REGLEMENTARI PENTRU REVIZIA, INTRETINEREA CURENTA SI REPARATIA PERIODICA A PODURILOR DIN BETON, BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT SI A PODURILOR

STRUCTURI MIXTE

Revizia podurilor de cale ferat CAPITOLUL I

Generaliti Art. 1. - (1) Podurile de cale ferat, sunt lucrri de art care au un rol important n cadrul infrastructurii feroviare i n funcionarea acesteia n depline condiii de siguran. (2) Meninerea acestor lucrri de art n parametrii normali de funcionare, constituie o obligaie permanent a gestionarului infrastructurii feroviare. Art. 2. - (1) Urmrirea comportrii n exploatare a lucrrilor de art, respectiv a podurilor de cale ferat, trebuie s fie o activitate sistematic de monitorizare a strii tehnice a acestora, culegere de date, prelucrare i interpretare a datelor respective, n vederea stabilirii, dac este necesar, a lucrrilor de intervenie i a condiiilor de circulaie a trenurilor. (2) Urmrirea comportrii n exploatare a podurilor de cale ferat i efectuarea interveniilor n timp, reprezint aciuni distincte i complementare n cadrul activitii de ntreinere a podurilor de cale ferat. (3) Aceste activiti sunt realizate de gestionarul infrastructurii feroviare, cu personal propriu de specialitate i/sau cu ageni economici specializai n domeniu, autorizai de Autoritatea Feroviar Romn AFER, pe baz de contract. Art. 3. - (1) Evaluarea strii tehnice a podurilor de cale ferat, se efectueaz n vederea meninerii acestora n exploatare n condiii de siguran i de satisfacere a cerinelor de rezisten, stabilitate i durabilitate, sub influena condiiilor de exploatare i a aciunii agenilor de mediu. (2) Evaluarea strii tehnice a podurilor de cale ferat, reprezint obiectivul activitii de urmrire a comportrii n exploatare, desfurat de ctre atelierele de poduri regionale i secia de poduri n cazul podurilor dunrene. Art. 4 (1) Prezentele instruciuni se aplic n activitatea de exploatare i ntreinere a podurilor de cale ferat normal aparinnd infrastructurii feroviare interoperabile precum i a podurilor aparinnd infrastructurii feroviare neinteroperabile, indiferent de gestionarul sau proprietarul infrastructurii feroviare respective. (2) Gestionarul infrastructurii feroviare interoperabile sau al infrastructurii feroviare neinteroperabile trebuie s fie astfel organizat nct administrarea i ntreinerea infrastructurii feroviare, respectiv a podurilor de cale ferat s asigure condiii de calitate i de siguran a circulaiei trenurilor. CAP.II PODURI CU STRUCTURI MIXTE SI PODURI CU CONLUCRARE PODURI MIXTE, CALE JOS SI CUVA DE BALAST 1. Alcatuire constructiva tablier metalic cu cale jos si cuva din beton armat cu antretoaze metalice inglobate in beton, care sustine patul de balast al liniei cf. 2. Calea pe podurile de cale ferata cu suprastructuri mixte este asezata pe un strat de balast de min. 30 cm sub talpa traversei. Se folosesc traverse de beton armat, asigura continuitatea liniei cf pe pod, se pot executa lucrari cu masinile grele de cale fara intreruperea liniei. 3. Dala poate fi: - din beton armat, cu o grosime minima de 20 cm - dale monolite, cu armare suplimentara pentru preluarea eforturilor produse de contractia betonului si de diferentele de temperatura 4. dale prefabricate, se executa numai cu rosturi transversale, transmiterea eforturilor la rosturi 5. sunt calculate la convoi T 8,5.
2

CAP. III - PODURI DIN BETON, BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT Caracteristicile generale ale betonului, ca material artificial de constructie,cu o proiectare optimala, asigura in general conditii excelente de durabilitate si fiabilitate a constructiilor de beton, beton armat si beton precomprimat pe durata exploatarii. O constructie de beton, beton armat sau beton precomprimat bine conceputa si bine executata atat din punct de vedere a materialelor folosite, a solutiilor alese, a tehnologiilor de executie nu necesita decat lucrari de intretinere si reparatii curente de mica amploare. In general, defectiunile care apar la constructiile de beton, beton armat sau beton precomprimat in perioada de garantie a lucrarii, se datoreaza in marea majoritate unor cauze subiective, legate de executie si de severitatea controlului de calitate din partea beneficiarului. Pot apare: A.Defectiuni din executie Cauze: - vicii ascunse legate de calitatea materialelor folosite ( din lipsa de control de calitate pe faze si receptii ); - vicii ascunse legate de punerea in opera a materialelor si prefabricatelor ( tot din lipsa de control de calitate pe faze si receptii ); - defecte legate de acceptarea in lucrare a unor elemente de constructii sau prefabricate ce au depasit tolerantele geometrice admise, ca dimensiuni sau pozitionare ( din lipsa de control de calitate pe faze ); - defecte legate de aplicarea necorespunzatoare a unor tehnologii speciale, la lucrari ascunse ( ex. tensionarile, injectarile la betoane precomprimate ) aceeasi cauza ca mai sus; - defecte, lipsuri sau vicii, aparente sau ascunse dar depistabile prin metode obisnuite, sau prin examinare nedistructiva, care nu au fost sesizate nici pe parcursul executiei nici la receptie din motive subiective ( superficialiatate in urmarirea lucrarilor sau incompetenta personalului de executie sau urmarire ); B.Defectiuni in exploatare Cauze: - suprasolicitari din exploatare; - atacul suprafetelor si a materialelor de catre agenti exteriori ai mediului; - calamitati si cauze extraordinare; - neantretinerea periodica. Din acestea, ponderea defectelor legate de intretinerea directa este mica, intrucat un pod de beton, beton armat sau beton precomprimat, bine executat nu necesita lucrari speciale sau de amploare de intretinere. Intretinerea la un pod din beton se refera de obicei la: - intretinerea lucrarilor din albia podului; - intretinerea caii si a balastarii acesteia; - intretineri de mica anvergura la etansari, rosturi, sape, hidroizolatii, etc.; - intretinerea aparatelor de reazem. OBS. Direct pentru elementele de rezistenta ale suprastructurilor din beton nu se fac lucrari de intretinere, ci numai de intretinere ale lucrarilor conexe sau de etansare, rezemare, a caror neexecutare poate conduce la defectiuni ale elementelor de rezistenta. Urmarirea starii tehnice a podurilor din beton, beton armat, beton precomprimat examinari cu periodicitate sporita, care asigura descoperirea operativa si luarea imediata de masuri la cale, grinzile caii si elementele principale;
3

verificari cu periodicitate medie lunara sau chenzinala, asigura descoperirea operativa si luarea imediata de masuri la cale, grinzile caii, elemente principale; - control aprofundat anual, cu verificarea in totalitate a elementelor podului, cu notificarea defectelor, a starii tehnice si interpretarea acestora, cu stabilirea gradului de reparare, consolidare; controale ale organelor ierarhice superioare, ce pot completa constatarile si notificarile de mai sus; - expertize constand in control nedistructiv si incercari functionale care adancesca controlul aprofundat, stabilesc elemente cantitative de comparatie cu normele in vigoare, gradul real de priculozitate a constatarilor facute cu metodele uzuale ( vizuale sau cu aparatura simpla ). Metode de revizie a podurilor de beton, beton armat si beton precomprimat a) Metode vizuale metode apreciative bazate pe experienta si calificarea celui ce le efectueaza. Metoda consta in: - examinarea atenta, element cu element, a intregului pod si inregistrarea constatarilor in fisa de diagnoza. b) Metode vizuale aditionale de inregistare a defectelor permit completarea constatarilor inregistrate in fisele de diagnoza, cu inregistarri instantanee ce se pot apoi vizualiza si compara cu alte inregistrari mai vechi, pentru compararea defectelor in timp si stabilirea modului lor de dezvoltare si evolutie, ceea ce permite stabilirea periculozitatii lor. Se folosesc: - metode fotografice; - meteode stereofotografice; - metode cinematografice; - metode videomagnetoscopice. b) Metode nedistructive de examinare instrumentala metode de determinare a unor caracteristici fizico-mecanice a materialelor sau starea acestora de executie si conservare, prin masurarea in general a marimii fizice. Exista 4 grupe de metode nedistructive: - metode acustice si ultrasonice ( de impuls, de rezonanta ); - metode mecanice ( de duritate, de suprafata, de recul, de amprenta ); - metode atomice ( de atenuare, de reactie ); - metode electrice si magnetoelectrice ( electrice, de inductie ); - metode mixte combinate. c) Metode semidistructive de control metode de control pe esantioane, corpuri de proba sau pe elemente intregi din constructie, care se incearca in laborator in mod distructiv, iar pentreu constructie, la locul de extragere trebuie luate masuri de consolidare locala sau reparare. Se folosesc: - metoda extragerii de probe pentru analize ( chimice de compozitie, de rezistenta sau microscopice ); - metoda carotajului extragere de probe tip carote de diferite diametre; - metoda combinata de adancime pentru determinarea grosimii straturilor degradate de beton; - metoda impuscarii de bolturi cu masurarea adancimii de patrundere si a fortei de smulgere a acestora. d) Metode de control si incercari functionale pentru determinarea starilor reale de deformatii, efort sau vibratii sunt metode tensiometrice de diferite tipuri si metode de masurare a deformatiilor generale, precum si metode de masurare a vibratiilor.
4

