𝑆𝑆𝑆 ∙ 𝑔𝑔 ∙ ℎ = 1,025 ∙ 9,81 ∙ 7,5 = 75,41 𝑘𝑘𝑘𝑘�𝑚𝑚2

Prezentăm o simplă aplicație a legii lui Arhimede. Să

Volumul jumătății de sferă scufundată este:

Greutatea geamandurii este:

𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 𝜋𝜋 ∙ (𝑑𝑑0 − 0,0043 )

Forța arhimedică ce acționează asupra geamandurii:

Ecuația de echilibru a forțelor care acționează asupra

𝐺𝐺𝑠𝑠 + 𝐺𝐺𝑀𝑀 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 + 𝐹𝐹𝑎𝑎 𝑀𝑀

𝜋𝜋 ∙ 𝑑𝑑03 𝜋𝜋 ∙ (𝑑𝑑0 − 0,0043 )

sau după introducerea valorilor numerice și efectuarea

Problema 1.6 Aisberg

𝑊𝑊 = 𝐹𝐹𝑎𝑎 ↔ 𝜌𝜌𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖𝑖 ∙ 𝑔𝑔 ∙ (𝑉𝑉1 + 𝑉𝑉2 ) = 𝜌𝜌 ∙ 𝑔𝑔 ∙ 𝑉𝑉1 /: 𝑉𝑉2

𝑉𝑉1 𝑉𝑉1 𝑉𝑉1 𝑉𝑉1

Când forțele acționează pe direcții diferite:

Cele două forțe se compun conform regulii

Aplicație numerică: 𝐹𝐹1 = 350 𝑁𝑁

Corpul se va mișca pe direcția forței rezultante cu

O navă are deplasamentul de 2600 t și ����𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,8 𝑚𝑚. Să

Așadar, când masa existentă la bord se deplasează în sus

O navă are deplasamentul ∆= 7400 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐾𝐾���� = 6,2 𝑚𝑚. O

Când masa este agățată în cârligul macaralei este ca și

𝐾𝐾𝐺𝐺1 = 𝐾𝐾𝐾𝐾 + 𝛿𝛿𝐾𝐾𝐾𝐾 = 6,2 𝑚𝑚 + 0,09 𝑚𝑚 = 6,29 𝑚𝑚

O navă are lungimea 𝐿𝐿 = 125 𝑚𝑚 la linia de plutire și

0 3,6 5,8 7,4 7,2 4,8 0,7 [𝑚𝑚]

Să se calculeze aria plutirii și deplasamentul unitar

0,7 4,8 7,2 7,4 5,8 3,6

Curba desenată este jumătatea babord a liniei plutirii,

∑ 𝑀𝑀𝑀𝑀 = 58,3 ∑ 𝑀𝑀𝑀𝑀 = 89,9

Considerând valoarea ariei calculată cu metoda

Pentru o navă se cunoaște variația ariei plutirii cu

Să se calculeze deplasamentul navei când plutește în

∆= 𝜌𝜌 ∙ 𝑉𝑉, 𝑉𝑉 = � 𝐴𝐴𝑊𝑊𝑊𝑊 ∙ 𝑑𝑑𝑑𝑑

Vom calcula integrala utilizând metoda trapezelor prin

O navă are deplasamentul de 2600 t și ��𝐾𝐾𝐾𝐾 = 9,8 𝑚𝑚. Să

O navă are deplasamentul ∆= 7400 𝑡𝑡 și 𝐾𝐾𝐾𝐾�� = 6,2 𝑚𝑚. O