Sunteți pe pagina 1din 34

REGLEMENTĂRI

PENTRU REVIZIA, ÎNTREŢINEREA CURENTĂ


ŞI REPARAŢIA PERIODICĂ A PODURILOR DIN BETON,
BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT
ŞI A PODURILOR STRUCTURI MIXTE

1
Revizia podurilor de cale ferată

CAPITOLUL I
Generalităţi
Art. 1. - (1) Podurile de cale ferată, sunt lucrări de artă care au un rol important în cadrul
infrastructurii feroviare şi în funcţionarea acesteia în depline condiţii de siguranţă.
(2) Menţinerea acestor lucrări de artă în parametrii normali de funcţionare, constituie o obligaţie
permanentă a gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 2. - (1) Urmărirea comportării în exploatare a lucrărilor de artă, respectiv a podurilor de cale
ferată, trebuie să fie o activitate sistematică de monitorizare a stării tehnice a acestora, culegere de date,
prelucrare şi interpretare a datelor respective, în vederea stabilirii, dacă este necesar, a lucrărilor de
intervenţie şi a condiţiilor de circulaţie a trenurilor.
(2) Urmărirea comportării în exploatare a podurilor de cale ferată şi efectuarea intervenţiilor în
timp, reprezintă acţiuni distincte şi complementare în cadrul activităţii de întreţinere a podurilor de cale
ferată.
(3) Aceste activităţi sunt realizate de gestionarul infrastructurii feroviare, cu personal propriu de
specialitate şi/sau cu agenţi economici specializaţi în domeniu, autorizaţi de Autoritatea Feroviară
Română – AFER, pe bază de contract.
Art. 3. - (1) Evaluarea stării tehnice a podurilor de cale ferată, se efectuează în vederea menţinerii
acestora în exploatare în condiţii de siguranţă şi de satisfacere a cerinţelor de rezistenţă, stabilitate şi
durabilitate, sub influenţa condiţiilor de exploatare şi a acţiunii agenţilor de mediu.
(2) Evaluarea stării tehnice a podurilor de cale ferată, reprezintă obiectivul activităţii de urmărire a
comportării în exploatare, desfăşurată de către atelierele de poduri regionale şi secţia de poduri – în cazul
podurilor dunărene.
Art. 4 – (1) Prezentele instrucţiuni se aplică în activitatea de exploatare şi întreţinere a podurilor de
cale ferată normală aparţinând infrastructurii feroviare interoperabile precum şi a podurilor aparţinând
infrastructurii feroviare neinteroperabile, indiferent de gestionarul sau proprietarul infrastructurii
feroviare respective.
(2) Gestionarul infrastructurii feroviare interoperabile sau al infrastructurii feroviare
neinteroperabile trebuie să fie astfel organizat încât administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare,
respectiv a podurilor de cale ferată să asigure condiţii de calitate şi de siguranţă a circulaţiei trenurilor.
CAP.II – PODURI CU STRUCTURI MIXTE ŞI PODURI CU CONLUCRARE
PODURI MIXTE, CALE JOS ŞI CUVA DE BALAST
1. Alcătuire constructiva – tablier metalic cu cale jos şi cuva din beton armat cu antretoaze metalice
înglobate în beton, care susţine patul de balast al liniei cf.
2. Calea pe podurile de cale ferată cu suprastructuri mixte este aşezată pe un strat de balast de min. 30 cm
sub talpa traversei. Se folosesc traverse de beton armat, asigură continuitatea liniei cf pe pod, se pot
executa lucrări cu maşinile grele de cale fără întreruperea liniei.
3. Dala poate fi:
- din beton armat, cu o grosime minimă de 20 cm
- dale monolite, cu armare suplimentara pentru preluarea eforturilor produse de contracţia betonului şi
de diferenţele de temperatura
4. dale prefabricate, se executa numai cu rosturi transversale, transmiterea eforturilor la rosturi
5. sunt calculate la convoi T 8,5.

CAP. III - PODURI DIN BETON, BETON ARMAT,


BETON PRECOMPRIMAT
Caracteristicile generale ale betonului, ca material artificial de construcţie, cu o proiectare optimală,
asigură în general condiţii excelente de durabilitate şi fiabilitate a construcţiilor de beton, beton armat şi
beton precomprimat pe durata exploatării.

2
O construcţie de beton, beton armat sau beton precomprimat bine conceputa şi bine executata atât
din punct de vedere a materialelor folosite, a soluţiilor alese, a tehnologiilor de execuţie nu necesită decât
lucrări de întreţinere şi reparaţii curente de mica amploare.
În general, defecţiunile care apar la construcţiile de beton, beton armat sau beton precomprimat în
perioada de garanţie a lucrării, se datorează în marea majoritate unor cauze subiective, legate de execuţie
şi de severitatea controlului de calitate din partea beneficiarului.
Pot apare:
A. Defecţiuni din execuţie
Cauze:
- vicii ascunse legate de calitatea materialelor folosite (din lipsa de control de calitate pe faze şi recepţii);
- vicii ascunse legate de punerea în opera a materialelor şi prefabricatelor (tot din lipsa de control de
calitate pe faze şi recepţii);
- defecte legate de acceptarea în lucrare a unor elemente de construcţii sau prefabricate ce au depăşit
tolerantele geometrice admise, ca dimensiuni sau poziţionare (din lipsa de control de calitate pe faze);
- defecte legate de aplicarea necorespunzătoare a unor tehnologii speciale, la lucrări ascunse (ex.
tensionările, injectările la betoane precomprimate) aceeaşi cauza ca mai sus;
- defecte, lipsuri sau vicii, aparente sau ascunse dar depistabile prin metode obişnuite, sau prin examinare
nedistructiva, care nu au fost sesizate nici pe parcursul execuţiei nici la recepţie din motive subiective
(superficialitate în urmărirea lucrărilor sau incompetenţa personalului de execuţie sau urmărire);
B. Defecţiuni în exploatare
Cauze:
- suprasolicitări din exploatare;
- atacul suprafeţelor şi a materialelor de către agenţi exteriori ai mediului;
- calamităţi şi cauze extraordinare;
- neîntreţinerea periodică.
Din acestea, ponderea defectelor legate de întreţinerea directa este mica, întrucât un pod de beton,
beton armat sau beton precomprimat, bine executat nu necesită lucrări speciale sau de amploare de
întreţinere.
Întreţinerea la un pod din beton se refera de obicei la:
- întreţinerea lucrărilor din albia podului;
- întreţinerea caii şi a balastării acesteia;
- întreţineri de mica anvergura la etanşări, rosturi, sape, hidroizolaţii, etc.;
- întreţinerea aparatelor de reazem.
OBS. : Direct pentru elementele de rezistenta ale suprastructurilor din beton nu se fac lucrări de
întreţinere, ci numai de întreţinere ale lucrărilor conexe sau de etanşare, rezemare, a căror
neexecutare poate conduce la defecţiuni ale elementelor de rezistenta.
Urmărirea stării tehnice a podurilor din beton, beton armat, beton precomprimat
- examinări cu periodicitate sporita, care asigură descoperirea operativa şi luarea imediata de masuri la
cale, grinzile caii şi elementele principale;
- verificări cu periodicitate medie – lunara sau chenzinală, asigură descoperirea operativa şi luarea
imediata de masuri la cale, grinzile caii, elemente principale;
- control aprofundat anual, cu verificarea în totalitate a elementelor podului, cu notificarea defectelor, a
stării tehnice şi interpretarea acestora, cu stabilirea gradului de reparare, consolidare;
- controale ale organelor ierarhice superioare, ce pot completa constatările şi notificările de mai sus;
- expertize constând în control nedistructiv şi încercări funcţionale care adâncească controlul aprofundat,
stabilesc elemente cantitative de comparaţie cu normele în vigoare, gradul real de periculozitate a
constatărilor făcute cu metodele uzuale ( vizuale sau cu aparatura simplă ).
Metode de revizie a podurilor de beton, beton armat şi beton precomprimat
a) Metode vizuale – metode apreciative bazate pe experienţa şi calificarea celui ce le efectuează.
Metoda consta în:
- examinarea atenta, element cu element, a întregului pod şi înregistrarea constatărilor în fişa de diagnoza.
3
b) Metode vizuale adiţionale de înregistrare a defectelor – permit completarea constatărilor înregistrate în
fişele de diagnoza, cu înregistrări instantanee ce se pot apoi vizualiza şi compara cu alte înregistrări mai
vechi, pentru compararea defectelor în timp şi stabilirea modului lor de dezvoltare şi evoluţie, ceea ce
permite stabilirea periculozităţii lor.
Se folosesc:
- metode fotografice;
- metode stereofotografice;
- metode cinematografice;
- metode videomagnetoscopice.
b) Metode nedistructive de examinare instrumentala – metode de determinare a unor caracteristici fizico-
mecanice a materialelor sau starea acestora de execuţie şi conservare, prin măsurarea în general a mărimii
fizice.
Exista 4 grupe de metode nedistructive:
- metode acustice şi ultrasonice ( de impuls, de rezonanta );
- metode mecanice ( de duritate, de suprafaţă, de recul, de amprenta );
- metode atomice ( de atenuare, de reacţie );
- metode electrice şi magnetoelectrice ( electrice, de inducţie );
- metode mixte combinate.
c) Metode semidistructive de control – metode de control pe eşantioane, corpuri de proba sau pe elemente
întregi din construcţie, care se încearcă în laborator în mod distructiv, iar pentru construcţie, la locul de
extragere trebuie luate masuri de consolidare locala sau reparare.
Se folosesc:
- metoda extragerii de probe pentru analize ( chimice de compoziţie, de rezistenta sau microscopice );
- metoda carotajului – extragere de probe tip carote de diferite diametre;
- metoda combinată de adâncime pentru determinarea grosimii straturilor degradate de beton;
- metoda împuşcării de bolţuri cu măsurarea adâncimii de pătrundere şi a forţei de smulgere a acestora.
d) Metode de control şi încercări funcţionale pentru determinarea stărilor reale de deformaţii, efort
sau vibraţii – sunt metode tensiometrice de diferite tipuri şi metode de măsurare a deformaţiilor generale,
precum şi metode de măsurare a vibraţiilor.
Se aplică în laborator sau „ in situ „ în condiţiile:
- încercări în laborator pe modele special confecţionate sau pe elemente extrase din structura pentru
expertiza;
- încercări „ in situ „ prin încărcare directă cu sarcini utile de exploatare sau similare.
Revizia podurilor de beton, beton armat şi beton precomprimat
- conform Instrucţiei nr.305 de către personalul prevăzut cu sarcini de revizie a podurilor de cale ferata;
- revizii periodica făcute de personal specializat şi autorizat
- revizii la ordin sau din proprie iniţiativă.
Revizii periodice făcute de personal specializat şi autorizat
Se executa semestrial, de preferinţă anual, Interpretarea datelor furnizate în urma reviziei
amănunţite, se face de către Serviciul LAT Regional, pe baza catalogului de defecte.
CAP. IV - TABLIERE MIXTE CU CONLUCRARE OŢEL - BETON
Tablierele mixte cu conlucrare oţel – beton, pot preîntâmpina în cea mai mare măsură fenomenele
de instabilitate datorita solicitării părţii metalice cu preponderenta la eforturi unitare normale de întindere.
Datorita sporului însemnat al rigidităţii unui element mixt faţă de unul similar metalic şi datorita reducerii
înălţimii de construcţie este posibilă utilizarea oţelurilor superioare pentru realizarea întregii grinzi
metalice sau numai pentru talpa întinsă a acesteia, ceea ce conduce la reducerea costurilor întregii
construcţii.
Aceste structuri utilizează raţional materialele componente, oţelul fiind dispus mai ales în zona
întinsă, iar betonul în zona comprimata a secţiunii transversale, înlocuind oţelul, care prezintă fenomene
de instabilitate ce pot fi evitate astfel în cea mai mare măsură.