Se aplica in laborator sau in situ in conditiile: - incercari in laborator pe modele special confectionate sau pe elemente extrase din structura pentru expertiza; - incercari in situ prin incarcare directa cu sarcini utile de exploatare sau similare. Revizia podurilor de beton, beton armat si beton precomprimat - conform Instructiei nr.305 de catre personalul prevazut cu sarcini de revizie a podurilor de cale ferata; - revizii periodica facute de personal specializat si autorizat - revizii la ordin sau din proprie initiativa. Revizii periodice facute de personal specializat si autorizat Se executa semestrial, de preferinta anual, Interpretarea datelor furnizate in urma reviziei amanuntie, se face de catre Servicul LAT Regional, pe baza catalogului de defecte. CAP. IV - TABLIERE MIXTE CU CONLUCRARE OTEL - BETON Tablierele mixte cu conlucrare otel beton, pot preantampina in cea mai mare masura fenomenele de instabilitate datorita solicitarii partii metalice cu preponderenta la eforturi unitare normale de intindere. Datorita sporului insemnat al rigiditatii unui element mixt fata de unul similar metalic si datorita reducerii inaltimii de constructie este posibila utilizarea otelurilor superioare pentru realizarea intregii grinzi metalice sau numai pentru talpa intinsa a acesteia, ceea ce conduce la reducerea costurilor intregii constructii. Aceste structuri utilizeaza rational materialele componente, otelul fiind dispus mai ales in zona intinsa, iar betonul in zona comprimata a sectiunii transversale, inlocuind otelul, care prezinta fenomene de instabilitate ce pot fi evitate astfel in cea mai mare masura. Dala de beton, pe langa rolul functional si de distributie transversala a incarcarilor, participa si la preluarea eforturilor in sens longitudinal, permitand utilizarea dalei cu maxima eficienta si creandu-se o stare de eforturi plana favorabila comportarii dalei si in sens transversal. Pentru asigurarea conlucrarii intre cele doua materiale apare fata de structurile metalice un important spor de rigiditate, care conduce la reducerea inaltimii de constructie. Coeficientul global de siguranta pentru aceste structuri este mai ridicat, prezentand insemnate rezerve ale capacitatii portante. La structurile mixte este necesara prevederea unor elemente de legatura macanica cu rol de preluare a fortelor de lunecare dintre cele doua parti distincte ale structurii si de impiedicare a tendintei de ridicare a dalei datorita rigiditatii mult diferite a elementelor ce compun sectiunea mixta. La structurile mixte la care dala de beton este prefabricata, aderenta este redusa la zero, ceea ce inseamna ca elementelor de legatura le revine un rol foarte important. Elementele de legatura sunt solicitate de eforturi de lunecare si preiau solicitarile din deformatiile impuse ale structurilor mixte. Elementele de legatura se clasifica in doua categorii - elemente de legatura elastice, care permit lunecari elastice reduse ca valoare; - elemente de legatura rigide, care asigura interactiunea totala dintre dala de beton si grinda metalica. Elemente de legatura elastice - elemente de legatura din bara spirala; - elemente de legatura din bare inclinate; - elemente de legatura din bare cu bucla; - elemente de legatura din dornuri cu sau fara spirala; - elemente de legatura din profile laminate U, I, corniere sau otel lat. Elemente de legatura rigide - diblurile;
5

suruburi de inalta rezistenta pretensionate; incleierea si precomprimarea transversala; Elementele de legatura rigide asigura un coeficient de siguranta superior elementelor de legatura elastice. Defecte cauze 1. Depasirea eforturilor capabile ale elementelor de legatura conduce la lunecarea dalei de beton, fisurarea ei si reducerea conlucrarii. In dreptul elementelor de legatura spre reazeme pot apare fisuri inclinate la cca.45 0 . Concomitent se poate produce pierderea stabilitatii locale a inimilor si talpilor superioare din dreptul elementelor de legatura. 2. Procentul de armare prea redus conduce la fisurarea longitudinala a dalei dintre elementele de legatura, ceea ce arata forfecarea in sens longitudinal a dalei. La trepte superioare de incarcare poate apare pierderea stabilitatii locale a talpilor superioare si a inimilor. Pentru eliminarea efectului de fisurare in lung a dalei se recomanda utilizarea unui procent de armare mai mare. 3. Punctul vulnerabil al acestor structuri este legatura dintre dala de beton si grinda metalica. Orice subdimensionare a elementelor de legatura influienteaza nefavorabil comportarea in ansamblu a structurii. Cele mai recomandabile elemente de legatura sunt cele rigide de tipul consolelor scurte realizate din profile I. 4. Nu este neaparat necesara asigurarea continutatii armaturilor longitudinale de repartitie. 5. O atentie deosebita trebuie acordata monolitizarilor, se recomanda utilizarea cimenturilor cu contractii reduse, marca betonului folosit la monolitizare trebuie sa fie acelasi cu marca betonului dalelor.. Suprafetele din dreptul monolitizarilor trebuie prelucrate cu grija. Se recomanda prelucrarea cu perii de sarma a suprafetelor de beton si udarea abundenta a dalelor prefabricate in dreptul decupajelor si degresarea otelului din dreptul monolitizarilor. Nu este indicata grunduirea sau vopsirea partii metalice din dreptul monolitizarilor. 6. O atentie deosebita trebuie acordata cordonului de sudura dintre inima si talpa superioara, defectele la cordoanele de sudura pot conduce la pierderea stabilitatii locale a talpii si a inimii din dreptul defectului. Capacitatea portanta Tablierele cu conlucrare, sunt calculate pentru convoi P 10. Cap.V EVIDENTA PODURILOR, DOCUMENTATII, RESPONSABILITATI 5.1 - Obligatiile gestionarului evaluarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor; pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar; asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice; efectuarea dupa caz, de lucrari de reconstructie, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii 10 / 1995 privind calitatea in constructii; asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale; asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare; 6

