II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod B.A. Savinesti

,,REABILITARE POD BETON ARMAT PE DC 110 KM.
1+612, COMUNA SVINETI, JUDEUL NEAM

PROIECT TEHNIC, CAIETE SARCINI, DETALII DE EXECUIE
Proiect nr.06/2012 BENEFICIAR : COMUNA SVINETI, JUDETUL NEAMT
EXTRAS DIN PTH

,,REABILITARE POD BETON ARMAT PE DC 110 KM. 1+612, COMUNA SVINETI, JUDEUL NEAM

CAIET DE SARCINI NR.1
REABILITARE POD
Echipamente tabliere. Condiii tehnice
Prescripii generale
Dispozitivele, lucrrile i elementele care sunt incluse n echipamente tabliere, sunt necesare
conservrii podurilor i asigurrii unui nivel de exploatare corespunztor.
Echipamentele tabliere sunt alctuite din :
a) Dispozitive care asigur etaneitatea:
- hidroizolaia;
- rigole carosabile;
- mbrcmintea pe cale i trotuare.
b) Dispozitive care asigur funcionaiitatea structurii podului:
- aparate de reazem;
- dispozitive antiseismice.
c) Dispozitive pentru sigurana circulaiei:
- parapete direcionale i pietonale;
- borduri pentru trotuare.
Materialele care intr n compunerea echipamentelor menionate vor fi agrementate conform
prevederilor legale n vigoare.
mbrcmini rutiere la poduri
I. Prevederi generale
Imbracamintile din beton de ciment se realizeaza, ntr-un singur strat, caracteristicile mecanice
ale betonului fiind acelea ale stratului de uzura.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare
pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Imbracamintile din beton de ciment se executa conform prescriptiilor tehnice din SR 183/1-
1995, Normativ pentru executarea imbracamintilor din beton de ciment n sistemul cofraje fixe si glisante,
indicativ NE 014 -02, precum si prezentul caiet de sarcini.
La prepararea betoanelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment care trebuie sa corespunda
conditiilor tehnice de calitate, conform prevederilor standardelor respective - vezi tabelul nr. 1.
- ciment Portland tip CEM I 42,5 R, conform SR EN 197-1
- ciment CD 40 conform STAS 10092 - 78.
Digitally signed by DANIEL
HORCIU
Date: 2012.05.15 10:10:42 +03:00
Reason:

EXTRAS DIN PTH

20 | P age
PROIECTARE CONSULTAN ASISTEN TEHNIC - SUPERVIZARE LUCRARI

Se interzice folosirea cimentului avand temperatura mai mare de + 50
o
C.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza urmatoarele sorturi de agregate:
- nisip sorturile 0-3 ; 3-7 sau 0-7 mm
- pietris sorturile 7-16 ; 16-31; 16-40 mm. sau
7-31; 7-40;
- agregate de cariera concasate: criblura sorturilor : 8-16; 16-25 si split
25-40 sau amestec 16-40;
- agregate de balastiera concasate sorturile: 8-16; 16-25 si 25-40.

Din punct de vedere al granulozitatii, sorturile de agregate trebuie sa ndeplineasca urmatoarele
conditii:
- sorturile sa fie caracterizate printr-o granulozitate continua;
- continutul n granule care trec, respectiv raman, pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu
trebuie sa depaseasca 10 % cu conditia ca piatra necorespunzatoare dimensiunilor, sa reprezinte max.
15 % din masa;
- dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5
D max.
Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea si
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai
dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
In timpul transportului de la furnizor la statia de betoane si al depozitarii, agregatele trebuie ferite
de impurificari.
La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si
pastrate n conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare, sau amestecare cu alte sorturi.
Apa utilizata la prepararea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau din sursa, dar
n acest din urma caz trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice prevazute n STAS 790 - 84.
Verificarea se face la nceperea lucrarilor si se repeta ori de cate ori se observa ca se schimba
caracteristicile apei.
In timpul utilizarii pe santier se va cauta ca apa sa nu se polueze cu detergenti , materiale
organice, uleiuri, argile, etc.
La prepararea betoanelor rutiere se vor utiliza:
- obligatoriu, un aditiv antrenor de aer;
- aditiv reductor de apa, pentru imbunatatirea lucrabilitatii (utilizarea acestor aditivi nu trebuie sa
conduca la reducerea dozajului de ciment);
- n anumite cazuri aditivi acceleratori sau ntarzietori de priza.
Fiecare lot de aditivi, trebuie sa fie nsotit de certificatul de calitate eliberat de producator. Nu se
admite utilizarea loturilor de aditivi pentru care nu exista certificat de calitate.
Depozitarea si pastrarea aditivilor se va face n ambalaj original si n ncaperi (ferite de
umiditate).

EXTRAS DIN PTH

21 | P age

Ca aditiv mixt plastifiant-antrenor de aer se utilizeaza aditivi care trebuie sa ndeplineasca
conditiile tehnice prevazute in STAS 8625-90.
- La prepararea betoanelor, aditivul se foloseste sub forma de solutii avand o concentratie de
20 % 1 % substanta uscata n unitati de masa.
- Pentru prepararea solutiei cu concentratia de 20 % 1 % se dizolva 25 kg de aditiv n 100
litri de apa obtinandu-se 115 litri solutie.
- Concetratia solutiei se verifica prin determinarea densitatii acesteia cu ajutorul unui
densiometru la temperatura solutiei de 20 5
o
C.
- Solutiile de aditivi se vor pastra in rezervoare metalice bine inchise pentru a se evita
impurificarea sau modificarea concetratiei prin evaporarea apei.
Pentru a se evita decantarea solutiei de aditivi mijloacele de stocare vor fi prevazute cu
dispozitive de agitare.
Materialele destinate prepararii betoanelor de ciment sunt supuse la ncercari preliminare de informare si
la ncercari pentru stabilirea retetei vor respecta prevederile legislatiei in vigoare.
In vederea stabilirii compozitiei betonului ce urmeaza a fi folosit la executarea imbracamintii din beton
de ciment antreprenorul va lua masuri ca laboratorul sau, sau un laborator de specialitate, sa
efectueze ncercarile preliminare necesare.
La stabilirea compozitiei betonului se vor respecta prevederile din proiect si ale caietului de
sarcini speciale referitor la:
- clasa betonului;
- tipul de ciment;
- natura agregatelor.
Compozitia betonului depinde de dozajul de ciment, n functie de clasa betonului, raportul A/C
(apa-ciment), dozarea aditivului antrenor de aer si de granulozitatea agregatelor.
Distanta maxima ntre statia de betoane si punctul de lucru va corespunde unui timp de transport al
betonului de maximum 45 minute.
Statia de betoane trebuie sa dispuna de:
- depozite de agregate, avand compartimente amenajate pe o platforma betonata cu scurgerea
apelor amenajata;
- silozuri de ciment, marcate avand capacitatea corelata cu capacitatea de producte a statiei;
- instalatia de preparare, rezervoare si dozare pentru aditivi;
- instalatii pentru spalarea agregatului;
- centrala sau centrale de beton n buna stare de functionare;
- buncare de descarcare a betonului preparat;
- dotari care sa sigure spalarea malaxoarelor, buncarelor si mijloacelor de transport,
- laborator amenajat si dotat corespunzator;
- dotari privind protectia muncii si PSI.
Centrala de beton trebuie sa fie de tip discontinuu de dozare si malaxare cu functionare
automata cu urmatoarele caracteristici:

EXTRAS DIN PTH

22 | P age

a. Precizia cantitatilor citite sau nregistrate:
- pe sorturi de agregate 3%
- pe agregatul total 2%
- ciment 2%
- apa de amestecare 1%
- apa totala 5%
- aditivi 2%
b. Inregistrarea cantaririlor:
- posibilitatea de montare a unui nregistrator de precizie obisnuita.
c. Dozarea apei cu dozarea automata sau cu contoare, recomandabil, n special, pe santiere mari,
debitometrul cu precizie 1% cu totalizator si revenire automata la zero dupa fiecare sarja.
d. Dozarea aditivilor
- idem ca la dozarea apei.
e. Masurarea continua a umiditatii agregatelor
- obligatoriu n palnie de alimentare a nisipului.
Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea betonului preparat:
- compozitia betonului realizat;
- caracteristicile betonului proaspat (lucrabilitate, continutul de aer oclus, densitate,
temperatura);
- confectionarea epruvetelor de beton pentru determinarea rezistentelor mecanice n care se
vor nscrie si rezultatele obtinute.
Seful punctului de lucru va tine evidenta betonului turnat pe formularul tipizat Condica pentru
evidenta betoanelor turnate unde se vor consemna zilnic:
- cantitati de beton turnate
- elemente
- confectionarea epruvetelor de control si rezultatele ncercarilor mecanice pe betonul ntarit.
Betonul proaspat preparat n statia de betoane se va transporta cu autobasculante avnd bena
amenajata cu prelata.
Autobasculantele trebuie sa fie etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.
Pe timp de arsita sau ploaie, suprafata libera a betonului trebuie sa fie protejata cu prelata, astfel
nct sa se evite modificarea caracteristicilor betonului. Se interzice udarea betonului pe timpul
transportului.
Autobasculantele vor fi spalate cu jet de apa dupa 3-4 transporturi sau ori de cte ori este nevoie.
Durata maxima de transport, considerata din momentul terminarii ncarcarii mijlocului de
transport si nceputul descarcarii acestuia nu va depasi 45 minute.
Fiecare transport va fi insotit de un bon de transport.

EXTRAS DIN PTH

23 | P age

Numarul autobasculantelor folosite la transportul betonului trebuie dimensionat n asa fel nct
sa asigure un flux continuu alimentarii utilajelor de punere n opera.
Circulatia autobasculantelor pe straturi de beton se va admite numai dupa atingerea a 70% din
rezistenta la 28 zile a betonului.
Imbracamintea se executa ntr-un strat conform prevederilor din proiect.
La locul de punere in opera, descarcarea betonului se va face n 2 cordoane din mers, pentru a
obtine omogenitatea si nfoierea betonului uniforma pe toata ntinderea.
Asternerea betonului se va face cu repartizatoare mecanice.
Compactarea si nivelarea betonului, la executarea imbracamintii, se vor efectua cu ajutorul
vibrofinisoarelor.
Pentru a se asigura vibrarea corecta a betonului pe ntreaga suprafata a stratului compactat, se
va urmari ca grinda vibratoare, n timpul vibrarii, sa se afle cu 1-3 mm mai jos dect suprafata betonului
din spatele grinzii.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie de 1,15 1,35 ori mai mare dect
grosimea finala a stratului compactat n functie de lucrabilitatea betonului.
Punerea n opera a betonului se va face fara ntreruperi si daca acestea nu pot fi evitate (ploaie
intensa, defectarea utilajelor, ntreruperi n aprovizionarea cu beton mai mari de 1 h 30) se va executa
din betonul confectionat pna n acel moment, o dala mai scurta dect a fost prevazuta, terminata cu un
rost de contract, care va fi situata la min 1,50 m de cel mai apropiat rost al imbracamintii.
La ntreruperea betonarii la sfrsitul unei zile de lucru, oprirea betonarii se va face numai la un
rost transversal de dilatatie sau de contractie.
Betonul gresit preparat sau gresit pus n opera se va ndeparta din lucrare.
Demontarea longrinelor se va face dupa cel putin 24 ore de la turnarea betonului.
Imediat dupa demontarea longrinelor, fetele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de
bitum taiat sau emulsie bituminoasa cationica.
Suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa caii de circulatie cu ajutorul unui dispozitiv
de striat.
Pentru a micsora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, distantele dintre strieri vor fi aleatorii.
Imediat dupa terminarea strierii suprafetei, betonul se va proteja impotriva actiunii soarelui, vntului si
ploilor cu acoperisuri de protectie mobile ce se deplaseaza pe masura finisarii suprafetei betonului
proaspat.
Betonul va ramne astfel protejat pna la acoperireea lui cu o pelicula de protectie aplicata prin
stropirea suprafetei si partilor laterale ale betonului cu fluid de protectie P 45, polisol sau alte produse
similare.

Protejarea imbracamintei impotriva evaporarii apei se va face ct mai curnd posibil dupa
terminarea finisarii si strierii, la mai putin de jumatate de ora din momentul nceperii punerii n opera a
betonului, asigurndu-se mentinerea acestei protectii minimum 7 zile.
Pelicula creata trebuie sa fie impermeabila, sa aiba o grosime uniforma si sa fie continua.

EXTRAS DIN PTH

24 | P age

Produsul chimic P 45 se aplica n cantitate de 0,250 0,05 kg, la temperaturi peste +10C. La
temperaturi sub +10C produsul se dilueaza cu whitespirt rafinat n proportie de o parte produs la 0,3
0,5 parti whitespirt.
In conditii meteorologice nefavorabile, atunci cnd umiditatea relativa a aerului scade sub 50 %
(zile de arsita) sau temperatura creste peste +25C se vor lua masuri pentru realizarea protectiei prin
marirea dozajului de produs aplicat cu 100 %.
Produsul de protectie se aplica pe suprafata betonului proaspat prin pulverizarea cu ajutorul unui
dispozitiv de lucru.
Operatia de curatire a dispozitivului de lucru este obligatorie la fiecare ntrerupere a lucrului mai
mare de doua ore.
Lucrarile de peliculizare a suprafetei betonului proaspat nu se vor executa pe timp de ploaie. In
cazul in care ploaia ntervine ntr-un interval mai mic de 3 ore de la stropirea suprafetei cu produsul de
protectie, operatia se repeta.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi protejate cu acoperisuri sau folii de
polietilena, att timp ct prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Dupa taierea rosturilor, zona din lungul rosturilor se va reproteja.
Este interzisa circulatia pietonilor direct pe betonul proaspat n primele 24 de ore de la terminarea
finisarii suprafetei.
Pe perioada de ntarire a betonului, pna la darea n circulatie a imbracamintei se vor lua masuri
ca autovehiculele sa nu circule pe suprafata acesteia.
Imbracamintile din beton de ciment se vor da n circulatie numai dupa ce betonul a atins cel putin
70 % din rezistentele mecanice prescrise la 28 de zile.
Pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor datorate variatiilor de temperatura si umiditate, tasarilor
inegale si pentru necesitati de constructie, imbracamintile se executa cu rosturi longitudinale si
transversale.
Rosturile longitudinale sunt:
- contact (de contractie);
- dilatatie.
Rosturile de contact se realizeaza ntre benzile de beton pe toata grosimea imbracamintei.
Rosturile de dilatatie se executa n cazul cand imbracamintea este mai lata de 60 m (n cazul
platformelor) aproximativ jumatate din latime, n locul rostului de contact.
Toate rosturile longitudinale se executa n linie continua, neadmitandu-se franturi.
Rosturile transversale sunt:
- contact (de constructie);
- dilatatie ;
- contractie (inconvoiere).
Rosturile de contact se realizeaza pe toata latimea si grosimea imbracamintei cand se ntrerupe
turnarea betonului.
Rosturile de dilatatie se executa perpendicular pe axa benzii de beton, pe toata latimea si
adancimea imbracamintei.

EXTRAS DIN PTH

25 | P age

Rosturile de contractie se executa la distanta de 5 m perpendicular pe axa, n linie continua pe
toata latimea imbracamintei.
Rosturile de contact se realizeaza prin aplicarea pe suprafata laterala a dalelor turnate anterior a
unei pelicule de bitum, prin stropire prin emulsie bituminoasa.
La platforma aeroportura si drumuri partea superioara a rostului de contact pe o adancime de 30
mm din grosimea dalei se taie ulterior pe o latime de 8 10 mm pentru a permite o usoara introducere
a produsului de colmatare.
n lungul rosturilor de contact longitudinale, imbracamintea se armeaza cu ancore din otel beton
OB 37, cu diamentrul d = 10 mm si 100 cm lungime, asezate la jumatate grosimii dalei la distanta de 1
m, precum si ntre penultimul sir de dale de contur si ultimul sir (marginale).
Rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scanduri din lemn de brad (pastrata n
apa timp de 24 h inainte de utilizare) de 20 mm 25 mm grosime la partea inferioara a imbracamintei
pana la 3 cm de la suprafata dalei n cazul imbracamintilor ce se executa ntr-un singur strat, sau pana
la nivelul superior al stratului de rezistenta n cazul imbracamintilor ce se executa n doua straturi.
Aceasta scandura ramane n lucrare.
Ulterior betonul existent deasupra scandurii este indepartat prin executarea a doua taieturi
paralele, distantate la 20 mm 25 mm ntre ele, pana la nivelul superior al scandurii.
Rosturile de contractie se executa prin taierea n betonul ntarit pe o adncime de 6 cm astfel:
- prima taiere pe o adncime de 6 cm si o latime de 3-5 mm
- a doua taiere n scopul largirii taieturii la 8 mm pe o adncime de 3 cm.
Taierea rosturilor de contractie va ncepe numai dupa ce betonul, n curs de ntarire, a atins o
rezistenta suficienta pentru ca prin taiere sa nu se produca degradari (smulgeri) ale marginilor. In acelasi
timp taierea trebuie ncheiata suficient de repede pentru a evita riscul aparitiei oricarei fisuri. Din aceasta
cauza taierea rosturilor va fi ncredintata unui tehnician cu experienta.
Numarul utilajelor de taiat rosturi trebuie sa fie suficient pentru ca sa asigure n maximum 8 ore
taierea tuturor rosturilor benzii turnate ntr-un schimb.
Se recomanda de asemenea prevederea a 1-2 masini suplimentare n scopul nlocuirii rapide a
celor eventual defecte.
In cazul unor conditii meteorologice defavorabile (timp uscat, vnt, temperaturi ridicate) se vor
taia intr-o prima etapa fiecare al treilea rost, urmnd ca imediat dupa ce aceasta operatie s-a terminat pe
toata banda de beton turnata sa se treaca la taierea si a celorlalte rosturi.
Golul realizat la partea superioara a rosturilor se va umple, pna la suprafata imbracamintei, fie
cu mastic bituminos, sau cu orice alt material de colmatare de calitate corespunzatoare, agrementat
ethnic pentru lucrari aeroportuare.
Grosimea totala a imbracamintii de beton de ciment este cea prevazuta in proiect.
Abaterea limita la grosimea totala poate fi de maximum: -10 mm sau +20 mm.
Verificarea grosimii imbracamintei de beton se efectueaza prin masuratori directe la marginile
benzilor de beton la fiecare 25 m precum si pe carotele extrase pentru verificarea calitatii betonului.
Grosimea imbracamintei, este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de lucrare
prezentat receptiei.
Latimea de turnare a dalei de beton este cea prevazuta n proiect.

EXTRAS DIN PTH

26 | P age

Abaterea limita este 15 mm.
Verificarea latimii de turnare se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a imbracamintei este cea indicata in proiect.
Abaterile limita la panta pot fi de 0,4 % fata de valoarea pantei indicate in proiect.
In profil longitudinal, abaterile limita la cotele imbracamintei, fata de cotele din proiect, pot fi de
10 mm.
Verificarea denivelarilor suprafetei imbracamintei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime, pna cel mai trziu 24 ore de la punerea in opera a betonului:
a) In profil longitudinal denivelarile nu pot fi mai mari de 4 mm;
b) In profil transversal denivelarile nu pot fi mai mari de 4 mm;
c) Denivelarile admisibile la rosturile transversale trebuie sa fie zero;
d) Corectarea denivelarilor mai mari dect cele admise mai sus se va efectua prin
rabotarea zonei respective.
In cazurile in care apar denivelari la marginile dalelor, zona respectiva va fi demolata pe o
adncime suficienta pentru a permite repararea zonei respective cu beton de ciment sau mortar preparat
cu rasina epoxidica.

NLOCUIREA PARAPETELOR PIETONALE DIN BETON
CU PARAPET METALIC
1. Aceast tehnologie se aplic n situaia n care degradarea (betonului i/sau coroziunea armturii)
este prezent pe mai mult de 30% din lungimea total a parapetului din beton existent.
2. Tehnologia de nlocuire a parapetelor pietonale din beton cu parapet metalic implic urmtoarele
lucrri:
2.1. Asigurarea siguranei circulaiei pentru participanii la trafic, prin montarea, dac este cazul, a unui
parapet rigid din beton,
2.2. Demontarea parapetului din beton existent i dac este necesar demolarea grinzii de fixarea
parapetului.
2.3. Montarea noilor ancoraje i refacerea grinzii de fixare a parapetului dac aceasta a fost demolat.
2.4. Montarea stlpilor i panourilor de parapet metalic.
2.5.Alinierea parapetului i strngerea buloanelor de ancoraj.
2.6. Protejarea parapetului prin vopsire.
3. Este recomandabil a se nlocui parapetul pietonal n timpul unei intervenii majore asupra tablierului
unui pod, precum i n timpul refacerii consolei sau a lisei trotuarului.
4. La nlocuirea parapetului metalic se vor respecta i prevederile din fia tehnic
"nlocuirea parapetelor pietonale metalice".
VOPSITORII LA PARAPETE
1. Aceast tehnologie se aplic n situaia n care sistemul de protecie a parapetului este degradat
(mtuit, cu puncte de rugin, exfolieri, etc.)

EXTRAS DIN PTH

27 | P age

2. Tehnologia de vopsire a parapetelor implic dou etape:
pregtirea suprafeelor
vopsirea parapetelor
2.1. Pregtirea suprafeelor cuprinde urmtoarele operaii:
2.1.1. nlturarea petelor de grsimi i ulei de pe suprafeele ce urmeaz a fi vopsite.
2.1.2. ndeprtarea manual cu peria de srm a acumulrilor de nisip, sedimente sau alte resturi.
2.1.3. ndeprtarea cu mijloace manuale a cuiburilor de rugin.
2.1.4. n cazul elementelor expuse la sruri pentru dezghe sau situate n zona Litoralului Mrii Negre,
este necesar splarea suprafeelor cu jet de ap sub presiune n scopul nlturrii substanelor ce pot
contamina suprafaa.
2.1.5. Decaparea suprafeelor de vopsea prin sablare.
2.1.6. Curirea suprafeelor cu jet de aer.
2.2. Vopsirea parapetelor cuprinde urmtoarele operaii:
2.2.1. Alegerea vopselei. Calitatea i culoarea vopselei va fi aprobat de beneficiar.
2.2.2. Respectarea timpului prevzut n specificaii ntre pregtirea suprafeei parapetului i aplicarea
primului strat de vopsea.
2.2.3. Aplicarea vopselei n dou straturi.
Se va efectua vopsirea parapetului dup repararea, modificarea sau nlocuirea elementelor defecte.

Repararea stratului de acoperire a armturilor prin utilizarea
betoanelor i mortarelor speciale
Pregtirea stratului suport
Betonul degradat se decapeaz, iar suprafaa de beton rezultat dup decapare este prelucrat
prin piuire, frecare cu peria de srm, suflare cu aer sub presiune i tratat chimic.
Armturile aparente corodate se nlocuiesc sau se pstreaz i se cur cu peria de srm pn
la luciu metalic. Cofrajele pentru turnarea betonului special vor fi etanate cu chituri tiocolice.
Amestecul pentru realizarea betonului special se livreaz n saci sau cutii metalice pe care s se
nscrie clar termenul de garanie.

Mortare speciale
Mortarul special pentru reparaii ale suprafeelor de beton degradate are ca materiale principale
cimentul Portland, agregate, filer i aditivi chimici i polimerici. Caracteristicile fizico-mecanice pentru
temperatura de 20 sunt:
- rezistena la compresiune min. 10 N/mm
2
la 3 zile
(dup BS 6319 Pt.2 - tratare uscat)
- absorbia de ap max. 0,0015 la 10 minute

EXTRAS DIN PTH

28 | P age

(dup BS 1881 Pt.5, 1970) max. 0,0025 la 10 ore
- difuzie de cloruri < 2 x 10
-10
cm
2
/sec
(metoda Taywood)
Amestecul pentru prepararea mortarului special se livreaz n saci sau cutii metalice pe care se
va nscrie clar termenul de garanie. Amestecul nu poate fi folosit dect n perioada termenului de
garanie. Suprafeele reparate cu mortar special vor fi tratate pentru a avea culoarea elementului din
care fac parte.
Condiii tehnice pentru suprafaa support
I. Suprafaa suport din beton
n cazul aplicrii mortarului pe o suprafa suport din beton, aceasta trebuie s fie curat de
impuriti i de stratul superficial de lapte de ciment, realizndu-se o suprafa rugoas constnd din:
demolarea, piuirea prilor de beton degradat;
decaparea paramentelor prin orice procedeu altul dect buciardarea;
pulverizarea de materiale abrazive cu aer sau cu ap sub presiune;
curirea prin splare. nainte de torcretare, suportul trebuie s fie umezit n
adncime, dar uscat la suprafa; dac este necesar, se efectueaz o
decontaminare a suportului (eliminarea srurilor de mare, a gheii sau a
ciupercilor). Torcretarea betonului se va face cel trziu la 15 minute dup
pregtirea suportului.
II. Suprafaa suport din zidrie
n cazul aplicrii mortarului pe o suprafa suport din zidrie de crmid aceasta se va cura de
impuriti prin periere, splare cu ap sub presiune i jet de aer comprimat.
Suprafaa zidriei va fi meninut umed cteva ore nainte de torcretare. Aplicarea torcretului se
va face dup zvntarea suprafeei suport.

