Despre barci si motoare

Pentru inceput sa ne familiarizam cu cateva notiuni elementare si structurale (v. fig.1.):

Prora partea anterioara a unei ambarcatiuni;
Pupa partea posterioara a unei ambarcatiuni;
Bordaj partile laterale ale ambarcatiunii, realizate din material lemnos, metal sau fibra de
sticla;
Carena partea exterioara a corpului unei ambarcatiuni, situata sub linia de plutire;
Linie de plutire linia pana unde o ambarcatiune se scufunda in apa, la capacitatea de
incarcarcare proiectata. La unele ambarcatiuni aceasta linie este marcata pe exteriorul bordajului,
de catre producator;
Etambou (oglinda) partea posterioara (pupa) a unei ambarcatiuni, de regula dreapta si
deosebit de rezistenta. De el se fixeaza carma (la barcile cu rame) sau motorul exterior (outboard
motor). In cazul barcilor din fibra de sticla, oglinda este de regula intarita cu o placa metalica,
pentru fixarea motorului (v. fig.2.).

Din punct de vedere al formei, oglinda poate fi de doua feluri:
- oglinda inalta, nedecupata (A) accepta doar motor cu cizma lunga; avantaj: pot fi
folosite motoare puternice => viteza mai mare, iar valul de pupa patrunde in barca doar in situatii
exceptionale;
- oglinda joasa sau decupata (B) accepta si motor cu cizma scurta; dezavantaj: la viteza
maxima valul de pupa poate introduce apa in barca. De mentionat ca la anumite tipuri de
ambarcatiuni (caiac, canoe, lotca etc.) oglinda lipseste, atat prora cat si pupa avand forma
ascutita => coeficient de hidrodinamicitate maxim, deplasare mai lina fara val de pupa, mai
usoara si mai rapida;
Chila elementul principal al scheletului unei ambarcatiuni, dispusa longitudinal la fundul
acesteia, constituita dintr-o grinda rezistenta, de care se leaga etrava (la prora), etamboul sau
oglinda (la pupa) si crivacele (transversal);
Etrava element de rezistenta, in continuarea chilei, care inchide corpul unei ambarcatiuni la
extremitatea prorei; de regula extrem de rezistent, cu ajutorul ei barca deschizandu-si drumul
prin apa;
Crivac (crivace) piesa de rezistenta din scheletul transversal al unei ambarcatiuni, legata de
chila (in partea inferioara), de care se fixeaza bordajul; in cazul lotcilor traditionale, numarul
crivacelor constituie indicativul de lungime al acestora;
Copastie element de rezistenta, in care se fixeaza capetele superioare ale crivacelor,
constituind o bordura rigida (din lemn, metal, etc.) la partea superioara a bordajului unei
ambarcatiuni;
Punte in cazul barcilor, partea acoperita a zonei prora, de extindere variabila; in cazul
barcilor din fibra de sticla, in compartimentul puntii se afla unul din flotoarele obligatorii ale
barcii (o masa de spuma poliuretanica) si uneori camera ancorei;
Flotabilitatea sau starea de plutire este una din principalele calitati nautice ale unei
ambarcatiuni. Reprezinta capacitatea acesteia de a pluti cu o incarcatura data si la un pescaj
determinat de legea echilibrului dintre greutatea navei si aceea a volumului de apa dezlocuit de
partea sa imersa. Acest echilibru se exprima prin formula: G = V d; in care: G = greutatea
ambarcatiunii; V = volumul operei vii (carenei); d = densitatea apei;
2

Orice ambarcatiune dispune de o flotabilitate efectiva, asigurata de volumul etans al
carenei corespunzator liniei de plutire de plina incarcare i de o rezerva de flotabilitate, asigurata
de spatiul etan al operei moarte, determinat de bordul liber si destinata sigurantei in navigatie pe
ape agitate si in cazuri de inundare partiala. Rezultanta fortelor de flotabilitate are punctul de
aplicatie in centrul de flotabilitate, care este centrul de carena. In cazul barcilor din fibra de
sticla, rezerva de flotabilitate asigura plutirea barcii si in cazul rasturnarii acesteia, prin
flotoarele obligatorii situate in spatiul prora, pupa si in peretele bordajului sau al carenei
(cerinta obligatorie prin lege);
Pescaj inaltimea de la chila pana la linia de plutire a unei ambarcatiuni.
Ruliu oscilatie de rotatie laterala a unei ambarcatiuni, in jurul axei sale
longitudinale;
Babord partea din stanga unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
Tribord partea din dreapta unei ambarcatiuni (privind de la pupa spre prora);
Fig. 1. Notiuni si elemente structurale.


