CUPRINS

1.Argument.
2.Partile constructive ale navei .
3.Structura bordajelor.
3.1. Plansee de bordaj construite in sistem transversal de osatura.
3.1.1. Plansee de bordaj la mare de transportat marfuri uscate.
3.2. Plansee de bordaj in sistem longitudinal de osatura
3.2.1.Plansee de bordaj la petroliere.
3.2.2. Plansee de bordaj la mare de transportat marfuri uscate.
3.2.3. Plansee de bordaj la petrolier vrachiere.
4.Norme de sanatate si securitate in munca.
5.Bibliografie
6 Anexe

2 .Partile constructive ale corpului navei

Corpul navei reprezinta o constructie care pluteste, compusa dintrun invelis etans ,
rigidizat in interior prin pereti si un sistem de grinzi formand scheletul sau osatura corpului
(fig 1 ).

Fig1. Partile principale ale navei

Extremitatea prova are forma de pana pentru a putea dspica mai usor apa.Extremitatea
pupa are o forma subtiata , pentru a permite scurgerea apei cu minimum de virtejuri si a
asigura o buna functionare a cirmei si propulsorului navei.

3.Structura bordajelor.
Osatura bordajelor la navele de transportat marfuri uscate ( cu exceptia navelor care
transporta minereu ) se executa in mod obisnuit in sistem transversal de constructie.Alegerea
acestui sistem se datoreste faptului ca asigura mai bine rezistenta locala a structurii la
actiunea diferitelor sarcini ( loviri de chei , socurile blocurilor de gheata ).
Osatura bordajelor
Osatura bordajelor pentru navele de trasnsportat marfuri uscate este compusa din :
coaste simple, intarite si stringheri de bordaj ( curenti de bordaj )
In functie de pozitia pe inaltimea navei , coastele simple pot fi :
-coaste de cala sau de magazie 5 ( fig...) care se extind intre guseele de gurna ( pornite
de la puntea dubului fund 4) si puntea inferioara 3
-coaste de interpunti 6 , care se extind intre puntile situate sub puntea superiaoara 2 de
rezistenta
-coaste de suprastructuri 7 care se extind de la puntea superioara de rezistenta pana la
puntea suparastructurilor 1
Coastele sunt fornate din aceleasi profile ca si traversele : corniere cu aripi inegale ,
profile T sau profile cu bulb.
Imbinarea intre coastele de cala si structura fundului se face prin guseele de gurna,
care sunt prevazute cu platbande sudate sau flansate pe muchia lor libera.
Coastele se imbina cu traversele prin gusee
Osatura bordajelor in sistem de constructie transversala la petroliere se compune din :
coaste si stringheri.
Coastele sunt formate din corniere cu aripi inegale , platbande cu bulb sau profile T ,
ca si in cazul navelor care transporta marfuri uscate.
Imbinarea coastelor cu varangele se face prin bracheti care se extind pana la
stringherul inferior de bordaj ( fig......)
Stringherii de bordaj sunt formati dintro inima de tabla si dintro platbanda aplicata pe
muchia libera a inimii .

Fig..
Sectiune
transversala printro
nava cu doua punti
si cu suprastructura
centrala

Fig...Structura bordajelor cu osatura in sistem

transversal la un petrolier cu 2 pereti longitudinali:
1-bordaj
2-pereti longitudinali
3-perete transversal
4-coaste
5-stringheri de bordaj
6-stringheri de perete
8-bracheti
9-varange

In inima stringherului se prevad decupari prin care trec coastele de la inceputul

randului.Imbinarea coastelor cu stringheri de bordaj se face direct sau prin intermediul unor
nervuri de rigidizare.
Stringherii de bordaj se prind pe peretii transversali sau de stringherii de pe acesti
pereti prin gusee.
Osatura bordajelor in sistem de constructie longitudinal este constituita din :
longitudinale de bordaj si coaste intarite .
Longitudinalele de bordaj sunt executate la fel ca si coastele , din cornier cu aripi
inegale , platbande cu bulb sau profile T.
Toate longitudinile de bordaj se intrerup in dreptul peretilor transversali si se prind de
acestia sau de intariturile lor orizontale prin gusee.
Coastele intarite sunt formate dintro inima din tabla si o platbanda aplicata pe muchia
libera a inimii.

Invelisul bordajelor
Invelisul bordajelor este constituitdin siruri de table dispuse de obicei longitudinal
.Sirururile de table din partea de mijloc a navei se dispun paralel cu linia puntii superioare, iar
celelalte siruri de table se dispun paralel cu linia chilei.
Latimea tablelor anumitor siruri se micsoreaza spre extremitati , iar alte siruri se
termina inainte de a ajunge la extremitati.
Tablele centurii fiind cele mai soliciate , grosimea lor trebuie sa fie mai mare decat a
celorlalte table ale bordajelor.De aceea nu se admite executarea de orificii in marginea
superioara centurii pentru scurgerile de pe punte sau in alt scop.
Sirurile de tabla ale invelisului bordajelor de care se imbina invelisul puntiloe se
numesc centuri .Deoarece tablele centurii sunr cele mai indepartate de axa neutra a sectiunii
rezistente , deci sunt cele mai solicitate , grosimea lor trebuie sa fie mai mare decat a celorlate
table ale bordajelor.De aceea nu se admite executarea de orificii in marginea superioara a
centurii pentru scurgerile de pe punta sau in alt scop.Marginea superioara a centurii trebuie sa
fie executata din otel de aceesi rezistenta ca si otelul utilizat pentru puntea superioara.
Din acelasi motive , grosimea tablelor din zona de mijloc a navei trebuie sa fie mai
mare decat grosimea tablelor bordajului de la extremitati.Grosimile tablelor scad treptat spre
extremitati , intrucat se miscoreaza si valoarea momentelor de incovoiere longitudinala
totala.Totodata insa, trebuie sa se tina seama ca la extremitati solicitarile locale si uzura sunt
mai mari , astfel ca, in aceste zone , drept grosimi minime pentru invelisul exterior trebuie
luate grosimile recomandate de registru de extremitati