EXTRAS DIN PTH

29 | P age

CAIET DE SARCINI NR. 2
LUCRRI DE TERASAMENTE

1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la execuia lucrrilor de terasamente, lucrri pregtitoare,
pichetarea lucrrilor i micarea terasamentelor.

2. PREVEDERI GENERALE
2.1. La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile din standardele n
vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu uniti de
specialitate efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare, fa
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat s asigure msurile tehnologice i organizatorice care s duc la
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a lucrrilor, cu
rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune oprirea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.

3. LUCRRI PREGTITOARE
3.1. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri pregtitoare:
- curirea terenului de tufiuri, copaci i buturugi, pe ntreaga suprafa a amprizei;
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de suprafa i de adncime; dup caz
se recurge i la anuri de gard;
- decaparea pmntului vegetal i extragerea brazdelor de pe ntreaga ampriz a drumului
i de pe suprafaa gropilor de mprumut; la amplasarea gropilor de mprumut se vor
respecta prevederile pct. 4.1, 4.4 i 4.5 din STAS 2914.

3.2. Pmntul decapat, brazdele i alte produse care sunt improprii vor fi transportate n depozit,
care se amplaseaz, n mod obligatoriu, pe teren neproductiv i cu respectarea prevederilor pct. 4.6, 4.7
i 4.8 din STAS 2914. Pmntul vegetal i brazdele vor fi depozitate provizoriu, pentru folosirea la
nierbarea taluzurilor i a suprafeei gropii de mprumut (pentru redarea n circuit).
3.3. Antreprenorul va trece la execuia terasamentelor numai dup acceptarea de ctre
inspectorul de antier, consemnat n registrul de antier, a lucrrilor pregtitoare.

4. PICHETAREA TRASEULUI
4.1. Pichetarea axei traseului se efectueaz prin grija antreprenorului. Se materializeaz pe
teren, prin pichei raportai la repere martor, toate punctele caracteristice ale traseului.
4.2. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente, antreprenorul va restabili i completa (dup
caz) pichetajul. Picheii suplimentari vor fi raportai, n plan i n profil n lung, la aceleai repere folosite
n cadrul pichetajului iniial.
4.3. Odat cu definitivarea pichetajului, antreprenorul va materializa prin rui i abloane
(recomandabil, de inventar) urmtoarele:
- cotele platformei drumului (nlimea umpluturii sau adncimea spturii n axa drumului);
- ampriza profilurilor transversale;
- nclinarea taluzurilor;

EXTRAS DIN PTH

30 | P age

4.4. Antreprenorul este rspunztor de conservarea tuturor picheilor i reperelor (restabilirea ori
de cte ori este necesar).
4.5. n caz de necesitate, scoaterea picheilor n afara amprizei se efectueaz de antreprenor pe
rspunderea i cheltuiala sa. Aceast operaie poate fi efectuat numai dup obinerea, cu minim 24 ore
nainte, a aprobrii scrise a inspectorului de antier.
4.6. Cu ocazia pichetrii vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene (electrice, de
telecomunicaii sau de alt natur), aflate n cadrul amprizei drumului, n vederea mutrii/protejrii
acestora conform documentaiilor tehnice, pentru predarea terenului liber antreprenorului.
4.7. De asemenea, se vor stabili amplasamentele elementelor pentru colectarea i evacuarea
apelor i a gropilor de mprumut.
4.8. Trasarea lucrrilor v-a constitui faz determinant i va fi verificat de ctre proiectant.

5. LUCRRI DE TERASAMENTE
5.1. Traseul proiectat n plan i n profilul n lung urmrete, de regul, traseul existent.
5.2. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile STAS 2914 Terasamente.
Condiii tehnice generale de calitate i a Normativului CD182 Normativul pentru executarea mecanizat
a terasamentelor de drum.
- Pentru rambleuri se va folosi pmnt tip P
4
provenit din profilurile de debleu i din gropi de
mprumut (pentru diferena fa de volumul compensat prin micarea terasamentelor). n
ambele cazuri, pmntul vegetal se va depozita separat, pentru folosirea ulterioar la protecia
taluzurilor i la redarea n circuit a suprafeelor gropilor de mprumut.
- Se interzice realizarea de cavalieri.
5.3. Apa necesar compactrii rambleurilor trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 790.
5.4. Cu acordul inspectorului de antier se va putea folosi ap slcie, cu excepia terasamentelor
din spatele lucrrilor de art.
5.5. Folosirea de adaosuri pentru facilitarea compactrii terasamentelor este admis numai cu
aprobarea beneficiarului, pe baza precizrii de ctre antreprenor a modului de utilizare.
5.6. Verificarea calitii pmntului se va realiza conform tabelului nr. 1:
*)
Pmnturile de fraciune sub 75 mai mic de 12 % se caracterizeaz prin echivalentul de nisip
(EN) i valoarea de albastru de metilen (VA).
Verificrile/determinrile trebuie efectuate de ctre un laborator de specialitate autorizat.
5.7. Micarea pmntului se efectueaz pentru utilizarea pmntului corespunztor calitativ,
provenit din profilurile n sptur, n profilurile n umplutur.
5.8. Deoarece traseul proiectat urmrete, de regul, drumul existent, lucrrile de terasamente
constau, n principal, din executarea de spturi la anurile laterale i de umpluturi la acostamente,
pentru realizarea limii platformei drumului.
5.9. Compensarea spturii i umpluturii se efectueaz prin transport cu roaba (pe distane mici,
sub 30 m).
5.10. Necesarul de volum de pmnt, care nu poate fi compensat cu volumul rezultat din
profilurile n debleu, se va obine din gropile de mprumut.

EXTRAS DIN PTH

31 | P age

Tabelul 1
Nr.
crt.
Caracteristici care
se verific
Frecvene minime
Metode de
determinare
conform STAS
1. Granulozitate
- La schimbarea sursei de aprovizionare sau a
frontului de lucru din groapa de mprumut, nainte
de aprovizionarea pe antier;
- n funcie de eterogenitatea pmntului utilizat,
dar minim o ncercare la 5000 m
3
;
- Pentru pmnturile folosite n rambleurile din
spatele lucrrilor de art, o ncercare la 1000 m
3
.
1913/5
2.
Limitele de
plasticitate
*)

1913/4
3.
Coeficientul de
neuniformitate
1243
4.
Caracteristici de
compactare.
Proctor normal
1913/13
5. Umflarea liber 1913/12
6.
Sensibilitatea la
nghe-dezghe
1709/2
7.
Coninutul de
materii organice
7107/1
8. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m
3

5.11. Dac, n cursul execuiei lucrrilor, se constat c natura i caracteristicile pmnturilor
provenind din debleuri i din gropi de mprumut nu corespund cu prevederile caietului de sarcini,
antreprenorul va informa inspectorul de antier i i va supune spre aprobare propuneri de modificare a
provenienei pmntului pentru umplutur.
5.12. Pmntul, avnd umiditatea ct mai apropiat de umiditatea optim de compactare se va
aterne i compacta n straturi elementare.
5.13. n cazul n care umiditatea pmntului difer cu peste 2% (la pmnturile coezive) i cu
peste 3% (la pmnturile necoezive) fa de umiditatea optim de compactare, umezirea suplimentar
se va realiza prin stropire n una sau mai multe reprize (compactarea efectundu-se dup uniformizarea
umiditii) iar uscarea se va obine fie pe cale natural (afnare i evaporare) fie prin tratarea cu var
(conform prevederilor STAS 2914).
Se recomand ncadrarea valorii umiditii n limitele: W
opt
1%.
Se recomand asigurarea unui indice de consisten (I
c
) de 1,11,3, domeniu pentru care
compactarea este n domeniul optim.
5.14. Gradul de compactare necesar Proctor normal va corespunde prevederilor tabelului 2,
STAS 2914.
Gradul de compactare se calculeaz cu relaia:
100
max
=
d
d
D
(%)
unde:
d
= densitatea n stare uscat (g/cm
3
)

EXTRAS DIN PTH

32 | P age

max d
= densitatea n stare uscat maxim (g/cm
3
);

w
= densitatea n stare umed (g/cm
3
);
w = umiditatea (%).
5.15. Controlul compactrii se va efectua de laboratorul autorizat al antreprenorului, iar
verificarea de ctre laboratorul autorizat al beneficiarului.
5.16. Abaterea limit la gradul de compactare este de 4% i se accept n maxim 10% din
numrul punctelor de msurare. Omogenitatea execuiei este satisfctoare pe un tronson dat, dac
valoarea coeficientului de variaie (C
v
) nu depete 50%. C
v
se calculeaz pentru minim 10 valori
msurate.
5.17. Profilul taluzului trebuie obinut prin metoda rambleului excedentar. Pentru realizarea
taluzurilor se poate folosi i pmntul rezultat din sparea treptelor de nfrire.
5.18. Taluzurile profilurilor transversale n rambleu vor avea o pant de
2
/
3
pentru nlimi pn la
6,0 m, iar peste aceast nlime de rambleu se va asigura o pant
1
/
2
.
5.19. Panta de
2
/
3
se asigur pentru taluzurile profilurilor transversale n debleu, pn la adncimi
de 12 m.
5.20. Finisarea taluzurilor se efectueaz conform prevederilor Normativului CD 182.
5.21. n cazul zonelor n care terenul de fundaie prezint capacitate portant redus (stabilit pe
baza determinrii unghiului de frecare i a coeziunii) panta de
2
/
3
pentru taluzuri se admite pn la
nlimi de rambleuri prevzute n tabelul 4, STAS 2914.
5.22. Abaterile limit (la verificarea topografic) sunt urmtoarele:
- la limea platformei: 0,05 m fa de axa drumului;
0,10 m la limea total;
0,50 m la ampriza rambleului.
- la cotele platformei: 0,05 m fa de cotele din proiect, cu condiia respectrii
pasului de proiectare.
- la suprafaa platformei: 0,05 m sub dreptarul de 3 m.
Verificarea se efectueaz n profilurile transversale ale proiectului.
5.23. Capacitatea portant la nivelul patului drumului se consider realizat dac deflexiunea are
valori mai mari dect deflexiunea admisibil (tabelul 6 Normativul CD 31) n cel mult 10% din numrul
punctelor de msurare. Omogenitatea execuiei este satisfctoare dac C
v
( coeficientul de variaie
calculat pentru minim 10 valori msurate) nu depete 40%.
5.24. Cnd capacitatea portant nu este asigurat, se va proceda la tratarea cu var a pmntului
din patul drumului. Dozajul de liant pentru stratul de form care rezult se va adopta conform
tabelului 1 STAS 12253 n funcie de umiditatea pmntului n comparaie cu umiditatea optim de
compactare (W
opt
) determinat prin ncercarea Proctor modificat (STAS 1913/13).

5.25. Grosimea minim a stratului de form este de 10 cm.
5.26. La nivelul superior al stratului de form, valoarea admisibil a deflexiunii este de 200 sutimi
de mm (conform STAS 12253).

6. CONTROLUL CALITII I RECEPIA LUCRRILOR
100
1
w
w
d
+
=

EXTRAS DIN PTH

33 | P age

6.1. Lucrrile de terasamente vor fi supuse recepiilor pe faze de execuie preliminare i recepiei
finale.
6.2. n cadrul recepiei pe faze (lucrri ascunse) se verific respectarea prevederilor proiectului i
prezentului caiet de sarcini.
6.3. n urma verificrii se ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se confirm
posibilitatea trecerii la faza urmtoare de execuie.
6.4. Recepia pe faze se efectueaz de ctre inspectorul de antier i eful de lot; procesul verbal
de recepie trebuie s poarte ambele semnturi.
6.5. Recepia pe faze se efectueaz, n mod obligatoriu, la urmtoarele etape de execuie a
terasamentelor:
- trasarea i ablonarea lucrrii;
- asanarea zonei drumului;
- decaparea / depozitarea stratului vegetal / brazdelor;
- realizarea treptelor de nfrire;
- compactarea terasamentelor.
6.6. Recepia pe faze se efectueaz n cazul rambleurilor pentru fiecare metru din nlimea de
umplutur i la nivelul patului drumului, iar n cazul debleurilor la cota final a spturii.
6.7. Registrul de procese verbale pentru lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor de
control i comisiilor de recepie preliminar i final.

Recepia preliminar
6.8. La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei pri din acestea se va efectua recepia
preliminar verificndu-se:
- concordana lucrrilor cu prevederile documentaiei tehnice aprobate i ale caietului de
sarcini;
- lucrrile executate fa de documentele de control ncheiate pe parcursul execuiei i
procesele verbale de recepie pe faze;
- natura pmntului din corpul terasamentului.
6.9. Lucrrile nu se vor recepiona dac:
- nu sunt realizate cotele i dimensiunile profilurilor transversale;
- nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului (atestat de procesele verbale de
recepie pe faze);
- nu este realizat capacitatea portant necesar;
- elementele de colectare i evacuarea apelor sunt necorespunztoare;
- nu s-au respectat elementele geometrice proiectate;
- intervin fenomene de instabilitate a terasamentelor.
6.10. Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenul de remediere.

Recepia final
6.11. Recepia final se face odat cu recepia final a ntregii lucrri. La recepia final se va
consemna modul de comportare al lucrrilor i dac acestea au fost ntreinute corespunztor.

EXTRAS DIN PTH

34 | P age

CAIET DE SARCINI NR. 3
Lucrri de fundaie din balast

1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea stratului de fundaie din balast amestec
optimal. El reprezint condiiile tehnice ce trebuie ndeplinite la executarea stratului de fundaie,
transporturilor, nivelarea i finisarea lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie.

2. PREVEDERI GENERALE

2.1. La executarea stratului de fundaie din balast amestec optimal se vor respecta prevederile din
standardele n vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu uniti de specialitate
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare, fa de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.4. Antreprenorul este obligat s asigure msurile tehnologice i organizatorice care s duc la
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.5. Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a lucrrilor, cu
rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
2.6. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
oprirea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.

3. LUCRRI PREGTITOARE

3.1. nainte de nceperea lucrrilor de execuie a stratului de fundaie se vor realiza urmtoarele
lucrri pregtitoare:
- curirea terenului de frunze, crengi, iarb, buruieni, alte materiale aflate pe ampriza
drumului;
- decaparea i depozitarea pmntului vegetal de pe ntreaga ampriz a drumului.
3.2. Antreprenorul nu va trece la execuia startului de fundaie nainte ca inspector de antier s
constate i s accepte execuia lucrrilor pregtitoare enumerate mai sus. Aceast acceptare trebuie s
fie n mod obligatoriu menionat n registrul de antier.

4. PICHETAREA LUCRRILOR

4.1. Pichetarea traseului va fi efectuat prin grija antreprenorului. Vor fi materializate pe teren
toate punctele importante ale traseului prin pichei cu martori situai n afara amprizei drumului.
4.2. Odat cu definitivarea pichetrii, n afar de axa drumului, antreprenorul va materializa prin
rui i abloane urmtoarele:
- nlimea umpluturii dau adncimea spturii n ax;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural.
4.3. Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor picheilor i a reperilor, de a le
reamplasa dac este necesar.
4.4. Trasarea lucrrilor va constitui faz determinant i va fi verificat de proiectant.

5. EXECUTAREA TALUZURILOR

EXTRAS DIN PTH

35 | P age

La rambleu
5.1. Profilul taluzului trebuie s fie obinut prin metoda rambleului excedentar.
5.2. Taluzul nu trebuie s prezinte nici scobituri nici excrescene.
5.3.Pmntul folosit la completarea taluzurilor trebuie s corespund categoriilor i tipurilor de
pmnturi clasificate conform STAS 1243/88.
5.4. nclinarea taluzurilor este de 1 : 1,5.
5.5. Cnd linia taluzului existent este superioar lui 20 %, antreprenorul va trebui s execute
trepte de nfrire avnd o nlime de 0,20 m i distanele de maxim 1,00 m, panta de nclinare fiind de 4
% spre vale.
5.6. Completarea taluzurilor la rambleu se execut din straturi elementare, suprapuse, pmntul
va fi mprtiat i nivelat n grosimea optim de compactare stabilit. Compactarea se va realiza la
umiditatea optim de compactare dat de laboratorul de antier cu respectarea STAS 2914/84 pentru
realizarea gradului de compactare Proctor normal.

La debleu
5.7. Pe msura avansrii spturii se realizeaz i taluzurile, urmrind pantele menionate n
profilele transversale.
5.8. nclinarea taluzurilor este de 1 : 1,5.

Taluzurile vor trebui s fie curate de pietre sau bulgri de pmnt care nu prezint o aderen
perfect sau nu sunt ncorporate perfect n teren.

6. EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDAIE DIN BALAST

6.1. Stratul de balast amestec optimal se va realiza la grosimea prevzut n proiect, grosime
msurat dup compactare, i trebuie s respecte condiiile prevzute de STAS 6400/84.
6.2. Balastul utilizat la execuia stratului de fundaie trebuie s ndeplineasc condiiile prevzute
de SR 662/2002.
6.3. n vederea unei bune comportri la compactare a balastului i asigurarea coeziunii minime a
materialului, se recomand utilizarea unor balasturi cu un coninut de 4 6 % fraciuni fine sub 0,09 mm.
Conform raportului geotehnic se va folosi balast din terasa rului Moldova a crui curb granulometric
este foarte apropiat de cea optim.
6.4. Gradul de compactare a balastului trebuie s ndeplineasc condiiile prezentate n tabelul
nr. 1.
Tabel nr. 1
Clasa tehnic a drumului
Gradul de compactare a balastului
n 95 % din punctele de msurare n toate punctele de msurare
V Min. 98 % Min. 95 %

Observaie: Gradul de compactare a balastului reprezint raportul dintre densitatea uscat a
balastului din strat i densitatea n stare uscat maxim, determinat prin ncercarea Proctor modificat
conform STAS 1913/13-82 n domeniul umed al curbei Proctor.

6.5. Umiditatea balastului determinat nainte de compactare trebuie s fie cuprins n domeniul
optim al umiditii de compactare conform tabelului nr.2.

Tabel nr. 2

EXTRAS DIN PTH

36 | P age

Balast amestec optimal
Domeniul optim de umiditate pt. compactare, %
5,0 8,0

6.6. Compoziia granulometric a balastului tip 5 este urmtoarea:

Tabel nr. 3
Balast amestec
optimal
Compoziia granulometric
Fraciuni sub 0,2 mm, %
Fraciuni 0 8 mm,
%
Fraciuni 31 63 mm, %
2 15 50 60 5 25

6.7. nainte de nceperea execuiei stratului de balast, se efectueaz pe balastul care urmeaz s
fie utilizat, din depozit sau de la surs n cazul transportrii acestuia direct la lucrare, urmtoarele
determinri:
- compoziia granulometric, conform STAS 4606/80, n vederea verificrii tipului de balast i a
concordanei calitii balastului aprovizionat cu cele prevzute n documentaia de proiectare
- caracteristicile de compactare: densitatea n stare uscat maxim i umiditatea optim de
compactare, corespunztoare ncercrii Proctor modificat conform STAS 1913/13-82.
Determinrile se efectueaz pe loturi de maxim 200 mc.
6.8. n cazul n care se corecteaz coninutul de fraciuni al balastului, conform punctului 6.3.
determinrile de la punctul 6.7. se fac pe probe prelevate din strat, dup amestecarea balastului cu
materialul de adaos.
6.9. Grosimea stratului nainte de compactare, utilajul de compactare i date asupra compactrii
sunt prezentate n tabelul nr. 4.

Tabel nr. 4
Tip balast
Utilaj de
compactare
nota
Grosimea
stratului nainte
de compactare
(cm)
Numrul de
treceri
Viteza de lucru
(km/h)
5
Compactori
vibratori grei
6 ... 10 to
2 (dou) treceri
fr vibrare
30 35 6 8 1 1,5

6.10. Transportul balastului se face cu autobasculante iar descrcarea se face n grmezi, pe
jumtatea platformei drumului, la distana care s asigure dup mprtiere grosimea de compactare a
stratului.
6.11. Se determin umiditatea balastului aternut, nainte de compactare, n minim 3 puncte la
250 m sau la 1.000 mp suprafa. n cazul n care umiditatea se situeaz n domeniul optim conform
tabelului nr. 2, pentru tipul respectiv de balast, se poate trece la compactarea lui. Compactarea trebuie
nceput imediat, pentru a se evita modificrile de umiditate ale balastului.
6.12. n cazul n care valorile umiditii balastului sunt mai mici dect limita inferioar a
domeniului optim de umiditate de compactare, caz ntlnit n general n perioadele de timp cu insolaie i
cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar s se adauge ap n vederea nscrierii umiditii n
domeniul optim.
6.13. n cazul n care valorile umiditii balastului sunt mai mari dect limita superioar a
domeniului optim, caz ntlnit dup perioade de precipitaii abundente sau extragerii directe din
balastier, operaia de compactare se va ncepe imediat dup pierderea parial a apei, astfel nct
umiditatea de compactare s se situeze n domeniul optim.

EXTRAS DIN PTH

37 | P age

6.14. Compactarea se ncepe de la margine n sensul lungimii aternute, avansnd progresiv
ctre axul drumului, prin treceri succesive.
Fiile succesive trebuie s se suprapun pe minim 20 cm. inversarea sensului de mers a
utilajelor de compactare trebuie fcut lin pentru a evita vlurirea suprafeei; deasemenea compactarea
trebuie astfel fcut nct la terminarea ei, fiecare punct al suprafeei s fie supus aproximativ aceluiai
numr de treceri.
6.15. Dup primele treceri ale utilajului de compactat se verific uniformitatea suprafeei stratului
i realizarea pantelor transversale prevzute n proiect, fcndu-se eventualele modificri, completri i
nlocuiri de materiale n zonele de segregri, astfel nct dup terminarea compactrii s se asigure
grosimea i suprafaa corespunztoare a stratului.
6.16. Compactarea se consider terminat dac n urma determinrilor gradului de compactare
este atestat realizarea gradului de compactare prescris.

7. CONTROLUL CALITII I RECEPIA LUCRRILOR

Verificarea calitii balastului, a elementelor geometrice, a execuiei lucrrilor i a uniformitii
execuiei se efectueaz conform STAS 6400/84.
Recepia lucrrilor se face conform STAS 6400/84.

8. MSURI DE PROTECIA MUNCII

Se va respecta Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii publicate n Buletinul
Construciilor nr. 5-6-7-8 / 1993.
Pe parcursul lucrrilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi
semnalizate corespunztor.

EXTRAS DIN PTH

38 | P age

LUCRARI DE FUNDATII, BETOANE, COFRAJE, ARMATURI
1.PREVEDERI GENERALE
Betoanele folosite in realizarea constructiei sunt de marca(clasa) curent folosite la noi in
tara,raportate la posibilitatile tehnice.
Totusi, avand in vedere clasa de importanta ceruta constructiei , decurg unele cerinte decalitate
care impun anumite exigente privind calitatea materialelor folosite ce intra incomponenta
betonului,calitatile betonului realizat, modul de punere in opera.
Cofrajele sunt constructii temporare, necesare constructiilor, pentru redarea formei
sidimensiunilor elementelor din beton, precum si pentru sustinerea acestora in perioada candacestea nu
au capacitatea de a o face singure.
Solutiile de realizare a cofrajelor trebuie sa fie:
. Economice, astfel incat costul, consumul de materiale si de manopera sa rezulte in pondericat mai
scazute din totalul necesar realizarii constructiei;
. Rezistente la sarcinile ce le revin, in special:
-din greutatea (impingerea) betonului care solicita elementele de sustinere sau fata cofrajului;
-la montari demontari si manipulari repetate;
-la actiunea agentilor atmosferici;
. Exacte, in privinta redoarii corecte a formei si dimensiunilor elementelor din betoane in limitaabaterilor
admisibile;
. Sigure, din punct de vedere al respectarii normelor de tehnica securitatii muncii si deprevenire si
stingere a incendiilor;
. Etanse, astfel incat sa nu permita scurgerea laptelui de ciment de la rosturi;
. Simple, astfel incat sa asigure:
-executia usoara in intreprinderea producatoare;
-insusirea rapida de catre muncitori a tehnicii de lucru;
-usurinta de montare demontare, manipulare si transport.
Cofrajele sunt utilizate in principal pentru formarea urmatoarelor elemente:
. fundatii
. peretii portanti de beton turnat monolit (diafragme), intalniti la structuri de tipFaguresiCelular;
. placi de beton turnat monolit pentru planse:
. cu fata cofrajului din lemn sau metal, solutie utilizata foarte rar, de regula pentru zone reduse din
suprafata planseului unde nu pot fi folosite panouri prefabricate;
. cu fata cofrajului realizata din predala prefabricata de beton armat si suprabetonarea de beton turnat
monolit.