mentinerea pe intreaga durata de existenta a unor constructii de o calitate corespunzatoare, precum si indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate pe baza Legii 10 /1995; urmarirea comportarii in exploatare a constructilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinareadirecta sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor; 5.2 Evidenta podurilor Pentru fiecare pod ( podet ) in evidentele Regionalelor de Cai Ferate trebuie sa existe: fisa podului completata conform Instructiunilor ; schitele podului ( sectiuni, vedere in plan, etc. ) ; anexa la fisa podului completata conform Instructiunilor. Aceste evidente trebuie sa existe la: districtul de linii numai pentru podurile de pe raza sa de activitate, la districtul de poduri al Sectiei L, la Sectia L, la Divizia Linii Serviciul LAT, la Directia de Linii Serviciul LAT. Cartea tehnica a constructiei intocmita si tinuta la zi conform Normativului C167 / 1972, in arhiva sectiei L. CAP.VI. OBLIGAIILE PERSONALULUI ARTM 6.1. Dispoziii generale 6.1.1. Revizia tehnic amnunit se execut de ctre personalul specializat si autorizat. 6.1.2.Revizia tehnic amnunit se face conform programului annual rezultat din programul de perspectiv (Anexa II.8. 6.1.3.Stabilirea lucrrilor ce vor fi executate ca urmare a reviziei amnunite se va face mpreun cu secia L pe raza creia se afl podul. 6.1.4.ntocmirea documentaiei tehnice pentru revizia amnunit, reparaie i revopsire se face pe baza documentaiei primite de la secia L (fi pod, schi, anex). 6.1.5.Fondurile necesare executrii lucrrilor vor fi asigurate n baza propunerilor sectiei L i aprobat de divizia linii. 6.2.Obiectivele activitii de revizie tehnic amnunit 6.2.1.Revizia tehnic amnunit cuprinde urmtoarele lucrri : a) executarea reviziei; b) menionarea defectelor; c) remedierea defectelor permise; d) recepia lucrrii; e) ntocmirea memoriului de revizie; f) executarea lucrrii 6.3. Organizarea activitii de revizie tehnic amnunit 6.3.1.Schelele ce se utilizeaz la lucrrile de revizie tehnic i reparaie sunt din dotare proprie fie proiectate de institute de specialitate. n ambele cazuri acestea trebuie s respecte Normele de Protecia Muncii i se vor monta astfel ca s asigure circulaia pe CF i a vehiculelor rutiere la pasajele denivelate. 6.3.2.Lucrrile existente se consemneaz n carnetul de antier pentru fiecare pod n parte n care se va nscrie obligatoriu : data, locul lucrrilor i natura acestora, deschiderea, schiele i datele cerute la ntocmirea memoriului de revizie. 6.3.3.Registrul de antier va cuprinde datele necesare ntocmirii memoriului tehnic de revizie (schia podului cu localizarea defectelor constatate, constatri privind starea tehnic a podului, alte date necesare). Schia podului va cuprinde : - elevaia stnga dreapta cu numerotarea nodurilor n sensul km.; - plan cu numerotarea traverselor i a panourilor n sensul km; - detaliile eventualelor defecte constatate.
7

6.3.4.Personalul specializat si autorizat pentru revizia podurilor colaboreaz cu districtele de poduri de la seciile L, care au obligaia s sprijine activitaztea personalului de la ateliere n efectuarea reviziei tehnice amnunite, depistarea defectelor, repararea acestora precum i executarea lucrrilor de remediere a defectelor la cale, infrastructura i albie, asigurarea nchiderilor de linie necesare, dotri cu utilaje unde este cazul, etc. 6.4.Sarcinile personalului specializat si autorizat pentru revizia podurilor pe timpul executrii reviziei tehnice amnunite 6.4.1.eful punctului de lucru 6.4.1.1.Conduce activitatea de revizie amnunit la podurile programate. nainte de nceperea reviziei fiecrui pod convoac la faa locului eful districtului de linie, eful districtului de poduri i inginerul responsabil cu probleme de poduri din cadrul seciei L beneficiare. Constatrile privind calea pe pod, reazemele, infrastructurile, lucrrile de aprri i albia se vor meniona ntr-un proces verbal care se consemneaz n registrul de antier. Prin procesul verbal se vor stabili deficienele, msurile de remediere, termene, executani. 6.4.1.2.n cadrul reviziei amnunite urmrete : a.1. modul de comportare a elementelor consolidate anterior; a.2.apariia unor deformaii permanente la elementele podului; a.3.fisuri la poduri: a.4.apariia vibraiilor, a deformaiilor sub sarcin (la trecerea trenurilor). b) nscrierile din carnetul de antier: - data; - locul (km) lucrrii executate; - schie ntocmite la faa locului cu concursul organelor din seciile L. - lucrrile necesare pentru remedierea defectelor localizate pe deschideri, numerotarea respectnd sensul km.; d)remedierea tuturor defectelor constatate pentru care ntocmete documentaia tehnic i o pred adjunctului su care va conduce direct ntreaga aciune de reparaie; e)obinerea aprobrilor pentru nchideri de linii i restricii de vitez n vederea executrii lucrrilor; f)execuia lucrrilor de reparaii ce nu necesit aprobri pentru soluiile de remediere. g)obinerea aprobrilor pentru soluiile de remediere a defectelor i execuarea reparaiilor; 6.4.1.3.Face constatri, cerceteaz cauzele, ia msuri de reparaie a defectelor aprute pe timpul exploatrii la poduri. 6.4.1.5.Verific i rspunde de respectarea tehnologiei de lucru precum i de calitatea lucrrilor efectuate de personalul din subordine . 6.4.1.6.Rspunde de organizarea lucrrilor de revizie amnunit (cazare, transport, dotare tehnic material, echipament de protecie, etc.). 6.4.1.7.Constatrile i dispoziiile se nscriu n carnetul de antier. CAP. VII. - MEMORIU DE REVIZIE TEHNICA La podurile de beton precomprimat si la cele cu structura mixta sau cu conlucrare ARTM va intocmi memorii tehnice de revizie similare cu cele de la tabliere metalice. 7.1. Intocmirea memoriilor 7.1.1- Pentru consemnarea rezultatelor reviziilor periodice, a releveelor etc. se vor intocmi memorii ale podului revizuit, in care se vor trece toate constatarile facute si reparatiile executate cu ocazia reviziei, precum si diferite semnalari prevazute in aceasata instructie, sau facute din proprie initiativa a inginerilor. 7.1.2- Memoriul de revizie se va intocmi de catre Seful ARTM pe baza datelor din evidenta tehnica a podurilor de la Sectiile L cat si din evidentele ARTM, unde sunt consemnate toate
8

defectele constatate, evolutia lor, reparatiile executate si orice alte observatii facute in timpul exploatarii cat si pe baza datelor extrase din registrul de santier. Reparatiile efectuate dupa intocmirea memoriului vor fi consemnate ulterior. 7.1.3 -Memoriul de revizie se va intocmi separat pentru fiecare pod sau podet revizuit, indiferent de deschiderea lui. Un exemplar din memoriul de revizie se va inainta de Sectia L pe raza careia se gaseste podul ( podetul ) urmand a fi anexat de gestionarul mijlocului fix la Cartea Tehnica a Constructiei. 7.1.4 -Memoriul de revizie se va intocmi si redacta conform Anexelor.dintre care se vor completa numai cele corespunzatoare situatiei constatate. 7.1.5 -Memoriile de revizie se intocmesc in 3 ( trei ) exemplare: - un exemplar la Districtul de Poduri; - un exemplar la Sectia L proprietara a podului ( podetului ); - un exemplar la Divizia Linii Serviciul L.A.T. pentru a fi anexat la evidenta podurilor. Toate exemplarele vor fi trimise la Divizia Linii serviciul L.A.T. pentru verificare si aprobare. Eventualele completari sau modificari rezultate din verificarile efectuate de Divizia Linii vor fi consemnate in toate cele trei exemplare ale memoriului. 7.2. Raportarea datelor asupra defectelor constatate 7.2.1 Se vor trece in memoriul podului toate constatarile facute la revizia tehnica amanuntita precum si date asupra reparatiilor executate. Cand la un anumit pod nu s-au facut anumite constatari sau nu s-au efectuat reparatii, coloanele din Anexelenu vor fi completate. 7.2.2 In general, raportarea reviziei tehnice amanuntite va cuprinde: a) Defectele constatate si inlaturarea imediata de personal specializat si autorizat. lor. Inregistrarea defectelor in memoriu se va face prin intermediul unor schite cu toate dimensiunile caracteristice ale sectiunii afectate si ale defectului depistat, schita reparatiei efectuate si data repararii. Pentru piesele corodate se va arata locul defectului, lungimea atacata, cu cati mm s-a redus sectiunea piesei degradate, schita defectului si schita reparatiei. Raportarea acestor date se va face conform Anexelor b) Costul reviziei se stabileste conform Anexelor., este necesar pentru stabilirea si justificarea BVC pentru anul in curs si pentru anul urmator. c) Defectele mai grave constatate la podurile revizuite, a caror remediere necesita proiecte tehnice de executie intocmite de proiectant autorizat, se vor evidentia separat, dar si pentru ele se vor intocmi schitele defectelor conform Anexe.. Lucrarile executate in timp, RP, RK, vor fi evidentiate de Sectia proprietara in momentul in care sunt instiintati de inceperea activitatii de revizie pe raza sectiei lor. 7.3. Executia si raportarea releveelor, deformatiilor 7.3.1 Executia releveelor In cadrul fiecarei revizii tehnice amanuntite a podurilor de catre personal specializat si autorizat se vor efectua obligatoriu releveele necesare aprecierii starii generale a podului si modului lui de comportare: a) releveul cotelor de reazem; b) releveul profilului albiei. 1. Rezultatele acestor masuratori se vor consemna in Memoriul de Revizie a Podului. 2. Releveele se vor executa numai de personal tehnic de specialitate. a) Releveul cotelor de reazem 1.Prin tasarea din diferite cauze a fundatiilor, se pot produce denivelari in punctele de reazem ale podurilor. Acest lucru este important pentru podurile cu grinzi continue, la podurile in arc si fara tiranti, la arcele incastrate, unde asemenea denivelari pot produce in barele grinzilor, eforturi suplimentare foarte mari.
9