4
Dala de beton, pe lângă rolul funcţional şi de distribuţie transversala a încărcărilor, participa şi la
preluarea eforturilor în sens longitudinal, permiţând utilizarea dalei cu maxima eficienta şi creându-se o
stare de eforturi plana favorabila comportării dalei şi în sens transversal.
Pentru asigurarea conlucrării între cele doua materiale apare faţă de structurile metalice un
important spor de rigiditate, care conduce la reducerea înălţimii de construcţie.
Coeficientul global de siguranţă pentru aceste structuri este mai ridicat, prezentând însemnate
rezerve ale capacităţii portante.
La structurile mixte este necesara prevederea unor elemente de legătură mecanică cu rol de preluare
a forţelor de lunecare dintre cele doua părţi distincte ale structurii şi de împiedicare a tendinţei de ridicare
a dalei datorita rigidităţii mult diferite a elementelor ce compun secţiunea mixta. La structurile mixte la
care dala de beton este prefabricata, aderenta este redusa la zero, ceea ce înseamnă ca elementelor de
legătură le revine un rol foarte important. Elementele de legătură sunt solicitate de eforturi de lunecare şi
preiau solicitările din deformaţiile impuse ale structurilor mixte.
Elementele de legătură se clasifică în doua categorii
- elemente de legătură elastice, care permit lunecări elastice reduse ca valoare;
- elemente de legătură rigide, care asigură interacţiunea totala dintre dala de beton şi grinda metalica.
Elemente de legătură elastice
- elemente de legătură din bara spirala;
- elemente de legătură din bare înclinate;
- elemente de legătură din bare cu bucla;
- elemente de legătură din dornuri cu sau fără spirala;
- elemente de legătură din profile laminate U, I, corniere sau oţel lat.
Elemente de legatură rigide
- diblurile;
- şuruburi de înaltş rezistenţă pretensionate;
- încleierea şi precomprimarea transversală;
Elementele de legătură rigide asigură un coeficient de siguranţă superior elementelor de legătură
elastice.
Defecte – cauze
1. Depăşirea eforturilor capabile ale elementelor de legătură conduce la lunecarea dalei de beton,
fişurarea ei şi reducerea conlucrării. În dreptul elementelor de legătură spre reazeme pot apare fişuri
înclinate la cca.45 0 . Concomitent se poate produce pierderea stabilităţii locale a inimilor şi tălpilor
superioare din dreptul elementelor de legătură.
2. Procentul de armare prea redus conduce la fişurarea longitudinala a dalei dintre elementele de legătură,
ceea ce arata forfecarea în sens longitudinal a dalei. La trepte superioare de încărcare poate apare
pierderea stabilităţii locale a tălpilor superioare şi a inimilor. Pentru eliminarea efectului de fişurare în
lung a dalei se recomanda utilizarea unui procent de armare mai mare.
3. Punctul vulnerabil al acestor structuri este legătură dintre dala de beton şi grinda metalica. Orice
subdimensionare a elementelor de legătură influenţează nefavorabil comportarea în ansamblu a structurii.
Cele mai recomandabile elemente de legătură sunt cele rigide de tipul consolelor scurte realizate din
profire I.
4. Nu este neapărat necesara asigurarea continuităţii armaturilor longitudinale de repartiţie.
5. O atenţie deosebita trebuie acordata monolitizărilor, se recomanda utilizarea cimenturilor cu contracţii
reduse, marca betonului folosit la monolitizare trebuie sa fie acelaşi cu marca betonului dalelor..
Suprafeţele din dreptul monolitizărilor trebuie prelucrate cu grija. Se recomanda prelucrarea cu perii de
sarma a suprafeţelor de beton şi udarea abundenta a dalelor prefabricate în dreptul decupajelor şi
degresarea oţelului din dreptul monolitizărilor. Nu este indicată grunduirea sau vopsirea părţii metalice
din dreptul monolitizărilor.
6. O atenţie deosebita trebuie acordata cordonului de sudura dintre inima şi talpa superioara, defectele la
cordoanele de sudura pot conduce la pierderea stabilităţii locale a tălpii şi a inimii din dreptul defectului.