2.STANDARDE SI NORME
LUCRARI DE FUNDATII
1. STAS 9824/0 74 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
2. STAS 9824/1 87 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si
agrozootehnice.
3. STAS 6054 77 Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet.
4. STAS 2745 90 Teren de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode topografice.
5. 5. C 169 88 Normativ privind executia si receptia lucrarilor de terasamente pentru fundarea
constructiilorcivile si industriale (Bul. constr. 5/78).
6. P 7 92 Normativ privind proiectarea si executia constructiilor fundate pe terenuri slabe (Bul. constr.
2/93 )
7. P 10 86 Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii (Bul.
constr. 1/87).
8. P 70 79 Instructiuni tehnice pentru proiectare si executarea constructiilor fundate pe pamanturi cu
umpluturi si contractii mari (B.U. CM.) (Bul. constr. 3/79).

EXTRAS DIN PTH

39 | P age

9. C 140 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Buc. constr.4/75).
10.C 11 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje. (Bul. constr. 4/75).
11.C 23 75 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii
12.C 56 85 Normativ privind verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente (Bul.
constr. 1 2/86).
LUCRARI DE BETONARE
STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
STAS 790-93 Apa pentru betoane si mortare.
STAS 1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali.
STAS 1759-80 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
STAS 1275-81 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
STAS 1336-80 Constructii. Incercarea in situ a constructiilorprin incercari statice.
STAS 3519-76 Incercari pe betoane. Verificarea impermeabilitatii la apa.
STAS 6652/1-82 Incercari nedistructive ale betonului. Clasificare si indicatii generale.
STAS 7563-73 Incercari ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
C 140-86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Bul. Constr. 12//86).
C 30-84 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu sclerometrul Schmidt tip N. .
C 54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului prin extrageri de carate (Bul. Constr. 2/82).
C 117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elemente de
beton armat (Bul. Constr. 9/70).
C 129-71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode nedistructive
combinate (Bul. Constr. 5/71).
C 26-85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 8/85).
C 126-72 Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-71 (Bul. Constr. 4/73).
C 19-79 Instructiuni tehnice pentru folosirea cimenturilor in constructii (Bul. Constr. 8/79).
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul. Constr. 1-
2/86.
LUCRARI DE ARMARE
STAS 1799 88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor.
STAS 1336 80 Constructii. Incercarea in situu a constructiilor prin incercari statice.
C 140 86 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat (Bul. Constr.
12/86)
C 21 85 Normativ pentru executarea lucrarilor de beton precomprimat (Bul. Constr. 4-86)
C 28 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton (Bul. Constr. 7/86)
C 30 84 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu scler metal Schmidt tip N
C 54 81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului prin extrageri de carte (Bul. Constr. 2/82)
C 117 70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din demetre de
beton armat (Bul. Constr. 9/70)
C 129 71 Instructiuni tehnice pentru determinarea rezistentei betonului prin metode nedistructive
combinate (Bul. Constr. 8/85)
C 26 85 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ultrasunete (Bul. Constr. 8/85)
P 59 86 Instructiuni pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton (Bul.
Constr. 10/86)
C 130 78 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a lucrarilor de reparatii si consolidari (Bul.
Constr. 8/79)
C 56 85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente (Bul. Constr. 1-
2/86).

EXTRAS DIN PTH

40 | P age

LUCRARI DE COFRARE
1. STAS 10265 75 Tolerante in constructie. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si adancimi de
baza.
2. STAS 8600 -79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si ansamblari constructii.
Sistem de tolerante.
3. STAS 7009 79 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si ansamblari constructie.
Tehnologie.
4. STAS 9867 86 Panouri de cofraj de lemn cu fete din placaj 5. C 162 73 Normativ pentru
alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice pliante pentru peretii din beton monolit la cladiri
(Buletinul Constructiilor 7/74)
6. C 11 -74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje (Buletinul Constructiilor 4/75)
7. C 83 -95 Indrumator privind executarea trasarii de detaliu in constructii (Buletinul Constructiilor 1/76)
8. C 16 84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor
aferente (Buletinul Constructiilor 6/85)
9. C 56 85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
(Buletinul Constructiilor 1 2/86)
10. C 140 86 Normativ pentru executarea lucrarilor din beton armat si beton (Buletinul Constructiilor
12/86)
LUCRARI DE FUNDATII
1. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor pentru executarea corpului fundatiilor trebuie sa fie terminate
lucrarile pregatitoare, si anume:
a. sapaturile pentru groapa de fundatie si pentru santurile de fundatii;
b. protectia constructiilor vecine si a instalatiilor existente in pamant;
c. coborarea nivelului apelor subterane, pentru a permite executarea corpului fundatiilor in uscat, atunci
cand procedeele de executie adaptate nu permit betonarea sub apa;
d. asigurarea suprafetelor necesare pentru amplasarea si functionarea normala a utilajelor de lucru, a
depozitelor de materiale si a instalatiilor auxiliare necesare executarii fundatiilor.
e. retrasarea axelor fundatiilor;
f. verificarea corespondentei dintre situatia reala si proiect (din punct de vedere al calitatii terenului,
dimensiunilor si pozitiilor) in limitele tolerantelor prescrise;
g. incheierea procesului verbal de lucrari ascunse privind executia terasamentelor.
Daca caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute in vedere la proiectare, masurile ce
urmeaza a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai in scris.
In cazul fundatiilor in apa, cu sau fara epuismente se va verifica in mod special daca nu s- au
produs afluieri, ebulmente, prabusire etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate, in asa fel incat
corpul fundatiei sa poata fi executat corect, conform proiectului.
2. TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII
Trasarea pozitiei cofrajului pentru turnarea fundatiilor din beton se realizeaza de-a lungul
sarmelor intinse intre reperii materializati in acest scop pe profile de colt sau intermediare ce au servit la
trasarea lucrarilor de sapaturi.
Intrucat in timpul definitivarii lucrarilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata deplasari de la
pozitionarea initiala, este necesar ca inaintea turnarii betonului sa se verifice corectitudinea finala a
acestora.
Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (se recomanda).

EXTRAS DIN PTH

41 | P age

Acesta va fi colat pe linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea
facandu-se de-a lungul diferitelor puncte ale cofrajului.
Trasarea pozitiei cofrajelor pentru turnarea fundatiilor izolate (inclusiv tip pahar) se face in raport
cu axele trasate pe imprejmuirea din jurul gropii de fundatie, de-a lungul unor sarme intinse in cele doua
directii, fixate de imprejmuiri.
Prin acest sistem de intersectie reparata, se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei (cofraje
exterioare, cel interior in cosul fundatiilor pahar de exemplu).
Transmiterea pe verticala a punctelor rezultate din intersectarea sarmelor se face cu ajutorul
firului cu plumb, intrucat precizia ceruta in general in aceste situatii, nu necesita utilizarea instrumentelor
optice.
Pentru trasarea nivelului de asezare a stalpilor, in cazul fundatiilor tip pahar, se
utilizeazanivelmentul geometric folosindu-se niveluri si reiese corespunzatoare.
Fundul paharului se recomanda sa fie mai jos cu 1 cm fata de cota din proiect. Pentru aducerea
la nivel a stalpilor se vor folosi placute metalice asezate in fundul paharului.
Abaterea admisibila la trasarea in plan orizontal a axelor si stabilirea cotei de nivel a fundatiilor
continue sau izolatia este de maxim 10 mm.
EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII
3.1. Executarea si receptionarea cofrajelor pentru fundatii se vor face potrivit CAIET DE SARCINI
privind executia lucrarilor de cofraje.
EXECUTAREA FUNDATIILOR
4.1. La executarea fundatiilor de beton si beton armat se vor respecta si prevederile din Normativul C140
-86 si Normativul P10 82 si cele prevazute in CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de
betonare.
La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:
a. Materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescriptiilor din standardele si
normele de fabricatie in vigoare, se atrage atentia asupra cazurilor in care proiectele prevad ce masuri
de protectie anticoraziva utilizarea de cimenturi speciale si anumite grade de impermiabilitate a
betonului;
b. Executia fundatiilor nu poate incepe daca nu s-a facut in prealabil controlul sapaturii de fundatii,
conform prevederilor dinCAIETE DE SARCINI privind executia lucrarilor de terasamente.
c. Fundatia se va executa, pe cat posibil, fara intrerupere pe distanta dintre doua vastari de tasare, in
cazul cand aceasta conditie nu a putut fi respectata se va proceda conform prevederilor din capitolul 1
6 Rosturi de lucru dinCAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare, armandu-se in
vedere si urmatoarele:
-durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale de reluarea
betonarii, va fi intre 1,5 si 2 ore, functie de tipurile de ciment, folosite, cu sau fara adaosuri;
-in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta
de 100 m de marginea stalpului;
-suprafetele rostului de lucru vor fi perpendiculare pe axa fundatiei sau verticale pe toata inaltimea;
-turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30 50 cm, iar suprapunerea stratului
superior de beton se vor face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;
-nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatii, betonarea si vibrarea
facandu-se fara intrerupere;
-nu se admit rosturi de lucru in fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi;
-la constructiile in care, fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de fundatie
in parte sa fie turnata fara intrerupere, trecerea de la o banda la alta facandu-se dupa ce turnarea benzii
precedente a fost terminata;
- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor;

EXTRAS DIN PTH

42 | P age

-suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata si spalata abundent cu apa, imediat inainte de
turnarea betonului proaspat;
- in cazul intreruperilor cu durata mai mare, tratarea suprafetelor betonului intarit va fi: o dare indelingata,
8 10 ore, inainte de inceperea betonarii, curatirea cu peria de sarma jet de aer, etc.
d. Pentru asigurarea conditiilor formatibile de intarire si pentru a se reduce deformatiile de contractii, se
va mentine umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini etc.);
- stropirea periodica cu apa care va incepe dupa 2 ore pana la 12 ore de la turnare, in functie de tipul
cimentului utilizat si temperatura mediului. Temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi de
+ 50C.
e. In cazul betonarii sub nivelul apelor subterane se va verifica dupa caz, fie eficacitatea epuizmentelor,
inclusiv a masurilor contra a fiecarui teren si spalarii cimentului din beton fie respectarea urmatoarelor
prevederi:
-turnarea betonului sub apa se va face numai in incinta cu apa statatoare, sau care a fost adusa in
aceasta stare prin masuri corespunzatoare;
-nu se admite caderea betonului prin apa, chiar pe distante scurte, betonul se poate turna prin tuburi sau
cu bene speciale, cu siber actionat de la suprafata;
-turnarea cu bene se recomanda la realizarea betoanelor de umplutura sau care nu necesita o rezistenta
mare;
-turnarea prin tuburi fixe sau mobile, trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tuburilor trebuie
inversat in beton 30 40 cm, in cazul caderii libere a betonului prin tuburi si cca 100 cm in cazul
pomparii acestuia;
-la stabilirea compozitiei betonului turnat sub apa se recomanda:
-majorarea dozajului de ciment cu 10% fata de conditiile normale de lucru;
-utilizarea agregatelor de balastiera cu dimensiunea maxima de 30 mm;
-lucrabilitatea L4 pentru betoane turnate prin cadere libera prin tuburi, lucrabilitatea L3/L4 pentru cele
pompate si L3 pentru turnarea cu bena speciala;
- in cazul fundatiilor, la care sapaturile se executa cu epuizmente, daca apa nu se poate evacua complet
si pe fundatii gropi ramase un strat de apa de cca 10 15 cm grosime, se admite, in mod exceptional,
turnarea betonului in apa, in acest caz betonarea va incepe de la un colt al fundatiei, turnandu-se un
prim strat de beton care sa iese deasupra nivelului apa si care se extinde treptat pe intreaga suprafata,
betonarea va contine apoi in uscat prin formarea betonului deasupra stratului turnat anterior.
f. Executarea rosturilor de tasare se va trata ca o lucrare ascunsa si se va receptiona de catre
reprezentantul beneficiarului in timpul executiei sale, incheindu-se un proces verbal de lucrari ascunse.
Rostul de tasare se va face intr-un plan perpendicular pe talpa fundatiei, iar latimea sa pentru constructii
fundate pe terenuri obisnuite, va fi de minimum 3 cm. Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile,
latimea rostului se va lua potrivit prescriptiilor pentru fundare pe
astfel de terenuri.
g. Astuparea portiunilor de sapatura ramase in afara fundatiilor, se va realiza patrivit cu prevederile din
CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de betonare
h. La executarea blocului de beton simplu a fundatiilor se vor respecta si prevederile din CAIET DE
SARCINI privind executia lucrarilor de betonare.
i. Inaintea turnarii cuzinetilor, se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al
pozitiei formei, diametrului, lungimii, distantelor,etc. precum si a masurilor pentru mentinera verticalitatii
mustatilor pentru peretii subsolului. Se verifica, de asemenea, cofrajele in privinta corespondentei ca
pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curatate si corect prevatite, precum si dimensiunile
stratului de acoperire, a carui grosime minima va fi:
-pentru fundatii cu strat de egalizare, la armaturile de la fata interioara: 35 mm;
-pentru fetele fundatiilor in contact cu pamantul: 45 mm;
-abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de:+ 10 mm.

EXTRAS DIN PTH

43 | P age

Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi consemnate in procese verbale
de lucrari ascunse, incheiate intre beneficiar si executant.
j. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate, se vor respecta
prevederile din proiect si din anexa I.3. a normativului C140 86 privind marcile minime de beton,
dozajul de ciment si raportul de apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus.
k. In cazul in care elementele de beton simplu sau beton armat sunt in contact cu ape naturale agresive,
se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.5 normativul C140 86 privind marcile de beton,
dozajul de ciment , raportul apa ciment a tipului de ciment, precum si a stratului minim de beton de
acoperire a armaturilor, pentru asugurarea gradului de impermeabilitate impus.
l. Cand betonul se toarna in sapaturi cu peretii nesprijiniti, acesta va umple bine tot volumul dintre pereti.
Daca unele prabusiri sau goluri in teren sunt prea mari, precum si in cazul sapaturilor adanci taluzate
sau sprijinite, se vor utiliza cofraje, tinand seama ca umplutura ulterioara cu pamant sa se faca usor si sa
permita compactarea lui.
m. Fundatiile ce au suprafete inclinate (de regula sub 600 fata de verticala) se toarna in cofraje.
DECOFRAREA FUNDATIILOR
Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederile din Normativul C140 86 si a celor
cuprinse in CAIET DE SARCINI privind executia lucrarilor de cofraje.
LUCRARI DE BETONARE
PREGATIREA TURNARII BETONULUI
Inainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:
a. corespondenta cotelor cofrajelor, atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din proiect;
b. orizonalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
c. verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si corespondenta acestora in raport cu elementele
nivelelor inferioare;
d. existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;
e. masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de sustinere;
f. rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a stalpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren
etc.;
g. dispozitia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarul lor, cu cele din proiect,
solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, sudura, petrecere) existenta in numar suficient a
distantierilor;
h. instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor ramane inglobate in beton sau care servesc pentru
creerea de goluri.
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si
stabilitatea sustinerilor, se vor adopta masuri corespunzatoare.
Inainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine,
mortar ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta etc. si se va proceda la inchiderea
ferestrelor de curatire.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate mai sus, se va proceda la consemnarea celor
constatate intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele
evenimente de natura sa modifice situatia constatata (intreruperi, accidente etc.), se va proceda la o
noua verificare, conform prevederilor de la pct. 2.2.1. si la incheierea altui proces verbal.
Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu
deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat,
indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.

EXTRAS DIN PTH

44 | P age

Cofrajele din lemn, beton vechi si zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 23 ore inainte si
imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari va fi indepartata.
Se vor verifica, de asemenea, suprafetele de zidarie pe care urmeaza a se turna betonul, prin
confruntarea cotelor reale cu cele din proiect si se va proceda la curatirea costurilor de mortar.
Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj, care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi
astupate.
Inainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local si de
compactare a betonului.
Se interzice inceperea betonarii inainte de efecuarea verificarilor si masurilor indicate .
BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE SI PARTI DE CONSTRUCTIE
a) inaltimea de cadere libera a betonului pana la fata superioara a cofrajului, a ferestrei de betonare sau
a fetei superioare a elementului ce se toarna nu va depasi 1 m;
b) betonarea se va face fara intrerupere, chiar si atunci cand turnarea se face prin ferestre laterale;
c) turnarea se va face in straturi orizontale de 30 40 cm inaltime; acoperirea cu un strat nou trebuie sa
se faca inaintea inceperii prizei cimentului din betonul stratului inferior.
COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se executa prin vibrare mecanica; in cazul imposibilitatii de continuare a
compactarii prin vibrare (defectarea vibratoarelor, intreruperi de curent electric etc.), turnarea betonului
se va continua pana la pozitia corespunzatoare unui rost, compactand manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice si functionale si
pentru care se dispune de prescriptii de utilizare si intretinere.
Personalul care efectueaza vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit in prealabil asupra modului de
utilizare, a procesului pe care urmeaza sa-l aplice.
In cazul placilor, suprafata betonului vibrat se va nivela imediat dupa terminarea acestei operatii cu
ajutorul unui dreptar sprijinit pe sipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (marimea capului vibratorului, forta perturbatoare si frecventa
corespunzatoare acesteia) se va face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitatile de
introducere a capului vibrator (butelie) prin barele de armatura.
. Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare interna se recomanda sa fie L3 sau L3/L4.
Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico economic, se situeaza intre durata minima de 5
sec. si durata maxima de 30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pana la 60 sec., impusa de conditii speciale locale, nu este de natura sa
dauneze calitatii betonului.
Semnele exterioare dupa care se recunoaste ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt urmatoarele:
-betonul nu se mai taseaza;
-suprafata betonului devine orizontala si usor lucioasa;
-inceteaza aparitia bulelor de aer la suprafata betonului si se reduce diametrul lor.
. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este 1.4 r, unde r este
raza de actiune a vibratorului.
In cazurile in care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuratiei armaturilor, a
unor piese inglobate sau alte cauza) se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor vibratoare,
distanta intre ele depasind 2 r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4 din lungimea capului
vibrator (butelie); la compactarea unui nou strat, butelia trebuie sa patrunda 5 15 cm in stratul
compactat anterior.
Vibrarea de suprafata se va utiliza la compactarea betonului din elemente de
constructie de suprafata mare si grosimi de 3 35 cm, domeniul de grosime optima fiind de 3 ....20 cm.

EXTRAS DIN PTH

45 | P age

Lucrabilitatea betoanelor compactate prin vibrare de suprafata, se recomanda sa fie L2 (tasare 14
cm).
. Se recomanda ca durata vibrarii sa fie de 30 60 sec. Timpul optim de vibrare se stabileste prin
determinari de proba efectuate in opera cu prima sarja de beton ce se compacteaza.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat) trebuie sa fie de 1,1 1,35 ori mai mare decat
grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea betonului. In cadrul determinarilor de
proba prevazute la pct. 5.5.13. se stabileste si grosimea stratului de beton necompactat necesara pentru
realizarea grosimii finite a elementului.
Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru ale placilor si riglelor vibrante trebuie sa fie astfel stabilita
incat sa fie asigurata acoperirea succesiva a intregii suprafete de beton de compactat.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile din
contractie, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele
libere prin:
-acoperirea cu materiale de protectie;
-stropirea periodica cu apa;
-aplicarea de pelicule de protectie.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip etc.
Aceasta operatie se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu
adere de suprafata acoperita.
Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de
temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pantru ca prin aceasta operatie
sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa fie mentinuta
umeda.
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate
proveni din reteaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 790 73.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat +50C nu se va proceda la stropirea cu apa.
Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, atat timp
cat prin caderea precipitatiilor exista pericolul antrenarii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa fie in contact cu apa curgatoare va fi protejat de actiunea acestora prin devierea
provizorie a apei de cel putin 7 zile dupa turnare sau prin sisteme etanse de protectie (palplanse sau
batardouri).
EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
Prevederi generale
In cazul lucrarilor executate pe timp friguros, se vor respecta prevederile din normativele C 16 79 si
C140 86.
Masurile specifice ce se adopta in perioada de timp friguros se vor stabili tinand seama de:
-regimul termoclimateric real existent pe santier in timpul prepararii, transportului, turnarii betonului;
-dimensiunile si masivitatea sau subtirimea elementelor ce se betoneaza;
-gradul de expunere a lucrarilor ca suprafata si durata la actiunea timpului friguros in cursul intaririi
betonului;
-intensitatea prezumata a frigului in perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel este necesar sa se exercite un control
permanent si deosebit de exigent din partea conducatorului tehnic al lucrarii, delegatului CTC si al

EXTRAS DIN PTH

46 | P age

beneficiarului si oricand va fi nevoie din partea proiectantului. In procesele verbale de lucrari ascunse
se vor mentiona masurile adoptate pentru protectia lucrarilor si constatarile privind eficienta acestora.
Lucrari executate monolit
. Cofrajele trebuie sa fie bine curatate de zapada si gheata.
Se recomanda ca imediat inainte de turnarea betonului sa se procedeze la curatirea finala prin
intermediul unui jet de aer cald sau abur.
In ceea ce priveste sustinerile cofrajelor, se va acorda o atentie deosebita rezemarii lor, luandu-se
masurile corespunzatoare, in functi de comportarea la inghet a terenului si anume:
-pentru pamanturile stabile la inghet, rezemarea popilor se va face pe talpi asezate pe pamantul curatat
in prealabil de zapada, gheata si stratul vegetal si nivelat;
-pentru pamanturi nestabile, precum si in cazul umpluturilor, popii se vor aseza pe grinzi cu suprafata
mare de rezemare, pe fundatii existente etc.
In functie de conditiile de temperatura, suprafata expusa si forma elementelor, se va stabili tipul de
cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termoizolante sau de incalzire, precum si modul de
rezemare a sustinerilor.
Depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatii acoperite; in lipsa unor
asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa evite caderea zapezii sau formarea ghetii pe
suprafata barelor.
Barele acoperite cu ghiata vor fi curatate inainte de taiere si fasonare, prin ciocanire cu un ciocan de
lemn.
Fasonarea armaturilor se va face numai la temperaturi pozitive folosind, dupa caz, spatii incalzite.
Dezghetarea cu ajutorul flacarei este interzisa.
Se vor utiliza tipuri de ciment indicate pentru elemente supuse pe santier la tratament termic in scopul
accelerarii intaririi betonului, conf. anexei IV.1 din Normativul C 140 79.
Cimentul de tip M 30 poate fi utilizat numai cu acordul proiectantului si numai justificat de imposibilitatea
procurarii unui tip din cimenturile indicate a se utiliza sau din
considerente tehnico-economice temeinic fundamentate.
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifianti, acceleratori sau antigel, in
functie de particularitatile lucrarilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din anexa V.4 din Normativul 140-86.
La stabilirea compozitiei betonului se va urmari adoptarea unei cantitati cat mai reduse de apa de
amestecare.
Reteta de beton afisata la locul de preparare a betonului trebuie sa indice urmatoarele:
-temperatura apei la introducerea in amestec in functie de temperatura agregatelor in ziua prepararii
betonului;
- temperatura betonului la descarcarea din betoniera, care trebuie sa fie cuprinsa intre +150C si + 300C.
. La transportul betonului se vor lua masuri pentru limitarea la minimum a pierderilor de caldura ale
betonului prin:
-evitarea distantelor mari de transport, a stationarilor pe traseu si a transbordarilor betonului;
-in cazul benelor si basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
Inaintea incarcarii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca in mijlocul de transport utilizat nu exista
ghiata sau beton inghetat, acestea vor fi indepartate cu grija in cazul ca exista, folosind un jet de apa
calda.
Este obligatorie compactarea betoanelor prin vibrare mecanica.
Protectia betonului dupa turnare trebuie sa asigure acestuia in continuare a temperaturii de minimum
+50C, pe toata perioada de intarire necesara pana la atingerea rezistentei de minimum 50 daN/cm2,
moment de la care actiunea frigului asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
In acest scop suprafetele libere ale betonului vor fi protejate imediat dupa turnarea prin acoperirea cu
prelate, folii de polietilena, saltele termoizolante etc., astfel incat intre ele si beton sa ramana un strat de
aer stationar (neventilat) de 3 .. 4 cm grosime.