2.Pentru constatarea acestor denivelari se va proceda la un nivelment general al cotelor de reazem ale podurilor, separat pentru fiecare grinda, natandu-se precis locurile unde s-a asezat mira pentru citire. De regula, mira se va aseza pe antretoaza in dreptul imbinarilor cu grinda principala.. 3. La podurile cu grinzi independente, simplu rezemate, acest nivelment se va face numai in cazul unor denivelari evidente, ele neinfuientand eforturile din bare. 4.Nivelmentul se va face in raport cu un reper de beton bine fixat pe terasament si perfect asigurat contra oricarei tasari si care va servi ca punct de comparatie pentru reviziile periodice succesive. Rezultatele nivelmentului se vor consemna in Memoriul de Revizie a Podului. c) Releveul fundului de albie 1.Se masoara cotele fundului de albie in raport cu nivelul fetei superioare a traverselor si se vor consemna in memoriu pe o schita. 2.Masurarea se va face dupa caz cu ajutorul unei franghii sau unui cablu gradat de care se atarna o greutate potrivita. Manipularea acestei sonde se va face de pe pod in dreptul locului unde trebuie stabilita adancimea albiei. 3.La podurile cu ape mari, se vor folosi dispozitive speciale pentru masurarea adancimilor sub pod, iar la podurile dunarene se va apela la serviciul special de navigatie care dispune de aparataj special. 4.Acest releveu se executa la toate podurile revizuite, independent de cel executat de Sectia L conf. Instr. 312. 5.Rezultatele obtinute in urma masuratorilor fundului de albie se compara cu datele din fisa podului ( adancimea libera sub pod ) si cu masuratorile precedente ( din anii anteriori ) pentru a se obtine configuratia evolutiei fundului albiei. Comparatia o face Seful Serviciului LAT Regional, datele si diagrama evolutiei fundului albiei fiind incluse in Memoriul de Revizie al Podului. CAP.VIII. INTRETINEREA CURENTA LA PODURI SI PODETELE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT 8.1. Lucrarile de intretinere curenta sunt lucrari stabilite in urma constatarilor si sesizarilor facute cu ocazia reviziilor, controalelor si recensamintelor efectuate in conformitate cu instructiile si ordinele in vigoare. 8.2. Lucrarile de intretinere curenta sunt lucrari de volum redus ce se executa cu incadrarea in normele de intretinere in vigoare. CAP. IX REPARATIA PERIODICA LA PODURI SI PODETELE DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT 9.1. Reparatia periodica cuprinde: - revizia periodica; - repararea defectelor constatate; - urmarirea executiei lucrarilor si receptia lor; - incercari sau expertizari ( functie de starea tehnica constatata ). 9.2. Revizia si reparatia periodica a podurilor din beton si beton armat se executa la un interval de 7 ani. La podurile situate in zona cu agresivitate medie si puternica se executa la interval de 5 ani. Revizia si reparatia periodica a podurilor din beton precomprimat se executa la un interval de 5 ani. Prelungirea sau scurtarea ciclului de reparatie periodica se poate face numai pe baza fisei de constatare a starii tehnice cu aprobarea Diviziei de Linii. 9.3. Revizia periodica cuprinde operatiile de observare si control tehnic a podurilor, a modului de comportare, precum si controlul functionarii normale a elementelor podului. Concomitent se vor verifica impreuna cu detinatorii acestora si celelalte constructii conexe al epodului ( lucrari aparari, consolidari maluri, etc. ).
10

9.4. Reviziile priodice se efectueaza utilizand Metodologia de verificare a starii tehnice a podurilor din beton, beton armat si beton precomprimat si Catalogul de defecte si solutii de remediere . 9.5. Constatarile si rezultatele reviziei se consemneaza in Fisa de evidenta si in Fisa de constatare a starii tehnice. 9.6. Fisa de constatare a starii tehnice si Nota sintetice se intocmesc de seful formatiei specializate in 3 exemplare: - un exemplar la ARTM; - un exemplar la gestionarul mijlocului fix; - un exemplar la Serviciul LAT regional numai pentru podurile cu defecte. Pentru podurile la care natura lucrrailor necesare se incadreaza cel putin in categoria de reparatie periodica, se va transmite Nota sintetica de constatare si la Directia Generala Linii, in termen de 30 zile de la data efectuarii reviziei. 9.7. Repararea defectelor se face utilizand recomandarile din Catalogul de defecte si solutii de remediere si din Metodologia de verificare a starii tehnice a podurilor din beton, neton armat si beton precomprimat . Cap. X - ORGANIZAREA ACTIVITATII 10.1. Lucrarile de revizie, intretinere curenta si reparatie periodica se executa de catre subunitatile specializate. Aceste subunitati ( districte, formatii ) vor fi coordonate de catre seful de district TM in grad cel putin de inginer. 10.2. Pentru lucrarile de revizie, intretinere curenta si reparatie periodica la podurile de beton precomprimat se vor organiza formatii specializate, in cadrul atelierelor regionale de tabliere metalice sau in cadrul Sectiilor de poduri. 10.3 Subunitatile si formatiile vor fi dotate si dimensionate astfel incat sa poata indeplini in termen programul de revizie, intretinere si reparatie. 10.4. Arondarea executarii lucrarilor functie de modul de organizare va fi stabilita de catre Serviciul LAT si aprobata de Seful Diviziei Linii. Cap. XI PROGRAMAREA ACTIVITATII 11.1. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE REVIZIE PERIODICA, INTRETINERE CURENTA SI REPARATIE PERIODICA - se programeaza anual pe baza recensamintelor la lucrari de arta efectuate conform Instr.305. Programul pentru anul urmator se va transmite la Serviciul LAT Regional pana in data de 05.11.a.c., iar la Directia de Linii pana la 15.11.a.c., verificat de Seful Serviciului LAT si aprobat de Seful Diviziei Linii; - la intocmirea programului annual se va avea in vedere reducerea la minim a deplasarii formatiilor. - Modificarea programului annual se poate face numai cu justificarea scrisa aprobata de Seful Diviziei Linii, modificare ce se va raporta ulterior in max. 15 zile la Directia Linii. CAP.XII EVIDENTE 12.1. Fisa de evidenta Sectiile L, gestionare ale mijlocului fix, prin responsabilii de problema din cadrul sectiilor, intocmesc pentru fiecare pod situat pe raza lor de activitate Fisa de evidenta (Anexa nr. ) in conformitate cu instructiunile de completare si utilizare a acestei fise. (Anexa nr. ). Fisa de evidenta a podurilor de beton, beton armat si beton precomprimat constituie evidenta separata si va inlocui fisa existenta a podului. Fisa veche de la sectia L va fi atasata Cartii Tehnice a Constructiei, la nivelul Serviciului LAT Regional si la nivelul Serviciului LAT din Directia de Linii se va atasa fisa veche celei noi. Fisa de evidenta se va intocmi in 6 exemplare, pentru: - un exemplar la sectia L detinatoare a mijlocului fix;
11