Fig. 2. Etamboul (oglinda).
3

Din punct de vedere al sectiunii transversale si a pescajului, ambarcatiunile se pot imparti
in trei mari categorii (v. fig.3.):
1. bordajul nu depaseste marginea exterioara a copastiei, carena este aproape plata =>
pescaj minim (c), stabilitate la ruliul lateral bun, optim pt. ape putin adanci, rezistenta la inaintare
relativ mica;
2. bordajul depaseste marginea exterioara a copastiei, carena este mai putin plata =>
pescaj mediu (b), stabilitate la ruliul lateral foarte bun, rezistenta la inaintare, medie;
3. bordajul nu depaseste marginea exterioara a copastiei, forma hidrodinamica
accentuata, carena este +/- ascutita => pescaj mare (a), stabilitate scazuta la ruliul lateral,
rezistenta la inaintare minima; forma caracteristica barcilor de viteza.


Fig. 3. Sectiuni transversale si pescajul.
Motorul
Pentru inceput sa ne familiarizam cu cateva notiuni si caracteristici elementare ale motarelor
exterioare (outboard engine):
motor in 2 timpi (two-stroke) avantaje: greutate mica, consum mai redus, de regula
rezervorul de combustibil face corp comun cu motorul, relativ usor de reparat la locul faptei,
mai ieftin. Dezavantaje: putere mica, zgomot puternic, mai poluant decat motorul in 4 timpi,
necesita amestec de combustibil (benzina + ulei), oferta redusa din punct de vedere al modelelor
disponibile;
motor in 4 timpi (four-stroke) avantaje: putere mare, silentios, functionare si in ralantin
plus mers inapoi, fiabil, poluare redusa, gama foarte larga de marci, modele si dotari.
Dezavantaje: greutate si consum mai mare, la majoritatea modelelor rezervor de combustibil
separat de corpul motorului, reparatii doar la specialist, preturi mai mari;
cizma este bratul dintre corpul motorului si elice. Functie de lungimea lui exista doua
variante constructive, pentru aproape fiecare marca si model: cizma lunga (TL, engl.) si cizma
scurta (TS). (v. fig.4.). Acest element constructiv este deseori scapat din vedere la achizitionarea
motoarelor de barca. Intotdeauna se va alege lungimea cizmei motorului in functie de tipul de
oglinda al barci pe care vrem sa o motorizam.
Trebuie avute insa in vedere urmatoarele:
- oglinda joasa (sau decupata), accepta atat motor cu cizma lunga cat si scurta; dezavantajul
consta in faptul ca in cazul unui motor cu cizma scurta, la viteza maxima valul de pupa poate
introduce apa in barca;
- motorul cu cizma lunga este insa mai dezavantajos in apele de mica adancime sau cu vegetatie
submersa abundenta, iar efortul si timpul de basculare, al motorului, sunt mai mari; ultimul
element este important in cazul apelor putin adanci sau cu obstacole submerse, unde deseori
bascularea rapida a motorului poate salva elicea (valabil mai ales pentru apele interioare).
4



Fig. 4. Motorul si accesorii.
Referitor la capacitatea motorului, respectiv volumul cilindrului in centimetri cubi (cc), trebuie
avut in vedere urmatorul fapt: cu cat numarul cc. este mai mic cu atat consumul de combustibil
este mai redus. La ora actuala exista modele performante, care la valori mici ale capacitatii (cc)
ofera puteri mari (CP). Problema este ca aceste motoare sunt mai sensibile, fiind concepute
pentru a lucra la turatii si presiuni interne mai mari, in acest fel obtinandu-se o putere mai mare.
Functionand la turatii mari, uzura este mai rapida si se pare ca sunt mai putin fiabile decat
motoarele cu cilindree mare si regim de functionare la turatii mai mici, adica au o viata mai
scurta. Atentie deci privind modul de folosire, intretinere si respectarea reviziilor recomandate de
fabricant.
Peridocul
Daca v-ati cumparat barca si motor, obligatoriu veti avea nevoie si de un peridoc. Aceasta este o
remorca speciala pentru transportul ambarcatiunilor prin tractare, cu automobilul din dotare.
Oricum, la achizitionarea unui peridoc sunt importante doua elemente de baza: a/. sa fie
omologat de RAR pentru circulatia pe drumuri publice; b/. instalatia electrica sa fie etansa.