EXTRAS DIN PTH

47 | P age

Durata minima de mentinere a protectiei pentru atingerea rezistentei de 50 daN/cm2 se numeste
durata de preantarire si este determinata de:
-tipul de ciment utilizat si valoarea raportului A/C;
-temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate efectua numai dupa verificarea rezistentei de probe de beton
pastrate in aceleasi conditii ca si elementul in cauza si dupa exeminarea atenta a calitatii betonului pe
fetele laterale ale pieselor turnate, efectuandu-se in acest scop unele decofrari partiale, de proba.
Montarea elementelor prefabricate
Inainte de ridicare si manevrare pentru montaj, elementele prefabricate vor fi curatate de ghiata, zapada
si impuritati in zonele de sarma etc.
Daca, pana la turnarea betonului de monolitizare, s-au produs noi depuneri de ghiata sau zapada,
acestea vor fi indepartate prin aceleasi procedee.
In functie de posibilitati, se prefera ca indepartarea ghetii si zapezii sa se faca printr-un jet de aer cald,
care, pe langa efectul de topire a apei inghetate are si pe cel de uscare a zonei de monolitizare.
Nu se permite folosirea apei calde sau a aburilor decat daca betonul de monolitizare se toarna imediat,
intrucat exista pericolul formarii unui nou strat de ghiata.
Se interzice, de asemenea, folosirea lampilor cu benzina si a oricarui alt mijloc de incalzire cu flacara
deschisa, care afuma betonul si armaturile, compromitand adeziunea armaturilor in betonul de
monolitizare si buna legatura a acestuia cu betonul vechi.
Betonul de monolitizare se va prepara la punctul de turnare numai in stare calda, astfel ca, in momentul
turnarii, el trebuie sa aiba o temperatura de cel putin +100C.
Dupa ce s-a realizat curatirea perfecta a zonei de monolitizare, se va proceda la
incalzirea lenta a prefabricatelor in punctele de imbinare prin insuflarea de aer cald, atunci cand exista
posibilitatea turnarii immediate a betonului, se poate recurge la incalzirea cu abur viu sau apa calda.
In toate cazurile, incalzirea se face putin pana la temperatura betonului de monolitizare.
Dupa turnarea betonului de monolitizare, acesta se va izola impotriva frigului prin
acoperire imediata.
CONTROLUL CALITATII
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca lucrarile de
constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste conditii au fost
indeplinite.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarite in primul rand de sefii formatiilor de lucru si
de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activitatii sale de indrumare si
supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
a. pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investitii,
inainte ca ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau
elemente de constructii;
b. la terminarea unei faze de lucrari;
c. la receptia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificarile de la poz. a si b se efectueaza conformInstructiunilor pentru verificarea calitatii si
receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instalatii, precum si pentru receptia terenului de fundare,
fundatiilor si structuriloraprobat cu ordinul nr. 20/1977 de IGSIC, iar cele de la poz.
C conform reglementarilor in vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de
proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale.
Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate anual de
IRS si in listele normativelor tehnice in vigoare (publicate anual in Buletinul Constructiilor). Principalele

EXTRAS DIN PTH

48 | P age

prescriptii tehnice, aplicabile la verificarile din prezenta lucrare, sunt mentionate la fiecare capitol in
parte.
Verificarea calitatii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul in limitele
indicatiilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectat cu respectarea normelor legale in vigoare au
aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate.
Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate
prevedea in mod justificativ marimea acestor frecvente.
In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs,
referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens
deproprabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescriptiile tehnice, decizia asupra
continuarii lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul
proiectantului.
Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda
defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul sau repararea corecta sau
consolidarea acestora.
In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la receptii preliminare), in scopul
obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda
astfel:
-daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in
prescriptiile tehnice a se efectua pa parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu metode care sa
dea rezultate echivalente.
La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminara a obiectivului, intreprinderea executanta va
intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilorsi pe
faze de lucrari, prezentare care trebuie sa cuprinda pe scurt:
-date asupra frecventei verificarilor si probele efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in
comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
-lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cauzele in care probele de control prescrise au dat
rezultate nesatisfactoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate sau confirmat;
-lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut
necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese - verbale de
lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de receptie impreuna
cu sondajele sale proprii dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in conditiile de calitate
prevazute in proiecte si prescriptii tehnice specifice, in limitele abaterilor asmisibile.
CONDITII DE CALITATE PENTRU LUCRARI DE FUNDATII
Nici o lucrare de fundatii nu poate fi conceputa decat dupa verificarea si receptionarea ca faza de
lucrari a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor
geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundatiilor directe sunt:
a. Abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel:
. pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
. pozitia in plan vertical a cotei de nivel 10 mm
a. Abateri dimensionale ale elementelor:
. dimensiuni in plan orizontal 20 mm
. inaltimi pana la 2 m 20 mm
. inaltimi peste 2 m 30 mm

EXTRAS DIN PTH

49 | P age

. inclinarea fata de verticala a muchilor si suprafetelor:
-pe1mliniar 3m
-pe toata inaltimea sau toata suprafata elementului 16 mm
. inclinarea fata de orizontala a muchilor si suprafetelor
-pe1mliniar 5mm
-pe toata lungimea sau toata suprafata elementului 20 mm
In cazul fundatiilor de masini, se va efectua in plus o confruntare intre proiectul de constructie si cel de
montaj sdaca este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
In cazul fundatiilor in apa, cu sau fara epuismente, se va verifica in mod special ca nu s-au produs
afluieri, ebulmente, prabusiri etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate in asa fel incat corpul
fundatiei sa poata fi executat corect conform proiectului.
In cazul fundatiilor amplasate pe pamanturi sensibile la umezire sau contractii mari, se verifica in plus
daca s-au luat masuri pentru evitarea umezirii pamantului din jur sau de sub fundatii si ca ultimul strat de
pamant de 40 50 cm grosime nu s-a sapat decat in ziua in care se incepe executarea corpului fundatiei
in zona respectiva. In cazul pamanturilor cu contractii mari se va mai verifica si daca s-a executat, in
formele si cu dimensiunile prevazute in proiect, stratele de materiale granular din jurul fundatiilor.
Toate verificarile si incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese verbale de lucrari
ascunse.
La fundatiile directe, verificarile minimale ce trebuie efectuate, pe parcursul executiei, in afara celor de
mai sus, sunt:
Aplicarea masurilor de protectie prevazute in proiecte pentru cazul agresivitatii naturale (ale apelor
subterane) in special in ce priveste cimentul, gradul de impermeabilitate al betonului si acoperirea
armaturilor.
Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect.
Betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata care sa depaseasca momentul de incepere a
prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se va considera la 2 ore de
la prepararea betonului, in cazul cimentarilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in cazul cimenturilor fara
adaos, in cazul in care aceasta nu este posibila din cauze organizatorice sau din cauza marimii sau
formei fundatiei, rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil, cu avizul proiectului.
In cazul betonarii sub nivelul apei subterane se va verifica, dupa caz, fie eficacitatea epuismentelor,
inclusiv a masurilor contra afuierii terenului si spalarii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor
din normativul C140 86 privind betonarea sub apa.
Frecventa incercarilor ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu aceea prescrisa pentru
materialele din care este executat corpul fundatiei respective (pentru beton vezi anexa V.6 din
Normativul C140 86.
La receptia pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua in afara
examinarii actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in prevederile
proiectului si prescriptiilor tehnice, in limita abaterilor admisibile si o serie de sondaje, in numarul pe
care il vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor anterioare, in special
in ce priveste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE BETONARE
Controlul calitatii lucrarilor se face in conformitate cu cap. 10 din Normele C 140-79 din care prezentam
un extras.
Inaintea inceperii betonarii in afara verificarilor prevazute la pct. 2.2 se va verifica si daca sunt pregatite
corespunzator suprafetele de beton turnate anterior si cu care urmeaza sa vina in contact betonul nou,
respectiv daca:
-s-a indepartat stratul de lapte de ciment;
-s-au indepartat zonele de beton necompactate;

EXTRAS DIN PTH

50 | P age

-suprafetele in cauza prezinta rugozitatea necesara asigurarii unei bune legaturi intre betonul nou si cel
vechi.
Constatarile acestor verificari se vor inscrie in proces verbal de lucrari ascunse.
In cursul betonarii elementelor de constructii se va verifica daca:
-datele inscrise in fisele de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata de
transport;
-lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute;
-conditiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte;
-se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe;
-se asigura mentinerea pozitiei armaturilor si a pieselor inglobate;
-se asigura mentinerea dimensiunilor si formelor cofrajelor si comportarea elementelor de sustinere si
sprijinire;
-se aplica masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat.
In condica de betoane se vor consemna:
-fisele de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare;
-ora inceperii si terminarii betonarii;
-temperatura mediului (in perioada de timp friguros);
-masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat;
-evenimente intervenite (intreruperea turnarii, intemperii etc.).
In cazul in care conducatorul de lot rasunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat sa
verifice in paralel calitatea cimentului si agregatelor, precum si modul de dozare, amestecare si transport
al betonului. Constatarile acestor verificari se trec in condica de betoane.
La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica si consemna in proces verbal de lucrari
ascunse:
-aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator (necompactat,
segregat, goluri, rosturi etc.);
-distantele dintre diferitele elemente;
-pozitia elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti) in raport cu cele corespunzatoare situate la
nivelul imediat inferior;
-pozitia golurilor de trecere;
-pozitia armaturilor care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se toarna ulterior.
Calitatea betonului pus in lucrare, pentru fiecare parte de structura (fundatii, nivel, tronson) se apreciaza
tinand seama de:
-constatarile examinarii vizuale si prin ciocanirea tuturor elementelor;
-concluzile aprecierii calitatii betonului livrat;
-analiza rezultatelor incercarilor efecuate pe epruvetele confectionate pe santier;
-analiza rezultatelor incercarilor nedistructive (cu ultrasunete sau combinate) sau ale incercarilor pe
carote extrase.
Calitatea betonului pus in lucrare se considera corespunzatoare daca:
-nu se constata defecte de turnare sau compactare (goluri, segregari, intreruperi de betoane etc.);
-la ciocanire se inregistreaza un sunet corespunzator si uniform;
-calitatea betonului livrat este corespunzator;
-rezultatele incercarilor efectuate pe epruvete confectionate pe santier sau a celor nedistructive sunt
corespunzatoare.
Rezultatele aprecierii calitatii betonului pus in lucrare pentru fiecare parte de structura, se consemneaza
intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si executant.
Daca nu sunt indeplinite conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant masuri ce se impun.

EXTRAS DIN PTH

51 | P age

CONDITII DE CALITATE A LUCRARILOR DE COFRARE
Etapele controlului de calitate al lucrarilor de cofraje sunt:
a. Etapa preliminara caracterizata prin asigurarea conditiilor tehnico-organizatorice necesare executarii
si realizarii lucrarilor la nivelul calitativ, prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile tehnice,
constand din:
. Verificarea lucrarilor premergatoare celor de cofraje;
. Verificarea mijloacelor de munca calitativ si cantitativ, conform documentatiilor tehnologice;
. Verificarea geometriei subansamblurilor de cofraje si inscrierii in limitele abaterilor admisibile;
. Verificarea subansamblurilor de cofraje, privind:
. existenta tuturor elementelor prevazute in documentatia de executie;
. fixarea corecta a elementelor de prindere (menghine, cleme, suruburi etc.);
. integritatea fetei cofrajului.
b. Etapa de executie a lucrarilor la nivelul calitativ prevazut in documentatiile tehnologice si prescriptiile
tehnice, constand din:
. Verificari dupa trasarea si inscrierea in abaterile admisibile, privind:
. pozitia marcajelor fata de axele constructiei si fata de elementele corespunzatoare turnate la etajul
inferior;
. dimensiunea elementelor ce urmeaza a fi cofrate.
. Verificarea dupa montarea elementelor de baza (caloti in cazul stalpilor, montanti si panouri in cazul
peretilor, talpile esafodajelor si schelelor etc.), privind:
. existenta tuturor elementelor prevazute in documentatie;
. fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura;
. pozitionarea corecta fata de marcaj, in limitele abaterilor admise.
. Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente (ex. panouri in cazul CMS, montanti si panouri in
cazul cofrajelor pasitoare, intrgul ansamblu in cazul utilizarii subansamblelor mari de cofraje pentru
pereti etc.), privind:
. existenta tuturor elementelor prevazute;
. fixarea corecta si stabila a elementelor de prindere si legatura;
. pozitia golurilor, inclusiv a celor destinate verificarii, la receptia structuri a pozitiei reciproce a axelor
verticale ale elementelor de la diferite niveluri;
. incheierea corecta si asigurarea etanseitatii;
. curatirea cofrajelor;
. asigurarea masurilor NTS si PSI;
. pozitionarea corecta fata de marcaj;
. dimensiunile cofrajului;
. pozitionarea fata de orizontala si verticala.
c. Etapa finala de verificare la receptia lucrarilor conform documentatiilor tehnologice si prescriptiilor
tehnice.
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar)
diriginte de santier si constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa).
Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus (Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente)
precum si alte verificari prevazute in Fisele de utilizarespecifice, in tabelele cuOperatii de verificare la
receptie. Rezultatele verificarii si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in
REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA
CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN ASCUNSE). Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea
si se va incheia un nou proces verbal.
INAINTE DE TURNAREA BETONULUI, CONDUCATORUL PUNCTULUI DE LUCRU (MAISTRU,
INGINER) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA, REZEMAREA PE TEREN,
ETANSEITATEA, POZITIONAREA SI STABILITATEA ELEMENTELOR CE SE VOR INGLOBA IN

EXTRAS DIN PTH

52 | P age

BETON (armatura, rame, goluri, placute metalice, instalatii etc.) CONFORM DOCUMENTATIEI DE
EXECUTIE.
Dupa turnarea si intarirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispozitii scrise data de seful
de lot. La decofrare se vor respecta prevederile Normativului C 140 86 cap. 6
Decofrarea si prevederile din prezentul Caiet de sarcini.
RECEPTIA LUCRARILOR
Pentru receptia preliminara sau finala a obiectivelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va
prezenta la cererea comisiei de receptie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand
precizarile asupra aplicarii proiectului, observatiile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere
asupra conditiilor in care receptia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a
indicatiilor asupra normelor folosiri si exploatarii ei.
Comisia de receptie este obligata a cerceta existenta documentelor incheiate pe parcursul executarii
lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior precum si documentele
privind cazurile prevazute la pct. 6.
In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, in care aceste documente
lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat acea prevazuta in proiecte
si prescriptii tehnice s-au in care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de
receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca prin incercari si cercetari suplimentare directe si
expertize tehnice -se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat
ca poate fi exploatat in conditii
normale. In toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminara este obligata a proceda conform
reglementarilor privind efectuarea receptiilor.
Procedee de verificare.
In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:
a. Determinarea prin masuratori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului,
din punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare;
b. Existenta documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor si
aparatelor utilizate.
c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor
cu rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrari ascunse.
d. Examinarea existentei si continutului documentatiilor si proceselor verbale mentionate mai sus
precum si sintezelor si concluziilor acestora;
e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii convingerii
organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate
anterior.
Principalele conditii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in
Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferenteindicativ C56 85. In
continuare sunt prezentate principalele conditii de calitate si verificarile ce trebuie efectuate.
Orice modificari ulterioare in cuprinsul prescriptiilor indicate in lucrare ca si orice noi prescriptii aparute
dupa elaborarea lucrarii de fata, se vor respecta in mod obligatoriu chiar daca nu concorda cu
prevederile din textul lucrarii. In consecinta, utilizatorii prezentei lucrari trebuie sa cunoasca si sa
mentina la curent listele prescriptiilor, operand treptat in acestea, modificarile si completarile survenite.
Receptia structurii de rezistenta se efecueaza pe intreaga constructie sau pe parti de constructie
(fundatie, tronson, scara etc.), in functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe
santier, stabilit de proiectant impreuna cu beneficiarul si executantul. Aceasta receptie are la baza
examinarea directa de cei trei factori pe parcursul executiei.
Suplimentar se va verifica:
-existenta si continutul proceselor verbale de lucrari ascunse precum si a proceselor verbale de
verificare a calitatii betoanelor dupa decofrare si de apreciere a calitatii betonului pus in lucrare;

EXTRAS DIN PTH

53 | P age

-constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar, proiectant, CTC sau alte organe de
control;
-confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor prevazute in diferite documente
examinate;
-consemnarile din condica de betoane;
-dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;
-pozitia golurilor prevazute in proiect;
-pozitia relativa, pe intreaga inaltime a constructiei, a elementelor verticale (stalpi, diafragme, pereti),
consemnandu-se eventualele dezaxari;
-comportarea la proba de inundare a teraselor;
-respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia
betonului, gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
-orice alta verificare se considera necesara.
Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar, proiectant si executant, precizandu-se in
concluzie daca structura in cauza se atesta sau se respinge.
In cazurile in care se constata deficienta in executarea structurii, se vor stabili masurile de remediere, iar
dupa executarea acetora se va proceda la o noua receptie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrari (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) este admisa
numai in baza dispozitiei de santier date de beneficiar si proiectant.
Aceasta dispozitie se va da dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta sau, in cazuri
justificate, dupa incheierea receptiei partiale a structurii de rezistenta.
Receptia partiala va constata din efectuarea tuturor verificarilor mentionate cu exceptia examinarii
rezistentei betonului la varsta de 28 de zile care se va face la receptia definitiva a structurii de rezistenta.
In asemenea situatii, proiectantul va preciza unele parti de elemente asupra carora sa se poata efectua
determinari ulterioare si care nu se vor acoperi decat dupa incheierea receptiei definitive a structurii.
In cazul constructiilor cu caracter deosebit in ceea ce priveste alcatuirea constructiva sau tehnologica de
executie sau a celor de importanta deosebita, prin proiect se poate prevedea ca receptia structurii de
rezistenta sa se faca prin incercari in situ.
Receptia constructiilor de beton si beton armat se va face in conformitate cu prevederile Legii nr. 8/1977.
Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si preda, intro forma
organizata (si insotita de un borderou):
-toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele de incercare,
dispozitiile de santier, procesele verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare
etc.;
-interpretarea rezultatelor incercarilor;
-scurta prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile
proiectului.
Comisia de receptie preliminara a obiectului, prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din afara
ei (conf. pct. 20 al Regulamentului de efectuare a receptiilor) procedeaza la verificari de acelas tip ca la
pct. 3 de mai sus (scriptice si directe), completate cu prezentarea de concluzii indicata la pct. 5.1. si
tratand intregul obiect.
Se mentioneaza ca comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand existenta
documentelor de verificare si incercare pentru intregul obiect, efectuarea cu frecventa indicata de
prescriptiile tehnice in vigoare, in lipsa acestora sau a unei parti a acestora, receptia nu se poate face
decat pe baza unor noi incercari sau expertizari, ale caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.
Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje, in numarul suficient pentru a-si
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
In caz ca o parte din aceste verificari dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor, daca si in
acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfacatoare comisia va dispune amanarea sau respingerea
receptiei pana la efectuarea unui supliment de incercari sau expertizari tehnice de ansamblu.

EXTRAS DIN PTH

54 | P age

Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca
scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru
care a fost realizata.
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar)
diriginte de santier si constructor (sef de lot, seful punctului de lucru, seful de echipa).
Comisia va efectua verificarile prevazute mai sus (Verificari dupa montarea fiecarui nivel de elemente)
precum si alte verificari prevazute in Fisele de utilizarespecifice, in tabelele cuOperatii de verificare la
receptie. Rezultatele verificarii si eventualele remedieri ce trebuie facute se vor consemna in
REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR CE DEVIN
ASCUNSE). Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal.

LUCRARI DE ARMARE
Curatirea si indepartarea barelor sunt operatii care trebuie efectuate inaintea taierii si fasonarii acestora.
La curatire se va indeparta:
-pamantul, urmele de ulei, vopsea sau alte impuritati;
-rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
-rugina aderenta, prin frecare cu peria de sarma in zona de sudare a barelor care urmeaza sa fie indoite
prin sudura.
Dupa indepartarea ruginei neaderente sau a ruginei aderente, reducerea dimensiunilor sectiunii bare nu
trebuie sa depaseasca abaterile limita la diametru prevazute in anexa III 1 din Normativul C140 86 si
anume:
-pentru bare cu d 25 mm abaterea limita de 0,5 mm
-pentru bare cu d 25 mm abatere limita de 0,75 mm.
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite, trebuie sa fie indreptat inainte de a se proceda la taiere si
fasonare, fara a se deteriora insa profilul. La intinderea cu troliu, alungirea maxima nu va depasi 2 mm /
m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau a proeminentilor in cursul operatiei de indreptare.
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate
cu prevederile proiectului. Barele taiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, in asa fel incat
sa se evite confundarea lor si sa se asigure pastrarea formei si curateniei in momentul montarii.
Armaturile se vor termina cu sau fara ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul armaturilor
netede, ciocul se indoaie la 1800 cu raza interioara a min 1,25 d si portiunea dreapta de la capat de 3 d.
In cazul armaturilor cu profil periodic ciocul se indoaie la 900, cu raza interioara de minimum 2 d si
portiunea dreapta de la capat de 7 d.
Indoirea barelor inclinate, a celor de trecere din stalpi in grinzi sau a celor de trcere peste coltul unui
cadru se va face dupa un arc de cerc cu raza de cel putin 10 d.
Capetele barelor inclinate trebuie sa aiba o portiune dreapta cu lungimea de cel putin 20 d in zona
intinsa si cel putin 10 d in zone comprimate.
In cazul etrierilor care se indoaie dupa un unghi drept, cercul de indoire va fi da minimum 2 d (d =
diametrul etrierilor).
Fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se executa cu o miscare lenta, fara socuri. La masinile de
indoit cu doua viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la viteza mare a masinii.
Fasonarea barelor cu diametre mai mari de 25 mm se face la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub 100C.
Legarea armaturilor trebuie efectuata la incrucisarea barelor, prin legaturi cu sarma neagra sau prin
sudura electrica prin puncte.
Cand legarea se face cu sarma, se vor utiliza 2 fire de sarma de 11,5 mm diametru.
Retelele de armaturi din placi si din pereti vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de incrucisari
marginale, pe intreg conturul. Restul incrucisarilor, din mijlocul retelelor, vor fi legate din 2 in 2 in ambele
sensuri (sah).