5
Capacitatea portanta
Tablierele cu conlucrare, sunt calculate pentru convoi P 10.
Cap. V – EVIDENTA PODURILOR, DOCUMENTATII,
RESPONSABILITATI
5.1 - Obligaţiile gestionarului
- evaluarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii, prevăzute conform normelor legale în cartea
tehnica a construcţiei şi rezultate din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor;
- păstrarea şi completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei şi predarea acesteia, la înstrăinarea
construcţiei, noului proprietar;
- asigurarea urmăririi comportării în timp a construcţiilor, conform prevederilor din cartea tehnica şi
reglementarilor tehnice;
- efectuarea după caz, de lucrări de reconstrucţie, consolidare, transformare, extindere, desfiinţare
parţială, precum şi de lucrări de reparaţii ale construcţiei numai pe baza de proiecte întocmite de către
persoane fizice sau persoane juridice autorizate şi verificate potrivit legii 10 / 1995 – privind calitatea în
construcţii;
- asigurarea realizării lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse prin reglementările legale;
- asigurarea efectuării lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare;
- menţinerea pe întreaga durata de existenta a unor construcţii de o calitate corespunzătoare, precum şi
îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin procedurile şi regulamentele elaborate pe baza Legii 10 /1995;
- urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toata durata de existenţă a acestora şi
cuprinde ansamblul de activităţi privind examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi
măsurare specifice, în scopul menţinerii cerinţelor;
5.2 – Evidenta podurilor – Pentru fiecare pod ( podeţ ) în evidentele Regionalelor de Cai Ferate
trebuie sa existe:
- fişa podului completata conform Instrucţiunilor ;
- schiţele podului ( secţiuni, vedere în plan, etc. ) ;
- anexa la fişa podului completata conform Instrucţiunilor.
Aceste evidente trebuie sa existe la: districtul de linii numai pentru podurile de pe raza sa de
activitate, la districtul de poduri al Secţiei L, la Secţia L, la Divizia Linii – Serviciul LAT, la Direcţia de
Linii – Serviciul LAT.
Cartea tehnica a construcţiei – întocmita şi ţinută la zi conform Normativului C167 / 1972, în arhiva
secţiei L.
CAP.VI. OBLIGAŢIILE PERSONALULUI ARTM
6.1. Dispoziţii generale
6.1.1. Revizia tehnică amănunţită se execută de către personalul specializat şi autorizat.
6.1.2.Revizia tehnică amănunţită se face conform programului anual rezultat din programul de
perspectivă (Anexa II.8.
6.1.3.Stabilirea lucrărilor ce vor fi executate ca urmare a reviziei amănunţite se va face împreună cu
secţia L pe raza căreia se află podul.
6.1.4.Întocmirea documentaţiei tehnice pentru revizia amănunţită, reparaţie şi revopsire se face pe
baza documentaţiei primite de la secţia L (fişă pod, schiţă, anexă).
6.1.5.Fondurile necesare executării lucrărilor vor fi asigurate în baza propunerilor secţiei L şi
aprobat de divizia linii.
6.2.Obiectivele activităţii de revizie tehnică amănunţită
6.2.1.Revizia tehnică amănunţită cuprinde următoarele lucrări :
a) executarea reviziei;
b) menţionarea defectelor;
c) remedierea defectelor permise;
d) recepţia lucrării;
e) întocmirea memoriului de revizie;
6
f) executarea lucrării
6.3. Organizarea activităţii de revizie tehnică amănunţită
6.3.1.Schelele ce se utilizează la lucrările de revizie tehnică şi reparaţie sunt din dotare proprie fie
proiectate de institute de specialitate.
În ambele cazuri acestea trebuie să respecte Normele de Protecţia Muncii şi se vor monta astfel ca
să asigure circulaţia pe CF şi a vehiculelor rutiere la pasajele denivelate.
6.3.2.Lucrările existente se consemnează în carnetul de şantier pentru fiecare pod în parte în care se
va înscrie obligatoriu : data, locul lucrărilor şi natura acestora, deschiderea, schiţele şi datele cerute la
întocmirea memoriului de revizie.
6.3.3.Registrul de şantier va cuprinde datele necesare întocmirii memoriului tehnic de revizie
(schiţa podului cu localizarea defectelor constatate, constatări privind starea tehnică a podului, alte date
necesare).
Schiţa podului va cuprinde :
- elevaţia stânga – dreapta cu numerotarea nodurilor în sensul km.;
- plan cu numerotarea traverselor şi a panourilor în sensul km;
- detaliile eventualelor defecte constatate.
6.3.4.Personalul specializat şi autorizat pentru revizia podurilor colaborează cu districtele de poduri
de la secţiile L, care au obligaţia să sprijine activitatea personalului de la ateliere în efectuarea reviziei
tehnice amănunţite, depistarea defectelor, repararea acestora precum şi executarea lucrărilor de remediere
a defectelor la cale, infrastructură şi albie, asigurarea închiderilor de linie necesare, dotări cu utilaje unde
este cazul, etc.
6.4.Sarcînile personalului specializat şi autorizat pentru revizia podurilor pe timpul executării
reviziei tehnice amănunţite
6.4.1.Şeful punctului de lucru
6.4.1.1.Conduce activitatea de revizie amănunţită la podurile programate. Înainte de începerea
reviziei fiecărui pod convoacă la faţa locului şeful districtului de linie, şeful districtului de poduri şi
inginerul responsabil cu probleme de poduri din cadrul secţiei L beneficiare.
Constatările privind calea pe pod, reazemele, infrastructurile, lucrările de apărări şi albia se vor
menţiona într-un proces verbal care se consemnează în registrul de şantier. Prin procesul verbal se vor
stabili deficienţele, măsurile de remediere, termene, executanţi.
6.4.1.2.În cadrul reviziei amănunţite urmăreşte :
a.1. modul de comportare a elementelor consolidate anterior;
a.2.apariţia unor deformaţii permanente la elementele podului;
a.3.fişuri la poduri:
a.4.apariţia vibraţiilor, a deformaţiilor sub sarcină (la trecerea trenurilor).
b) înscrierile din carnetul de şantier:
- data;
- locul (km) lucrării executate;
- schiţe întocmite la faţa locului cu concursul organelor din secţiile L.
- lucrările necesare pentru remedierea defectelor localizate pe deschideri, numerotarea respectând sensul
km.;
d)remedierea tuturor defectelor constatate pentru care întocmeşte documentaţia tehnică şi o predă
adjunctului său care va conduce direct întreaga acţiune de reparaţie;
e)obţinerea aprobărilor pentru închideri de linii şi restricţii de viteză în vederea executării lucrărilor;
f)execuţia lucrărilor de reparaţii ce nu necesită aprobări pentru soluţiile de remediere.
g)obţinerea aprobărilor pentru soluţiile de remediere a defectelor şi executarea reparaţiilor;
6.4.1.3.Face constatări, cercetează cauzele, ia măsuri de reparaţie a defectelor apărute pe timpul
exploatării la poduri.
6.4.1.5.Verifică şi răspunde de respectarea tehnologiei de lucru precum şi de calitatea lucrărilor
efectuate de personalul din subordine .