Sisteme de osatura.Nomenclatura elementelor de structura principale ale

corpului navei
Sistemele de osatura utilizate in constructia corpurilor de nave.
Structura oricarui corp de nava include 2 tipuri de elemente de osatura : longitudinale
si transversale.
Dupa modul de dispunere si dupa gradul de participare la structura corpului , a celor 2
tipuri de elemente de osatura , in constructiile navale se deosebesc urmatoarele patru sisteme
de osatura :

a)

sistemul transversal
sistemul longitudinal
sistemul combinat
sistemul mixt
Sistemul de osatura transversal . Este cunoscut din cele mai vechi timpuri si se aplica
in constructia navelor de lungimi mici si care nu reclama masuri deosebite privind

asigurarea rezistentei corpului la incovoierea longitudinala .Caracteristic acestui

sistem este faptul ca in cadrul constructiei structurii de rezistenta a corpului
predomina elemente de osatura transversale.
b) Sistemul de osatura longitudinal .Este specific navelor de lungimi mari ( petroliere,
vrachiere, mineraliere) care sunt puternic solicitate la incovoiere longitudinala atat pe
apa calma cat, si mai ales, pe vlauri.Acest sistem se caracterizeaza prin faptul ca in
cadrul constructiei structurii rezistenta a planseelor ce formeaza corpul navei
predomina elementele osatura longitudiale.
c) Sistemul de osatura combiant .Este un sistem longitudinal transversal si se aplica la
constructia navelor pentru transportul marfurilor uscate , petrolierelor , vrachierelor si
mineralierelor , cu lungimi mai mici de 180 m , care reclama unele masuri privind
asigurarea rezistentei corpului la incovoierea longitudinala .Sistemul de oastura
combinat se caracterizeza prin faptul ca planseele departate de axa de incovoiere (
fundul , dublul fund , puntea principala) se construiesc in sistem de osatura
longitudinal , iar planseele apropiate de axa de incovoiere ( bordajele , peretii
longitudinali ) in sistem de osatura transversal .
d) Sistemul de oastura mixt. Se caracterizeaza prin faptul ca in cadrul unor plansee din
structura corpului apare atat sistemul de osatura longitudinal cat si cel transversal .
De regula , astfel de plansee se intalnesc in zona compartimentelor masini, atunci
cand acestea sunt dispuse la pupa, respectiv in zonele din apoprierea extremitatilor ,
care marcheaza trecerea de la sistemul de osatura longitudinal la cel transversal.In
continuare , se prezinta nomenclatura elementelor de structura principale pentru
corpurile de nave construite in sistemele de osatura :transversal , longitudinal si
combinat. Aceasta nomenclatura este utilizabila si pentru structurile construite in
sistemul de oastura mixt.

Nomenclatura elementelor de structura principale ale corpului de nava construit in

sistem de osatura transversal
Daca se reprezinta sectiunea transversala maestra a unei nave de tip cargou, construita
in sistem de osatura transversal ( fig...) atunci pot fi evidentiate urmatoarele elemente de
structura principale :
1-varanga
2-suport central ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga centrala ( in cazul navelor
cu simplu fund )
3-suport lateral ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga laterala ( in cazul navelor
cu simplu fund )
4-nervura de rigidizare a varangei
5-tabla marginala
6-guseu de gurna
7-coasta de cala
8-traversa puntii intermediare
9-coasta de interpunte
10-traversa puntii principale

11-guseu de legatura dintre intre coasta si traversa puntii ( bratol )

12-curent de punte
13-guseu de legatura intre traversa si curentul de punte
14-parapet
15-guseul parapetului
16-copastie
17-pontil de cala
18-pontil de interpunte
19-chila
20-invelisul fundului
21-invelisul (puntea ) dublului fund
22-invelisul gurnei (gurna)
23-invelisul bordajului
24-centura puntii intermediare
25-tabla lacrimara a puntii intermediare
26-invelisul puntii intermediare
27-guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara
28-centura puntii principale
29-tabla lacrimara a puntii principale
30-invelisul puntii principale
31-captuseala puntii principale
32-cornier lacrimar
33-guseu de legatura intre pontil si punte

Fig.