EXTRAS DIN PTH

55 | P age

La grinzi si stalpi, vor fi legate toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor, sau cu ciocurile
agrafelor.
Restul incrucisarilor acestor bare, cu portiunile drepte ale etrieerilor, pot fi legate numai in sah (cel putin
din 2 in 2).
Barele inclinate vor fi legate, in mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se incruciseaza.
Etrierii si agrafele montate inclinat fata de armaturile longitudinale cu care se incruciseaza.
Plansele sudate se vor folosi ca armaturi pentru elemente din beton armat, monolit sau prefabricate
(placi pentru plansee si acoperisuri etc.), solicitate de regula numai de incarcari statice.
Utilizarea planselor sudate se va face in conformitate cu prevederile Normativului C 140 86, a
Instructiunilor P 59 86 si catalogului MIN Buzau 1978.
Plansele sudate se vor depozita in locuri acoperite fara contact direct cu pamant pe loturi de aceleasi
tipuri si notate corespunzator.
Incarcarea, descarcarea si transportul planselor sudate se vor face cu grija, evitandu-se izbirile si
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Calitatea sudurilor sau a planselor sudate se verifica prin incercari pe epruvete, precum si prin incercari
pe plase conform prescriptiilor mentionate in anexa I.1. la Normativul C140 79.
In cazul in care plansele sunt acoperite cu rugina se va proceda la inlaturarea acesteia prin periere in cel
putin 5 zone de cate minimum 20 cm pentru fiecare armatura care intra in alcatuirea plansei.
Inadirea barelor se face in conformitate cu prevederile proiectului. In cazurile in care prin proiect nu se
indica locul si modul de inadire a barelor, se vor respecta urmatoarele reguli:
-pozitia inadirii se va stabili de catre conducatorul de lot, care conduce direct executia lucrarilor
respective cu cele mai reduse solicitari;
- inadirea se efectueaza tinand seama de prevederile din cap. II Caiete de sarcini din prezentul
material.
Montarea armaturilor se poate face bara cu bara (bare flotante) sau sub forma de subansambluri
(carcase sau plase sudate) realizate in ateliere centralizate sau organizate in apropierea obiectivului.
Utilizarea subansamblurilor realizate in conditii industriale, asigura o crestere a productivitatii muncii.
La terminarea montarii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitatii executiei acestora cat si a
faptului ca dupa turnarea betonului ele nu mai pot fi verificate cu mijloace simple, acestea vor fi
obligatoriu receptionate, incheindu-se procese verbale de lucrari ascunse.
Pentru a se putea face o comparatie cu cantitatea de armatura prevazuta in devize, este necesar sa se
tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau parti de obiecte.

a. Montarea barelor flotante
-Desi nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaza la fundatii, grinzi (in special la cele continue),
pereti si placi.
-La executarea fundatiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate conform
proiectului, legandu-se intre ele si montand distantieri pentru asigurarea stratului de acoperire cu beton.
-Se introduc de asemenea mustatile pentru stalpi sau pereti si se fixeaza de armatura fundatiei.
-Radierele se realizeaza prin introducerea intai a barelor plasei inferioare (drepte sau ridicate) pe locurile
insemnate anterior. Peste ele se aseaza barele pe directie perpendiculara si se leaga.
-Se aseaza caprele de rezemare a plasei superioare si se fiseaza, dupa care se introduc barele plasei
superioare mai intai pe o directie si apoi pe cealalta, legandu-se intersectiile conform prevederilor
constructive.
-Urmeaza introducerea distantierilor pentru realizarea stratului de acoperire cu beton.
Culeele se realizeaza prin urmatoarele operatii:
-introducerea barelor verticale si legarea lor de mustati;
-ridicarea etrierilor si legarea lor de sus in jos la distante conform proiectului;
-verificarea verticalitatii carcasei realizate si ancorarea ei pana la realizarea cofrajului.
Grinzile se monteaza dupa executia culeelor.

EXTRAS DIN PTH

56 | P age

b. Montarea carcaselor se face de regula cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu
dispozitive adecvate care permit montarea fara a le deforma sau deteriora.
Efectuarea montajului carcaselor necesita o serie de pregatiri care permit:
-partea de constructie in care se face montarea sa fie degajata de alte elemente sau materiale de
constructii;
-elementele de cofraj sa fie deschise;
-cofrajul sa fie curatat de murdarii, moloz, rumegus, capete de scandura, zapada etc.;
-verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Asezarea in cofraj a carcaselor trebuie facuta cu grija, pentru a nu produce deformarea acestora sau
chiar a cofrajului.
Montarea carcaselor pentru stalpi se face prin legarea la partea de jos de barele fundatiei sau ale
stalpului inferior.
Carcasele grinzilor se duc la locul de montaj si se aseaza cu un capat pe cofraj, pe un suport, iar al
doilea capat se lasa in jos pe cofraj. Dupa aceasta se scoate suportul si se lasa intreaga carcasa, dupa
care se verifica acoperirea cu beton, fixandu-se definitiv carcasa.
Operatiunile necesare montarii carcaselor sunt:
-prinderea carcasei cu dispozitivul de ridicat care este legat de carligul macaralei:
-ridicarea carcasei spre locul de montaj;
-asezarea carcasei la locul de montaj si legarea ei de mustatile lasate in acest scop pentru a o fixa;
-desfacerea dispozitivului de ridicat al carcasei.
Montarea armaturii se poate face in doua moduri:
-La sol, cu introducerea ulterioara in cofraj, solutie ce permite realizarea cofrajului si armaturii
in paralel.
Pe o platforma din raza de actiune a mijlocului de ridicare se realizeaza armatura (inferioara, superioara,
distantieri etc.), dupa care un dispozitiv cadru se ia si se monteaza in cofraj.
-Montarea directa in cofraj, plasa cu plasa care necesita insemnarea cu creta a pozitiei plaselor pe
cofraj. Productivitatea muncii este mai scazuta, dar se limiteaza posibilitatea erorii.
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elementele de beton armat, are drept scop asigurarea
protectiei armaturii contra eroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul.
Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor este indicata in cap. 3 a
prezentei lucrari.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asigurandu-se mentinerea acestor
pozitii si in timpul turnarii betonului.
La montare se vor prevedea:
-cel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placa sau perete;
-cel putin un distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp;
-cel putin un distantier la fiecare 2 m liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri.
Distantierii pot fi confectionati din masa plastica sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarma pentru
a fi legate de armaturi.
Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel
beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de max 1 (respectiv 1 buc / m2).
In cazul placilor in consola, distanta dintre caprele de mentinere a pozitiei armaturii va fi max 50 cm
(respectiv 4 buc / m2).
Praznurile si placutele metalice inglobate vor fi fixate prin puncte de sudura si armatura elementului sau
vor fi legate cu sarma de cofraj sau armaturi, asigurand mentinerea pozitiei carcaselor in timpul turnarii
betonului.
Se recomanda ca atunci cand se dispune din mijloace mecanice de ridicare si montaj, armatura sa se
monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferinta sudate prin puncte.
Inlocuirea armaturilor se poate efectua, in cazul in care nu se dispune de sortimentul si diametrul
prevazute in proiect, cu respectarea urmatoarelor conditii:

EXTRAS DIN PTH

57 | P age

-adaptarea altor diametre, de acelasi tip de otel cu cel inlocuit se va face astfel incat aria armaturii sa
rezulte egala sau cu cel mult 5 % mai mare decat cea din proiect;
-distantele minime si respectiv maxime, rezultate intre bare, precum si diametrele minime adoptate
trebuie sa indeplineasca conditiile din cap. II;
- inlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel decat cel prevazut in proiect, se va efectua numai pe
baza datelor precizate de proiectant.

Executarea lucrarilor de armaturi pe timp friguros
In scopul continuarii activitatii de constructii pe perioade de timp friguros (15 noiembrie 15 martie)
proiectul de organizare va fi completat de catre executant cu 30 zile inaintea inceperii acestei perioade,
cu masuri menite sa faca posibila aceasta continuare.
In afara masurilor generale care se iau pe santier, pentru lucrarile de armatura se vor avea in vedere
urmatoarele masuri speciale:
-depozitarea armaturilor se va face de preferinta in spatiile acoperite disponibile, iar in cazul ca acestea
nu exista se vor proteja (cu prelate, folii) astfel incat sa se evite caderea zapezii sau forma ghetii pe
suprafata barelor;
-barele pe suprafetele carora s-a format gheata, trebuie curatate inainte de prelucrarea, prin ciocanire cu
ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se procedeaza si in cazul armaturilor
montate, dar numai cu putin timp inaintea turnarii betonului, pentru a nu se forma din nou pojghita de
gheata.
Este interzisa dezghetarea cu ajutorul flacarii, deoarece prin afumarea suprafetei otelului se micsoreaza
aderenta la beton.
-fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive (in cazuri speciale si sub 0 0C), folosind, dupa
posibilitati spatii inchise;
-la fundatiile puternic armate, montarea armaturilor se va face numai cu putin timp inainte de turnare,
deoarece in cazul unei eventuale inghetari, armatura ar impiedica operatiunea de dezghetare a fundului
sapaturii;
-portiunile de armaturi care raman afara din beton dupa turnarea acestuia, se vor izola cu grija prin
invelitoarea cu pasla minerala, calti etc. si carton asfaltat, pentru a nu se produce inghetarea betonului
care adera la ele;
-in cazul in care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sau 50C decat cu
incalzirea barelor de sudat la 40 50 0C;
-nu se admite in locuri neacoperite pe timp de ploaie, furtuna sau ninsoare;
-legaturile de bare, plase sau carcase care trebuie ridicate in vderea montarii se vor curata de zapada
sau ghiata;
-cablurile (sufele) pentru ridicare vor fi de asemenea curatate de zapada sau gheata si vor fi verificate
vizual daca sunt bune pentru a fi utilizate fara torane sau sarme rupte.
Legarea sarcinii se face numai de catre oameni instruiti in acest sens, iar comanda de ridicare se va da
numai de seful formatiilor de lucru.
-pentru asigurarea bunei functionari a utilajelor de debitat, fasonat, actionate de montare electrica se vor
lua masuri de protejare a motoarelor impotriva intemperiilor, se va verifica consistenta unsorii in legare,
se va sufla cu aer sub presiune la colector si bobinaj, pentru eliminarea prafului sau a umezelii.
Se recomanda ca prin proiectul de organizare amintit, sa nu se programeze executarea lucrarilor a caror
protectie impotriva inghetului este dificila sau costisitoare (placi subtiri in incaperi unde se asigura usor
temperaturi necesare lucrului normal fasonari, asambluri de carcase etc.) sau lucrari la elemente de
constructii masive, executate in spatii care pot fi usor inchise (fundatii etc.).

EXTRAS DIN PTH

58 | P age

HIDROIZOLATII PENTRU PODURI
GENERALITI
Prezentul capitol trateaz condiiile tehnice generale ce trebuiesc ndeplinite la realizarea
hidroizolaiilor pentru lucrri de poduri.
n vederea adoptrii unui anume tip de hidroizolaie, executantul va solicita n prealabil
beneficiarului lista cu tipurile de hidroizolaii agreate de ctre A.N.D. i agrementate n conformitate cu
Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii i H.G. 766/1997. i va propune spre aprobare
beneficiarului unul din aceste tipuri. Beneficiarul va aproba tipul de hidroizolaie ce urmeaz a se
executa.
Hidroizolaiile au ca scop:
- mpiedicarea ptrunderii apei la structura de rezisten;
- colectarea apelor ce se infiltreaz prin mbrcminte i dirijarea lor spre gurile de scurgere.
La lucrrile de art, hidroizolaiile sunt alctuite n general din:
- ap care se execut n cmp continuu i racordarea acesteia la marginea elementului care este
hidroizolat;
- racordarea acesteia la gurile de scurgere i la dispozitivele etane de acoperire a rosturilor de
dilataie.
Se disting urmtoarele straturi:
- strat suport;
- strat de amorsare;
- strat de lipire;
- strat de baz;
- strat de protecie.
Funcionalitile unor straturi pot fi comasate n diferite soluii ale firmelor specializate n
hidroizolaii.
Hidroizolaiile pot fi alctuite din:
- folie lichid cu ntrire rapid;
- membrana hidroizolaiei.
Tehnologia de aplicare poate fi:
- prin pulverizare;
- prin lipire la cald a membranelor cu soluii pe baza de bitum;
- prin lipire la rece cu soluii pe baz de rini sintetice;
- prin aplicarea de membrane autoaderente;
- prin lipirea cu supranclzirea membranelor.
n toate variantele tehnologice trebuie s se asigure condiiile fizico-mecanice. Termenul de
sap hidroizolatoare utilizat n continuare include toate straturile componente i anume: stratul suport,
amorsa, stratul hidroizolator de baz, stratul de protecie.

CARACTERISTICI TEHNICE
apa hidroizolatoare trebuie s aib termenul de garanie de minimum 8 ani de exploatare
normal a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaz apa hidroizolatoare trebuie s asigure
din efort propriu repararea sau nlocuirea acesteia i remedierea degradrilor cauzate de infiltraiile de
ap la structura de rezisten.
Materialele incluse n elementele apei hidrofuge trebuie s fie imputrescibile i s fie pasive
chimic.
apa hidroizolatoare trebuie s poat fi aplicat la poduri n exploatare, la care lucrrile se
execut pe o jumtate a cii, iar pe cealalt jumtate se desfoar circulaia normal, asigurndu-se
continuizarea apei, cu pstrarea caracteristicilor tehnice.

EXTRAS DIN PTH

59 | P age

apa hidroizolatoare trebuie s reziste la circulaia de mic vitez a utilajelor de transport i
aternere a straturilor mbrcminilor asfaltice pe pod.
apa hidroizolatoare trebuie s asigure adezivitatea mbrcminii din asfalt la stratul su
superior.
Stratul hidroizolator de baz trebuie s satisfac urmtoarele caracteristici fizico-mecanice:
- fora de rupere 800 N/5cm
- alungirea la rupere: % min. 20
- rezistena la perforare static:
clasa de rezisten L4 neperforat la 250N pe bila 10 mm
- adezivitatea la traciune: N/mmp min.1
- flexibilitatea pe un dorn: 50 mm fr fisuri la 10
0
C
- absorbia de ap n 24 ore: % max. 0,5
- temperatura minim la care membrana este stabil 120
0
C
- temperatura asfaltului turnat n mbrcminte, la care membrana trebuie s reziste fr
diminuarea caracteristicilor fizico-mecanice 180
0
C
- domeniul de temperatur de exploatare curent este: -20
0
C 70
0
C
Intervalul de temperatur a mediului n care se aplic apa hidroizolatoare este +5+30
0
C.
Stratul superior al apei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din
alctuirea asfaltului mbrcminii rutiere pentru a evita agresarea apei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate n Romnia, conform Legii nr. 10/1995.

PRESCRIPII
Stratul suport
Stratul suport al hidroizolaiei se realizeaz din mortar de ciment marca M 100. Suprafaa sa
nu trebuie s prezinte proeminene mai mari de 2 mm i trebuie realizat prin dricuire. n cazul n care
agrementul tehnic al tipului de hidroizolaie, agreat de beneficiar, conine prevederi mai restrictive dect
cele menionate n caietul de sarcini, se vor respecta prevederile agrementului tehnic.
Mortarul de ciment marca M 100 se va realiza cu ciment II B S 32.5 conform SR 1500 iar
agregatele vor avea dimensiunile maxime 4 mm.
Verificarea planeitii suprafeei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe orice direcie. Se
admite o singur denivelare de 5 mm la o verificare.
Pregtirea suprafeei suport se face astfel:
- se ndeprteaz toate muchiile vii, denivelrile, agregatele incomplet nglobate n beton, petele de
grsime i orice alte corpuri strine;
- se aplic stratul egalizator;
- stratul suport ntrit se cur cu jeturi de ap i aer comprimat n vederea aplicrii stratelor
urmtoare, pe o suprafa curat i uscat.

Stratul de amorsaj
Amorsarea are rolul de a facilita aderena membranei hidroizolatoare la beton.
Soluia cu care se execut amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rini sintetice.
Componentele soluiei nu trebuie s conin produse care atac chimic betonul.
Amorsa se aplic prin inundarea suprafeei i repartizarea manual a soluiei sau prin
pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplic pe suprafaa uscat a stratului suport, la temperatura mediului ambiant de
peste +5
0
C.
Se va urmri ca suprafaa ce urmeaz a se izola s fie amorsat n totalitate.
Pe suprafaa amorsat nu se permite circulaia pietonal sau cu utilaje de orice fel.

Stratul hidroizolator

EXTRAS DIN PTH

60 | P age

Stratul hidroizolator se aplic pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific tipului de
membran utilizat.
Hidroizolaia se aplic n cmp continuu, asigurndu-se aderena pe toat suprafaa pe care
se aplic. Nu se admit umflturi sau margini desprinse. Se va asigura petrecerea i continuizarea prin
lipire n cmp continuu a membranelor livrate n fii.
Se vor trata special racordrile la gurile de scurgere, asigurndu-se etaneitatea i scurgerea
apelor colectate.
La rosturile de dilataie, tratarea hidroizolaiei se va face conform proiectului funcie de tipul
dispozitivului de acoperire a rostului de dilataie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri elastice, de
etanare.
n cazul membranelor lipite prin supranclzire, temperatura sursei de cldur nu trebuie s
fie mai mare de 250
0
C sau mai mare dect temperatura la care tipul respectiv de membrana i modific
caracteristicile fizico-mecanice sau chimice.
Membranele hidroizolatoare se aplic la temperatura mediului ambiant de cel puin +5
0
C.
Stratul de protecie
Stratul de protecie poate fi:
- apa de beton de 2 cm grosime, realizat din beton clasa C20/25, armat cu mpletituri din srm
zincat 1,18 2,5 mm, cu ochiuri de 3 8 cm, sau plase sudate tip Buzu 45 mm, cu ochiuri
10 x 10 cm; betonul pentru stratul de protecie se realizeaz cu ciment II A S 32,5 i agregate cu
dimensiunea maxim de 7 mm:
- mastic bituminos cu grosimea de 1 2 cm;
- membrane de protecie aderate la membranele hidroizolatoare.
Se pot folosi i membrane hidroizolatoare la care nu este necesar apa de protecie.
Verificarea i recepia lucrrilor de hidroizolaie se face pe etape, dup cum urmeaz:
- pe parcursul executrii diferitelor straturi ale apei hidroizolatoare, ncheindu-se procese-verbale
de lucrri ascunse;
- la terminarea lucrrilor de hidroizolaie, prin ncheierea unui proces-verbal
Verificarea la terminarea lucrrilor de hidroizolaie se face asupra aspectului, iar n cazul
unor constatri nefavorabile din procesele-verbale de lucrri ascunse se poate face i asupra etaneitii
prin inundarea pe o nlime de min. 5 cm pe suprafeele limitate, pe durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul execuiei i la terminarea lucrrilor de hidroizolaii se vor
remedia pe baza unor soluii propuse de antreprenor i pot fi acceptate sau nu de ctre beneficiar.
n cazul cnd beneficiarul nu accept remedierile propuse de antreprenor, se poate dispune
refacerea ntregii lucrri de hidroizolaii.
Verificarea caracteristicilor fizico-mecanice i chimice specifice se efectueaz n conformitate
cu urmtoarele standarde:
- STAS 6642 73 Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de traciune. Rezistena
i alungirea la rupere
- SR 137 95 Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli i metode de verificare.
- SR 754 99 Bitum neparafinos pentru drumuri
- STAS 8622-88 Chituri de etanare a rosturilor n construcii.
- STAS 6615/1-74 Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vscozitii
- STAS 66152-74 Adezivi pe baza de elastomeri. Coninutului de substan uscat
- STAS 5088-75 Lucrri de art. Hidroizolaii. Prescripii de proiectare i execuie
- STAS 9199 73 Masticuri bituminoase pentru izolaii. Metode de analize i ncercri
-

EXTRAS DIN PTH

61 | P age

BORDURI
GENERALITI
Montarea bordurilor se va efectua n conformitate cu prevederile din standardele i normativele n
vigoare, n msura n care completeaz i nu contravin prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura, prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu unitile de specialitate,
efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri suplimentare fat de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s conduc
la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de montare cu rezultatele obinute n urma
determinrilor i ncercrilor.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune
ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor ce se impun.

Materiale utilizate
Se vor utiliza urmtoarele tipuri de borduri:
tip A1 ncadrarea trotuarelor adiacente prii carosabile n cale curent 200x250x330
tip P prile centrale la intrrile carosabile 600x300x400
tip I prile laterale la intrrile carosabile 300x500x600
tip B ncadrarea trotuarelor la zona verde 100x150x500

Bordurile utilizate se vor verifica n vederea respectrii condiiilor tehnice de calitate:
forma i dimensiuni
caracteristicile fizice
rezistena la ncovoiere, N/mmp, minim media pentru:
tip A 5,0
tip B 4,0
pe o singur bordur din prob pentru:
tip A 4,0
tip B 3,0
clasa betonului C 30/36
rezistena la nghe-dezghe dup ncercare s nu apar fisuri sau tirbituri la nici o bordur din prob
uzura cu nisip normal monogranular, mm,max 1,3
aspect culoare uniform pe aceeai bordur i cu mici diferene de nuan
ntre bordurile aceluiai lot
abatere de la planeitate a feelor vzute, mm/m,max 3
deformri pe feele vzute, mai mari de 2mm nu se admit
tirbituri, mm, maxim
lungime 3
adncime 2

Bordurile se marcheaz, cel puin una la 50 buci, pe o fa neaparent, cu marca fabricii. Bordurile se
depoziteaz n rnduri, pe stive de max. 1,5m nlime. ntre rnduri se recomand a se aeza ipci.
Bordurile se livreaz la vrsta de 28zile sau dac au atins rezistena corespunztoare la ncovoiere.
Bordurile se transport cu orice mijloc de transport, aezarea trebuie s fie astfel nct s asigure
integritatea n timpul transportului. Este interzis ncrcarea sau descrcarea lor prin rostogolire sau
aruncare.
Fiecare lot de livrare trebuie s fie nsoit de documentul de certificare a calitii.

EXTRAS DIN PTH

62 | P age

n cazul n care se vor utiliza borduri prefabricate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea
acestora se va face astfel nct s se evite amestecarea bordurilor aprovizionate din surse diferite.
n cazul n care la verificarea calitii bordurilor aprovizionate nu corespund prevederilor menionate
anterior, acestea se vor nlocui.
Beton de ciment - Bordurile prefabricate se vor monta pe beton de ciment marca C30/37

Cimenturi
La prepararea mortarului i betonului se va utiliza ciment Portland P40 sau Pa35, conform SR EN197-1.
Cimentul utilizat va corespunde urmtoarelor condiii tehnice:
Tabel 1
Nr.
crt.
Caracteristici
Condiii de admisibilitate
P 40 Pa 35 M 30
1 nceputul prizei 1 h 1 h 1 h
2 Sfritul prizei < 10 h < 10 h < 10 h
3 Constante de volume pe turte
S nu prezinte ncovoieri sau
crpturi
4
Rezistena la ntindere din ncovoiere minim
N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
3
-
5
-
-
-
-
-
-
5 Constante de volume Le Chatelier Mrimea volumului < 10 mm
6
Rezistena la compresiune minim N/mmp
- la 2 zile
- la 7 zile
- la 28 zile
17
-
40
10
-
35
-
15
30

Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului trebuie s corespund prevederilor
standardelor n vigoare.
n timpul transportului, manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i impurificrii
cu corpuri strine.
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existenei certificatului de calitate. Durata de
depozitare nu va depi 45zile de la data livrrii.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuiat dect dup verificarea strii
de conservare a rezistenelor mecanice la (2)7 zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii respective, vor fi
declasate i utilizate corespunztor.
Cimentul care se constat c s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor
sau mortarelor. Evacuarea lui se face pe cheltuiala antreprenorului.

Agregate
Pentru prepararea betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale:
nisip natural 0 3, 3 -7 sau 0 7
balast pentru betoane 0 31 sau 0 63
agregate concasate:
nisip de concasaj 0 3, 3 -8 sau 0 8

EXTRAS DIN PTH

63 | P age

piatr spart 8 25 sau 0 - 40
Agregatele utilizate trebuie s provin din roci omogene, fr urme de degradare, rezistente la nghe-
dezghe. Natura i caracteristicile petrografice-mineralogice trebuie s fie conform SR EN 9323 i
STAS 6200-4.
Agregatele nu trebuie s conin corpuri strine, pirite, limonite sau sruri solubile, s nu conin silice
microcristalin sau amorf care reacioneaz cu alcaliile din cimenturi. Se interzice folosirea agregatelor
provenite din roci alterate, moi, friabile, poroase i vacuolare mai mare de 10%.
D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietri sau piatr spart trenuie s ndeplineasc condiiile din
tabelul 2:
Tabel 2
Caracteristici Condiii minime de admisibilitate Observaii
Forma granulelor
b/a
c/a

0,66
0,33
Agregatele care nu ndeplinesc aceste
condiii vor putea fi folosite numai dup
o ncercare prealabil a betonului

D.p.d.v. al coninului de impuriti agregatele trenuie s ndeplineasc condiiile tabelul 3:
Tabel 3
Denumirea impuritii
Condiii minime de admisibilitate
Nisip natural sau de concasaj Pietri sau piatr spart
Corpuri strine resturi animale
sau vegetale, pcur, uleiuri
nu se admit nu se admit
Pelicul de argil sau alt material
aderent pe granulele agregatelor
nu se admit nu se admit
Mic, % max 1 -
Crbune, % max 0,5 -
Humus (culoarea soluiei de
hidroxid de sodiu)
galben galben
Argil n buci, % max 1 0,25
Pri levigabile, % max 2 0,5
Sulfai sau sulfuri nu se admit nu se admit

Caracteristici fizico mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc agregatele:
Tabel 4
Caracteristici fizico mecanice Condiii de admisibilitate
Densitate aparent , kg/mc, min 1800
Densitate n grmad n stare afnat i uscat, kg/mc, min 1200
Porozitate total pentru piatr spart, %, max 2
Porozitate aparent pentru pietri sau piatr spart, %, max 2
Volum de goluri n stare afnat pentru:
- nisip, %, max
- pietri, %, max
- piatr spart, %, max

40
45
55

EXTRAS DIN PTH

64 | P age

Caracteristici fizico mecanice Condiii de admisibilitate
Rezistena la strivire %
- n stare saturat, min
- n stare uscat, max

60
15
Coeficient de nmuiere dup saturare, min 0,8
Rezistena la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi
sau cilindri n stare saturat, N/mmp, min
90
Rezistena la nghe-dezghe exprimat prin pierderea
procentual fa de masa iniial, %, max
10

Sorturile de agregate trebuie s fie caracterizate prin granulozitate continu, iar coninutul n granule
care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimitez sortul nu trebuie s depeasc 10%,
dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depeasc 1,5d max.
Granulozitatea nisipului trebuie s le ndeplineasc condiiile:
Tabel 5
Sortul de nisip
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7
0 2 min
max
-
-
10
50
45
85
90
100
-
-
-
-
0 3 min
max
5
30
-
-
35
75
-
-
90
100
-
-
0 7 min
max
2
21
-
-
20
70
-
-
56
87
100
100

Balastul pentru betoane trebuie s le ndeplineasc condiiile:
Tabel 6
Balastul pentru betoane
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
3,15 5 16 20 d max
0 31 min
max
20
50
-
-
55
85
-
-
80
100
0 71 min
max
10
30
-
-
35
65
-
-
80
100
0 40 min
max
-
-
30
60
-
-
55
85
80
100
0 63 min
max
-
-
25
25
-
-
45
80
80
100
Agregatele se vor aprovoziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea i
constana calitii acestuia.
Laboratorul antreprenorului va ine evidena calitii agregatelor astfel:
ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor
ntr-un registru rezultatele tuturor determinrilor de laborator
Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea necesar
i de ealonarea lucrrilor.