un exemplar la districtul de linii pe raza caruia se gaseste mijlocul fix; un exemplar la districtul de poduri; un exemplar la atelierul de tabliere metalice al sectiei ( numai la podurile de beton precomprimat ); - un exemplar pentru Serviciul LAT Regional; - un exemplar la Serviciul LAT al Directiei de Linii. Fisa de evidenta de la subunitatea detinatoare si de la districtele L, P, TM vor fi completate la zi cu toate modificarile, lucrarile si informatiile suplimentare. Actualizarea fisei de evidenta se face anual in luna ianuarie la Serviciile LAT Regionale si in luna februarie la Serviciul LAT din Directia de Linii. 12.2. Cartea Tehnica a Constructiei se va tine de gestionarul mijlocului fix, intocmita cu respectarea Normativului C167 si a Legii 10 / 1995. CAP.XIII RECEPTII Receptia lucrarilor de revizie, intretinere si reparatie se face cu respectarea legislatiei in domeniu, de obicei intr-o singura faza definitiva. 12.1 Receptia lucrarilor de intretinere curenta - se face in comisie de catre seful districtului de linie pe raza caruia de afala lucrarea respectiva, ca reprezentant al beneficiarului ( subunitatii detinatoare ) si de seful de echipa sau formatie al subunitatii ce a prestat lucrarea; - lucrarile de intretinere se receptioneaza la convocarea conducatorului subunitatii executante ( district poduri, sectie L ) in maximum 30 zile de la terminarea lucrarilor; - la receptie seful de echipa, respectiv formatie, va prezenta carnetul de santier ce va contine programul de lucru chenzinal si foile zilnice in care sunt trecute lucrarile executate; - comisia de receptie va verifica daca lucrarile inscrise in programul de lucru s-au executat si daca corespund din punct de vedere calitativ, hotarand masurile de remediere a eventualelor deficiente si termenele de remediere; - dupa examinarea lucrarilor, comisia de receptie adopta una din urmatoarele hotarari: a) admiterea receptiei daca se constata ca lucrarile sunt terminate, nu prezinta abateri de la precriptiile tehnice si instructiile in vigoare si corespund functionarii normale in exploatare; b) amanarea receptiei cand se constata lipsuri si deficiente ce se pot remedia in termen de 30 de zile; c) respingerea receptiei cand se constata lucrari necorespunzatoare de calitate inacceptabila sau cu lipsuri ce impiedica folosirea si intretinerea normala a obiectului. - hotararile comisiei de receptie se consemneaza in programul de lucru chenzinal respectiv. 12.2. Receptia lucrarilor de reparatie periodica a) se face pentru lucrari ce necesita manopera pana la 1000 ore / om de catre o comisie formata din Seful de sectie L sau Seful de sectie adjunct, ca reprezentant al beneficiarului si din Seful de district TM impreuna cu Seful ARTM; b) pentru lucrari ce au necesitat manopera peste 1000 ore / om comsia va fi formata din Seful de sectie L sau Seful de sectie adjunct, ca reprezentant al beneficiarului si din Seful de district TM impreuna cu Seful ARTM si din Seful serviciului LAT din cadrul Sucursalei regionale CFR; c) la comisiile de receptie a lucrarilor de reparatie periodica, la solicitarea Serviciului LAT regional, poate participa si un reprezentant al Directiei de Linii Serviciul LAT.
12

Lucrarile de reparatie periodica se receptioneaza la convocarea conducatorului sau coordonatorului formatiei ce a executat lucrarea in termen de 30 zile de la terminarea lucrarii. In cazul in care pentru executia lucrarii s-au utilizat schele, receptia se va face inainte de demontarea acestora; La receptie se prezinta documentatia tehnica ce a stat la baza executiei si situatia definitiva de lucrari; Comisia de receptie verifica daca lucrarile au fost executate conform documentatiei, situatiei definitive de lucrari si normelor de calitate specifice, stabileste masurile si termenele de remediere a eventualelor deficiente constatate, analizeaza daca au aparut elemnte noi fata de cele avute in vedere la intocmirea documentatiei pentru completarea lucrarilor necesare; Dupa verificarea lucrarilor, comisia de receptie hotaraste a) admiterea receptiei daca se constata ca lucrarile sunt terminate, nu prezinta abateri de la prescriptiile tehnice si instructiile in vigoare si corespund functionarii normale in exploatare; b) amanarea receptiei cand se constata lipsuri si deficiente ce se pot remedia in termen de 30 zile sau elemnte noi care nu au putut fi luate in considerare la intocmirea documentatiei; c) respingerea receptiei cand se constata lucrari cantitative si calitative necorespunzatoare care nu permit exploatarea si intretinerea normala a podului. actul de finalizare a receptiei consta dintr-un proces verbal de receptie. Procesul verbal de receptie se semneaza obligatoriu pe teren de toti membrii comisiei. In cazuri de divergenta, delegatul respectiv va consemna in procesul verbal de receptie sub semnatura, observatiile sale diferite de ale celorlalti membri. Asupra acestor observatii va decide Seful serviciului LAT Regional; odata cu receptia lucrarii, executantul preda lucrarea catre unitatea detinatoare impreuna cu documentatia lucrarii; In caz de respingere a receptiei, Seful serviciului LAT din Regionala CF va stabili cauzele si raspunderea pentru situatia creata si masurile necesare penmtru receptionarea lucrarilor.

13

ANEXA 1 Lucrari ce se executa de regula in cadrul intretinerii curente A ) La suprastructura - reparatii locale si completari la parapete, trotuare; - reparatii prin tencuirea sau torcretarea unor suprafete reduse de pana la 0,50 mp la structura de rezistenta ( zona unde betonul a fost rupt sau dislocat, zone cu exfolieri ale betonului, degradari ale betonului de acoperire, armaturi aparente, segregari, etc.; - repararea rosturilor de monolitizare; - urmarirea evolutiei fisurilor; - repararea zonelor cu armatura aparente; - desfundarea gurilor de scurgere si asigurarea scurgerii apei; - repararea scarilor de acces din interiorul casetelor boltilor; - alte lucrari. B ) La infrastructura - reparatii locale la cuzineti, pile si culei; - urmarirea evolutiei fisurilor; - desfundarea barbacanelor; - repararea scarilor de acces pe terasamente; - repararea locala a racordarilor cu terasamentul (sferturi de con, aripi, zid intors, etc.); - repararea scarilor de acces din interiorul pilelor si culeelor; - inlaturarea corpurilor straine (piatra sparta, beton, resturi cofraje) din zona aparatelor de reazem; - evacuarea apei din camerele de mina; - alte lucrari. C) La albie - curatirea albiilor, radierelor si a camerelor de cadere; - repararea locala a pereurilor; - alte lucrari.

14

ANEXA 2 Lucrari executate de regula in cadrul reparatiilor periodice a) reparatii prin torcretare sau tencuire a golurilor sau centurilor din beton din zona de ancorare; b) repararea schelelor de revizie; c) reparatii ale betonului in zona gurilor de scurgere si a hidroizolatiei acestora, reparatii ale dispozitivelor de acoperire a rosturilor transversale ale structurii; d) inlocuirea aparatelor de reazem sau a unor elemente ale acestora; e) nivelmentul reazemelor la podurile cu grinzi avand deschiderea mai mare de 10 m; f) masurarea sagetilor sub sarcina utila, cand se considera necesar; g) verificarea inaltimii libere la pasajele inferioare; h) releveul albiei la podurile cu deschidere mai mare de 10 m; i) alte lucrari.

15

ANEXA 3 TABEL EXTRAS DIN MASURATORUL SI NORMELE DE MANOPERA PENTRU INTRETINEREA CURENTA A TERASAMENTELOR SI A LUCRRAILOR DE ARTA ( Indrumatorul pentru intretinerea lucrrailor de arta si a terasamentelor de cale ferata ) Nr. crt. III.3 Denumirea Podete definitive Lu=5m: j) infrastructura k) suprastructura l) platelaj m) albia in zona podului Pod 5<Lu<50 m: n) infrastructura o) suprastructura p) platelaj Pod 20<Lu<50 m: q) infrastructura r) suprastructura s) platelaj Pod Lu > 50 m t) infrastructura u) suprastructura v) platelaj Masuratorul prestatiei III. PODURI Oc/ob Oc/mp Oc/mp Oc/mc Oc/ob Oc/mp Oc/mp Oc/ob Oc/mp Oc/mp Oc/ob Oc/mp Oc/mp Norma de manopera 0,15 0,20 0,10 0,10 0,15 0,20 0,10 0,15 0,20 0,10 0,15 0,20 0,10 Observatii

III.4

III.5

III.6

16

ANEXA 5 Sucursala Regionala CF Sectia L FISA DE EVIDENTA A PODULUI DIN BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT I. DATE GENERALE 1.Denumire si amplasament: PODLINIA..FIRUL VIADUCTLINIA..FIRUL. PASAJ INJLINIA..FIRUL. Pozitia kilometrica ( ax ) ... Obstacolul traversat Vale .. Cale de comunicatie. Sectia de circulatie cu trafic constant Categoria liniei ( magistrala, principala, secundara ) INTRE STATIILE CFSI.. JUDETUL. 2.Proiectant.Nr. proiect.. Anul 2.CONSTRUCTOR Anul constructiei.. I. DATE PROIECTARE 1.CONVOI DE CALCUL. 2.DURATA DE EXPLOATARE NORMATA. 3.GRADUL DE SEISMICITATE 4.VITEZA DE CIRCULATIE MAXIMA.. 5.VITEZA DE CIRCULATIE A LINIEI.. II. ELEMENTE DE REZISTENTA Natura terenului de fundare. Elementele principale ale fundatiilor: 1.material.. 2.directe de suprafata H 4,00 m 3.directe de adancime H 4,00 m a ) masive H = b ) chesoane H = 4.indirecte a) pe piloti H = .. b) pe coloane H = . c) pe barete H = . Elementele principale ale infrastructurilor ( elevatii ) 1.material . 2. inaltime 3.masive.. 4.pe cadre 5.alte tipuri. 6.Camere de mina.
17