Nomenclatura elementelor de structura principale ale corpului de nava construit

in sistem de osatura longitudinal
Din reprezentarea sectiunii transversale maestre a unei nave de tip petrolier, construita
in sistemde osatura longitudinal ( fig...) se evidentiaza urmatoarele elemente de structura
principale:
1-varanga
2-suport central ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga centrala ( in cazul navelor
cu simplu fund )
3-suport lateral ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga laterala ( in cazul navelor
cu simplu fund
4-longitudinala de fund
5-longitudinala de dublu fund
6-nervura verticala de regidizare a varangei
7-nervura verticala de regidizare a varangei in zona gaurii de usurare
8-tabla marginala
9-guseu de gurna( cu nervuri de rigidizare)
10-coasta intarita
11-longitudinala de bordaj exterior
12- longitudinala de bordaj interior
13-nervura de rigidizare a coastei
14-traversa intarita a puntii principale
15-longitudinala de punte
16-curent de punte
17-nervura verticala de rigidizare a traversei puntii
18-nervura orizontala de rigidizare a traversei puntii in zona gaurii de usurare
19-guseu de legatura ( cu nervuri de rigidizare ) a traversei puntii principale cu bordajul
interior
20-montant al peretelui longitudinal
21-guseu de legatura ( cu nervuri de rigidizare) intre montantul peretelui longitudinal si
traversa puntii principale
22-chila
23-invelisul fundului
24-invelisul(puntea) dublului fund
25-guseu de legatura ( cu nervuri de rigidizare )intre montantul peretelui longitudinal si
puntea dublului fund
26-invelisul gurnei (gurna)
27-invelisul bordajului exterior
28-centura puntii principale
29- invelisul bordajului interior
30-tabla lacrimara a puntii principale
31-invelisul puntii principale
32-invelisul peretelui longitudinal ( din tabla ondulata vertical )

Fig .

Nomenclatura elementelor de structura principale ale corpului de nava construit in

sistem de osatura combinat

In fig... este reprezentata sectiunea transversala maestra a unei nave de tip portbarje
construita in sistem de osatura combinat.Se pot evidentia urmatoarele elemente de structura
principale :
1-varanga
2-suport central ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga centrala ( in cazul navelor
cu simplu fund )
3-suport lateral ( in cazul navelor cu dublu fund ) sau carlinga laterala ( in cazul navelor
cu simplu fund
4-longitudinala de fund
5-longitudinala de dublu fund
6-nervura verticala de regidizare a varangei
7-nervura orizontala de rigidizare a varangei in zona decuparii de usurare
8-tabla marginala
9-guseu de gurna
10-coasta de cala
11-coasta de interpunte
12-stringher de bordaj
13-guseu de legatura a stringherului de bordaj cu coasta de interpunte

14-longitudinala de bordaj din zona centurii puntii principale

15-semitraversa puntii principale
16-longitudinala de punte
17-montant al peretelui longitudinal de interpunte
18-orizontala a peretelui longitudinal de interpunte
19-rama longitudinala a gurii de magazie
20-intaritura verticala a ramei gurii de magazie
21-curent de interpunte pentru consolidarea ramei longitudinale a gurii de magazie( cu
guseu de rigidizare si brachet de legatura )
22-curent de punte
23-montant al peretelui longitudinal
24-guseu de legatura intre coasta de interpunte si semitraversa puntii principale(bratol )
25-guseu de legatura intre semitraversa puntii principale si montantul peretelui
longitudinal de interpunte
26-semitraversa puntii intermediare( cu capatul de consola)
27-guseu de legatura intre coasta de cala si semitraversa puntii intermediare( bratol)
28-guseu de prindere a semitraversei de montantul peretelui longitudinal
29-guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara
30-guseu de legatura intre montantul peretelui de interpunte si puntea intermediara
31-guseu de legatura intre montantul peretelui longitudinal si tabla marginala
32-chila
33-invelisul fundului
34-invelisul dublului fund
35-invelisul gurnei
36-invelisul bordajului
37-centura puntii principale
38-tabla lacrimara a puntii principale
39-invelisul puntii principale
40-invelisul peretelui longitudinal de interpunte
41-invelisul peretelui longitudinal
42-invelisul puntii intermediare

Fig........

Planseele de boradaj
Planseul a carui placa de baza apartine invelisului borrdajului navei este denumit
planseu de bordaj
Exista mai multe criterii de clasificare a planseelor de bordaj astfel :

dupa forma lor , se deosebesc : planseele de bordaj plane (dispuse de regula , in zona
centrala a corpului navei ) si planseele de bordaj curbe (dispuse in zonele de la
extremitatile navei );
din punct de vedere constructiv , se deosebesc : planseele de bordaj cu simplu bordaj
(exterior) si planseele de bordaj cu dublu bordaj ( exterior si interior )
dupa pozitia lor pe inaltime ( clasificarea este specifica navelor de transport marfuri
uscate cu mai multe punti) se deosebesc : planseele de bordaj inferioare ( cuprinse
intre fund si puntea inferioara ) si planseele de bordaj dintre punti ( cuprinse intre
doua punti )

Conturul de rezemare al unui planseu de bordaj inferior este determinat de :fundul

navei ,puntea inferioara si doi pereti transversali etansi consecutivi.
Conturul de rezemare al unui planseu de bordaj dintre punti este determinat de : doua
punti consecutive si respectiv doi pereti transversali etansi consecutivi.
3.1. Plansee de bordaj construite in sistem transversal de osatura.