EXTRAS DIN PTH

65 | P age

n cazul n care se vor utiliza agregate din mai multe surse, aprovizionarea i depozitarea acestora se va
face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
n cazul n care la verificarea calitii agregatelor aprovizionate, granulozitatea acestora nu corespunde
prevederilor menionate anterior, acesta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru
ndeplinirea condiiilor calitative prevzute.

Controlul calitii materialelor nainte de punerea lor n oper se face de ctre Antreprenor, prin
laboratorul su, n conformitate cu prevederile prevzute n tabelul 7:

Tabel 7
Material Caracteristici care se verific
Metode
conform
Frecvene minime
ncercarea de
informare
ncercarea nainte
de utilizare
Ciment
Examinarea datelor din
certificatul de calitate
- 1prob/lot -
Constante de volum SR EN
1 determinare/lot
aprovizionat nu mai
puin de
100t/1prob medie
-
Timpul de priz
SR EN
196- 3
-
Rezistene mecanice la
2(7)zile i 28zile
SR EN
196-1
1prob/100t sau la
fiecare siloz la care
s-a depozitat lotul
aprovizionat
-
Starea de conservare numai
dac s-a depit termenul de
depozitare sau au ntrziat
factorii de alterare
SR EN
196- 3
-
2determinri/ siloz
sus i jos
Agregate
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Parte levigabil SR 667 -
1determinare/lot
de 100mc
Humus STAS 4606
La schimbarea
sursei
-
Corpuri strine, argil n
buci, argil aderent,
coninut de carburani, mic
STAS 4606 -
1determinare/lot
de 100mc
Granulozitate SR EN 933
1prob/max 500mc/
sort i surs
1determinare/lot
de 100mc
Echivalent de nisip STAS 730 1determinare/surs
1determinare/lot
de 100mc

EXTRAS DIN PTH

66 | P age

Material Caracteristici care se verific
Metode
f
Frecvene minime
Rezistena la uzura Los
Angeles
STAS 730
1determinare/max
500mc/sort i surs
-
Borduri
-
La fiecare lot
aprovizionat
-
Forma i dimensiunile
Aspect
STAS 1137
ncercri obligatorii
dac cantitatea este
mai mare de 500m
pentru fiecare surs
1ncercare/ lot de
500mc
Rezistena la ncovoiere
Rezistena caracteristic
Rezistena la nghe-dezghe
Uzura
STAS 1137
ncercri obligatorii
dac cantitatea este
mai mare de 500m
pentru fiecare surs
1ncercare/ lot de
500mc

Montarea bordurilor prefabricate
Pe stratul suport curat i compactat corespunztor, se va turna pe loc betonul de ciment conform
detaliilor din proiectul tehnic, pe care se vor poziiona bordurile prefabricate.
Montarea bordurilor prefabricate se va efectua conform proiectului tehnic, respectnd cotele i pasul la
bordur stabilit. Dup pozare, bordurile se vor rostui cu mortar de ciment.

BORDURI DE TROTUARE
PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ANURI I CASIURI

Art.14. BORDURI DE TROTUARE - BORDURI DE REFUGII
14.1. Bordurile de refugii i bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS
1139 a cror dimensiuni trebuie s corespund datelor din tabelul 20.
Tabel 20
Tipul Mrimea Limea
6
2
nlimea
45
Lungimea
15
Observaii
A
B

I
P
A2
B3

I
P
200
100

300
600
300
170

300
300
1000 ;330
750 ;500

600
400
Utilizat la trotuare
Utilizate la drenrile spaiilor
verzi ncadramente laterale,
etc
Utilizate la intrri
Carosabile
NOT : Toate dimensiunile sunt n mm
14.2. Caracteristicile mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc bordurile sunt artate n tabelul 21.
Tabel 21
Caracteristici mecanice Condiii de admisibilitate
Rezistena la rupere medie la ncovoiere pentru
tipurile A i B kgf/cmp
40
Rezistena la rupere la ncovoiere a unei singure
epruvete de prob pentru lungimile de 1000, 750 i
500 mm kgf/cmp
30
Rezistena la uzur mm max 1,3
Rezistena la nghe-dezghe
La 20 cicluri nghe-dezghe fr
s apar fisuri sau tirbituri

EXTRAS DIN PTH

67 | P age

14.3. Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate n tabelul 22.
Tabel 22
Denumirea defectului Condiii de admisibilitate
Sgeata feelor vzute 0/00 max 3
Deformri pe feele vzute mai mari
de 2 mm
Nu se admit
Devieri de la unghiul de 90, % max 3
Stirbituri, mm max
Nu se admit n muchiile rotunjite, la celelalte se
admit la 25% din prob cu lungimea de max 3
mm i adncimea de max. 2 mm
Crpturi Nu se admit

BORDURI I RIGOLE PREFABRICATE

Art.43. MONTAREA BORDURILOR
43.1. Limea spturii va fi egal cu limea elementului majorat cu 0,20 m.
43.2. Fundul spturii este adus cu grij la cotele prevzute n proiect i este compactat, dac este
nevoie, ca s ating 95% din densitatea optim Proctor normal.
n cazul unei spturi mai adnci fa de cota prescris, Antreprenorul trebuie s compenseze diferena
de cot prin creterea grosimii fundaiei bordurii i rigolei. Cnd lucrrile sunt montate pe pat de nisip,
nisipul suplimentar necesar este bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau Inginerul stabilete condiiile de depozitare provizorii de refolosire sau de
evacuare a pmntului rezultat din spturi.
43.3. Bordurile i rigolele prefabricate sunt montate pe o fundaie de nisip sau beton de minimum 10
cm grosime. Caietul de sarcini speciale sau planurile de execuie stabilesc natura i dimensiunile
fundaiei, precum i un eventual element de sprijinire a bordurii i a dispozitivului destinat s asigure
scurgerea apelor infiltrate n corpul drumului.
43.4. Rosturile nu vor trebui s aib mai mult de 2 cm grosime i vor fi rostuite cu mortar M50.
43.5. Bordurile i rigolele prefabricate sunt puse urmrind cotele, aliniamentele i declivitile stabilite
prin detaliile de execuie.
43.6. Toleranele admise la montarea bordurilor i rigolelor vor fi mai mici de 5 mm fa de cotele
precizate n profilele transversale corespunztoare i n profilul n lung.

Recepia lucrrii
Recepia preliminar se face odat cu recepia preliminar a ntregii lucrri conform normelor legale n
vigoare.
Recepia final
Recepia final se face odat cu imbrcmintea, dup expirarea perioadei de verificare a
comportrii acesteia, conform normelor legale n vigoare.

EXTRAS DIN PTH

68 | P age

ANURI, RIGOLE DIN BETON DE CIMENT, RIGOLE CU GRTAR METALIC

Generaliti
Prezentul caiet de sarcini se aplic la realizarea dispozitivelor de colectare a apelor de suprafa
anuri, rigole din beton de ciment i rigole cu grtar metalic.
Cuprinde condiiile tehnice care trebuie ndeplinite la realizarea acestora, controlul calitii materialelor i
a lucrrilor executate conform proiectului de execuie.
Antreprenorul va ine evidena calitii lucrrilor prin ntocmirea i meninerea la zi a dosarului cu
certificate de calitate i a registrului cu rezultatele ncercrilor realizate n laborator. Cnd este necesar,
la cererea dirigintelui de antier, antreprenorul este obligat s efectueze verificri suplimentare fa de
prevederile acestui caiet de sarcini.
n cazul n care se constat abateri de la cerinele de calitate prevzute n caietul de sarcini, beneficiarul
va dispune ntreruperea lucrrilor i luarea msurilor care se impun.

Materiale componente
Cimenturi
La prepararea betoanelor se va utiliza ciment Portaland cu adaos P35 conform SR EN 197-1, iar pentru
mortare ciment metalurgic M30 conform SR En 197-1.
Cimenturile trebuie s satisfac condiiile artate n mai jos:
Pa35 M30
- nceputul prizei 1or 1or
- sfritul prizei <10ore <10ore
- constante de volume pe turte s nu prezinte ncovoieri sau crpturi
- constante de volum La Chatelier mrimea volumului <10mm
- rezistena la compresiune min. N/mmp
- la 2zile 10 -
- la 7zile - 15
- la 28zile 35 30
Condiiile tehnice de recepie, livrare i control ale cimentului trebuie s corespund prevederilor
standardelor.
n timpul transportului, manipulrii i depozitrii pe antier, cimentul va fi ferit de umezeal i impurificrii
cu corpuri strine.
Durata de depozitare nu va depi 45zile de la data livrrii. Cimentul rmas n depozit un timp mai
ndelungat nu va putea fi ntrebuiat dect dup verificarea strii de conservare a rezistenelor mecanice
la (2)7 zile. Cimenturile care vor prezenta rezistene mecanice inferioare limitelor prescrise mrcii
respective, vor fi declasate i utilizate corespunztor.

Agregate
Pentru prepararea mortarelor i betoanelor de ciment se folosesc:
- agregate naturale - nisip natural 0 3, 3 -7 sau 0 7
- balast 0 31
- agregate concasate - nisip de concasaj 0 3, 3 -8 sau 0 8
- piatr spart 8 - 25
Agregatele trebuie s provin din roci stabile, nealterabile la aer, ap sau nghe. Se interzice folosirea
agregatelor provenite din roci alterate.
Agregatele trebuie s fie inerte i s nu conduc la efecte duntoare asupra cimentului folosit la
prepararea betoanelor sau mortarelor.
Nisipul trebuie s fie aspru la pipit.
D.p.d.v. a formei geometrice, granulele de pietri trenuie s ndeplineasc condiiile:

EXTRAS DIN PTH

69 | P age

- forma granulelor b/a 0,66
c/a 0,33
Agregatele care nu ndeplinesc aceste condiii vor putea fi folosite numai dup o ncercare prealabi a
betonului.
D.p.d.v. al coninului de impuriti agregatele trenuie s ndeplineasc condiiile:
Nisip natural sau de concasaj Pietri sau piatr spart
- corpuri strine nu se admit nu se admit
- pelicul de argil sau
alt material aderent nu se admit nu se admit
- mic %max 1% -
- crbune %max 0,5% -
- humus galben galben
- argil n buci %max 1% 0,25%
- pri levigabile %max 2% 0,50
- sulfai sau sulfuri nu se admit nu se admit
Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor:
- densitate aparent, kg/mc min 1.800
- densitate n grmad n stare afnat i uscat, kg/mc min 1.200
- porozitate total pentru piatr spart, % max 2
- porozitate aoparent pentru pietri sau piatr spart, % max 2
- volum de goluri n stare afnat pentru:
- nisip, %max 40
- pietri, %max 45
- piatr spart, %max 55
- rezistena la strivire %
- n stare saturat min. 60
- n stare uscat max. 15
- coeficientul de nmuiere dup saturare, min. 0,80
- rezistena la compresiune a rocilro din care provin
pe cuburi sau cilindri n stare saturat, N/mmp, min 90
- rezistena la nghe-dezghe exprimat prin pierderea procentual
fa de masa iniial, %max 10
Sorturile de agregate trebuie s fie caraceterizate prin granulozitate continu, iar coninutul n granule
care trec, respectiv rmn pe ciururile sau sitele ce delimitez sortul nu trebuie s depeasc 10%,
dimensiunea maxim a granulelor ce rmn pe ciurul superior nu trebuie s depeasc 1,5d max.
Granulozitatea nisipului:
Sort nisip
Treceri n % prin sita sau ciurul de:
0,2 0,5 1 2 3,15 7
0 2 min - 10 45 90 - -
0 2 max - 50 85 100 - -
0 3 min 5 - 35 - 90 -
0 3 max 30 - 75 - 100 -
0 7 min 2 - 20 - 56 100
0 7 max 21 - 70 - 87 100

Balast:

EXTRAS DIN PTH

70 | P age

Balast Treceri n % prin sita sau ciurul de:

3,15 5 16 20 D max
0 -31 min. 20 - 55 - 80
0 - 31 max. 50 - 85 - 100
0 - 40 min. - 30 - 55 80
0 - 40 max. - 60 - 85 100
Agregatele se vor aproviziona din timp pentru a asigura omogenitatea i constanta calitii, dup ce
analizele de laborator au artat c acestea sunt corespunztoare.
Depozitarea se face pe platforme amenajate separat pe sorturi.
Apa utlizat la prepararea betoanelor i mortarelor poate s provin din reeaua public, s
ndeplineasc condiiile STAS 790.
Mortar i betoane
Pentru rostuire se va utiliza mortar M100 cu 400kg ciment M30 la sau Pa35 la mc de nisip.
Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat n ldie sau n roabe a cror capacitate
prezint un raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
Mortarul este preparat manual, amestecul nisip i ciment se face la uscat, pe o suprafa plan i
orizontal din scnduri sau panouri metalice pn la omogenizare perfect. Se adaug apa necesar, se
amestec continuu pn la formarea unui bulgre uor umezit ce nu curge printre degete.
Mortarul se va utiliza imediat dup preparare. Nu se va utiliza mortar uscat care ncepe s fac priz sau
nu se va amestec cu mortar proaspt.
La stabilirea compoziiei betonului se va ine seama de prevederile Codului de practic pentru
executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat EN 012, lund n considerare:
- dozajul minim de ciment la C16/20 350kg/mc
- lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat la L2 170 l/mc
L3 185 l/mc
L4 200 l/mc
- rezistena la compresiune la 7zile 18,8 N/mmc
28zile 29,6 N/mmc
Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituenilor n malaxorul betonierei.
Agregatele vor fi introduse n ordinea urmtoare:
- agregatele cu cele mai mari dimensiuni
- ciment
- nisip
- agregatele cu cele mai mici dimensiuni
- apa
Duratele minimale ale malaxrii corespund urmtoarelor numere de tururi:
- malaxor cu axa vertical 10tururi
- malaxor cu axa orizontal 20tururi
- betonier cu axa orizontal 20tururi
- betonier cu axa nclinat 30tururi
Duratele maximale nu trebuie s depeasc de 3ori duratele minimale.

Cofrajele trebuie s fie capabile s suporte sarcinile i suprasarcinile fr s se deformeze.
Toate cofrajele trebuie s fie nivelate n toate punctele cu o toleran de 1cm.
Scndurile sau panourile cu care se realizeaz cofrajele trebuie s fie mbinate la nivel i alturate n
mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2mm, iar denivelarea maxim admis n planul
unui parament ntre dou scnduri alturate de 3mm.

EXTRAS DIN PTH

71 | P age

Oel beton
Armturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe
santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52
conform prevederilor proiectului.
Aceste oteluri trebuie s ndeplineasc conditiile tehnice prevzute n STAS438/1-89.
La livrare otelul beton va fi nsotit de certificatul de calitate emis de productor.
Otelurile vor fi stocate n locuri speciale clasate pe categorii si diametre.
Suprafetele de stocare trebuie s fie curate. Barele nu vor fi n contact cu solul, cu materiale sau cu
subiecte susceptibile de a antrena umiditatea.
Armturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate n asa fel nct nici un element s nu
sufere deformatii permanente n timpul transportului sau manipulrii.
Controlul calittii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

Pereuri din piatr brut sau bolovani de ru
Execuia pereurilor uscate
Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare.Peste stratul de nisip pilonat se asterne stratul de nisip afanat, de aceeasi calitate, in care se
aseaza pietrele sau bolovanii. Grosimea initiala a acestui strat este de 8 cm.Pietrele se implanta vertical
in stratul de nisip afanat, unele langa altele, batandu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare
piatra sa fie bine stransa de pietrele vecine. Pietrele se aseaza cu rosturile tesite. Pentru a se asigura
fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul pe uscat pentru asezarea pietrelor. Se
asterne apoi un strat de nisip de 1 - 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda si se impinge cu
periile in golurile dintre pietre pana se umplu, dupa care se bate din nou cu maiul pana la refuz.
Suprafata pereului trebuie sa fie regulata, neadmitadu-se abateri de peste 2 cm fata de suprafata
teoretica a taluzului, refacerea facandu-se prin scoaterea pietrei si reglarea stratului de nisip de sub
aceasta.

Execuia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
Executia acestui tip de pereu este aceeasi ca la art.3.11.2.8.1 cu exceptia ca dupa prima pilonare
umplerea rosturilor nu se face cu nisip, ci cu mortar de ciment, M10 dupa care se piloneaza pana la
refuz inainte de a incepe priza mortarului. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare
timp de 3 zile. Peste terenul bine nivelat se asterne un strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5
cm dupa pilonare. Peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment M 100
in care se implanta pietrele sau bolovanii se potrivesc prin alunecare in asa fel ca sa se obtina o tasare a
rosturilor si o refulare a mortarului la suprafata prin toate rosturile. Se continua apoi cu umplerea cu
mortar a golurilor ramase intre pietre si nivelarea suprafetei prin pilonare dupa care mortarul este netezit
cu mistria. Suprafata pereului trebuie protejata contra uscarii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire
cu rogojini sau saci timp de 7 zile.

Pereu de piatr brut pe fundaie de beton
Piatra brut folosit la pereuri i zidrii trebuie s provin din roci fr urme vizibile de dezagregare
fizic, chimic sau mecanic, trebuie s fie omogene n ce privete culoarea i compoziia mineralogic,
s aib o structur compact.
Caracteristici mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc:

Caracteristici Condiii de admisibilitate
Rezistena la compresiune pe epruvete n stare uscat, N/mmp, min 80

EXTRAS DIN PTH

72 | P age

Rezistena la nghe-dezghe:
coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra spart, %, max
coeficient de nmuiere pe epruvete, %, max

0,3
25

Forma i dimensiunile piatrei brute folosite la pereuri:
Caracteristici Condiii minime de admisibilitate
Forma neregulat, apropiat de un trunchi de
piramid sau de o pan
nimea, mm 140 .........180
Dimensiunile bazei, mm:
lungime
lime

egal sau mai mare ca nlimea
80 ........ 150
Piatr necorespunztoare
dimensiunilor, %, max
15

Piatra brut pentru zidrii va avea forma neregulat, aa cum rezult din carier avnd dimensiunea
minim de cel puin 100mm i o greutate care s nu depeasc 25kg.
Pentru zidrie cu rosturi orizontale se va folosi piatr brut stratificat care are dou fee aproximativ
paralele.
Pentru zidria de piatr brut opus incertum pietrele trebuie s aib o fa vzut destul de mare, cu
muchiile de cel puin 15cm, fr ca muchia cea mai lung s depeasc mai mult de 11 dimensiunea
celei mai mari.
Peste terenul bine nivelat se toarna stratul de fundatie in grosimea prevazuta in proiectul de executie din
beton de ciment C8/10 si pana sa inceapa priza betonului se trece la executia pereului din piatra bruta
sau bolovani si colmatarea rosturilor cu mortar de ciment M100.

Pereu de bolovani de ru pe fundaie de beton
Bolovani de ru trebuie s provin din roci nealterate, negelive i omogene ca structur i compoziie.
Nu se admit bolovani din roci conglomerate i nici bolovani cu fisuri sau fee de clivaj.
Caracteristici mecanice pe care trebuie s le ndeplineasc:
Rezistena sfrmare prin compresiune, N/mmp, min 60
Rezistena la uzura cu maina Duval, N/mmp, min 11

Dimensiunile bolovanilor folosii la pereuri:
Dimensiuni Condiii minime de admisibilitate
Lungime, mm 80 .... 140
nimea, mm 120 .... 160
Piatr necorespunztoare dimensiunilor, % din mas, max 15

Rigole din font cu grtar metalic
Rigolele din font cu grtar metalic profil U utilizate pentru scurgerea apelor de suprafa ofer o
serie de avantaje:

EXTRAS DIN PTH

73 | P age

permomane ridicate optime de curgere a apelor pluviale
efectul de autocurare
montarea rapid
rezisten crescut la inghe dezghe
Grtarul i canalul sunt realizate din font ductil.
Grtarul este fixat de ram cu urub. Durabilitatea sistemului este practic nelimitat.
Ansamblul va respecta prevederile normei UNE EN-124.
ncrcarea maxim este de 40t. Dimensiunile sunt precizate n planele cu detalii de execuie.

Controlul calitii materialelor
Materialele propuse de Antreprenor sunt supuse ncercrilor preliminare de informare i ncercrilor de
reet definitiv. ncercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale
provenind din fiecare balastier, carier propus de Antreprenor.

Material ncercri
Metode
confor
m
Frecvena ncercrilor
ncercarea de informare
ncercarea nainte
de utilizare
Ciment
Examinare date din
- La fiecare lot -
Timp priz
SR EN
196-3
O determinare la fiecare
lot aprovizionat nu mai
puin de 100t pe o prob
-

Constanta de volum
SR EN
196-3
-

Rezistene mecanice la
2(7)zile i 28zile
SR EN
196-1
O prob la 100t sau la
fiecare siloz la care s-a
depozitat lotul
-
Starea de conservare nuai
dac se s-a depit
termenul de depozitare sau
au ntrziat factorii de
alterare
SR EN
196-3

-
2 determinri pe
siloz sus i jos
Agregate
Examinare date din
- La fiecare lot -
Parte levigabil SR 667 -
O determinare pe
lot de 100mc
Humus
STAS
4606
La schimbarea sursei -
Corpuri strine, argil n
buci, argil aderent,
coninut de carburani,
STAS
4606
-
O determinare pe
lot de 100mc
Granulozitatea sorturilor
SR EN
933
O prob la max 500mc la
fiecare sort i surs
O determinare pe
lot de 100mc

EXTRAS DIN PTH

74 | P age

Material ncercri
Metode
f
Frecvena ncercrilor
Echivalent de nisip
STAS
730
O determinare pentru
fiecare surs
O determinare pe
lot de 50mc
Rezistena la maina Los
Angeles
STAS
730
O determinare la max
500mc oentru fiecare sort
i surs
-
Ap Analiza chimic
STAS
790
Pentru apa potabil nu
este cazul. Pentru apa
care nu provine de la
reeaua public de ap
potabil o analiz pentru
fiecare surs
Ori de cte ori se
schimb sursa sau
cnd apar condiii
de poluare
Beton
Rezistenele la 7zile i la
28zile
- compresiune
- ntindere

La ieierea din
betonier sau
malaxor i de
fiecare dat cnd
Dirigintele de
antier o va
considera necesar,
un minim de 12
probe
Otel
beton
-
La fiecare cantitate
aprovizionat
-

Modul de execuie a lucrrilor
Pichetarea lucrrilor
Const n materializarea axei i limitele lucrrii, precum i implementarea unor repere de nivelment n
imediata vecintate. Se face de ctre Antreprenor.
Execuia spturii
Spturile vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei i a profilului din plane.
Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente, acestea cad n
sarcina Antreprenorului.
Pmntul rezultat din sptur va fi transportat n depozitul stabilit.
Execuia pereului din dale de beton turnat pe loc
Dimensiunile i forma anurilor sunt cele prevzute n proiectul de execuie i au fost stabilite n funcie
de relief, natura terenului, debitul i viteza apei, mijloacele de execuie. Acestea vor fi respectate
ntocmai de ctre antreprenor.
Peste terenul bine nivelat se aterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm, ce va fi pilonat.
n ramele de cofraj pentru turnarea dalelor anului se va turna beton C16/20. Faa vzut a dalelor se
va finisa prin nivelare, pentru a se asigura o scurgere a apelor n parametrii impui de normative.
Se recomand ca turnarea dalelor s fie realizat n tehnica cmp ocupat/cmp liber, pentru a permite
consumarea dilatrii/contraciei pe perioada de realizare a clasei betonului.
Dac turnarea se va executa n anotimpul clduros al anului, betonul proaspt turnat se va proteja
obligatoriu contra evaporrii forate a apei de amestec a betonului.

