Departamentul Design și Tehnologi în Textile și Poligrafie

LUCRARE INDIVIDUALĂ
LA DISCIPLINA: TEHNOLOGII AVANSATE DE FABRICARE ÎN TEXTILE

TEMA: BIOMIMETICA ÎN TEXTILE

Elaborat: studenta grupei DDP-211M

__________________________ Frunze Valentina

Verificat: conf. univ., dr. ANGELA SCRIPCENCO

Chişinău 2022
 INTRODUCERE
Biomimetica sau biomimetismul este imitarea de modele, sisteme și elemente ale naturii
în scopul de a rezolva probleme umane complexe. Termenii de "biomimetică" și
"biomimetism" derivă din greacă veche bios - viata, si mīmēsis - imitație, a imita.
Organismele vii au structuri și materiale evoluate bine adaptate la mediu, de-a lungul
erelor geologice, prin selecție naturală. Biomimetica a dat naștere la noi tehnologii inspirate
de soluții biologice atât la nivel macro cât și la nivel nano. Oamenii s-au uitat la natură
pentru a găsi răspunsuri la problemele existenței noastre.
Biomimetica  a fost inventată de către biofizicianul american Otto Schmitt în anii 1950.
Există trei elemente de bază în biomimetică
 Model
 Măsură
 Minte
Oamenii de știință au început să lucreze pentru a crea modele unice și perfecte, având la
bază aceste trei elemete. Pe parcursul studiilor și cercetărilor, ei, s-au preocupat de
dezvoltarea de noi sisteme, folosind materii prime care există în natura. Potrivit filosofului
antic Aristotel și Platon, mimesis (imitația, emularea) este o regulă de bază a actului de
creație artistică și înseamnă re-prezentarea naturii.
Începând cu anii 1990, designerii care au încercat să imiteze și să învețe din natură în
așa m,od asimilând conceptul de biomimetică. În mod similar, „biomimetic”,
„biyomimesis”, „biyognosis” și „bionic” sunt de asemenea folosite că imitarea naturii și
învățarea din natură în diferite discipline. J. Benyus a adus aceste concepte pe ordinea de zi
din nou în cartea sa „Biomimicry” în 1998. El a oferit informații despre inspirația din natură
și despre învățarea acestor moduri. El a atras atenția asupra necesității de a lucra împreună,
oamenii din diferite ramuri ale științei și a identificat biomimetismul ca un nou candidat la
știință.
Există multe motive pentru care oamenii imite natura. Unele dintre aceste motive sunt:
să fie durabil, să fie regenerabil, este materie primă colectate din natură, estetică și
naturală, productivitatea este ridicată, reciclabile etc. Aceste avantaje importante ale
biomimeticii sunt utilizate în prezent și în viitorul pentru a îmbunătății și a dezvolta mai
departe aceastăă latură a științei.
 ZONE DE LUCRU BIOMOMETICĂ
În natură, multe materiale sunt în prezent cu structură necunoscută. Analiza utilizării
acestor materiale în studii reprezintă unul dintre principiile de bază ale biomimeticii.
Aceste materiale au durabilitate, flexibilitate, estetică, ușurință, regenerare etc. De
exemplu, coaja unei scoici marine „Abalone”, care este mai durabilă decât ceramica
produsă cu tehnologia actuală sau adezivul din midii ce poate oferi caracteristici de
protecție sub apă. Aceste caracteristici sunt planificate pentru a fi utilizate și în tehnologia
și designul actual.
Există multe substanțe chimice nocive în procesele industriale. Acestea de asemenea
necesită de temperatură și presiune ridicată în mediul de lucru. În schimb, în natură,
acestea pot fi fabricate fără a dăuna mediului înconjurător. Materiale pe care oamenii le
utilizează dese ori ajung la stadiile de a fi ne-utilizabile, dar, natura are capacitatea de a se
repara singură și cel mai cunoscut exemplu sunt scoicile de midii. Recent, cornul de rinocer
a fost investigat în domeniul materialului. Cornul de rinocer se repara singur si are o
structura durabila. Oamenii de știință au intensificat recent cercetările despre polimeri și
materiale reînnoite.
Compozitele sunt formate din două sau mai multe materiale solide. Acest amestec este
superior. Constă din mai multe materiale compozite în natură. De exemplu, fibra de sticlă
este un compozit artificial. Se folosește în multe materiale sportive și este obținut dintr-un
amestec de polimer și fibre de sticlă. Această structură este durabilă și flexibilă. Pielea de
crocodil și fibra de sticlă sunt aceleași materiale de structură. Un țesut care a compus fibre
proteice koleja se află în spatele crocodilului. În acest fel putem deduce că ambele au
aceeași caracteristică. Uleiul de balenă este, de asemenea, un alt material important. Este
alcătuit dintr-un material flexibil, cum ar fi fibrele de cauciuc și koleja, care sunt ca o rețea
de interblocare și utilizat în prezent în producția de materiale sintetice. Compozitele care se
compun din grafit si fibra de carbon reprezintă una dintre cele mai importante cercetari din
ultimul deceniu. În funcție de efectele fizice sau chimice, suprafața oricăror materiale
poate fi deteriorată cu timpul. De aceea, s-a recurs la metode diferite pentru a evita
deteriorarea. Plantele au fost o sursă de inspirație pentru oamenii de știință. Acestea se
protejează de mediu înconjurător prin secretarea de substanțe chimice și oferă un domeniu
larg de utilizare de la industria construcțiilor până la industria parfumurilor. Ca
exemplu, planta de Lotus. Deși aceasta planta creste in medii contaminate, suprafața
rămâne curata în orice moment. Când plouă, ei împing murdăria în anumite puncte cu
frunzele și îndepărtează murdăria. În urma observării acestor capacități au create țesături
care resping lichide, inspirate din plante.