Aceste plansee sunt specifice navelor pentru transport marfuri uscate , se recomanda
utilizarea lor si la navele vrachiere, petroliere, mineraliere, petrolier-vrachiere si petroliermineraliere, cu L<180 m.
Alegerea sistemului de constructie transversal , la toate tipurile de nave mentionate se
datoreste faptului ca acestea asigura mai bine rezistenta locala a planseelor de bordaj la
actiunea sarcinilor concentrate (socurile blocurilor de gheata , lovirile de cheu in timpul
acostarii).Acet sisitem de de constructie ofera posibilitatea de a se obtine o reducere a masei
corpului navei .
Pentru ilustrarea structurii planseelor , sunt reprezentate cateva exemple semnificative
de bordaje, din zona magaziilor de marfa, caracteristice: navelor pentru transportul marfurilor
uscate cu o singura punte (fig 11.23) , respectiv cu mai multe punti ( inclusiv cea a
suprastructurii ) ( fig 11.24), navelor vrachiere cu tancuri cu gurna si antiriliu (sub punte ) (fig
11.25) , navelor vrachiere fata tancuri de gurna si antiriliu , dar cu magazii laterale limitate de
pereti longitudinali ( care pot indeplini si rolul de bordaj interior ) (fig 11.26)

Din figurile 11.23 11.26 se pot evidentia urmatoarele

planseelor de bordaj construite in sistem de osatura transversal:

elemente de structura ale

1-coasta simpla( fig 11.23) sau coasta de cala( fig 11.24, 11.25, 11.26)
2-coasta de interpunte (fig 11.24)
3-coasta de suprastructura (fig 11.24)
4-stringher de bordaj ( fig 11.23)
5-invelisul bordajului
6-centura puntii intermediare (fig 11.24)
7- centura puntii principale (fig 11.23 ,11.24)
8- centura puntii suprastructurii (fig 11.24)
9-nervura de rigidizare a stringherului de bordaj ( fig 11.23, 11.24)
10-guseu de legatura intre stringherul de bordaj si coasta simpla (fig 11.23,11.26)
Pe langa aceste elemente de constructie propriu-zise ala planseelor de bordaj ,
enumerate in fig 11.2311.26 mai sunt reprezentate
11-varanga (fig 11.23,11.24,11.26)
12-tabla marginala (fig11.23,11.24)
13,14-invelisurile fundului si dublului fund ( fig 11.23,11.24)
15-invelisul gurnei (fig 11.23,11.24,11.26)
16-guseu de gurna (fig 11.23,11.24,11.26)
17,18,19 rama , longitudinala si invelisul tancului de gurna (fig 11.25)
20-guseu de legatura intre coasta de cala si tancul de gurna (fig 11.25)
21,22-traversa si tabla lacrimara a puntii intermediare ( fig 11.24)
23-bratol al coastei de cala (fig 11.24)
24,25-traversa si tabla lacrimara a puntii principale (fig 11.23, 11.24)
26-bratol al coastei simple (fig 11.25) respectiv al coastei de interpunte (11.24)
27-guseu de legatura intre coasta de interpunte si puntea intermediara (fig 11.24)
28,29,30-rama ,longitudinal si invelisul tancului auriu (fig 11.25)
31-guseu de legatura intre coasta de interpunte si tanculll antiriliu (fig 11.25)
32,33-traversa si tabla lacrimara
a puntii suprastructurii ( fig 11.24)
34-bratol al coastei de suprastructura (fig 11.24)
35-guseu de legatura intre coasta de suprastructura si puntea principala (fig 11.24)
36,37,38 montantul , orizontala si invelisul peretelui longitudinal ( bordajul interior)
39-guseu de legatura intre orizonatala peretelui longitudinal si varanga
40- guseu de legatura intre montantul si orizonatala peretelui longitudinal .
41-nervura de rigidizare a montantului peretelui longitudinal
42-traversa de legatura intre stingherul de bordaj si orizonatala peretelui
longitudinal(11.26)
43-cornier lacrimar(fig 11.23)
Cu aceste elemente planseele de bordaj se afla in contact direct sau se invecineaza.
In principiu , osatura transversala a planseelor de bordaj prezentate este formata din
coaste simple, completata , uneori cu coaste intarite si intermediare.
Coasta este elementul de osatura transeversal , cuprins intre varanga sau guseul de
gurna si traversa sau invelisull puntii ( principale, intermediare respectiv a suprastructurii )
care asigura forma si rigiditatea planseului de bordaj in plan vertical transversal .
Coastele simple sunt formate din diferite tipuri de profile ( profile platbanda cu bulb,
profile T, cornier cu aripi neegale )si se dispun unele de altele , la anumite distante denumite
regulamentare sau intercostale .Conform prevederilor R.N.R., distantele regulamentare