7
6.4.1.6.Răspunde de organizarea lucrărilor de revizie amănunţită (cazare, transport, dotare tehnică
materială, echipament de protecţie, etc.).
6.4.1.7.Constatările şi dispoziţiile se înscriu în carnetul de şantier.
CAP. VII. - MEMORIU DE REVIZIE TEHNICA
La podurile de beton precomprimat şi la cele cu structura mixta sau cu conlucrare ARTM va întocmi
memorii tehnice de revizie similare cu cele de la tabliere metalice.
7.1. Întocmirea memoriilor
7.1.1- Pentru consemnarea rezultatelor reviziilor periodice, a releveelor etc. se vor întocmi memorii
ale podului revizuit, în care se vor trece toate constatările făcute şi reparaţiile executate cu ocazia reviziei,
precum şi diferite semnalări prevăzute în această instrucţie, sau făcute din proprie iniţiativă a inginerilor.
7.1.2- Memoriul de revizie se va întocmi de către Şeful ARTM pe baza datelor din evidenta tehnica
a podurilor de la Secţiile L cat şi din evidentele ARTM, unde sunt consemnate toate defectele constatate,
evoluţia lor, reparaţiile executate şi orice alte observaţii făcute în timpul exploatării cat şi pe baza datelor
extrase din registrul de şantier. Reparaţiile efectuate după întocmirea memoriului vor fi consemnate
ulterior.
7.1.3 - Memoriul de revizie se va întocmi separat pentru fiecare pod sau podeţ revizuit, indiferent de
deschiderea lui. Un exemplar din memoriul de revizie se va înainta de Secţia L pe raza căreia se găseşte
podul ( podeţul ) urmând a fi anexat de gestionarul mijlocului fix la Cartea Tehnica a Construcţiei.
7.1.4 - Memoriul de revizie se va întocmi şi redacta conform Anexelor……….dintre care se vor
completa numai cele corespunzătoare situaţiei constatate.
7.1.5 - Memoriile de revizie se întocmesc în 3 ( trei ) exemplare:
- un exemplar la Districtul de Poduri;
- un exemplar la Secţia L proprietara a podului ( podeţului );
- un exemplar la Divizia Linii – Serviciul L.A.T. pentru a fi anexat la evidenta podurilor.
Toate exemplarele vor fi trimise la Divizia Linii – serviciul L.A.T. pentru verificare şi aprobare.
Eventualele completări sau modificări rezultate din verificările efectuate de Divizia Linii vor fi
consemnate în toate cele trei exemplare ale memoriului.
7.2. Raportarea datelor asupra defectelor constatate
7.2.1 Se vor trece în memoriul podului toate constatările făcute la revizia tehnica amănunţită
precum şi date asupra reparaţiilor executate. Când la un anumit pod nu s-au făcut anumite constatări sau
nu s-au efectuat reparaţii, coloanele din Anexele………nu vor fi completate.
7.2.2 În general, raportarea reviziei tehnice amănunţite va cuprinde:
a) Defectele constatate şi înlăturarea imediata de personal specializat şi autorizat. lor. Înregistrarea
defectelor în memoriu se va face prin intermediul unor schiţe cu toate dimensiunile caracteristice ale
secţiunii afectate şi ale defectului depistat, schiţa reparaţiei efectuate şi data reparării. Pentru piesele
corodate se va arata locul defectului, lungimea atacata, cu câţi mm s-a redus secţiunea piesei degradate,
schiţa defectului şi schiţa reparaţiei. Raportarea acestor date se va face conform Anexelor……………
b) Costul reviziei se stabileşte conform Anexelor…………………., este necesar pentru stabilirea şi
justificarea BVC pentru anul în curs şi pentru anul următor.
c) Defectele mai grave constatate la podurile revizuite, a căror remediere necesită proiecte tehnice de
execuţie întocmite de proiectant autorizat, se vor evidenţia separat, dar şi pentru ele se vor întocmi
schiţele defectelor conform Anexe………..
Lucrările executate în timp, RP, RK, vor fi evidenţiate de Secţia proprietara în momentul în care
sunt înştiinţaţi de începerea activităţii de revizie pe raza secţiei lor.
7.3. Execuţia şi raportarea releveelor, deformaţiilor
7.3.1 Execuţia releveelor
În cadrul fiecărei revizii tehnice amănunţite a podurilor de către personal specializat şi autorizat
se vor efectua obligatoriu releveele necesare aprecierii stării generale a podului şi modului lui de
comportare:
a) releveul cotelor de reazem;
b) releveul profilului albiei.
8
1. Rezultatele acestor măsurători se vor consemna în Memoriul de Revizie a Podului.
2. Releveele se vor executa numai de personal tehnic de specialitate.
a) Releveul cotelor de reazem
1. Prin tasarea din diferite cauze a fundaţiilor, se pot produce denivelări în punctele de reazem ale
podurilor. Acest lucru este important pentru podurile cu grinzi continue, la podurile în arc şi fără tiranţi, la
arcele încastrate, unde asemenea denivelări pot produce în barele grinzilor, eforturi suplimentare foarte
mari.
2. Pentru constatarea acestor denivelări se va proceda la un nivelment general al cotelor de reazem ale
podurilor, separat pentru fiecare grinda, notându-se precis locurile unde s-a aşezat mira pentru citire. De
regula, mira se va aşeza pe antretoaza în dreptul îmbinărilor cu grinda principala..
3. La podurile cu grinzi independente, simplu rezemate, acest nivelment se va face numai în cazul unor
denivelări evidente, ele neinfluenţând eforturile din bare.
4. Nivelmentul se va face în raport cu un reper de beton bine fixat pe terasament şi perfect asigurat contra
oricărei tasări şi care va servi ca punct de comparaţie pentru reviziile periodice succesive. Rezultatele
nivelmentului se vor consemna în Memoriul de Revizie a Podului.
c) Releveul fundului de albie
1.Se măsoară cotele fundului de albie în raport cu nivelul fetei superioare a traverselor şi se vor consemna
în memoriu pe o schiţa.
2.Masurarea se va face după caz cu ajutorul unei frânghii sau unui cablu gradat de care se atârnă o
greutate potrivita. Manipularea acestei sonde se va face de pe pod în dreptul locului unde trebuie stabilita
adâncimea albiei.
3.La podurile cu ape mari, se vor folosi dispozitive speciale pentru măsurarea adâncimilor sub pod, iar la
podurile dunărene se va apela la serviciul special de navigaţie care dispune de aparataj special.
4.Acest releveu se executa la toate podurile revizuite, independent de cel executat de Secţia L conf. Instr.
312.
5.Rezultatele obţinute în urma măsurătorilor fundului de albie se compara cu datele din fişa podului
( adâncimea libera sub pod ) şi cu măsurătorile precedente ( din anii anteriori ) pentru a se obţine
configuraţia evoluţiei fundului albiei. Comparaţia o face Şeful Serviciului LAT Regional, datele şi
diagrama evoluţiei fundului albiei fiind incluse în Memoriul de Revizie al Podului.
CAP.VIII. ÎNTRETÎNEREA CURENTA LA PODURI ŞI PODETELE DIN BETON, BETON
ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
8.1. Lucrările de întreţinere curenta sunt lucrări stabilite în urma constatărilor şi sesizărilor făcute cu
ocazia reviziilor, controalelor şi recensămintelor efectuate în conformitate cu instrucţiile şi ordinele în
vigoare.
8.2. Lucrările de întreţinere curenta sunt lucrări de volum redus ce se executa cu încadrarea în normele de
întreţinere în vigoare.
CAP. IX REPARATIA PERIODICA LA PODURI ŞI PODETELE DIN BETON, BETON ARMAT
ŞI BETON PRECOMPRIMAT
9.1. Reparaţia periodica cuprinde:
- revizia periodica;
- repararea defectelor constatate;
- urmărirea execuţiei lucrărilor şi recepţia lor;
- încercări sau expertizări ( funcţie de starea tehnica constatata ).
9.2. Revizia şi reparaţia periodica a podurilor din beton şi beton armat se executa la un interval de 7 ani.
La podurile situate în zona cu agresivitate medie şi puternica se executa la interval de 5 ani.
Revizia şi reparaţia periodica a podurilor din beton precomprimat se executa la un interval de 5
ani.
Prelungirea sau scurtarea ciclului de reparaţie periodica se poate face numai pe baza fişei de
constatare a stării tehnice cu aprobarea Diviziei de Linii.
9.3. Revizia periodica cuprinde operaţiile de observare şi control tehnic a podurilor, a modului de
comportare, precum şi controlul funcţionării normale a elementelor podului.
9
Concomitent se vor verifica împreună cu deţinătorii acestora şi celelalte construcţii conexe ale
podului ( lucrări apărări, consolidări maluri, etc. ).
9.4. Reviziile periodice se efectuează utilizând “ Metodologia de verificare a stării tehnice a podurilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat “ şi “ Catalogul de defecte şi soluţii de remediere “.
9.5. Constatările şi rezultatele reviziei se consemnează în Fişa de evidenta şi în Fişa de constatare a stării
tehnice.
9.6. Fişa de constatare a stării tehnice şi Nota sintetice se întocmesc de şeful formaţiei specializate în 3
exemplare:
- un exemplar la ARTM;
- un exemplar la gestionarul mijlocului fix;
- un exemplar la Serviciul LAT regional numai pentru podurile cu defecte.
Pentru podurile la care natura lucrărilor necesare se încadrează cel puţin în categoria de reparaţie
periodica, se va transmite “ Nota sintetică de constatare “ şi la Direcţia Generala Linii, în termen
de 30 zile de la data efectuării reviziei.
9.7. Repararea defectelor – se face utilizând recomandările din “ Catalogul de defecte şi soluţii de
remediere “ şi din “ Metodologia de verificare a stării tehnice a podurilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat “.
Cap. X - ORGANIZAREA ACTIVITATII
10.1. – Lucrările de revizie, întreţinere curenta şi reparaţie periodica se executa de către subunităţile
specializate. Aceste subunităţi ( districte, formaţii ) vor fi coordonate de către şeful de district TM în grad
cel puţin de inginer.
10.2. – Pentru lucrările de revizie, întreţinere curenta şi reparaţie periodica la podurile de beton
precomprimat se vor organiza formaţii specializate, în cadrul atelierelor regionale de tabliere metalice sau
în cadrul Secţiilor de poduri.
10.3 – Subunităţile şi formaţiile vor fi dotate şi dimensionate astfel încât sa poată îndeplini în termen
programul de revizie, întreţinere şi reparaţie.
10.4. – Arondarea executării lucrărilor funcţie de modul de organizare va fi stabilita de către Serviciul
LAT şi aprobata de Şeful Diviziei Linii.
Cap. XI – PROGRAMAREA ACTIVITATII
11.1. PROGRAMAREA LUCRARILOR DE REVIZIE PERIODICA, ÎNTRETÎNERE CURENTA ŞI
REPARATIE PERIODICA
- se programează anual pe baza recensămintelor la lucrări de arta efectuate conform Instr.305.
Programul pentru anul următor se va transmite la Serviciul LAT Regional pana în data de
05.11.a.c., iar la Direcţia de Linii pana la 15.11.a.c., verificat de Şeful Serviciului LAT şi aprobat
de Şeful Diviziei Linii;
- la întocmirea programului anual se va avea în vedere reducerea la minim a deplasării formaţiilor.
- Modificarea programului anual se poate face numai cu justificarea scrisa aprobata de Şeful
Diviziei Linii, modificare ce se va raporta ulterior în max. 15 zile la Direcţia Linii.
CAP.XII – EVIDENTE
12.1. – Fişa de evidenta
Secţiile L, gestionare ale mijlocului fix, prin responsabilii de problema din cadrul secţiilor,
întocmesc pentru fiecare pod situat pe raza lor de activitate “ Fişa de evidenta “ (Anexa nr. ) în
conformitate cu instrucţiunile de completare şi utilizare a acestei fişe. (Anexa nr. ).
Fişa de evidenta a podurilor de beton, beton armat şi beton precomprimat constituie evidenta
separata şi va înlocui fişa existenta a podului. Fişa veche de la secţia L va fi ataşată Cărţii Tehnice a
Construcţiei, la nivelul Serviciului LAT Regional şi la nivelul Serviciului LAT din Direcţia de Linii se va
ataşa fişa veche celei noi.
Fişa de evidenta se va întocmi în 6 exemplare, pentru:
- un exemplar la secţia L deţinătoare a mijlocului fix;
- un exemplar la districtul de linii pe raza caruia se găseşte mijlocul fix;
- un exemplar la districtul de poduri;
10
- un exemplar la atelierul de tabliere metalice al secţiei (numai la podurile de beton precomprimat);
- un exemplar pentru Serviciul LAT Regional;
- un exemplar la Serviciul LAT al Directiei de Linii.
Fişa de evidenta de la subunitatea detînatoare şi de la districtele L, P, TM vor fi completate la zi cu
toate modificarile, lucrările şi înformatiile suplimentare.
Actualizarea fişei de evidenta se face anual în luna ianuarie la Serviciile LAT Regionale şi în luna
februarie la Serviciul LAT din Direcţia de Linii.
12.2. Cartea Tehnica a Construcţiei se va tîne de gestionarul mijlocului fix, întocmita cu
respectarea Normativului C167 şi a Legii 10 / 1995.
CAP.XIII – RECEPTII
Receptia lucrarilor de revizie, întretînere şi reparatie se face cu respectarea legislatiei în domeniu,
de obicei într-o şîngura faza defînitiva.
12.1 Receptia lucrarilor de întretînere curenta –
- se face în comişie de catre şeful districtului de lînie pe raza caruia de afala lucrarea respectiva, ca
reprezentant al beneficiarului ( subunitatii detînatoare ) şi de şeful de echipa sau formatie al
subunitatii ce a prestat lucrarea;
- lucrarile de întretînere se receptioneaza la convocarea conducatorului subunitatii executante
( district poduri, sectie L ) în maximum 30 zile de la termînarea lucrarilor;
- la receptie şeful de echipa, respectiv formatie, va prezenta carnetul de santier ce va contîne
programul de lucru chenzînal şi foile zilnice în care sunt trecute lucrarile executate;
- comişia de receptie va verifica daca lucrarile înscrise în programul de lucru s-au executat şi daca
corespund din punct de vedere calitativ, hotarand masurile de remediere a eventualelor deficiente
şi termenele de remediere;
- dupa examînarea lucrarilor, comişia de receptie adopta una din urmatoarele hotarari:
a) admiterea receptiei daca se constata ca lucrarile sunt termînate, nu prezînta abateri de la
precriptiile tehnice şi instructiile în vigoare şi corespund functionarii normale în
exploatare;
b) amanarea receptiei cand se constata lipsuri şi deficiente ce se pot remedia în termen de 30
de zile;
c) respîngerea receptiei cand se constata lucrari necorespunzatoare de calitate înacceptabila
sau cu lipsuri ce impiedica foloşirea şi întretînerea normala a obiectului.
- hotararile comişiei de receptie se consemneaza în programul de lucru chenzînal respectiv.
12.2. Receptia lucrarilor de reparatie periodica
a) se face pentru lucrari ce neceşita manopera pana la 1000 ore / om de catre o comişie formata din
Şeful de sectie L sau Şeful de sectie adjunct, ca reprezentant al beneficiarului şi din Şeful de
district TM impreuna cu Şeful ARTM;
b) pentru lucrari ce au neceşitat manopera peste 1000 ore / om comşia va fi formata din
Şeful de sectie L sau Şeful de sectie adjunct, ca reprezentant al beneficiarului şi din Şeful de
district TM impreuna cu Şeful ARTM şi din Şeful serviciului LAT din cadrul Sucursalei regionale
CFR;
c) la comişiile de receptie a lucrarilor de reparatie periodica, la solicitarea Serviciului LAT regional,
poate participa şi un reprezentant al Directiei de Lînii – Serviciul LAT.
- Lucrarile de reparatie periodica se receptioneaza la convocarea conducatorului sau
coordonatorului formatiei ce a executat lucrarea în termen de 30 zile de la termînarea lucrarii. În
cazul în care pentru executia lucrarii s-au utilizat schele, receptia se va face înaînte de demontarea
acestora;
- La receptie se prezînta documentatia tehnica ce a stat la baza executiei şi şituatia defînitiva de
lucrari;
- Comişia de receptie verifica daca lucrarile au fost executate conform documentatiei, şituatiei
defînitive de lucrari şi normelor de calitate specifice, stabileste masurile şi termenele de remediere