7.Spargheturi. Elementele principale ale suprastructurilor 1.deschiderile ( nr. si marime )... 2. lumina intre infrastructuri (pt. cai navigabile si pasaje ) 3. inaltimea libera sub pod ( la etiaj ).. 4.inaltimea gabaritului la pasaje 5. latimea podului. 6. lungimea podului.. 7. numar de elemente principale de rezistenta in sectiune transversala 8. tipul de suprastructura ( dale, grinxi, fasii, arce, cadre ).. 9. inaltimea de constructie a structurii de rezistenta 9.1. in camp.. 9.2. pe reazem.. 10. materiale 11. schema statica 12.mod de executie (monolit, prefabricat, monobloc, prefabricat). Caracteristicile podului in plan orizontal 1. oblicitate.. 2. curba cu R = Caracteristicile podului in plan vertical 1. declivitate . 2. Contrasageata. . Cale pe pod 1. alcatuire tip sina - tip traverse / numar / dimensiuni - grosime balast sub talpa traversei(cm) 2. numar cai pe pod.. 3. aparate de compensare a caii.. Aparate de reazem 1. tip Metalic. Neopren Teflon.. Beton Alte materiale 2. numar - fixe - mobile. 3. locase pentru introducerea pieselor. 4. accesorii pentru revizii.. III. ELEMENTE SECUNDARE III.1 Elemente secundare a) tip trotuare ( grinda, consola ). b) mod de executie trotuar(beton armat, monolit, beton armat prefabricat, metal ) c) hidroizolatie trotuar ( tip ). d) mod de executie (monolit, prefabricat, metal, etc. )..
18

e) canale de cable si conducte f)tip parapeti si balustrade g)scari acces. h)alte elemente 4.2. Hidroizolatii, etansari si protectii mecanice si anticorozive la structuri - tipul..materialul.. - pante de scurgere ape ( transversal, longitudinal ) - guri de scurgere, numar - pozitie.. - rosturi de dilatatie pe culei, pe pile. 4.3. Racordarea cu terasamentele - sfert de con.. - aripi. - ziduri intoarse. - drenuri.. - dale de racordari .. 4.4. Lucrari de aparari de maluri - ziduri de sprijin - taluze si protectia lor .. - protectia fundului albiei . - lucrari hidrotehnice de protectia albiei . - dale de racordare .. IV. INTERVENTII 5.1. Conditii speciale privind supravegherea, exploatarea si intretinerea lucrarii. 5.2. Reparatii curente ( RC ), reparatii capitale ( RK ), consolidari, interventii speciale, (elementele referitoare la acest punct se trec in Anexa 5.1); 5.3. Informatii de trafic (datele se inscriu in Anexa 5); 5.4. Incarcari si expertizari speciale - data.. - scopul. - principalele rezultate. - concluzii Anexe 5.1. dispozitie generala schema cf ( prescriptii de intocmire existente ) schitele podului; 5.2. constatarile, masurile luate si termenul de executie; 5.3. fotografii; 5.4. evidenta interventiilor; 5.5. modificari ulterioare ale fisei; 5.6. informatii de trafic. Diverse SEF SECTIE L INTOCMIT

19

ANEXA 5.2. ANEXA LA FISA PODULUI LINIA FIR..KM Data Constatari, masurile luate si termenele de executie Nume prenume Semnatura

20

ANEXA 5.4.a EVIDENTA INTERVENTIILOR 1. REPARATII PERIODICE CURENTE Nr. crt. Anul Reparatie elemente Volum lucrari / val. lucrari Obs. Nr. Proiect / Proiectant

21

ANEXA 5.4.b EVIDENTA INTERVENTIILOR 1. CONSOLIDARI Nr. crt. Anul Elemente consolidate Volum lucrari / val. lucrari Obs. Nr. Proiect / Proiectant

22

ANEXA 5.4.c EVIDENTA INTERVENTIILOR 1. INTERVENTII CA URMARE A UNOR ACCIDENTE SAU CALAMITATI NATURALE Nr. Anul Elementele Volum lucrari / val. Obs. Nr. Proiect / crt. afectate lucrari Proiectant

23

ANEXA 5.4.d EVIDENTA INTERVENTIILOR 1. REPARATII CAPITALE ( RK ) Nr. crt. Anul R.K. Volum lucrari / val. lucrari Obs. Nr. Proiect / Proiectant

24

ANEXA 5.5. MODIFICARI ULTERIOARE ALE FISEI DE EVIDENTA Nr. crt. Anul Modificarea sau completarea Cauza Intocmit Semnatura

25

ANEXA 5.6. Nr. crt. Anul Tonaj anual INFORMATII DE TRAFIC Mediu Obs. Nr. crt. (t) Anul Tonaj mediu (t) Obs.

26

ANEXA 6 INSTRUCTIUNI La completarea fisei de evidenta a podurilor cu suprastructuri din beton, beton armat si beton precomprimat Fisa de evidenta a podului reprezinta documentul de baza pentru desfasurarea activitatii de exploatare care contine volumul minim de informatii privind datele de identificare, alcatuirea constructiva si conditiile functionale ale lucrarilor. Aceste instructiuni fac precizari privind completarea unora din punctele continute in fisa de evidenta: - la fundatii indirecte ( piloti, coloane, barete ) se va preciza diametrul, numarul de elemnte pe infrastructura, numar de elemente pe o fundatie; - la tipul si materialul infrastructurilor ,inaltimea maxima a elevatiilor se va preciza: a) culei masive pe cadre din beton armat, innecat, prisme de anrocamente, etc. din beton simplu, beton armat, beton precomprimat, zidarie de piatra, caramida, etc.; b) pile lamelare, pe stalpi ( cu indicarea numarului de stalpi si a diametrului lor ) cu sectiune dreptunghiulara, in H, glisate cu sectiune constanta sau variabila, casetate, masive, etc. din beton precomprimat, zidarie din moloane, etc. - la clasificarea podurilor dupa materialul de baza din care este alcatuita suprastructura: metalice, mixte ( otel + beton precomprimat ), din beton precomprimat, din beton armat, din zidarie de piatra, metal + lemn, lemn. Tipul suprastructurii ( dupa alcatuirea constructive a structurii de rezistenta si modul de executie ) poate fi: a) dale sau grinzi monolite: 1. simplu rezemate; 2. cu console ( tip Gerber ); 3. continui. b) fasii cu goluri prefabricate: 4. simplu rezemate; 5. continuizate. c) grinzi cu corzi aderente prefabricate: 6. simplu rezemate; 7. continuizate. d) grinzi tonsonate prefabricate ( din tronsoane mici cu rosturi matate sau tronsoane mari cu rosturi turnate sau matate ): 8. simplu rezemate ( cu rezemare normala sau cioc Gerber la rezemare pe riglele pilelor ); 9. continuizate; e) grinzi monobloc turnate pe santier: 10. simplu rezemate (cu sau fara bloc Gerber la rezemare pe pile); 11. cu console ( tip Gerber ). f) cadre cu grinzi continui: 12. monolite ( turnate pe esafodaje ); 13. executate in consola ( monolit sau din tronsoane prefabricate); g) arce sau bolti ( monolite sau turnate pe santier ):
27