maxime sunt : 0.6 in pincuri ; 0,7 m intre peretele picului prova si sectiunea dispusa la
02.Lde la perpendiculara prova ; 1,0 m in celelalte zone.
Peretii transversali etansi se desprind direct de invelisul bordajului si in consecinta , in
dreptul lor nu se prevad coaste.
La navele cu mai multe punti exista urmatoarele variante constructive ale coastelor
simple:
daca segmentele de coasta ( de cala , respective de interpunte ) au module de
rezistenta diferite , atunci coasta se interpune in dreptul puntilor (fig11.24)
daca segmentele de coasta ( de cala , respective de interpunte ) au aceleasi modul de
rezistenta , atunci coasta trece printer punti ( fig 11.24) ( in acest caz se vor lua masuri
special de etansare a trecerilor ).
Coastele intarite se dispun intre peretii transversali etansi la maximum cinci intervale
intercostale si formeaza, impreuna cu varangele si traversele , cadre care preiau unele
solicitari locale mai mari .
Este indicata folosirea coastelor intarite dupa cum urmeaza :
la navele pentru transportul marfurilor uscate cu L>30 m, in zonele compartimentului
masini si tancurilor de balast sau combustibil din afara dublului fund .
la navele petroliere, petrolier vrachiere si petrolier mineraliere, in orice zona a
corpului , daca distanta dintre peretii transversali etansi ce o delimiteaza depaseste
10m
Coastele intarite sunt continue pe toata inaltimea navei.
Coastele intermediare ( dispuse intre coastele simple ) se utilizeaza , la navele ce
naviga prin zone cu gheturi si la spargatoarele de gheata , cu scopul de a intari structura de
rezistenta a planseelor de bordaj care sunt supuse in aces caz , unor solicitari mai mari.
Coastele au inimi sudate direct pe placa invelisului bordajului , iar in capetele
imbinate cu elementele planseelor de fund ( varange , tabla marginala , longitudinale de
fund)si de de punte ( traverse, semitraverse)prin intermediul guseelor de gurna si respectiv a
bratorilor.De asemenea coastele se imbina si ci stringherii de bordaj , acolo unde acestia
exista.
Osatura longitudinala a planseelor de bordaj prezentate cuprinde stringherii de bordaj.
Elementul de osatura longitudinal care asigura forma si rigiditatea planseului de
bordaj in plan orizontal longitudinal este denumit stringher de bordaj.
Stringherii de bordaj se utilizeaza astfel:
la navele pentru transportul marfurilor uscate obisnuite , cu L> 30m in zonele:
compartimentului masini , picurilor si tancurilor de balast sau combustibil din afara
dublului fund.
la navele pentru transportul marfurilor uscate prevazute cu intarituri pentru gheata , la
petroliere, vrachiere , petroliere vrachiere si petroliere mineraliere, cu bordajul
simplu sau dublu , pe toata lungimea corpului .
De regula , se adopta structura cu stringheri de bordaj la planseele care au valoarea
raportului dintre lungime si inaltime mai mica decat 2.
Stringherii de bordaj se intrerup in dreptul coastelor intarite , respectiv peretilor
transversali etansi .
Stringherul este constituit dintro inima de table avand sudata pe muchia libera o
platbanda ( solutie intalinita la navele cu bordajul simplu )sau numai dintro inima de tabla de
inaltime egala cu cea a coastei intarite (cadru )( solutie intalnita la navele cu bordajul
simplu).Inimile stringherilor de bordaj sunt prevazute cu decupari prin care trec coastele
simple.Stringherii au muchia opusa platbenzii sudata de bordaj si capetele prinse de coastele
intarite sau de peretii transversali etansi prin intermediul unor gusee orizontale.

In varianta constructiva prezentata in fig 11.26 coastele 1si montantii 36, ai peretelui
longitudinal , se intrerup la nivelul stringherului de bordaj inferior 4, respectiv la nivelul
orizontalei inferioare 37, a peretelui longitudinal , si se continua pana la varanga 11 prin
guseele 16,39.Intre stringherii de bordaj 4 si orizontalele 37, ale peretelui longitudinal , se
prevad traversele de legatura 42.

loFig 11.27

fig 11.28

In structura planseelor de bordaj construite in sistem de osatura transversal , coastele

((intarite si simple) reprezinta barele de directie principal, intarite si commune , iar stringherii
de bordaj ( daca exista ) barele de incrucisare.

3.1.1. Plansee de bordaj la mare de transportat marfuri uscate.

In cazul navelor cu mai multe punti care transporta marfuri uscate , exista doua tipuri
de plansee de bordaj si anume : plansee de bordaj inferioare si plansee de bordaj dintre punti.
Planseele de bordaj inferioare sunt marginite de puntea inferioara , fund si peretii
transversali .
Planseele de bordaj dintre punti sunt limitate de doua punti consecutive si peretii
transversali.
Sistemul de constructie al osaturii planseelor de bordaj , la navele de transportat
marfuri uscate ( cu exceptia celor care transporta minereu )este ,in mod obisnuit , de tip
transversal .Alegerea sistemului de osatura transversal se datoreste faptului ca acesta asigura
mai bine rezistenta locala a planseelor de bordaj la actiunea sarcinilor concentrate(socurile
blocurilor de gheata , lovirile de chei in timpul acostarii navei )care intervin in timpul
exploatarii navelor.Acest sisitem de osatura ofera posibilitatea de a se obtine economie de
greutate la navele cu mai multe punti sau platform , deoarece inaltimea planseelor de bordaj ,
in aceasta situatie , este mai mica decat lungimea lor, astfel ca grinzile principale ale
planseului trebuie instalate vertical, deci pe latura mai mica.