11
a eventualelor deficiente constatate, analizeaza daca au aparut elemnte noi faţă de cele avute în
vedere la întocmirea documentatiei pentru completarea lucrarilor necesare;
- Dupa verificarea lucrarilor, comişia de receptie hotaraste
a) admiterea receptiei daca se constata ca lucrarile sunt termînate, nu prezînta abateri de la
prescriptiile tehnice şi instructiile în vigoare şi corespund functionarii normale în
exploatare;
b) amanarea receptiei cand se constata lipsuri şi deficiente ce se pot remedia în termen de 30
zile sau elemnte noi care nu au putut fi luate în conşiderare la întocmirea documentatiei;
c) respîngerea receptiei cand se constata lucrari cantitative şi calitative necorespunzatoare
care nu permit exploatarea şi întretînerea normala a podului.
- actul de fînalizare a receptiei consta dintr-un proces verbal de receptie. Procesul verbal de receptie
se semneaza obligatoriu pe teren de toti membrii comişiei. În cazuri de divergenta, delegatul
respectiv va consemna în procesul verbal de receptie sub semnatura, observatiile sale diferite de
ale celorlalti membri. Asupra acestor observatii va decide Şeful serviciului LAT Regional;
- odata cu receptia lucrarii, executantul preda lucrarea catre unitatea detînatoare impreuna cu
documentatia lucrarii;
- În caz de respîngere a receptiei, Şeful serviciului LAT din Regionala CF va stabili cauzele şi
raspunderea pentru şituatia creata şi masurile necesare penmtru receptionarea lucrarilor.

ANEXA 1

Lucrari ce se executa de regula în cadrul întretînerii curente

A ) La suprastructura
- reparatii locale şi completari la parapete, trotuare;
- reparatii prin tencuirea sau torcretarea unor suprafete reduse de pana la 0,50 mp la structura de
rezistenta ( zona unde betonul a fost rupt sau dislocat, zone cu exfolieri ale betonului, degradari ale
betonului de acoperire, armaturi aparente, segregari, etc.;
- repararea rosturilor de monolitizare;
- urmarirea evolutiei fişurilor;
- repararea zonelor cu armatura aparente;
12
- desfundarea gurilor de scurgere şi aşigurarea scurgerii apei;
- repararea scarilor de acces din înteriorul casetelor boltilor;
- alte lucrari.
B ) La înfrastructura
- reparatii locale la cuzîneti, pile şi culei;
- urmarirea evolutiei fişurilor;
- desfundarea barbacanelor;
- repararea scarilor de acces pe terasamente;
- repararea locala a racordarilor cu terasamentul (sferturi de con, aripi, zid întors, etc.);
- repararea scarilor de acces din înteriorul pilelor şi culeelor;
- înlaturarea corpurilor straîne (piatra sparta, beton, resturi cofraje) din zona aparatelor de reazem;
- evacuarea apei din camerele de mîna;
- alte lucrari.
C) La albie
- curatirea albiilor, radierelor şi a camerelor de cadere;
- repararea locala a pereurilor;
- alte lucrari.

ANEXA 2

Lucrari executate de regula în cadrul reparatiilor periodice

a) reparatii prin torcretare sau tencuire a golurilor sau centurilor din beton din zona de ancorare;
b) repararea schelelor de revizie;
c) reparatii ale betonului în zona gurilor de scurgere şi a hidroizolatiei acestora, reparatii ale
dispozitivelor de acoperire a rosturilor transversale ale structurii;
d) înlocuirea aparatelor de reazem sau a unor elemente ale acestora;
e) nivelmentul reazemelor la podurile cu grînzi avand deschiderea mai mare de 10 m;
f) masurarea sagetilor sub sarcîna utila, cand se conşidera necesar;
13
g) verificarea înaltimii libere la pasajele înferioare;
h) releveul albiei la podurile cu deschidere mai mare de 10 m;
i) alte lucrari.

ANEXA 3
TABEL
EXTRAS DIN MASURATORUL ŞI NORMELE DE MANOPERA PENTRU ÎNTRETÎNEREA
CURENTA A TERASAMENTELOR ŞI A LUCRRAILOR DE ARTA
( Îndrumatorul pentru întretînerea lucrrailor de arta şi a terasamentelor de cale ferata )

Nr. crt. Denumirea Masuratorul Norma de Observatii


prestatiei manopera
III. PODURI
III.3 Podete defînitive Lu=5m:
j) înfrastructura Oc/ob 0,15
14
k) suprastructura Oc/mp 0,20
l) platelaj Oc/mp 0,10
m) albia în zona podului Oc/mc 0,10
III.4 Pod 5<Lu<50 m:
n) înfrastructura Oc/ob 0,15
o) suprastructura Oc/mp 0,20
p) platelaj Oc/mp 0,10
III.5 Pod 20<Lu<50 m:
q) înfrastructura Oc/ob 0,15
r) suprastructura Oc/mp 0,20
s) platelaj Oc/mp 0,10
III.6 Pod Lu > 50 m
t) înfrastructura Oc/ob 0,15
u) suprastructura Oc/mp 0,20
v) platelaj Oc/mp 0,10

ANEXA 5
Sucursala Regionala CF………………………
Sectia L……………………………

FIŞA DE EVIDENTA A PODULUI DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT


I. DATE GENERALE
1.Denumire şi amplasament:
POD…………………LÎNIA…………………………………………..FIRUL………………
VIADUCT…………………LÎNIA…………………………………..FIRUL……………….
PASAJ ÎNJ…………………LÎNIA……………………………………..FIRUL…………….
Pozitia kilometrica ( ax ) ……………………………………………………………………...
Obstacolul traversat
15
Vale …………………………………….……………………………….……………………
Cale de comunicatie………………………………………………………………………….
Sectia de circulatie cu trafic constant…………………………………………………………
Categoria lîniei ( magistrala, principala, secundara )…………………………………………
ÎNTRE STATIILE CF……………………ŞI………………………………………………..
JUDETUL…………………………………………………………………………………….
2.Proiectant………………………………………….Nr. proiect……………………………..
Anul……………………………………………………………………………………………
2.CONSTRUCTOR ……………………………………………………………………
Anul constructiei……………………………………………………………..
I. DATE PROIECTARE
1.CONVOI DE CALCUL…………………………………………………….
2.DURATA DE EXPLOATARE NORMATA…………………………………….
3.GRADUL DE SEISMICITATE……………………………………………………
4.VITEZA DE CIRCULATIE MAXIMA…………………………………………..
5.VITEZA DE CIRCULATIE A LÎNIEI…………………………………………..
II. ELEMENTE DE REZISTENTA
Natura terenului de fundare………………………………………………………………….
Elementele principale ale fundatiilor:
1.material……………………………………..
2.directe de suprafaţă H 4,00 m………………
3.directe de adancime H 4,00 m………………
a ) maşive H = …………………………………
b ) chesoane H = ………………………………
4.îndirecte
a) pe piloti H = ………………………………..
b) pe coloane H = …………………………….
c) pe barete H = ……………………………….
Elementele principale ale înfrastructurilor ( elevatii )
1.material ……………………………….
2. înaltime………………………………
3.maşive………………………………..
4.pe cadre………………………………
5.alte tipuri…………………………….
6.Camere de mîna…………………….
7.Spargheturi………………………….
Elementele principale ale suprastructurilor
1.deschiderile ( nr. şi marime )………………………………………………………………...
2. lumîna între înfrastructuri (pt. cai navigabile şi pasaje )……………………………………
3. înaltimea libera sub pod ( la etiaj )………………………………………………………..
4.înaltimea gabaritului la pasaje………………………………………………………………
5. latimea podului…………………………………………………………………………….
6. lungimea podului…………………………………………………………………………..
7. numar de elemente principale de rezistenta în sectiune transversala………………………
8. tipul de suprastructura ( dale, grînxi, faşii, arce, cadre )…………………………………..
9. înaltimea de constructie a structurii de rezistenta…………………………………………
9.1. în camp………………..
9.2. pe reazem……………..
10. materiale…………………………………………………………………………………
11. schema statica……………………………………………………………………………
12.mod de executie (monolit, prefabricat, monobloc, prefabricat)………………………….
16
Caracteristicile podului în plan orizontal
1. oblicitate……………………………..
2. curba cu R =…………………………
Caracteristicile podului în plan vertical
1. declivitate……………………………….
2. Contrasageata…………………………..
Cale pe pod
1. alcatuire
– tip şîna…………………………………………
- tip traverse / numar / dimenşiuni………………
- groşime balast sub talpa traversei(cm)…………
2. numar cai pe pod……………………………………………..
3. aparate de compensare a caii………………………………..
Aparate de reazem
1. tip
– Metalic………………….
– Neopren…………………
– Teflon…………………..
– Beton……………………
– Alte materiale……………
2. numar
- fixe…………………………
- mobile…………………….
3. locase pentru întroducerea pieselor……………………………….
4. accesorii pentru revizii…………………………………………..
III. ELEMENTE SECUNDARE
III.1 – Elemente secundare
a) tip trotuare ( grînda, consola )………………………………………………………….
b) mod de executie trotuar(beton armat, monolit, beton armat prefabricat, metal )………
………………………………………………………………………………………………
c) hidroizolatie trotuar ( tip )……………………………………………………………….
d) mod de executie (monolit, prefabricat, metal, etc. )…………………………………..
e) canale de cable şi conducte……………………………………………………………
f)tip parapeti şi balustrade………………………………………………………………
g)scari acces…………………………………………………………………………….
h)alte elemente…………………………………………………………………………
4.2. – Hidroizolatii, etansari şi protectii mecanice şi anticorozive la structuri
- tipul……………………..materialul……………………………………..
- pante de scurgere ape ( transversal, longitudinal )………………………
- guri de scurgere, numar…………………………………………………
- pozitie…………………………………………………………………..
- rosturi de dilatatie pe culei, pe pile…………………………………….
4.3. – Racordarea cu terasamentele
- sfert de con……………………………………………………………..
- aripi…………………………………………………………………….
- ziduri întoarse………………………………………………………….
- drenuri………………………………………………………………..
- dale de racordari ……………………………………………………..
4.4. – Lucrari de aparari de maluri
- ziduri de sprijîn ………………………………………………………
- taluze şi protectia lor ………………………………………………..
17
- protectia fundului albiei …………………………………………….
- lucrari hidrotehnice de protectia albiei …………………………….
- dale de racordare …………………………………………………..
IV. ÎNTERVENTII
5.1. Conditii speciale privînd supravegherea, exploatarea şi întretînerea lucrarii…………….
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
5.2. Reparatii curente ( RC ), reparatii capitale ( RK ), consolidari, înterventii speciale, (elementele
referitoare la acest punct se trec în Anexa 5.1);
5.3. Înformatii de trafic (datele se înscriu în Anexa 5);
5.4. Încarcari şi expertizari speciale
- data…………………………………………..
- scopul……………………………………….
- principalele rezultate……………………….
- concluzii……………………………………

Anexe
5.1. dispozitie generala schema cf ( prescriptii de întocmire existente ) – schitele podului;
5.2. constatarile, masurile luate şi termenul de executie;
5.3. fotografii;
5.4. evidenta înterventiilor;
5.5. modificari ulterioare ale fişei;
5.6. înformatii de trafic.

Diverse………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………
ŞEF SECTIE L…………… ÎNTOCMIT

ANEXA 5.2.

ANEXA LA FIŞA PODULUI


LÎNIA…………………………………………………………
FIR…………………………..KM…………………………………

Data Constatari, masurile luate şi termenele de Nume prenume


executie Semnatura

18
ANEXA 5.4.a

EVIDENTA ÎNTERVENTIILOR
1. REPARATII PERIODICE CURENTE

Nr. Anul Reparatie - Volum lucrari / val. Obs. Nr. Proiect /


crt. elemente lucrari Proiectant

19
ANEXA 5.4.b

EVIDENTA ÎNTERVENTIILOR
1. CONSOLIDARI

Nr. Anul Elemente Volum lucrari / val. Obs. Nr. Proiect /


crt. consolidate lucrari Proiectant

20
ANEXA 5.4.c

EVIDENTA ÎNTERVENTIILOR
1. ÎNTERVENTII CA URMARE A UNOR ACCIDENTE SAU CALAMITATI NATURALE
Nr. Anul Elementele Volum lucrari / val. Obs. Nr. Proiect /
crt. afectate lucrari Proiectant

21
ANEXA 5.4.d

EVIDENTA ÎNTERVENTIILOR
1. REPARATII CAPITALE ( RK )

Nr. Anul R.K. Volum lucrari / val. Obs. Nr. Proiect /


crt. lucrari Proiectant

22
ANEXA 5.5.

MODIFICARI ULTERIOARE ALE FIŞEI DE EVIDENTA

Nr. Anul Modificarea sau Cauza Întocmit Semnatura


crt. completarea

23
ANEXA 5.6.

ÎNFORMATII DE TRAFIC
Nr. crt. Anul Tonaj Mediu Obs. Nr. crt. Anul Tonaj Obs.
anual (t) mediu
(t)

24
ANEXA 6

INSTRUCTIUNI
La completarea fişei de evidenta a podurilor cu suprastructuri din beton, beton armat şi beton
precomprimat

Fişa de evidenta a podului reprezînta documentul de baza pentru desfasurarea activitatii de


exploatare care contîne volumul mînim de înformatii privînd datele de identificare, alcatuirea constructiva
şi conditiile functionale ale lucrarilor.
Aceste instructiuni fac precizari privînd completarea unora din punctele contînute în fişa de
evidenta:
- la fundatii îndirecte ( piloti, coloane, barete ) se va preciza diametrul, numarul de elemnte
pe înfrastructura, numar de elemente pe o fundatie;
- la tipul şi materialul înfrastructurilor ,înaltimea maxima a elevatiilor se va preciza:
a) culei maşive pe cadre din beton armat, înnecat, prisme de anrocamente, etc. din beton şimplu, beton
armat, beton precomprimat, zidarie de piatra, caramida, etc.;
25
b) pile lamelare, pe stalpi ( cu îndicarea numarului de stalpi şi a diametrului lor ) cu sectiune
dreptunghiulara, în H, glisate cu sectiune constanta sau variabila, casetate, maşive, etc. din beton
precomprimat, zidarie din moloane, etc.
- la claşificarea podurilor dupa materialul de baza din care este alcatuita suprastructura:
metalice, mixte ( oţel + beton precomprimat ), din beton precomprimat, din beton armat,
din zidarie de piatra, metal + lemn, lemn.
Tipul suprastructurii ( dupa alcatuirea constructive a structurii de rezistenta şi modul de executie ) poate
fi:
a) dale sau grînzi monolite:
1. şimplu rezemate;
2. cu console ( tip Gerber );
3. contînui.
b) faşii cu goluri prefabricate:
4. şimplu rezemate;
5. contînuizate.
c) grînzi cu corzi aderente prefabricate:
6. şimplu rezemate;
7. contînuizate.
d) grînzi tonsonate prefabricate ( din tronsoane mici cu rosturi matate sau tronsoane mari cu rosturi
turnate sau matate ):
8. şimplu rezemate ( cu rezemare normala sau cioc Gerber la rezemare pe
riglele pilelor );
9. contînuizate;
e) grînzi monobloc turnate pe santier:
10. şimplu rezemate (cu sau fără bloc Gerber la rezemare pe pile);
11. cu console ( tip Gerber ).
f) cadre cu grînzi contînui:
12. monolite ( turnate pe esafodaje );
13. executate în consola ( monolit sau din tronsoane prefabricate);
g) arce sau bolti ( monolite sau turnate pe santier ):
14. dublu încastrare sau articulate;
15. triplu articulate.
h) structuri mixte:
16. dale din beton cu profile metalice înglobate;
17. grînzi metalice ( înima plîna, grînzi cu zabrele ) şi dala de beton.
i) referitor la oblicitatea ( în grade sexageşimale ) cat şi pentru curbura ( raza în m) daca sunt variabile
de la deschidere la deschidere se va îndica:
1. de la …………………………pana la ……………………… cu semnul
j) la aparatele de reazem se va îndica tipul aparatelor de reazem ( metalic din neopren armat, teflon ) cu
caracteristicile principale ( a, b, h fiînd dimenşiunile lungime, latime, înaltime );
k) la racordarea cu terasamentele se vor mentiona elementele de alcatuire şi materialul din care este
executat;
l) la conditii speciale privînd supravegherea, exploatarea şi întretînerea lucrarii:
1. se vor mentiona daca exista instructiuni tehnice speciale, obligatii de paza,
etc.;
2. traficul ce se ia în conşiderare este cel înregistrat în documentele existente
pentru fiecare regionala cf în parte;
3. în toate şituatiile traficul se va înregistra începand cu anul în care acesta
este evidentiat pentru sectiile de circulatie respective. Toate podurile şituate
pe aceeaşi sectie de circulatie vor avea acelaşi trafic evidentiat;

26
4. pentru podurile şi podetele care sustîn o şîngura lînie, traficul este cel al
lîniei respective;
5. pentru podurile şi podetele ce sustîn doua lînii se va înscrie traficul pe
fiecare lînie în parte;
6. pentru podurile şi podetele care sustîn mai mult de doua lînii ( statii, triaje,
etc. ) traficul se completeaza pentru fiecare lînie în parte.