Fasonarea armturii
Armturile sunt fasonate conform prevederilor desenelor de executie si apoi montate n cofraj.

EXTRAS DIN PTH

75 | P age

Fasonarea n cofraje nu este admis, dect cu autorizatia Inginerului si aceasta pentru nchiderea
cadrelor cu etrieri cu diametrul de cel mult 12 mm.
Barele lsate n asteptare ntre dou faze de betonare vor fi protejate mpotriva oricrei deformatii
accidentale. ndoirea si ndreptarea barelor lsate n asteptare este interzis.
Verificarea montrii corecte a armturii trebuie s fie fcut de Inginer sau de delegatul acestuia nainte
de betonare. Inginerul poate ordona tinnd seama de importanta lucrrii ca betonarea s nu aibe loc
dect dup aceast verificare.
Se vor pstra rosturile de 1-2 cm, ce vor fi colmatate cu mortar de ciment, sau carton asfaltat.

Montarea rigolelor din font cu grtar metalic ntre sistemului rutier de pe carosabil i cel de pe
trotuare, se las o fant avnd dimensiunile grtarului 210mm, n care se aeaz cu mna grtarul
metalic, i printr-o uoara apsare acesta se fixeaz etan. Panta longitudinal este dat de betonul de
pant turnat anterior montrii grtarului.

Control de calitate
Independent de ncercrile preliminare de informare i ncercrilor de reet privind calitatea materialelor
elementare care intervin n constituia lucrrilor se va proceda la:
- ncercri preliminare de informare, cuprind:
studii de compoziie a betoanelor efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor
efectuate n cursul lucrrilor n condiii de frecven specificate n tabelul de mai jos
- ncercri de control de recepie
efectuate fie la sfritul execuiei uneia din fazele lucrrii, fie n momentul recepiei provizorii a lucrrii

Denumirea
lucrrii
Natura ncercrii Categoria de control Frecvena
A B C
Beton C16/20 - studiul compoziiei
- ncercri la compresiune
- ncercri la ntindere
*
*
*
*
*
*

*
*
Pe pri de lucrare
Cofraje - controlul dimensiunilor de
amplasare i solicitare
* naintea betonrii
fiecrui element
anuri, rigole - controlul dimensiunilor i
ncadrrii n tolerane
- profilul longitudinal
- seciunea
- grosimea
- controlul corectrii finisrii
a feei vzute
*

*
*
*
*
La fiecare lucrare

A - ncercri preliminare de informare
B ncercri de control de calitate
C ncercri de control de recepie

Recepia lucrrilor
Recepia preliminar

EXTRAS DIN PTH

76 | P age

La terminarea lucrrilor sau a unor pri din acestea se va proceda la efectuarea recepiei preliminare
verificndu-se concordana cu prevederile proiectului i caietului de sarcini.
Se vor verifica n cadrul acestei operaii de recepie urmtoarele:
- amplasamentul lucrrilor conform proiectului de execuie
- calitatea materialelor conform standardelor respective
- natura pmnturilor conform STAS 1243-88
- dimensiunile, pantele i calitatea execuiei lucrrilor.
Se ncheie "Procesul verbal de recepie preliminar".
Recepia final
Recepia final are loc dup expirarea perioadei de garanie i se va consemna modul n care s-au
comportat lucrrile, dac au funcionat bine i dac au fost bine ntreinute.

EXTRAS DIN PTH

77 | P age

IMBRACAMINTI ASFALTICE RAMPE POD
Generalitati
Prezentul Caiet de Sarcini stabileste conditiile tehnice generale de executie si verificare a
imbracamintilor bituminoase.
Antreprenorul va efectua, intr-un laborator autorizat, toate incercarile si determinarile cerute
de prezentul Caiet de Sarcini si orice alte incercari si determinari cerute de Inginer.
In completarea prezentului Caiet de Sarcini, Antreprenorul trebuie sa respecte prevederile
standardelor si normelor in vigoare.
Cu cel putin 14 zile inaintea inceperii lucrarilor, Antreprenorul va prezenta spre aprobare
Consultantului, Procedura de Executie a imbracamintilor, care va contine, printre altele:
programul de executie a imbracamintilor;
utilajele folosite pentru producerea si transportul materialelor;
utilajele folosite pentru transportul, asternerea si compactarea mixturii;
sursele (cariere, producatori, furnizori) si depozitele de agregate, inclusiv caile de acces
la acestea;
reteta de fabricatie (dozajele optime).
Pentru determinarea detaliilor tehnologiei de asternere si compactare, se vor executa
sectoare de proba, a caror dimensiuni si locatii vor fi stabilite impreuna cu Consultantul.
Dupa executarea sectoarelor de proba, Procedura de Executie va fi completata cu informatii
privind tehnologia de compactare:
caracteristicile echipamentului de compactare (greutate, latime, presiunea pneurilor,
caracteristici de vibrare, viteza);
numarul de treceri cu si fara vibrare pentru realizarea gradului de compactare conform
prevederilor prezentului Caiet de Sarcini;
temperatura la care se incepe si la care se termina compactarea.
Antreprenorul trebuie sa se asigure ca prin toate procedurile aplicate, indeplineste cerintele
prevazute de prezentul Caiet de Sarcini.
Antreprenorul va inregistra zilnic date referitoare la executia lucrarilor si la rezultatele
obtinute in urma masuratorilor, testelor si sondajelor.
Tipuri de mixturi
Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asfaltice cilindrate, executate la cald.

Acestea sunt alcatuite din 2 straturi,
Strat de uzura conform anexei C:
Strat de legatura - conform anexei D.

EXTRAS DIN PTH

78 | P age

Simbolurile aferente tuturor tipuri de mixturi asfaltice folosite pentru imbracaminti bituminoase
cilindrate executate la cald sunt precizate in anexa E.

3.1. MATERIALE
8.3.1. AGREGATE NATURALE
Functie de sursa, agregatele naturale se clasifica in:
agregate naturale de cariera (conform SR 667):
cribluri, sorturile 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare, sort 0-4;
agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,
concasare si sortare (conform SR 662);
nisip natural, sort 0-4.
Clasa minima a rocii
Clasa minima a rocii din care se obtin agregate naturale de cariera pentru executia
imbracamintilor bituminoase se stabileste conform SR 667 (Tabel 3).
Caracteristicile fizico-mecanice ale rocii de provenienta a agregatelor de cariera trebuie sa
respecte prevederile SR 667 (Tabel 2).
Depozitare
Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat, in padocuri prevazute cu
platforme betonate, avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea
amestecarii agregatelor.
8.3.2. FILER
Filerul care se utilizeaza este de calcar sau creta in conformitate cu prevederile STAS 539
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa indeplineasca in plus conditia
ca minimum de particule sub 0,02 mm sa fie de 20 % . Nu se admite folosirea altor materiale
ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt.
Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
8.3.3. BITUM
Pentru toate tipurile de mixturi asfaltice se va folosi bitum D80-100, cu exceptia MASF 16
pentru care se va folosi bitum D60-80.
Pentru aprobarea sursei de bitum, Antreprenorul va efectua si reface trimestrial, toate
determinarile prevazute in SR 754 si Normativ AND 537.

La fiecare lot (max. 500 t), se vor efectua toate determinarile prevazute in SR 754, cu
exceptia continutului de parafina si a densitatii.

EXTRAS DIN PTH

79 | P age

Bitumul trebuie sa indeplineasca cerintele specificate in tabelul 1.

Tabelul 1 Caracteristicile bitumului
Caracteristici Valori admisibile STAS
Penetratia la 25C, (1/10 mm) 60-80 80-100 42-68
Punctul de inmuiere IB, (C) 48-55 44-49 60-69
Ductilitatea la 25C, (cm), min. 100 100 SR 61-96
Ductilitatea la 5C, (cm), min. 4.0 5,0 SR 61-96
Punct de rupere Fraass, (C), max. -13 -15 113-74
Punct de inflamabilitate Marcusson, (C), min. 250 250 5489-80
Solubilitatea in solventi organici, (%), min. 99 99 115-80
Stabilitatea prin incalzire in film subtire la 163C
8099-74
Metoda II
- pierderea de masa, (%), max. 0,80 0,80
- penetratia reziduala la 25C, (%), min. 50 47
- cresterea punctului de inmuiere, (C),
max.
9 9
- ductilitatea reziduala la 25C, (cm), min. 50 75
Continut de parafina, (%), max. 2.0 2.0 8098-68
Densitatea la 15C, (g/cm
3
), min. 0,995 0,992 35-81
Adezivitate pe agregat etalon, (%), min. 80 80 10969/3 - 83
Adezivitate pe agregatul folosit 80 80 10969/3-83
Indicele de instabilitate coloidala, (), max. 0.5 0.5
Bitumul aditivat
In cazul in care adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale utilizate, determinata
conform STAS 10969/3, este mai mica de 80%, este necesara aditivarea bitumului.
Aditivii trebuie sa indeplineasca conditiile de baza :
sa fie compatibili cu tipul de bitum utilizat;
sa fie stabili termic pana la minimum 200C.
sa amelioreze adezivitatea bitumului fata de agregatele naturale fara a afecta celelalte
caracteristici ale acestuia;
sa nu fie toxici, corozivi sau inflamabili.
Aditivii care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supusi aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare aditiv la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul tehnic
si certificatul de conformitate a calitatii.
Bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1, cu exceptia adezivitatii care se va
determina fata de agregatele naturale utilizate.
Perioada de stocarea bitumului aditivat trebuie sa fie de maximum 3 zile, iar temperatura pe
durata depozitarii va fi in intervalul 120140C.
Determinarile si frecventele sunt cele prevazute in agrementul tehnic al fiecarui produs.

EXTRAS DIN PTH

80 | P age

8.3.4. EMULSIE BITUMINOASA
Pentru amorsarea stratului suport, se va utiliza emulsia bituminoasa cationica cu rupere
rapida, cu respectarea prevederilor STAS 8877.
Sursa de la care se intentioneaza aprovizionarea cu emulsie, va fi supusa aprobarii
Consultantului.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in rezervoare metalice verticale, curate prevazute cu
pompe de re-circulare si sistem de incalzire.
8.3.5. FIBRE
Fibrele folosite la prepararea mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre pentru executia
imbracamintilor bituminoase, sunt fibre sau granule din celuloza, bitumate sau nebitumate.
Tipul si dozajul de fibre in mixtura asfaltica se stabilesc pe baza studiului preliminar efectuat
de un laborator autorizat.
Tipurile de fibra care se intentioneaza a se utiliza, vor fi supuse aprobarii Consultantului.
Pentru fiecare tip de fibra la care se cere aprobare, Antreprenorul va prezenta agrementul
tehnic si certificatul de conformitate a calitatii.
3.2. STABILIREA COMPOZITIEI
Mixturile asfaltice pentru imbracaminti bituminoase se realizeaza integral din agregate de
cariera sau din amestec de agregate naturale de cariera si de balastiera.
Tabelul 2 Agregate naturale pentru imbracaminti bituminoase
Tipul mixturi asfaltice Agregate naturale utilizate
mixturi asfaltice stabilizate cu fibre
- criblura : sort 4-8 si 8-16
- nisip de concasare sort 0-4
- filer
beton asfaltic rugos
- criblura : sort 4-8 si 8-16
- filer
betoane asfaltice bogate cu criblura
- criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
- nisip natural sort 0-4
- filer
beton asfaltic cu pietris concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-
25
- filer
beton asfaltic deschis cu criblura
- criblura : sort 4-8, 8-16 si 16-25
- filer

EXTRAS DIN PTH

81 | P age

beton asfaltic deschis cu pietris
concasat
- pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-
25
- filer
beton asfaltic deschis cu pietris sortat
- pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
- filer

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale pentru fiecare tip de mixtura
asfaltica este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 4 si figurile de la 1 pana la 8 din
Anexa.
La executia betonului asfaltic deschis pentru stratul de legatura se foloseste nisip de
concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural, in care nisipul natural poate fi
max. 50%.
8.3.1. CONTINUTUL DE FIBRE ACTIVE IN MIXTURILE ASFALTICE
Continutul de fibre active in mixturile asfaltice cu fibre MASF8 si MASF16 va fi cuprins in
limitele (0,5-1,0 % ) din masa mixturii asfaltice, astfel sa se asigure un echilibru intre limita
inferioara a dozajului de bitum, a dozajului de fractiune fina si a dozajului de fibra activa.
Continutul optim de bitum, de fractiune fina si fibra activa se stabileste prin studiul preliminar
elaborat conform STAS 1338 / 1, 2 si 3, de un laborator de specialitate.
Limitele recomandate pentru efectuarea studiilor preliminare de laborator, in vederea stabiliri
continutului optim de bitum sunt prezentate in tabelul 5.
Tabelul 5 Continutul de liant la diferite tipuri de mixturi asfaltice
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Continutul de liant din
masa mixturii asfaltice
(%)
Clasa tehnica a
drumului
Strat de uzura
MASF8
MASF16
6,7-7,5 I-V
6,5-7,5 I-V
BAR16m, BAR16a

5,7-6,2 I-III
5,7-6,2 II-III
BA16m
6,0-7,0 I-II
6,3-7,3 III
BA16, BA16a
6,0-7,0 II
6,3-7,3 III
6,5-7,5 IV-V
BA8, BA8a 6,5-7,5 IV-V
BA25, BA25a 5,5-7,0 IV-V
BAPC16, BAPC16a 6,0-7,5 IV-V
Strat de legatura
BAD25m 4,0-5,0 I-III
BAD25, BAD25a 4,0-5,0 I-V

EXTRAS DIN PTH

82 | P age

BAPC25, BAPC25a 4,0-5,0 III-V
BADPS25, BADPS25a 4,0-5,0 IV-V
8.2.2. RAPORTUL FILER / BITUM
Raportul filer / bitum recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul
caiet de sarcini este conform tabelului 6.
Tabelul 6 - Raport filer / bitum recomandat
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
Raport filer :liant
(recomandat)
Strat de uzura
Betoane asfaltice rugoase 1,6-1,8
Betoane asfaltice bogate in criblura
- cu dimensiunea maxima a granulei 16 mm
- cu dimensiunea maxima a granulei 25 mm

1,3-1,8
1,1-1,8
Beton asfaltic cu pietris concasat 1,6-1,8
Strat de
legatura
Betoane asfaltice deschise 0,5-1,4
3.3. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
cilindrice confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor
optime si din probe prelevate pe parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la
asternere, precum si din stratul gata executat , pentru verificarea calitatii mixturilor asfaltice.
Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul
gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697-27.
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice preparate cu bitum neparafinos pentru
drumuri si cu bitum aditivat, trebuie sa se incadreze in limitele din tab. 7 si 8.
Tabelul 7 Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Tipul
mixturii
asfaltice
Tipul
bitumului
Clasa
tehnica a
drumului
Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall
Stabilitatea
(S) la 60
C (KN)
min
Indicele
de
curgere
(I) (mm)
Raport
S/ (
/ mm)
Densitatea
aparenta
(Kg / mc)
minim
Absorbtia
de apa (%)
volum
BA8;BA25
BA8a;
BA25a
D 80/100
D 80/100a
IV-V 5.5 1.5-4.5 1.2-3.6 2300 2-5
BA16
BA16a
D 80/100
D 80/100a
II 8,0 1,5-4,0 2,0-5,3
2300 2-5 III 7,0 1,5-4,0 1,7-4,6
IV-V 6,0 1,5-4,5 1,3-4,0
BAR16
BAR16a
D 80/100
D 80/100a
I-II 8,5 1.5-4,0 2,1-5,6
2300 3-5
III 7,5 1,5-4,0 1,8-5,0
BAPC16
BAPC16a
D 80/100
D 80/100a
IV-V 5,5 1,5-4,5 1,2-3,6 2300 2-5

EXTRAS DIN PTH

83 | P age

BAD25
BAD25a
D 80/100
D 80/100a
I-V 4,5 1,5-4,5 1,0-3,0 2250 2-5
BADPC25
BADPC25a
D 80/100
D 80/100a
III-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5
BADPS25
BADPS25a
D 80/100
D 80/100a
IV-V 4,0 1,5-4,5 0,9-2,6 2250 2-5
Tabelul 8 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase
Caracteristica
Tipul mixturii asfaltice
BAR16, BAR16a,
BA16, BA16A, BA8,
BA8a, BA25, BA25a
BAD25, BAD25a,
BADPC25, BADPC25a,
BADPS25, BADPS25a
Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de
compactare giratorie
- volum de goluri la 80 de giratii , % max.
- volum de goluri la 120 de giratii % max.

5,0
-

-
9,5
Rezistenta la deformatii permanente
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10
-4
mm
max.
7600 -
Modulul de elasticitate la 15 C MPa min.:
- zona climatica calda
- zona climatica rece

4200
3600

3600
3000
Rezistenta la oboseala :
- numarul de cicluri pana la fisurare la15C min.
-- 4x10
5

8.3.1. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STABILIZATE
CU FIBRE
Caracteristici fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelul 9
Tabelul 9 Caracteristicile mixturii asfaltice stabilizate cu fibre
Caracteristica
MASF8 MASF16
Test Schellenberg, % max. 0,2 0,2
Caracteristici pe epruvete cilindrice
- stabilitate (S) la 60C KN, min.
- indice de curgere (I) la 60C mm
- densitate aparenta kg / m3 , mm
- volum de goluri %

7,0
1,5-3,5
2300
3-4

7,0
1,5-3,5
2300
3-4
- fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri 10-4 mm max.

10000

10000
- viteza de deformatie la ornieraj (VDOP), mm /h
Temperatura (
2
)
45C 60C 45C 60C
Numarul mediu de vehicule (
1
) < 1500 6,0 8,0 6.0 8.0
1500-3000 4,0 6,0 4,0 6,0
3000-6000 2,0 3,5 2,0 3,5

EXTRAS DIN PTH

84 | P age

>6000 <2,0 <3,5 <2,0 <3,5
Adancimea fagasului , mm
Numarul mediu de vehicule (
1
) < 1500 6,0 9,0 6,0 9,0
1500-3000 5,0 8,0 5,0 8,0
3000-6000 4,0 7,0 4,0 7,0
>6000 <4,0 <7,0 <4,0 <7,0
Modulul de elasticitate la 15 C Mpa, min. 3600 4000
Deformatia permanenta la oboseala (3600 impulsuri)
la15C, 10 4 max.
1200 1000
8.3.2. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR FIZICO-MECANICE
Determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice tip Marshall ale mixturilor
asfaltice cu bitum si bitum aditivat se face conform STAS 1338 / 1 si STAS 1338 / 2.
Pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, epruvetele cilindrice se confectioneaza in functie
de intensitatea de trafic, la temperatura de 135+ 5C, conform reglementarilor in vigoare, iar
incercarile pe epruvetele cilindrice tip Marshall se fac conform STAS 1338 / 2.
Caracteristicile prevazute in tabelele 7, 8 si 9 se determina conform reglementarilor tehnice
in vigoare.
Testul Schellenberg se efectueaza conform anexei B.
Caracteristicile bitumului extras din mixtura asfaltica
Bitumul continut in mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor de la malaxor
sau de la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere inel si bila cu maximum 9C mai
mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice. Se excepteaza verificarea
bitumului extras din mixturile asfaltice tip MASF.
Prelevarea mixturii asfaltice se face conform SR EN 12697-27, iar pregatirea probelor de
mixtura asfaltica in vederea extragerii bitumului, se face conform SR EN 12697-28.
8.3.3. CARACTERISTICILE STRATURILOR IMBRACAMINTILOR BITUMINOASE
Gradul de compactare
Gradul de compactare se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori
in-situ conform SR 174 / 2 si reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a
mixturi asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall
confectionate in laborator din mixtura asfaltica respectiva.
Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in-situ cu gamma-densimetrul
Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea gradului de compactare constau in
determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 ) mm sau pe
carote cilindrice cu diametrul de (100-200) mm netulburate.
Conditiile tehnice pentru densitatea aparenta, absorbtia de apa si gradul de compactare al
mixturii asfaltice sunt conforme tabelului 10.
Tabelul 10 - Caracteristicile mixturii asfaltice pentru imbracaminti bituminoase

EXTRAS DIN PTH

85 | P age

Densitatea aparenta
kg / m
3
, min
Absorbtia de
apa % volum
Grad de compactare
% min.
Mixtura asfaltica stabilizata cu
fibre MASF8, MASF16
2300 2-6 97
Beton asfaltic rugos BAR16m 2300
4-7 96
BAR 16a
BAR16
2250
Beton asfaltic bogat in criblura
BA16m
2300
2-6 96
BA8a, BA16a, BA25a,
BAPC16a,
BA8, BA16, BA25, BAPC16
2250
Beton asfaltic deschis BAD25m 2250
3-8 96
BAD25a, BADPC25a,
BADPS25a, BAD25, BADPC25,
BADPS25
2200

Rezistenta la deformatii permanente se determina pe carote prelevate din stratul executat,
respectiv din stratul de uzura.
Valorile admisibile, in functie de trafic sunt prezentate in tabelul 9.
3.4. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI EXECUTAT
Caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase si conditiile tehnice care trebuie sa fie
conform tabelului 11
Tabelul 11 Caracteristicile suprafetei stratului executat
Nr.
crt.
Caracteristica
Conditii de
admisibilitate
Metoda de incercare
1
Planeitatea in profil longitudinal
1)
Indice de planeitate, IRI, m / km

CD 155/2001 si AND
563/2000
- drumuri de clasa tehnica I-II < 2.5
- drumuri de clasa tehnica III < 3.5
- drumuri de clasa tehnica IV < 4.5
- drumuri de clasa tehnica V < 5.5
2
Uniformitatea in profil longitudinal
1)

Denivelari admisibile masurate sub
dreptarul de 3 m , mm

SR 174 / 2
- drumuri de clasa tehnica I si strazi de
categorie tehnica I-III
< 3.0
- drumuri de clasa tehnica II si strazi de
categorie tehnica IV
< 4.0
- drumuri de clasa tehnica III- V < 5.0

EXTRAS DIN PTH

86 | P age

3
Rugozitatea
2)

Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati
SRT

STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 80
- drumuri clasa tehnica III > 70
- drumuri clasa tehnica IV-V > 60
Rugozitatea geometrica, HS, mm
STAS 8849
- drumuri clasa tehnica I-II > 0.7
- drumuri clasa tehnica III > 0.6
- drumuri clasa tehnica IV-V > 0.55
3
Coeficient de frecare ( GT)
- drumuri clasa tehnica I II
- drumuri clasa tehnica III - IV

0.95
0.7
Reglementari
tehnice in vigoare cu
aparatul de masura
Grip Tester
4

Omogenitate. Aspectul suprafetei
Aspect fara degradare
sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschis,
slefuite
vizual
Nota :
1) Planeitatea in profil longitudinal se determina, prin masurarea indicelui de planeitate IRI,
sau a denivelarilor sub dreptarul de 3m;
2) Rugozitatea se determina prin masuratori cu pendulul SRT, sau prin masurarea rugozitatii
geometrice HS.
Determinarea caracteristicilor suprafetei imbracamintilor bituminoase se efectueaza in
termen de o luna de la executia acestora.
Reguli si metode de verificare a caracteristicilor mixturilor asfaltice
Verificarea caracteristicilor mixturilor asfaltice, prevazute in tabelele 7, 8, 9, 10, 11 si 12 se
determina in urmatoarele etape:
elaborarea studiului preliminar pentru stabilirea compozitiei mixturii asfaltice;
verificarea caracteristicilor mixturii asfaltice pe probe prelevate in timpul executiei
lucrarilor;
verificarea caracteristicilor stratului de imbracaminte bituminoasa executat.
Tipurile de incercari, functie de tipul mixturii asfaltice si clasa tehnica a drumului, precum si
frecventele acestor incercari sunt prezentate in tabelul 12.
Tabelul 12 Tipuri de incercari
Natura controlului sau
incercarii si frecventa
incercarilor
Caracteristici Tipul mixturii asfaltice