3.2. Plansee de bordaj in sistem longitudinal de osatura

Aceste plansee sunt specifice navelor petroliere, vrachiere ,mineraliere, petroliervrachiere si-mineralier- vrachiere , cu L>180 m.De asemenea se recomanda utilizarea lor si la
tipurile de nave amintite mai inainte sau altele , cu L<180 m, care reclama luarea unor masuri
constructive severe privind asigurarea rezistentei longitudinal a corpului.
Mai jos sunt prezentate doua exemple semnificative de plansee de bordaj , unul cu
simplu bordaj (fig 11.27), iar celalat cu dublu bordaj ( fig 11.28). Se disting urmatoarele
component :
1-coasta cadru ( fig 11.27) sau coasta intarita (fig 11.28)
2-stringher de bordaj (diafragma orizontala a bordajului dublu )(fig 11.28)
3-longitudinala de bordaj exterior
4-longitudinala de bordaj interior(fig 11.28)
5-nervura de rigidizare a coastei cadru (fig 11.27) sau a coastei intarite( fig 11.28)
6-invelisul bordajului exterior
7-centura puntii principale
8-invelisul bordajului interior 9 (fig 11.28)
9-varanga cadru ( fig 11.27) sau varanga cu inima (fig 11.28)
10-suport lateral ( carlinga laterala)(fig 11.28)
11- longitudinala de fund
12- longitudinala de dublu fund(fig 11.28)
13-tabla marginala (fig 11.28)
14- longitudinala de gurna
15-nervura de rigidizare a varangei cadru ( fig 11.27) sau a varangei cu inima
(fig11.28)
16-invelisul fundului
17-invelisul gurnei
18-invelisul dublului fund (fig11.28)
19-guseu de gurna (fig 11.28)
20- nervura de rigidizare a guseului de gurna ( fig 11.28)
21-traversa cadru (fig 11.27)sau traversa intarita (fig11.28)
22-longitudinala de punte
23-nervura de rigidizare a traversei cadru( fig 11.27)sau a traversei intarite(fig 11.28)
24- tabla lacrimara a puntii principale
25- invelisul puntii principale
26- guseu de legatura a traversei puntii principale cu bordajul interior (fig11.28)
27- nervura de rigidizare a guseului de legatura (fig 11.28)
Cu aceste elemente planseele de bordaj se afla in contact direct sau se invecineaza..
Osatura transversala a planseelor de bordaj prezentate cuprinde coastele: intarite sau
cadru.Navele ale caror plansee de bordaj sunt construite in sistem de osatura longitudinal au
si plansee de fund (dublu fund), respectiv de punte , construite in acelasi sistem.Coastele
intarite sau cadru se dispun in corespondenta varangelor cu inima si sunt continue pe toata
inaltimea bordului. In cazul simplului bordaj, coasta intarita sau cadru este formata dintro
inima de tabla si o platbanda aplicata pe muchia libera.Cand se foloseste dublu bordaj ,
atunci coasta intarita este formata din inima de tabla.
Inimile coastelor intarite sau cadru sunt prevazute cu decupari pentru trecerea
longitudinalelor de bordaj si cu nervuri de rigidizare.
Coasta cadru se continua la capatul inferior prin vaanga, iar la capatul superior prin
traversa puntii principale formand,impreuna cu acestea , un corp comun.Coasta intarita (

intrebuintata atat la navele cu simplu bordaj cat si la cele cu dublu bordaj) se leaga de
elementele adiacente , apartinand planseului de fund si respectiv pe punte , prin intermediul
guseelor.
Osatura longitudinala a planseelor de bordaj este formata din logitudinalele de bordaj
( exterior si interior , daca este cazul )Uneori , in special la navele cu dublu (fig 11.28)
osaturra longitudinala poate fi intarita cu stringheri de bordaj
Elementul de osatura longitudinal sudat de invelisul bordajului (exterior sau interior )
si a carui inaltime este mai mica decat a stingherului poarta denumirea de longitudinala de
bordaj.
In mod obisnuit , longitudinalele bordajului interior ( daca exista ) sunr dipuse in
corespondenta longitudinalelor bordajului exterior( fig 11.28).
Longitudinalele de bordaj sunt fomate din diferite tipuri de profile ( platbanda cu bulb
, T, cornier cu aripi egale , cornier cu aripi neegale).Ele sunt continue pe toata lungimea
navei. Daca se intrerup in dreptul peretilor transversali etansi , atunci continuitatea
longitudinalelor de bordaj va fi asigurata prin intermediul unor gusee continue ( pentru
edificare) fig 11.17.
In structura planseelor de bordaj construite in sistem de osatura longitudinal,
longitudinalele de bordaj si stringherii (daca exista ) reprezinta barele de directie principala ,
comune si intarite , iar coastele ( intarite sau cadru ) barele de incrucisare.
Invelisul bordajului este constituit din file de tabla , dispuse longitudinal,ale caror
grosimi variaza, pe inaltime , in functie de solicitarile exterioare.Filele de tabla care se
imbina cu invelisul puntilor formeaza elementele de structura denumite centuri Deoerece
centura puntii prrincipale este mai mai indepartata de axa de incovoiere a sectiunii rezistente
,ea este mai groasa decat celelalte table ale invelisului bordajului .Grosimea tablelor ,
maxima in zona centrala a corpului , se reduce treptat spre etremitati.