ANEXA 7

SUCURSALA REGIONALA CF……………………..


SECTIA L……………………………………………..

CONTROL TEHNIC PODURI


NUMELE……………..COD………….
DATA………………………………….

FIŞA DE CONSTATARE
A STARII TEHNICE A PODURILOR DE BETON, BETON ARMAT, BETON PRECOMPRIMAT

I. DATE GENERALE
1. Denumire şi amplasament
POD………………………………………..LÎNIA…………………………………………
VIADUCT…………………………………………………………………………………..
PASAJ SUPERIOR…………………………………………………………………………
ÎNTERM…………………………………………………………………………..
ÎNF…………………………………………………………………………………
Pozitie km. ( ax )…………………………………………………………………………….
Peste: Curs de apa ( vale )…………………………………………………………………..
27
Cale de comunicatie………………………….la km…………………………………
Între statiile CF………………………………………şi………………………………………
Judetul…………………………………………………………………………………………
2. Proiectant……………………………………………Nr. Proiect…………………………..
din anul………………………………………………………………………………………...
3. Constructor………………………………………………………………………………….
Anul constructiei……………………………………………………………………………..
II. APARATE DE REAZEM ( Anexa 7.1 )
III. DATE FUNCTIONALE
III.1. Geometrie generala
a) înaltimea libera sub pod ( m ) ……………………………………………………………..
b) gabarit ( sosea, CF sau navigabil ) ( m ) …………………………………………………..
III.2. Conditii de trafic
a) viteza………………………………………………………………………………………
b) tonaj……………………………………………………………………………………….
c) conditii speciale de trafic ( convoaie speciale ) ………………………………………….
III.3. Durata de exploatare …………………………………………………………………….
IV. CONCLUZII
IV.1. Starea tehnica a podurilor
ST = ST.II + ST.III în care:
- ST.II = NST.II.1 + NST.II.2 + NST.II.3 + NST.II.4 + NST.II.5
- ST.II este suma noţelor elementelor de la cap. II, col. 6.
4.2. Observatii şi documente anexe ( schite, relevee, fotografii, documente de masuratori, documente
cuprinzand remedierea deficientelor, îndicatii de urmarire a fenomenelor evolutive, etc. )
………………………………………………………………………………...
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………

Data constatarii……………………….
Data remedierii……………………….

Întocmit Luat la cunostînta


Numele…………………………….. Numele………………...
Functia, unitatea……………………. Functia, unitatea……….
……………………………………… …………………………

Semnatura Semnatura

28
ANEXA 8

INSTRUCTIUNI DE COMPLETARE A FIŞEI DE CONSTATARE


A STARII TEHNICE A PODURILOR DE
BETON, BETON ARMAT ŞI BETON PRECOMPRIMAT
A. Referiri generale privînd contînutul
Fişa de constatare este documentul principal de lucru în cadrul activitatii de stabilire a starii tehnice a
podurilor pe baza depistarii, examînarii şi evaluarii defectelor aparente, precum şi a analizei comparative
a datelor functionale cu cele optime avute în vedere la realizarea lucrarii.
Fişa de constatare se va reactualiza periodic la întervale de 5 ani ( odata cu reviziile periodica ) sau
dupa evenimente deosebite, care obliga la revizii speciale ( cutremure mai mari de 6 grd. pe scara Richter,
evenimente de circulatie, încendii, explozii, viituri sau înundatii catastrofale, spargeri de conducte pe pod,
etc. ).
Pentru stabilirea starii tehnice a podurilor s-a adoptat “ metoda demeritelor “. Aceasta metoda este un
şistem de control ce permite stabilirea nivelului calitativ prin identificarea defectelor şi a lipsei de
performanta a elementelor structurilor şi a structurilor în general.
Aceasta metoda a fost difuzata cu nr. 140/440 din 25.02.1985 de catre Directia Tehnica MT sub forma
instructiunilor de completare a “ Jurnalului demeritelor “ care are larga aplicabilitate în productia
îndustriala, facand parte din şistemul de ridicare a performantelor şi produselor.
Acestei metode i s-a asociat un catalog de defecte aparente, lipsuri şi avarii cu ajutorul careia se poate
stabili îndicele de gravitate şi valoarea negativa a demeritului pentru un element sau pentru toata
structura.