14. dublu incastrare sau articulate; 15. triplu articulate. h) structuri mixte: 16. dale din beton cu profile metalice inglobate; 17. grinzi metalice ( inima plina, grinzi cu zabrele ) si dala de beton. referitor la oblicitatea ( in grade sexagesimale ) cat si pentru curbura ( raza in m) daca sunt variabile de la deschidere la deschidere se va indica: 1. de la pana la cu semnul la aparatele de reazem se va indica tipul aparatelor de reazem ( metalic din neopren armat, teflon ) cu caracteristicile principale ( a, b, h fiind dimensiunile lungime, latime, inaltime ); la racordarea cu terasamentele se vor mentiona elementele de alcatuire si materialul din care este executat; la conditii speciale privind supravegherea, exploatarea si intretinerea lucrarii: 1. se vor mentiona daca exista instructiuni tehnice speciale, obligatii de paza, etc.; 2. traficul ce se ia in considerare este cel inregistrat in documentele existente pentru fiecare regionala cf in parte; 3. in toate situatiile traficul se va inregistra incepand cu anul in care acesta este evidentiat pentru sectiile de circulatie respective. Toate podurile situate pe aceeasi sectie de circulatie vor avea acelasi trafic evidentiat; 4. pentru podurile si podetele care sustin o singura linie, traficul este cel al liniei respective; 5. pentru podurile si podetele ce sustin doua linii se va inscrie traficul pe fiecare linie in parte; 6. pentru podurile si podetele care sustin mai mult de doua linii ( statii, triaje, etc. ) traficul se completeaza pentru fiecare linie in parte.

i)

j) k) l)

28

ANEXA 7 SUCURSALA REGIONALA CF.. SECTIA L.. CONTROL TEHNIC PODURI NUMELE..COD. DATA. FISA DE CONSTATARE A STARII TEHNICE A PODURILOR DE BETON, BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT I. DATE GENERALE 1. Denumire si amplasament POD..LINIA VIADUCT.. PASAJ SUPERIOR INTERM.. INF Pozitie km. ( ax ). Peste: Curs de apa ( vale ).. Cale de comunicatie.la km Intre statiile CFsi Judetul 2. ProiectantNr. Proiect.. din anul... 3. Constructor. Anul constructiei.. II. APARATE DE REAZEM ( Anexa 7.1 ) III. DATE FUNCTIONALE III.1. Geometrie generala a) inaltimea libera sub pod ( m ) .. b) gabarit ( sosea, CF sau navigabil ) ( m ) .. III.2. Conditii de trafic a) viteza b) tonaj. c) conditii speciale de trafic ( convoaie speciale ) . III.3. Durata de exploatare . IV. CONCLUZII IV.1. Starea tehnica a podurilor ST = ST.II + ST.III in care: - ST.II = NST.II.1 + NST.II.2 + NST.II.3 + NST.II.4 + NST.II.5 - ST.II este suma notelor elementelor de la cap. II, col. 6.

29

4.2. Observatii si documente anexe ( schite, relevee, fotografii, documente de masuratori, documente cuprinzand remedierea deficientelor, indicatii de urmarire a fenomenelor evolutive, etc. )... Data constatarii. Data remedierii.

Intocmit Numele.. Functia, unitatea. Semnatura

Luat la cunostinta Numele... Functia, unitatea. Semnatura

30

ANEXA 8 INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE A FISEI DE CONSTATARE A STARII TEHNICE A PODURILOR DE BETON, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT A. Referiri generale privind continutul Fisa de constatare este documentul principal de lucru in cadrul activitatii de stabilire a starii tehnice a podurilor pe baza depistarii, examinarii si evaluarii defectelor aparente, precum si a analizei comparative a datelor functionale cu cele optime avute in vedere la realizarea lucrarii. Fisa de constatare se va reactualiza periodic la intervale de 5 ani ( odata cu reviziile periodica ) sau dupa evenimente deosebite, care obliga la revizii speciale ( cutremure mai mari de 6 grd. pe scara Richter, evenimente de circulatie, incendii, explozii, viituri sau inundatii catastrofale, spargeri de conducte pe pod, etc. ). Pentru stabilirea starii tehnice a podurilor s-a adoptat metoda demeritelor . Aceasta metoda este un sistem de control ce permite stabilirea nivelului calitativ prin identificarea defectelor si a lipsei de performanta a elementelor structurilor si a structurilor in general. Aceasta metoda a fost difuzata cu nr. 140/440 din 25.02.1985 de catre Directia Tehnica MT sub forma instructiunilor de completare a Jurnalului demeritelor care are larga aplicabilitate in productia industriala, facand parte din sistemul de ridicare a performantelor si produselor. Acestei metode i s-a asociat un catalog de defecte aparente, lipsuri si avarii cu ajutorul careia se poate stabili indicele de gravitate si valoarea negativa a demeritului pentru un element sau pentru toata structura. Pentru caracteristicile de functionalitate care nu se gasesc in catalog, in prezentele instructiuni se dau indicatii pentru nivelele la care se face incadrarea lor, functie de lipsa de performanta. In cap. I sunt consemnate principalele date de identificare a lucrarii, care se completeaza conform instructiunilor de intocmire a fisei de evidenta a podurilor. Cap. II este structurat pe 5 puncte ce se refera la elementele de rezistenta ale structurii. Fiecare punct din acest capitol are subpuncte referitoare la elemente sau parti de elemente ale podului. Cap. III structurat pe 5 puncte, contine date referitoare la functionalitatea podului. Cap. IV face calculul notei pentru starea tehnica a podului si se consemneaza unele observatii si documente referitoare la aceasta. La punctele sau subpunctele de la cap. II si III se va consemna: - defectul cel mai grav; - localizarea defectului pe structura ( se va anexa schita podului cu numerotarea elementelor in sensul kilometrajului si dinspre aval spre amonte); - incadrarea defectului conform catalogului de defecte; - valoarea demeritului corespunzatoare acestui defect (valoarea demeritului variaza de la 0 la 10).

31

In catalogul de defecte s-au grupat defectele frecvente pentru fiecare tip de element, pentru a usura indicarea codului si a valorii demeritului cand se face examinarea lucrarii pe teren. Pentru elementele sau partile de elemente din beton, beton armat si beton precomprimat, Fisa de constatare trebuie sa contina toate defectele constatate, care pentru a fi identificate au fost grupate dupa felul lor astfel: - defecte privind geometria exterioara (deformatii, fata vazuta, etc.); - defecte localizate in zona de la suprafata betonului (infiltratii, fisuri, armaturi si cable de precomprimare aparente, etc.); - defecte grave ( care pot periclita stabilitatea structurii ). Se mentioneaza faptul ca aprecierile facute in catalog pentru valoarea demeritului este orientativa. Aceasta valoare poate varia cu 1 sau 2 puncte fata de cea indicata in functie de: - efectele defectului si suprapunerea cu starea de effort a elemntului; - gradul de afectare a functionalitatii elemntului de catre defecte, etc. Nota starii tehnice a unui capitol din Fisa de constatare ( Nst ), se calculeaza scazand din 10 ( care indica starea tehnica perfecta ) defectul cel mai grav cu vaoarea negativa cea mai mare ) din toate elementele capitolului respectiv, ce a fost constatat ( - NDe ) obtinanduse astfel: NST,e = 10 + ( - NDe ) Ca observatie generala, trebuie mentionat ca in fise nu trebuie lasate spatii libere la rubrica ( - NDe ). Daca un elemnt lipseste dinstructura se va scrie nu are daca sunt defecte, lipsuri sau avarii, se va nota cu 0 , iar daca nu sunt posibilitati de acces pentru examinarea corespunzatoare a partii respective din lucrare, se va nota cu AR ceea ce indica lipsa acces. Pentru defectele care nu sunt inca indicate in catalog se va stabili valoarea negativa a demeritului, facandu-se aprecierea dupa categoria de lucrari necesare remedierii lui, astfel: - 1 sau 2 pentru defecte ce se pot remedia in cadrul lucrrailor de intretinere (I); - 3 sau 4 pentru defecte remediabile in cadrul lucrarilor de reparatii curente (RC); - 5 sau 6 pentru defecte remediabile prin lucrari de reparatii capitale (RK); - 7 sau 8 pentru defecte, lipsuri sau avarii remediabile numai in cadrul lucrarilor de reparatii capitale si consolidari (RK+consolidari); - 9 sau 10 pentru deficiente ce nu se pot remedia decat prin reconstructie sau inlocuirea elementului (reconstructie sau inlocuire). B. Observatii cu privire la completarea unor capitole ale Fisei de constatare B.1. Date functionale La pct. 1 geometria generala Datele geometrice reale se vor compara cu cele prevazute prin proiectare sau necesare pentru asigurarea bunei functionalitati a lucrrailor la data la care se face constatarea si diferentele ce pot avea defecte negative asupra viabilitatii structurii se vor depuncta in raport cu posibilitatile de remediere (prin lucrari de I, RC, RK, RK+consolidari, reconstructii sau inlocuire) dupa cum s0a aratat la defectele ce nu sunt cuprinse in catalog pentru cap. II. La pct.2 Conditii de trafic a) Pentru restrictii de viteza se va nota cu 1 la valoarea - N De fiecare 10% ce depaseste valoarea raportului dintre viteza de proiectare si viteza restrictionata. b) Pentru restrictiile de tonaj se va trata ca si pentru pct.1 (geometrie generala) adica valoarea demeritului - NDe, va avea valoarea corespunzatoare categoriei de
32