EXEMPLE DE APLICARE BIOMIMETICĂ

În sport secundele și milisecundele sunt importante. Rezistența la frecare a apei pe forma
corpului este un factor foarte important, în special în sportul de înot. Costumele de baie acoperă
un loc larg la înotător. O nouă aplicație de riblets a apărut în costumul de baie de competiție
Strush SR®, comercializat de Arena North America, Englewood, Colorado. Arena, care este
furnizorul oficial de îmbrăcăminte al Federației de Triatlon din SUA, comitetul național de
organizare al triatlonului, a combinat tehnologia Langley Riblet cu inovațiile dezvoltate de
companie pentru a produce un costum de baie care, spune Arena, „a fost testat pentru a fi de 10
la Cu 15 la sută mai rapid decât orice alt costum de baie de clasă mondială.”. Se foloseste o
nervura din silicon in zonele costumului de baie (piept si fese) supuse cele mai mari turbulente in
apa, reducand rezistenta hidrodinamica. Pe lângă nervuri, Arena folosește microfibre și
tratamente speciale pentru a reduce cantitatea de apă absorbită de costum. Aceste caracteristic au
fost inspurate de la rechin, mai specific din partea superioară a pielei de rechin. Prin urmare,
rezistența la înot scade. Acest lucru este cunoscut sub numele de „efectul Ribblet”.

Figura 1:Structura Galapagosului Rechini

Cameleonii se adaptează foarte repede la locația lor și capătă culoarea mediului. Sub
culoarea pielii celulele cresc în dimensiune și se adaptează rapid la schimbarea locului.
Rochia care își schimbă culoarea și modelul, pantofii și gențile sunt concepute în Statele
Unite. În aceste modele, materialele din silicon cu o instalație de electroni sunt transformate
în culoarea dorită. Schimbarea culorii este asigurată prin specificarea codului de culoare
dorit. Se folosesc circuite electronice. Acest eveniment are loc în câteva secunde.
 Dioxidul de carbon este considerat una dintre cele mai periculoase otravă. Cu toate
acestea, această condiție nu se aplică plantelor. Geoff Coates de la Universitatea Cornell
obține policarbonat făcând un catalizator de CO2 și lanțuri lungi de amidon și glucoză ce
rezultă în materiale plastice de bioconversie folosind CO2.
Șopârla Gecko se cațără rapid pe pereți, se lipește de tavan și merge ușor aici. Ea produce
o forță de lipire de 600 de ori mai mare decât forța de frecare cu picioarele lor.
Caracteristicile șopârlei pot fi folosit pentru a obține o aderență mai bună a anvelopelor
auto. De asemnea poate fi utilizat ca un adeziv foarte bun și putenic.

Fig
ura 2:Structura schematică a Tokay Gecko
Există o mulțime de tipuri de insecte implicate în producția de mătase în natură.
Proprietățile produse ale mătăsii diferă unele de altele. Potrivit oamenilor de știință,
pânza de păianjen este unul dintre cele mai puternice materiale de pe pământ. Mătasea
produsă de păianjen are un diametru care este mai mic de o miime de milimetru și este de
cinci ori mai rezistentă decât oțelul de aceeași grosime. Se poate întinde până la patru ori de
la lungimea proprie. Greutatea sa ușoară atrage atenția. Metodele de producție de mătase
ale păianjenilor au fost sursa de inspirație pentru mașinile textile. Structura chimică a
păianjenului prin imitare sunt produse o mulțime de materiale, cum ar fi centuri de
siguranță flexibile, cusături puternice, ață chirurgicală, țesături antiglonț, etc. Mătasea de
păianjen are capacitatea de a transmite căldura mai bine decât celelalte materiale din lume.
 Figura 3:Biomimetica pînzei de paiangen
Faber Futures este o companie din Marea Britanie care a dezvoltat o nouă metodă de vopsire

a țesăturilor și de protejare a mediului. Folosind bacterii și un proces de fermentație, ele pot

crea coloranți care nu se estompează în timp. Cel mai important, procesul s-a dovedit că

folosește de până la 500 de ori mai puțină apă decât metodele convenționale de vopsire –

făcând întregul proces extrem de durabil.