29
Pentru caracteristicile de functionalitate care nu se gasesc în catalog, în prezentele instructiuni se dau
îndicatii pentru nivelele la care se face încadrarea lor, functie de lipsa de performanta.
În cap. I sunt consemnate principalele date de identificare a lucrarii, care se completeaza conform
instructiunilor de întocmire a fişei de evidenta a podurilor.
Cap. II este structurat pe 5 puncte ce se refera la elementele de rezistenta ale structurii. Fiecare punct
din acest capitol are subpuncte referitoare la elemente sau parti de elemente ale podului.
Cap. III structurat pe 5 puncte, contîne date referitoare la functionalitatea podului.
Cap. IV face calculul notei pentru starea tehnica a podului şi se consemneaza unele observatii şi
documente referitoare la aceasta.
La punctele sau subpunctele de la cap. II şi III se va consemna:
- defectul cel mai grav;
- localizarea defectului pe structura ( se va anexa schita podului cu numerotarea elementelor
în sensul kilometrajului şi dinspre aval spre amonte);
- încadrarea defectului conform catalogului de defecte;
- valoarea demeritului corespunzatoare acestui defect (valoarea demeritului variaza de la 0
la 10).
În catalogul de defecte s-au grupat defectele frecvente pentru fiecare tip de element, pentru a usura
îndicarea codului şi a valorii demeritului cand se face examînarea lucrarii pe teren.
Pentru elementele sau partile de elemente din beton, beton armat şi beton precomprimat, Fişa de
constatare trebuie sa contîna toate defectele constatate, care pentru a fi identificate au fost grupate dupa
felul lor astfel:
- defecte privînd geometria exterioara (deformatii, faţă vazuta, etc.);
- defecte localizate în zona de la suprafaţă betonului (înfiltratii, fişuri, armaturi şi cable de
precomprimare aparente, etc.);
- defecte grave ( care pot periclita stabilitatea structurii ).
Se mentioneaza faptul ca aprecierile facute în catalog pentru valoarea demeritului este orientativa.
Aceasta valoare poate varia cu 1 sau 2 puncte faţă de cea îndicata în functie de:
- efectele defectului şi suprapunerea cu starea de effort a elemntului;
- gradul de afectare a functionalitatii elemntului de catre defecte, etc.
Nota starii tehnice a unui capitol din Fişa de constatare ( N st ), se calculeaza scazand din 10 ( care
îndica starea tehnica perfecta ) defectul cel mai grav cu vaoarea negativa cea mai mare ) din toate
elementele capitolului respectiv, ce a fost constatat ( - NDe ) obtînandu-se astfel:
NST,e = 10 + ( - NDe )
Ca observatie generala, trebuie mentionat ca în fişe nu trebuie lasate spatii libere la rubrica ( - NDe
). Daca un elemnt lipseste dinstructura se va scrie “ nu are “ daca sunt defecte, lipsuri sau avarii, se va
nota cu “ 0 “, iar daca nu sunt poşibilitati de acces pentru examînarea corespunzatoare a partii respective
din lucrare, se va nota cu “ AR “ ceea ce îndica – lipsa acces.
Pentru defectele care nu sunt înca îndicate în catalog se va stabili valoarea negativa a demeritului,
facandu-se aprecierea dupa categoria de lucrari necesare remedierii lui, astfel:
- 1 sau –2 pentru defecte ce se pot remedia în cadrul lucrrailor de întretînere (I);
- 3 sau –4 pentru defecte remediabile în cadrul lucrarilor de reparatii curente (RC);
- 5 sau –6 pentru defecte remediabile prin lucrari de reparatii capitale (RK);
- 7 sau –8 pentru defecte, lipsuri sau avarii remediabile numai în cadrul lucrarilor de
reparatii capitale şi consolidari (RK+consolidari);
- 9 sau –10 pentru deficiente ce nu se pot remedia decat prin reconstructie sau înlocuirea
elementului (reconstructie sau înlocuire).
B. Observatii cu privire la completarea unor capitole ale Fişei de constatare
B.1. Date functionale
La pct. 1 geometria generala
Datele geometrice reale se vor compara cu cele prevazute prin proiectare sau necesare pentru
aşigurarea bunei functionalitati a lucrrailor la data la care se face constatarea şi diferentele ce pot avea
30
defecte negative asupra viabilitatii structurii se vor depuncta în raport cu poşibilitatile de remediere (prin
lucrari de I, RC, RK, RK+consolidari, reconstructii sau înlocuire) dupa cum s0a aratat la defectele ce nu
sunt cuprinse în catalog pentru cap. II.
La pct.2 Conditii de trafic
a) Pentru restrictii de viteza se va nota cu –1 la valoarea - N De fiecare 10% ce depaseste valoarea
raportului dintre viteza de proiectare şi viteza restrictionata.
b) Pentru restrictiile de tonaj se va trata ca şi pentru pct.1 (geometrie generala) adica valoarea
demeritului - NDe, va avea valoarea corespunzatoare categoriei de lucrari (I, RC, RK, etc.) prin
care se poate aduce lucrarea în şituatia de a aşigura un trafic cu tonaj normal corespunzator
clasei de încarcare a podului.
c) Conditii speciale de trafic în functie de clasa lîniei şi frecventa transporturilor.
Acest criteriu a fost întrodus deoarece oboseala structurilor din beton precomprimat deşi nu este
luata în mod curent în calcul reprezînta un fenomen real cu efecte evidente la podurile cu transporturi
frecvente, afectand direct starea de viabilitate.
În functie de clasa tehnica a lîniei pe care este amplasat podul, de frecventa transporturilor cu tonaj sporit suportate de structura şi de experienta variantei ocolitoare la
De.
lucrare s epropun urmatoarele valori ale demeritului care se înscrie în rubrica - N
Nr. crt. Clasa tehnica a lîniei - NDe pentru tonaj - NDe pentru tonaj
annual 20 mil. tone annual 30 mil. tone
0 1 2 3
1 Magistrala -4 sau -5 -8 sau –9
2 Principala -3 sau –4 -7 sau –8
3 Secundara -2 sau –3 -6 sau –7
4 Îndustriala -1 sau –2 -5 sau –6
5 Lînie şimpla, dubla 0 sau -1 0 sau -1
La pct.3 Durata de Exploatare
a) vechimea structurii (V) este durata exprimata în ani de cand structura este în exploatare. Ca valoare a
demeritului - NDe, se va înscrie valoarea în fiecare 10 ani sunt echivalenti cu –1.
Daca rezulta zecimale se vor rotunji la cifra întreaga înferioara daca zecimalele sunt sub 50% şi la
cea superioara daca depasesc 50 %.
b) Durata de exploatare ramasa pana la prima reparatie capitala (RK).
Pentru podurile cu suprastructuri din beton precomprimat care nu au vechimea în exploatare mai mare
de 35 ani, aceasta durata se va stabili astfel:
Dexp.r = 33 – V
În care durata de exploatare ramasa Dexp.r, este egala cu diferenta între 33 ani ( durata pana la primul
RK sau între doua RK – uri succeşive ) şi vechimea structurii în exploatare.
Daca sunt totuşi poduri la care s-a facut primul RK se va scadea din 33 ani durata de exploatare ce s-a
consumat de la prmiul RK la data întocmirii fişei de constatare.
În functie de numarul de ani ramaşi pana la primul RK valoarea demeritului se va stabili astfel:
Dexp.r = n ( ani ) VALOARE DEMERIT (- NDe )
N < 1 an -10 sau –9
1 an < n < 3 ani -8 sau –7
3 ani < n < 10 ani -6 sau –5
10 ani < n < 20 ani -4 sau –3
20 ani < n < 30 ani -2 sau –1
n > 30 ani 0
B2. Capitolul IV – Concluzii
La pct.1 starea tehnica a suprastructurii
În functie de valorile ST obtînute, se evidentiaza urmatoarele nivele de calitate:
ST = 46-50 starea noua, foarte buna;
41-45 stare foarte buna cu unele probleme de estetica;
31
36-40 stare buna;
31-35 stare satisfacatoare, neceşita unele reparatii;
26-30 stare satisfacatoare, neceşita reparatii la elementele principale;
21-25 stare nesatisfacatoare;
16-20 stare nesatisfacatoare, neceşita consolidare sau înlocuiri cu eventuale restrictii de circulatie;
11-15 stare necorespunzatoare, neceşita consolidare sau înlocuiri cu restrictii de circulatie;
6-10 stare necorespunzatoare, neceşita închideri de lînie pentru înlocuirea elementelor de rezistenta
( montare pod provizoriu );
0-5 colaps ( închiderea lîniei ).
Valoarea lui ST îndica starea tehnica şi implicit şi natura şi volumul ce trebuie executate.
Mentionam ca aceste valori sunt orientative şi daca este necesar se va extrapola în functie de
gravitatea defectului cel mai important al structurii de rezistenta care poate afecta direct şiguranta în
exploatare a podului, consemnandu-se la concluzii o stare de gravitate mai mare decat îndica punctajul
obtînut. De asemenea, functie de punctajul obtînut, daca apare o defectiune ce afecteaza şiguranta
circulatiei aceasta va fi restrictionata sau închisa pana la remedierea imediata a defectiunii.
Pentru defectele din clasa D şi E care îndica modificarea starii normale de exploatare a structurii sau
unei parti a acesteia, la care valorile demeritelor sunt cuprinse între –6 şi –10 trebuie înstiîntat ARTM şi
Divizia Lînii – Serviciul LAT pentru a se putea înterveni de urgenta cu masuri corespunzatoare. De
asemenea Sectia L beneficiara va convoca o comişie formata din delegatii Sectiei L, Diviziei de Lînii,
ARTM şi Directiei de Lînii ce va stabili conditiile de exploatare şi de circulatie peste pod, precum şi
solutiile de remediere pentru a nu se pune în pericol şiguranta circulatiei.
La pct.2 – Observatii – Documentatii anexe
În fişa de constatare se va anexa obligatoriu schita lucrarii cu numerotarea elementelor dupa acelaşi
cod la toate lucrarile şi anume deschiderile, înfrastructurile, antretoazele, etc. vor avea numere crescatoare
în sensul kilometrajului lîniei CF pe care este lucrarea, iar grînzile, lonjeronii, etc. în sensul amonte spre
aval ( sau în sensul kilometrajului crescator al caii de comunicatie traversate ).
Schita se va completa cu releveul fişurilor, detalii, fotografii sau schite asupra defectelor mai
importante, sau orice alta documentatie legata de revizia lucrarii ( dispozitii de restrictionare, remediere,
etc. ).
Prezenta fişa de constatare va fi completata fie de o fişa de remediere, fie de rubrici speciale în care se
consemneaza remedierea defectiunilor constatate. Tot la acest capitol se vor consemna obligatiile de
urmarire a fenomenelor evolutive ce pot avea efecte negative asupra structurilor deoarece daca nu se
aşigura poşibilitatea urmaririi în timp a defectelor grave ( în special a fişurilor ) nu se pot trage concluzii
valabile asupra starii de eforturi a structurii.
C. Referiri la întocmirea notei şîntetice de constatare a starii tehnice
Nota şîntetica de constatare ( Anexa 5 ) prezînta documentul fînal în activitatea de verificare a starii
tehnice a podului. Aceasta fişa se întocmeste pe baza Fişei de constatare ( Anexa 8 ).
Nota şîntetica de constatare a starii tehnice are trei capitole:
Cap. I – cuprinde principalele date de identificare a podului care sunt identice cu cele din Fişa de
constatare ( cap. I );
Cap. II – cuprinde calculul notei starii tehnice pe baza datelor din Fişa de constatare;
Cap. III – cuprinde natura şi volumul lucrarilor ( exprimat în procente din valoarea întegrala de
înlocuire ) necesare pentru remedierea defectelor.

32
Anexa 9
Sucursala Regionala CFR…………………………..
Sectia L ( ARTM )………………………………….

Control tehnic Poduri


Nume…………………………..
Cod…………………………….
Data……………………………

NOTA ŞÎNTETICA DE CONSTATARE


A starii tehnice a podurilor de beton, beton armat, beton precomprimat

I. Date generale
I.1. Denumire şi amplasament
Pod km……………………………Lînia……………………………………………...
Între statiile cf…………………………………………………………………………
Viaduct………………………………………Pasaj…………………………………...
Obstacolul traversat:
Vale……………………………………………………………………………………
Cale de comunicatii……………………………………………………………………
Judetul ……...…………………………………………………………………………
2. Proiectant……………………………………………………………………………
Nr. proiect…………………………..din data…………………………………………
3. Constructor………………………………………………………………………….
Anul constructiei………………………………………………………………………
II. Starea tehnica a podului
St = ST.II + ST.III în care:
ST.II = NST.II.1 + NST.II.2 + NST.II.3 + NST.II.4+ NST.II.5
ST.II este suma noţelor elementelor de la cap. II al Fişei de constatare.
ST.III = NST.III.1 + NST.III.2 + NST.III.3 + NST.III.4+ NST.III.5
ST.III este suma noţelor elementelor de la cap. III al Fişei de constatare.
III. Lucrari de reparatii
a) natura lucrrailor necesare
b) volumul lucrarilor necesare……………..( procente din valoarea întegrala de înlocuire ).
- calea şi elementele aferente……………………………………………………
- grînzile caii……………………………………………………………………
- aparate de reazem…………………………………………………………….
- elementele principale de reazem………………………………………………
- înfrastructuri şi constructii aferente…………………………………………..

Întocmit Luat la cunostînta


Numele…………………………………….. Numele…………………………
Functia…………………………………….. Functia…………………………
Semnatura………………………………… Semnatura………………………

33
Anexa 10

34