lucrari (I, RC, RK, etc.) prin care se poate aduce lucrarea in situatia de a asigura un trafic cu tonaj normal corespunzator clasei de incarcare a podului. c) Conditii speciale de trafic in functie de clasa liniei si frecventa transporturilor. Acest criteriu a fost introdus deoarece oboseala structurilor din beton precomprimat desi nu este luata in mod curent in calcul reprezinta un fenomen real cu efecte evidente la podurile cu transporturi frecvente, afectand direct starea de viabilitate. In functie de clasa tehnica a liniei pe care este amplasat podul, de frecventa transporturilor cu tonaj sporit suportate de structura si de experienta variantei ocolitoare la lucrare s epropun urmatoarele valori ale demeritului care se inscrie in rubrica - NDe. Nr. crt. Clasa tehnica a liniei - NDe pentru tonaj - NDe pentru tonaj annual 20 mil. tone annual 30 mil. tone 0 1 2 3 1 Magistrala -4 sau -5 -8 sau 9 2 Principala -3 sau 4 -7 sau 8 3 Secundara -2 sau 3 -6 sau 7 4 Industriala -1 sau 2 -5 sau 6 5 Linie simpla, dubla 0 sau -1 0 sau -1 La pct.3 Durata de Exploatare a) vechimea structurii (V) este durata exprimata in ani de cand structura este in exploatare. Ca valoare a demeritului - NDe, se va inscrie valoarea in fiecare 10 ani sunt echivalenti cu 1. Daca rezulta zecimale se vor rotunji la cifra intreaga inferioara daca zecimalele sunt sub 50% si la cea superioara daca depasesc 50 %. b) Durata de exploatare ramasa pana la prima reparatie capitala (RK). Pentru podurile cu suprastructuri din beton precomprimat care nu au vechimea in exploatare mai mare de 35 ani, aceasta durata se va stabili astfel: Dexp.r = 33 V In care durata de exploatare ramasa Dexp.r, este egala cu diferenta intre 33 ani ( durata pana la primul RK sau intre doua RK uri succesive ) si vechimea structurii in exploatare. Daca sunt totusi poduri la care s-a facut primul RK se va scadea din 33 ani durata de exploatare ce s-a consumat de la prmiul RK la data intocmirii fisei de constatare. In functie de numarul de ani ramasi pana la primul RK valoarea demeritului se va stabili astfel: Dexp.r = n ( ani ) VALOARE DEMERIT (- NDe ) N < 1 an -10 sau 9 1 an < n < 3 ani -8 sau 7 3 ani < n < 10 ani -6 sau 5 10 ani < n < 20 ani -4 sau 3 20 ani < n < 30 ani -2 sau 1 n > 30 ani 0 B2. Capitolul IV Concluzii La pct.1 starea tehnica a suprastructurii In functie de valorile ST obtinute, se evidentiaza urmatoarele nivele de calitate: ST = 46-50 starea noua, foarte buna; 41-45 stare foarte buna cu unele probleme de estetica; 36-40 stare buna; 31-35 stare satisfacatoare, necesita unele reparatii; 26-30 stare satisfacatoare, necesita reparatii la elementele principale; 21-25 stare nesatisfacatoare;
33

16-20 stare nesatisfacatoare, necesita consolidare sau inlocuiri cu eventuale restrictii de circulatie; 11-15 stare necorespunzatoare, necesita consolidare sau inlocuiri cu restrictii de circulatie; 6-10 stare necorespunzatoare, necesita inchideri de linie pentru inlocuirea elementelor de rezistenta ( montare pod provizoriu ); 0-5 colaps ( inchiderea liniei ). Valoarea lui ST indica starea tehnica si implicit si natura si volumul ce trebuie executate. Mentionam ca aceste valori sunt orientative si daca este necesar se va extrapola in functie de gravitatea defectului cel mai important al structurii de rezistenta care poate afecta direct siguranta in exploatare a podului, consemnandu-se la concluzii o stare de gravitate mai mare decat indica punctajul obtinut. De asemenea, functie de punctajul obtinut, daca apare o defectiune ce afecteaza siguranta circulatiei aceasta va fi restrictionata sau inchisa pana la remedierea imediata a defectiunii. Pentru defectele din clasa D si E care indica modificarea starii normale de exploatare a structurii sau unei parti a acesteia, la care valorile demeritelor sunt cuprinse intre 6 si 10 trebuie instiintat ARTM si Divizia Linii Serviciul LAT pentru a se putea interveni de urgenta cu masuri corespunzatoare. De asemenea Sectia L beneficiara va convoca o comisie formata din delegatii Sectiei L, Diviziei de Linii, ARTM si Directiei de Linii ce va stabili conditiile de exploatare si de circulatie peste pod, precum si solutiile de remediere pentru a nu se pune in pericol siguranta circulatiei. La pct.2 Observatii Documentatii anexe In fisa de constatare se va anexa obligatoriu schita lucrarii cu numerotarea elementelor dupa acelasi cod la toate lucrarile si anume deschiderile, infrastructurile, antretoazele, etc. vor avea numere crescatoare in sensul kilometrajului liniei CF pe care este lucrarea, iar grinzile, lonjeronii, etc. in sensul amonte spre aval ( sau in sensul kilometrajului crescator al caii de comunicatie traversate ). Schita se va completa cu releveul fisurilor, detalii, fotografii sau schite asupra defectelor mai importante, sau orice alta documentatie legata de revizia lucrarii ( dispozitii de restrictionare, remediere, etc. ). Prezenta fisa de constatare va fi completata fie de o fisa de remediere, fie de rubrici speciale in care se consemneaza remedierea defectiunilor constatate. Tot la acest capitol se vor consemna obligatiile de urmarire a fenomenelor evolutive ce pot avea efecte negative asupra structurilor deoarece daca nu se asigura posibilitatea urmaririi in timp a defectelor grave ( in special a fisurilor ) nu se pot trage concluzii valabile asupra starii de eforturi a structurii. C. Referiri la intocmirea notei sintetice de constatare a starii tehnice Nota sintetica de constatare ( Anexa 5 ) prezinta documentul final in activitatea de verificare a starii tehnice a podului. Aceasta fisa se intocmeste pe baza Fisei de constatare ( Anexa 8 ). Nota sintetica de constatare a starii tehnice are trei capitole: Cap. I cuprinde principalele date de identificare a podului care sunt identice cu cele din Fisa de constatare ( cap. I ); Cap. II cuprinde calculul notei starii tehnice pe baza datelor din Fisa de constatare; Cap. III cuprinde natura si volumul lucrarilor ( exprimat in procente din valoarea integrala de inlocuire ) necesare pentru remedierea defectelor.

34

Anexa 9 Sucursala Regionala CFR.. Sectia L ( ARTM ). Control tehnic Poduri Nume.. Cod. Data NOTA SINTETICA DE CONSTATARE A starii tehnice a podurilor de beton, beton armat, beton precomprimat I. Date generale I.1. Denumire si amplasament Pod kmLinia... Intre statiile cf ViaductPasaj... Obstacolul traversat: Vale Cale de comunicatii Judetul ... 2. Proiectant Nr. proiect..din data 3. Constructor. Anul constructiei II. Starea tehnica a podului St = ST.II + ST.III in care: ST.II = NST.II.1 + NST.II.2 + NST.II.3 + NST.II.4+ NST.II.5 ST.II este suma notelor elementelor de la cap. II al Fisei de constatare. ST.III = NST.III.1 + NST.III.2 + NST.III.3 + NST.III.4+ NST.III.5 ST.III este suma notelor elementelor de la cap. III al Fisei de constatare. III. Lucrari de reparatii a) natura lucrrailor necesare b) volumul lucrarilor necesare..( procente din valoarea integrala de inlocuire ). - calea si elementele aferente - grinzile caii - aparate de reazem. - elementele principale de reazem - infrastructuri si constructii aferente.. Intocmit
35

Luat la cunostinta

Numele.. Functia.. Semnatura

Numele Functia Semnatura

Anexa 10

36