3.2.1.Plansee de bordaj la petroliere

Planseele de bordaj la navele petroliere cu o singura punte sunt limitate de punte, fund
si peretii transversali.
In functie de conditiile de exploatare si de dimensiunile planseelor de bordaj , se
allege sistemul de osatura cel mai indicat .Sistemul de osatura longitudinal asigura intro mai
mare masura stabilitatea bordajelor , iar sistemul de osatura transversal in cazul petrolierelor
asigura o mai buna rezistenta locala a bordajelor la sarcini concentrate si permite o curatire
mai usoara a tancurilor de incarcare.
La navele petroliere sistemul de osatura al planseelor de bordaj poate fi transversal ,
longitudinal sau mixt.
Din consideratii de rezistenta locala, la unele nave petroliere mari , s a adoptat
sistemul de osatura longitudinal numai pentru partea superioara a bordajelor.De asemenea ,
sistemul de osatura longitudinal este indicat si in cazul in care se fooseste la constructia
corpului otel de inalta rezistenta , cu scopul de a micsora grosimea tablelor bordajelor , deci a
realiza o economie de greutate.
La petrolierele destinate a naviga prin gheturi sparte, este recomandabil sa se aleaga
sistemul de osatura transversal , iar pentru a asigura o mai buna stabilitate a tablelor
bordajelui si a consolida osatura transversal este indicat sa se introduca stringheri de bordaj.
La multe nave petroliere de constuctie recenta s a adoptat sistemul mixt de osatura si
anume :sistem longitudinal pentru punte si fund si sistemul transversal de osatura pentru
bordaje.
In sistemul transversal de osatura , la navele petroliere osatura planseelor de bordaj se
compune din :
-coaste
-stringheri
Coastele sunt formate din corniere cu aripi neegale, platbande cu bulb sau profile T,
ca si in cazul navelor care transporta marfuri uscate
Stringherii de bordaj sunt formati dintro inima de table si dintro platbanda aplicata pe
muchia libera a inimii.Conform prescriptiilor registrului , numarul stringherilor de bordaj si
dispunerea lor pe inaltime se stabilesc in functie de inaltimea de constructie.
In inima stringherului , se prevad decupari, prin care trec coastele de la inceputul
randului.Imbinarea coastelor cu stingherii de bordaj se face direct sau prin intermediul unor
nervuri de rigidizare.Acestea se prevad pe inima stringherului din doua in doua coaste si se
extind pana la platbanda stringherului.

Imbinarea coastelor din planul varange-traverse intarite cu stringherii de bordaj se

face prin gusee care sunt prevazute pe o parte a stingherului de bordaj si se extind pana la
platbanda stringherului (fig 112).
Stringherii de bordaj se prind de peretii transversali sau de stringherii de pe acesti
pereti prin gusee eliminata.
La navele petroliere cu doi pereti longitudinali , stringherii de bordaj se prind de
stringherii peretilor longitudinali cu traverse de legatura , astfel incat dimensiunile
stringherilor de bordaj se pot micsora.
In sistem longitudinal , osatura planseelor de bordaj a petrolierelor este constituita
din:
-longitudinale de bordaj
-coaste intarite
Longitudinalel de bordaj sunt formate , la fel ca si coastele , din cornier cu aripi
neegale, platbande cu bulb , sau profile T.
Coastele intarite sunt formate dintro inimadin tabla si o platbanda aplicata pe muchia
libera a inimii.Acestea se prind de varange si traversele intarite prin gusee.Pe inima coastei
intarite , se prevad din doua in doua longitudinal, nervuri de rigidizare , dispuse in dreptul
longitudinalelor sub forma de platbande si care se extind pana la platbanda coastei.Daca
inaltimea coastei intarite este mai mare de 600 mm nervurile de rigidizare se prevad la fiecare
longitudinala.
La navele petroliere cu doi pereti longitudinali ,imbinarea coastelor intarite cu
montantii intariti ai peretilor longitudinali se face prin traverse de legatura (fig 113).In acest
caz , dimensiunile coastelor intarite pot fi micsorate conform indicatiilor registrului .

Fig 113 Traverse de legatura intre stringherii de bordaj si stringherii de pe peretii

longitudinali :
1-stringher de bordaj
2-stringher de perete
3-traverse de legatura

3.2.2. Plansee de bordaj la mare de transportat marfuri uscate

In cazul navelor care transporta marfuri uscate sistemul de osatura adoptat este cel
transversal.In acest caz , osatura bordajului este compusa din :
-coaste simple
-coaste intarite
-strigheri de bordaj (curenti de bordaj )
Coastele intarite si stringherii de bordaj nu se adopta in toate cazurile , ci numai in
anumite situatii si , in general, cand raportul dintre lungimea planseelor de bordaj si inaltimea
lor este mai mic decat 2.Coastele intarite se adopta numai in compartimentul de masini, la
extremitatile navei si in alte zone in care lucreaza sarcini locale mari .
Stringherii de bordaj se adopta , de asemenea, numai in compartimentul de masini, la
extremitatile navei si in tancurile de lichid sau apa.
In functie de pozitia pe inaltimea navei , coastele simple pot fi :
-Coaste de cala sau de magazine 5( fig 104)care se extind intre guseele de gurna si
puntea inferioara.Acestea fac parte din planseele de bordaj inferioare.
-Coaste de interpunti 6 ( fig 104) care fac parte din planseele de bordaj dintre puntile
situate sub puntea superioara de rezistenta.
-Coaste de suprastructuri 7 (fig104) care se extind de la puntea superioara de
rezistenta pana la puntea suprastructurilor (fig 113 7)
Fig 104 Schema de sectiune transversala pentru o nava cu doua punti si cu
suprastructura centrala :