Figura 4: Bacteriile pentru a crea culori

Bolt Threads este o companie care a fost inspirată de natură pentru a crea materiale durabile.

Una dintre creațiile lor este un nou tip de piele numit Mylo. Inspirată de miceliu, rețeaua de

celule sub formă de fir care alcătuiesc ciupercile, compania a inventat un material extrem de

durabil, care este biodegradabil și este un înlocuitor valid pentru pielea sintetică.
 Figura 5: Piele din ciuperci

Nikwax este o companie care a început cu studiul naturii și a creat țesături care îi fac pe

oameni mai confortabili și protejați atunci când sunt în aer liber. De exemplu, Nikwax

Waterproof este o țesătură care imită blana animală. Țesătura protejează de ploaie, condens

și transpirație, respingând apa din corp exact așa cum o face blana.

Figura 6 Materiale impermeabile care imită lumea animală

Salvatore Ferragamo Această celebră casă de modă a creat recent o linie de îmbrăcăminte

folosind țesături Orange Fiber. Orange Fiber este o companie startup care produce țesături

extrem de durabile din subproduse din suc de citrice. Folosind o idee din deșeurile

portocalii, compania a brevetat o nouă țesătură formată dintr-un fir de celuloză asemănător
mătăsii. Salvatore Ferragamo are „Pasiune responsabilă”, așa cum spune motto-ul său, și

reflectă angajamentul față de un design inovator și durabil. Folosirea fibrelor din portocale a

fost o alegere excelentă pentru ei, deoarece încearcă să trăiască după acest motto.

Figura 7: Țesături Orange Fiber

Alga Life este o firmă româno-israeliană care reprezintă un exemplu remarcabil al modului

în care biomimetismul poate fi aplicat pentru a proteja atât mediul, cât şi sănătatea

consumatorilor. Compania produce ţesături şi vopsele din alge folosind un sistem zero

deşeuri. Pentru a creşte ţesăturile din alge, sunt necesare doar apă şi soare, generând o

scădere dramatică a consumului de energie şi a poluării. În plus, ţesătura de alge hrăneşte

pielea pe măsură ce utilizatorii o poartă, iar vopselele sunt complet lipsite de substanţe

chimice şi alergene.
 Figura 8: Fibre din alge

CONCLUZII
Biomimetica aduce lumii o nouă înțelegere: „A nu învăța despre natură, este necesar să înveți din
natură pentru inovare”. Această nouă abordare ne schimbă viziunea asupra naturii și designului.
Natura are multe tehnologii și sistemele naturale pot fi aplicate în multe industrii. O mulțime de
exemple sunt prezentate în viața noastră de zi cu zi. Interacțiunea dintre natură-om și previziunile
viitoare au încercat să înțeleagă și să editeze conceptul de biomimesis într-o disciplină.
În contextul dezvoltării în toate domeniile, inclusiv cel al industriei modei, putem spune cu
certitudine că biomimetica este un domeniu de viitor, sustenabil care ne va permite să mimăm
natura, să creăm sustenabilitate și să ne dezvoltăm industria în continuare.

BIBLIOGRAFIE:
1. Mustafa Oğuz GÖK, Banu Hatice GÜRCÜM, BIOMIMETIC IN TEXTILE DESIGN
AND NEW TRENDS file:///C:/Users/User/Downloads/MustafaoguzGok_English1.pdf
2. Leslie Eadie and Tushar K. Ghosh, Biomimicry in textiles: past, present and potential. An
overview, Department of Textile Engineering, Chemistry and Science, North Carolina
State University, Raleigh, NC 27695, USA
file:///C:/Users/User/Downloads/Biomimicry_in_textiles_Past_present_and_potential_.pd
3. MARKUS MILWICH, THOMAS SPECK, OLGA SPECK, THOMAS STEGMAIER,
AND HEINRICH PLANCK, BIOMIMETICS AND TECHNICAL TEXTILES:
SOLVING ENGINEERING PROBLEMS WITH THE HELP OF NATURE’S
WISDOM, Institute of Textile Technology and Process Engineering (ITV) Denkendorf,
 Koerschtalstrass Germany, file:///C:/Users/User/Downloads/ajb.93.10.1455.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Biomimetic%C4%83