1-puntea suprastructurii
2-puntea superioara continua
3-puntea inferioara
4-puntea dublului fund
5-coasta de cala

6-coasta de interpunte
7-coasta de suprastructura

Coastele sunf formate din aceleasi profile ca si traversele : corniere cu aripi neegale ,
profile T sau platbanda cu bulb.
Prevederile Registrululu Naval referitoare la structura osaturii planseelor de bordaj , la
navele care transporta marfuri uscate sunt urmatorele :
Distanta intercostala normal in partea de mijloc a navei se determina din formula :

Distanta intercostala la extremitati , trebuie sa nu fie mai mare decat distanta

intercostala la partea de mijloc a navei si trebuie sa nu depaseasca distanta normal dintre
coaste.
Imbinarea intre coastele de cala si structura fundului se face prin gusee de gurna.
In figurile 105 si 106 se indica modul in care face imbinarea la navele cu dublu fund

Fig 105 Imbinarea dintre coasta de

cala si dublul fund cu tabla
marginala inclinata:
1-coasta de cala
2-guseu de gurna
3-tabla marginala

Fig 106 Imbinarea dintre coasta de

cala si dublul fund cu tabla marginala
orizontala
1-coasta de cala
2-guseu de gurna
3-tabla marginala
4-varanga
5-nervuri de rigidizare a varangei

Grosimea guseelor de gurna se ia egala cu grosimea varangelor din zona

respectiva.Inaltimea guseelor de gurna la navele cu dublu fund si cu marginile inclinate se da
in registru in functie de inaltimea de constructie a navei , iar la navele fara dublu fund acesta
trebuie sa fie cel putin egala cu inaltimea varangei in planul diametral.

Guseele de gurna sunt prevazute cu platbande sudate sau sunt flansate pe muchia lor
libera , care se sudeaza pe puntea dublului fund la nave cu inaltimea de constructive mai mare
de 5 m.
La navele cu inaltime de constructie mai mare de 6m, imbinarea intre guseele de
gurna si puntea dublului fund se completeaza cu gusee orizontale pe o lungime de 0.25 L de
la etrava( fig 107_

Fig 107 Imbinarea prin guseu orizontal intre guseul de gurna si puntea dublului fund :
1-guseu de gurna
2-puntea dublului fund
3-guseu orizontal

Imbinarea intre coastele de profil T cu inaltimea inimii mai mare de 100 mm se face
deobicei , prin sudare cap la cap .Coastele se imbina cu traversele prin gusee .In situatiile in
care osatura puntii este de sistem longitudinal , imbinarea intre coaste si punte se face prin
gusee, care se extind pana la longitudinala de punte cea mai apropiata (fig 108)
Fig 108 Imbinarea dintre coasta si punte in cazul cand sistemul de osatura al puntii
este longitudinal:

1-coasta
2-longitudinala de punte
3-guseu de legatura intre coasta si punte

Imbinarea intre capetele inferioare ale coastelor din interpunti si punti se face tot prin gusee
sau alte elemente de legatura , cu aceesi rezistenta ( fig 109).Daca coastele din interpunti sunt egale
, ele trec prin punti sau platform e, iar trecerile trebuie sa fie etansate.
Fig 109 Imbinarea dintre capatul inferior al coastei din interpunte si puntea inferioara:

1-coasta de interpunte
2-coasta de cala
3-puntea inferioara
4-element de legatura intre coasta din interpunte si puntea inferioara
5-traversa puntii inferioare
6-guseu

Imbinarea osaturii planseelor de bordaj la navele de transportat marfuri uscate se face

conform prescriptiilor registrului

3.2.3. Plansee de bordaj la petrolier vrachiere.

Vrachiere - cerinte specifice :
a.
magaziile se proiecteaza ai sa permita transportul diferitelor marfuri solide in
vrac la capacitatea maxima de incarcare
b.
nr suficient de magazii care sa permita transportarea simultana a mai multor
sorturi de marfa
c.
eliminarea peretilor longitudinali si puturilor de alimentare
d.
curatare rapida cu cheltuieli minime
e.
stabilitate in toate variantele

Pt navele L<180 m SCO si pt L>180 m STO

Particularitati constructive:
planseele de fund sunt cu DF in SLO
tk laterale inferioare si plafonul inclinat al acestora in SLO sau STO
planseele de bordaj in STO L<180 m si SLO L>180m
corp cu o punte in SLO
tancuri laterale superioare in SLO
pereti transversali plati sau gofrati
suprastructurile si ruufurile l