EXTRAS DIN PTH

87 | P age

Studiul preliminar
pentru determinarea
compozitiei mixturii
asfaltice
Caracteristici fizico-mecanice
pe epruvete Marshall
Toate tipurile de mixturi
asfaltice pentru stratul de
uzura si stratul de
legatura (tabel 1 si 2)
indiferent de clasa
tehnica a drumului sau
categoria tehnica a
strazii
Caracteristicile :
- Volumul de goluri
determinat (cu presa de
compactare giatorie)
- Rezistenta la deformatii
permanente
- Modul de elasticitate
- Rezistenta la oboseala
MASF8, MASF16,
indiferent de clasa
tehnica a drumului sau
de categoria tehnica a
strazii
Mixturile asfaltice
destinate stratului de
uzura, pentru clasa
tehnica a drumului I, II si
categoria tehnica a
strazii I, II.
Verificarea
caracteristicilor mixturii
asfaltice prelevate in
timpul executiei
- frecventa: 1/400 tone
de mixtura asfaltica
Caracteristici fizico-mecanice
pe epruvete Marshall
uzura si stratul de
legatura (tabelul 1 si 2)
Verificarea calitatii
stratului de
imbracaminte
bituminoasa executat
pe carote:
-frecventa : 1 carota /
7000 m
2

Caracteristicile :
- densitatea aparenta
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
uzura si stratul de
legatura conform
tabelului 10
Rezistenta la deformatii
permanente
MASF8, MASF16
Verificarea calitatii
stratului de
imbracaminte
bituminoasa executat
pe carote:
-frecventa : 1 carota /
7000 m
2

Caracteristicile :
- densitatea aparenta
- absorbtia de apa
- gradul de compactare
uzura si stratul de
legatura conform
tabelului 10
Rezistenta la deformatii
permanente
MASF8, MASF16
Mixturile asfaltice
destinate stratului de
uzura pentru clasa
tehnica a drumului I, II si
categoria tehnica a
strazii I, II ( tabelul 1)

EXTRAS DIN PTH

88 | P age

3.5. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
8.5.1. PREPARAREA MIXTURILOR ASFALTICE
Compozitia mixturii asfaltice ce urmeaza a fi utilizata la realizarea imbracamintii bituminoase
va fi stabilita de catre Antreprenor pe baza unui studiu preliminar tinand cont de respectarea
conditiilor tehnice precizate in acest caiet de sarcini.
Studiul preliminar privind compozitia mixturii asfaltice, trebuie facut intr-un laborator autorizat.
Reteta pentru fiecare tip de mixtura asfaltica sustinuta de studiile si rezultatele incercarilor
obtinute in laborator inclusiv toate documentele corespunzatoare trebuie prezentate
Consultantului in vederea aprobarii acestora.
Raportul privind compozitia mixturii asfaltice prezentata spre aprobare trebuie sa includa cel
putin urmatoarele documente:
analiza completa a materialelor utilizate in programul de incercari ( agregate naturale,
bitum, filer, polimeri, aditivi, fibre etc.)
incercarea Marshall pentru 5 dozaje de liant repartizate de-o parte si de alta a dozajului
de bitum retinut.
Epruvetele Marshall se vor compacta in laborator prin aplicarea a 75 lovituri de fiecare
parte. Parametrii care trebuie determinati pe epruvete Marshall sunt cei prevazuti in
tabelele 7, 8 si 9.
Certificatele de Conformitate a Calitatii Materialelor ( agregate naturale, bitum, filer, fibre,
polimeri, aditivi, etc.).
Toate dozajele pentru agregatele naturale si filer trebuie sa fie stabilite functie de greutatea
totala a materialului granular uscat, inclusiv partile fine, iar dozajul de liant va fi stabilit functie
de greutatea mixturii asfaltice.
Granulozitatea agregatelor naturale pentru fiecare tip de mixtura asfaltica trebuie sa se
inscrie in limitele indicate in tabelele 4 si 5 si in figurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 si 8 din STAS 174-
1/2002, anexate.
Reteta propusa va fi aplicata pe sectorul de proba.

8.5.2. INSTALATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE
Mixturile asfaltice se vor prepara in statii autorizate, operate de personal atestat.
Statia de asfalt va trebui sa fie dotata si sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita
obtinerea performantelor cerute de diferitele categorii de mixturi asfaltice prevazute in Caietul
de sarcini.
Statia de asfalt trebuie sa fie automata si dotata cu dispozitive de pre-dozare, uscare, re-
sortare si dozare gravimetrica sau volumetrica a agregatelor cu liantul bituminos.
Re-sortarea este obligatorie pentru instalatiile in flux discontinuu.

EXTRAS DIN PTH

89 | P age

In cazul instalatiilor in flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de
agregat natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator-malaxor se face automat.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si afisare a
temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii asfaltice si sa asigure precizia
dozarii.
In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea acestuia
variaza cu temperatura astfel incat la 150 C 180 C, 1 kg de bitum rutier are un volum de
(1,09-1,11) litri.

Stocarea si incalzirea bitumului
Statia de asfalt trebuie sa aiba rezervoare pentru depozitarea unei cantitati de bitum mai
mare sau cel putin egala cu media zilnica de consum.
Rezervoarele trebuie sa aiba un indicator de nivel si un sistem de incalzire a liantului pana la
temperatura necesara evitandu-se supraincalzirea acestuia.
Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste 190 C , in scopul evitarii
modificarii caracteristicilor liantului in procesul tehnologic.

Stocarea filerului
La statia de preparare a mixturilor asfaltice, filerul trebuie sa fie depozitat in silozuri
prevazute cu dispozitive de alimentare si extragere corespunzatoare (pneumatica).
Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
Stocarea, uscarea si re-sortarea agregatelor naturale
Conditiile de depozitare a agregatelor naturale pe sorturi sunt cele prevazute la Capitolul 1
Materiale punctul 1.1.
Instalatia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de echipamentul mecanic
necesar pentru alimentarea uniforma a agregatelor naturale astfel incat sa se asigure o
productie constanta.
Agregatele naturale trebuie sa fie dozate gravimetric, iar dispozitivele de dozare trebuie sa
permita alimentarea agregatelor conform retetei aprobata de Consultant privind compozitia
mixturii asfaltice cu abaterile admise fata de granulozitatea pe fractiuni din tabelul 13
Tabelul 13 Abateri limita in dozarea agregatelor
Componentele mixturii Abateri admise fata de dozaj %
Agregate 16 25 + 5
8 16 + 5
4 8 + 5
2 4 + 4
1 2 + 4

EXTRAS DIN PTH

90 | P age

0,63 1 + 3
0,2 - 0,63 + 3
0,1- 0,2 + 2
< 0,1
+ 1.5
+ 1,0 pt. MASF
Bitum +0,3

Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
reglarea pre-dozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat granulozitatea amestecului
de agregate naturale sa corespunda celei prescrise, in limitele de toleranta din tabelul 13
introducerea agregatelor naturale in uscator sau (uscator-malaxor) unde are loc uscarea
si incalzirea acestora
re-sortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul instalatiilor in
flux discontinuu)
introducerea agregatelor naturale calde in malaxor unde se amesteca cu filerul rece,
dozat separat
dozarea bitumului cald si introducerea acestuia in malaxor sau in uscator-malaxor
amestecarea componentelor mixturii asfaltice si evacuarea acesteia in buncarul de
stocare
durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru realizarea
unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu liantul bituminos
pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre, durata de malaxare a agregatelor naturale cu
fibra trebuie sa fie de 25-30 secunde (pentru a asigura dispersia fibrei in mixtura minerala
si implicit omogenitatea acesteia in mixtura asfaltica), iar dupa introducerea liantului
bituminos malaxarea sa mai continue 40-50 secunde. Timpul total de malaxare trebuie sa
fie cuprins intre 65-80 secunde.
Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de bitum, trebuie sa
se incadreze in limitele din tabelul 14.
Tabelul 14 Regimul termic la prepararea mixturilor asfaltice

Materialele si faza de executie
Temperatura C in functie de tipul bitumului
D 60 / 80 D 80 / 100
- agregate naturale la iesire din uscator 170-190 165-185
-bitum la intrare in uscator 155-165 150-160
- mixtura asfaltica
* la iesire din uscator 165-175 160-170
* la asternere min 155 min 150
* la inceputul compactarii min. 150 min. 145
* la sfarsitul compactarii min. 110 min. 105

EXTRAS DIN PTH

91 | P age

Temperaturile situate la partea superioara a intervalului se aplica in cazul executiei lucrarilor in zone
climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la limita minima admisa de + 10C si de +15C
pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre.
Stocarea si incarcarea mixturilor asfaltice
La iesire din malaxor trebuie amenajate dispozitive speciale pentru evitarea segregarii
mixturii asfaltice in timpul stocarii si / sau la incarcarea in mijloacele de transport.
Controlul fabricatiei
Controlul calitatii mixturilor asfaltice trebuie facut prin verificari preliminare si in timpul
executiei, cu frecventa din tabelul 12
8.5.3. PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

Sectorul de proba
In vederea stabilirii procedurii de executie si a utilajelor si dispozitivelor de asternere si
compactare, inainte de inceperea lucrarilor, cu aprobarea Consultantului, Antreprenorul va
executa un sector de proba, de cel putin 200 m lungime, pe toata latimea caii.
Pe durata executiei sectorului de proba, se va efectua si verificarea in conditii de exploatare
a functionarii statiei de preparare a mixturii, precum si obtinerea constantei caracteristicilor
mixturii stabilite in laborator (retetei de fabricatie), asa cum a fost aprobata de Consultant.
Pregatirea, executia lucrarilor si efectuarea testelor pe sectorul de proba, inclusiv a testului
de orineraj, se vor face in prezenta si cu aprobarea Consultantului.
Pregatirea, executia lucrarilor si masuratorile efectuate pe sectorul de proba vor fi efectuate
pe cheltuiala Antreprenorului.
Schimbarea retetei implica executia unui nou sector de proba.
Rezultatele obtinute pe sectorul de proba vor servi la definitivarea procedurii de executie,
document de referinta in executarea stratului.
Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie foarte bine curatat, utilizand o
perie mecanica, aer comprimat sau cand este cazul prin spalare cu apa sub presiune.
La asternerea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie de bitum cationica cu rupere rapida, pulverizata in film subtire. Cu aprobarea
Consultantului, amorsarea poate fi omisa, in cazul in care stratul se executa la interval mai
mic de 3 zile de la executia stratului anterior.
Amorsarea stratului suport se va face mecanizat.
Cantitatea de bitum rezidual trebuie sa fie de (0,3-0,5) kg / mp.
Suprafata stratului suport pe care urmeaza a fi asternute straturile asfaltice trebuie sa fie
uscata.
Punerea in lucrare a geogrilelor, geotextilelor sau geocompozitelor se va face conform
cerintelor agrementelor tehnice ale acestora.

EXTRAS DIN PTH

92 | P age

Transportul mixturilor asfaltice

Mixtura asfaltica se transporta cu autobasculante cu benele curatate si uscate, prevazute cu
prelate pentru prevenirea pierderilor de temperatura.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa fie efectuata cu repartizatoarefinisoare
prevazute cu sistem de nivelare si cu asigurarea pre-compactarii.

Asternerea mixturilor asfaltice trebuie facuta cand temperatura a mediului ambiant este de
peste +10C iar pentru mixturile asfaltice stabilizate cu fibre ( MASF) de peste +15C.
Asternerea nu va fi permisa pe timp de ploaie.
In timpul asternerii si compactarii, mixturile asfaltice trebuie sa aiba temperatura conform
prevederilor din tabelul 14.
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face intr-un strat, pe intreaga latime a caii de rulare.
Preparare, transportul si punerea in opera a mixturilor vor fi astfel coordonate, incat sa se
previna crearea rosturilor de lucru.
In cazul unor intreruperi care conduc la scaderea temperaturii mixturii asfaltice ramasa
necompactata in amplasamentul repartizatorului pana la 120C, se procedeaza la scoaterea
acestui utilaj din zona de intrerupere, se compacteaza imediat, suprafata nivelata si se
indeparteaza resturile de mixtura asfaltica ramasa in capatul benzii.
La reluarea lucrului pe aceeasi banda sau pe banda adiacenta, zonele aferente rostului de
lucru, longitudinal si / sau transversal, se taie pe toata grosimea stratului, astfel sa rezulte o
muchie vie verticala. In cazul rostului longitudinal cand benzile adiacente se executa in
aceeasi zi, taierea nu mai este necesara. Suprafata nou creata prin taiere va fi amorsata.
Rosturile de lucru longitudinale si transversale ale straturilor se vor decala intretesut fata de
rosturile stratului anterior, cu cel putin 10 cm.
Compactarea
Operatiunea de compactare a mixturilor asfaltice se realizeaza cu compactoare cu pneuri si
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare adecvate, astfel sa se
obtina caracteristicile tehnice minime prevazute in tabelul 10.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput, pentru a
evita valurirea imbracamintii.
Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protectie si nu se vor indeparta mai
mult de 50 m in spatele repartizatorului finisor.

EXTRAS DIN PTH

93 | P age

3.6. CONTROLUL EXECUTIEI SI RECEPTIA LUCRARILOR
8.6.1. VERIFICAREA ELEMENTELOR GEOMETRICE
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 15
Tabelul 15
Elementul masurat Abaterea limita admisa
grosimea stratului NU SE ADMITE
latimea stratului 5 cm
panta profilului transversal 0,4 %
cotele profilului longitudinal si transversal
0,5 cm (cu respectarea pasului de
proiectare)
denivelarile (masurate sub lata de 3 m sau similar) 0,3 cm
8.6.2. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI IMBRACAMINTII BITUMINOASE
Imbracamintea bituminoasa cilindrata la cald trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice
prevazute in tabelul 15.
8.6.3. RECEPTIA LUCRARILOR
Dupa terminarea lucrarilor pe un tronson, lucrarile executate vor fi supuse aprobarii
Consultantului, anterior asternerii stratului urmator.
Inspectarea lucrarilor care devin ascunse, trebuie sa stabileasca daca acestea au fost
realizate conform proiectului si Caietului de Sarcini.
Receptia presupune verificarea inregistrarilor din timpul executiei si a rezultatelor incercarilor,
precum si examinarea efectiva a lucrarilor.
In urma verificarii se incheie un proces verbal de receptie prin care se autorizeaza trecerea la
faza urmatoare de executie.

EXTRAS DIN PTH

94 | P age

SEMNALIZARE RUTIERA

INDICATOARE DE CIRCULATIE
GENERALITATI

SCOP. APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si la receptia indicatoarelor rutiere. Acesta cuprinde
clasificari dupa dimensiuni, simboluri, forme, prescriptii tehnice, precum si alte conditii ce trebuie sa fie
indeplinite de indicatoare.
PREVEDERI GENERALE
Toate indicatoarele rutiere trebuie sa corespunda prevederilor standardelor pentru Indicatoare Rutiere
Siguranta Circulatiei [STAS 1848/1,2 si 3-86] si actualizarilor ulterioare.
Antreprenorul este obligat sa asigure concordanta semnificatiei indicatoarelor cu prevederile acestui
caiet de sarcini.
Inginerul il va informa pe Antreprenor sa intreprinda, pe cheltuiala proprie, orice fel de verificare
considerata a fi necesara pentru a asigura conformitatea lucrarilor cu specificatiile acestui caiet de
sarcini.
In cazul cand se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul va respinge orice lucrare
si va initia actiunile necesare ulterioare.

TIPURI DE INDICATOARE
ASPECT, FORMA, SIMBOLURI
Generalitati
Diferitele aspecte, forme si simboluri vor fi aratate in desene si vor fi descrise in paginile urmatoare.
Indicatoare de avertizare a pericolului
- triunghi echilateral, margine rosie, simbol negru pe fond alb;
- dreptunghi, sageata rosie indicand sensul benzii inainte, pe fond alb.
Indicatoare de reglementare
Indicatoare de prioritate
- Treceri la nivel cu calea ferata: furnizate de autoritatile respponsabile de calea ferata;
- CEDEAZA TRECEREA: triunghi echilateral, margine rosie, text negru pe fundal alb;
- STOP: octogon, text alb pe fundal rosu;
- PRIORITATE: romb, romb galben pe fundal alb;
- Cerc, margine rosie, fundal alb, sageata rosie aratand drumul cu prioritate, sageata neagra aratand
drumul fara prioritate;
- Patrat, fundal albastru, sageti in sens opus [1 rosie, 1 neagra].
Indicatoare de interzicere sau restrictie
- Forma circulara, margine rosie cu simboluri fie rosii, fie negre, pe fundal alb si albastru.

EXTRAS DIN PTH

95 | P age

Indicatoare de obligatie
- Forma circulara cu inscriptii pe fundal albastru.

Indicatoare de orientare si informare
Generalitati
- Fundal verde pe autostrazi;
- Fundal albastru pe celelalte strazi;
- Fundal galben pentru devieri de drumuri.
Indicatoare de orientare
- Placi dreptunghiulare pentru atentionare Inainte;
- Sageti pentru directionare la intersectii;
- Textul: pe indicatoarele de pe autostrada cu inaltimea 250 mm, pe celelalte strazi, inaltimea 200 mm.
Indicatoare de informare
- Patrat sau dreptunghi, fundal verde, text alb si/sau simboluri rosii/negre despre utilitati oferite de
zonele adiacente autostrazii;
- Idem, dar pe fundal albastru pentru celelalte drumuri.
Semne aditionale
- Dreptunghiular, patrat sau in forma de sageata, plasate sub indicatoare pentru a le accentua
intelesul.
CONFECTIONAREA INDICATOARELOR

PREVEDERI GENERALE
Indicatoarele sse vor confectiona din aluminiu astfel incat sa se realizeze cu precizie formele si
dimensiunile prevazute in prezentul caiet de sarcini.
Indicatoarele de forma triunghiulara, rotunda, dreptunghiulara cu latura cea mai mare <1000 mm se vor
executa cu conturul ranforsat prin dubla indoire.
Panourile dreptunghiulare sau patrate avand latura cea mai mica >1000 mm se vor executa cu conturul
ranforsat si vor cuprinde sectiuni de otel sau sectiuni speciale din aluminiu.
Spatele indicatorului se vopseste in culori gri, mate si nereflectorizante.
Elementele de fixare pe stalpi a semnelor de circulatie vor fi de prezoane sudate si suruburi cu piulita,
elementele metalice fiind placate cu zinc sau cadmiu,s au banda dublu-adeziva omologata.
Toate indicatoarele vor avea fete retroreflective, dupa cum urmeaza:
- clasa 3 [diamant] pentru autostrazi cu termen de garantie 12 ani;
- clasa 2 [inalta densitate] pe drumuri europene cu termen de garantie 10 ani;
- clasa 1 [tehnica] pe celelalte drumuri cu termen de garantie 7 ani.
Detaliile constructorului de indicatoare asupra metodelor de marcare si colorare a acestora vor fi
aprobate de Inginer inainte de inceperea confectionarii acestora.
De asemenea, inainte de inceperea confectionarii indicatoarelor Inginerul va aproba metodele de
impachetare si transport al acestora.

EXTRAS DIN PTH

96 | P age

DIMENSIUNILE INDICATOARELOR

PREVEDERI GENERALE
Dimensiunile indicatoarelor vor fi in conformitate cu reglementarile STAS 1848/2-86.
Toleranta aplicabila tuturor dimensiunilor este 5 mm.
Indicatoare de avertizare, reglementare, interdictie, restrictie si obligare
Indicatoare de forma triunghiulara
CEDEAZA TRECEREA
Autostrada Drum
european
Alte drumuri
latura 1500 1200 900
latime chenar 200 150 120
latime banda
alba
15 13 10
Alte indicatoare triunghiulare
Autostrada Drum
european
Alte drumuri
latura 1200 900 700
latime chenar 150 75 60
Indicatoare de forma circulara
Autostrada Drum
european
Alte drumuri
latura 1000 800 -
latime chenar 100 75 -
Indicatoare de forma octogonala
Autostrada Drum
european
Alte drumuri
latura 1100 950 -
latime chenar 14 12 -
Indicatoare de forma patrata
Aceste tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650 mm indiferent de pozitionarea lor. Trecerile de
pietoni pot avea, in cazuri speciale, 850 mm.
Indicatoare de forma dreptunghiulara
Curba periculoasa Inaltime: 1200 mm, Latime: 500 mm
Trecere la nivel cu CF Inaltime: 1000 mm, Latime: 330 mm
Indicatoare de directionare si informare
Indicatoare de directionare
- Forma tablitelor indicatoare de inaintare poate varia intre un patrat si dreptunghi cu raportul
lungime/latime sau latime/lungime <2,5;
- Indicatoarele in forma de sageata:
- inaltime = 330 mm pentru un singur rand de text;

EXTRAS DIN PTH

97 | P age

- inaltime = 650 mm pentru text pe doua randuri;
- latime = in functie de lungimea textului.
Indicatoare de informare
- Aceste tipuri de indicatoare vor avea laturile de 650 mm;
- Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru Denumire drum:
- inaltime 550 mm, latime 330 mm;
- Indicatoare de forma dreptunghiulara pentru Circulatie pe o singura banda:
- inaltime 1200 mm, latime 330 mm;
- Alte indicatoare de forma dreptunghiulara:
Drum european Alte drumuri
Tip a
latime 650 500
inaltime 850 650
Tip b
latime 800 650
inaltime 1200 850
Tipul b este folosit numai pentru urmatoarele indicatoare:
a) Indicarea directiei de calatorie;
b) Banda pentru vehicule lente;
c) Drum inchis sau deschis;
d) Informatii rutiere.

CONTROLUL CALITATII FOLIEI REFLECTORIZANTE
GENERALITATI
Cele trei tipuri de folii reflectorizante folosite in Romania sunt, dupa cum urmeaza:
Clasa 1 clasa tehnica. Aceste folii sunt constituite din microsfere de sticla aderente la o rasina
sintetica, incapsulate de catre o suprafata plana la exterior. Aplicarea foliilor cu ajutorul
adezivilor se poate face prin doua metode: lipire la cald sau lipire prin presare la rece;
Clasa 2 clasa inalta densitate. Alcatuire: asemanator clasei 1, dar intre microsferele de sticla
si fata exterioara se interpune un strat de aer;
Clasa 3 clasa diamant. Alcatuire: asemanator clasei 2, dar in loc de microsfere de sticla se
folosesc prisme de sticla.
Metodele de testare pentru folii retroreflectorizante si indicatoare de circulatie retroreflectrizante constau
din metode de testare fotometrice, metode de testare a caracteristicilor mecanice si a rezistentei la
coroziune.
Toate foliile din stoc vor avea un certificat de calitate emis de catre un laborator de specialitate omologat
dupa normele europene.
Toate actiunile cuprinzand procesarea si aplicarea foliilor reflectorizante vor urma strict instructiunile
producatorului.

EXTRAS DIN PTH

98 | P age

Toate semnele de circulatie vor avea o eticheta permanenta fixata pe spate, de maxim 30 cmp, care sa
cuprinda marca producatorului, numarul de inregistrare in lot, anul producerii si textul Produs garantat.
Eticheta nu va fi reflectorizanta.
Mostrele de folii reflectorizante, inainte de a fi testate, se aplica pe placute de aluminiu cu
grosimea de 2 mm sau se pot efectiv decupa de pe un indicator. Inainte de inceperea
verificarilor probele vor fi tinute la temperatura de 232
o
C si in umiditate relativa de 505%
timp de 24 de ore.
Rezultatele testarii se exprima ca o marime medie, provenita din cel putin trei determinari a trei mostre
testate in conditii asemanatoare.
ANALIZE FOTOMETRICE
Coeficient de retroreflexie
Analizele se vor face pe probe de 150 mm x 150 mm la 5
o
, 30
o
si 40
o
ale unghiului de incidenta al luminii
[|] si la 0,2
o
, 0,3
o
, 0,33
o
, 1
o
, 2
o
ale unghiului de admisie al luminii [o], in comparatie cu cel incident.
Coeficientul de retroreflexie va fi masurat in conformitate cu Publicatia CIE nr.54 Retroreflexia 1982,
pentru sursa de lumina A [temperatura culorii avand 2856
o
K, se va exprima in cd/lx.m
2
].
Valoarea coeficientului de retroreflexie R rezulta ca o medie a citirilor efectuate in diferite puncte pe toata
suprafata mostrei de folie retroreflectorizanta. Valorile minime admisibile sunt prezentate in tabelele A1,
A2 si A3. Pentru radiografiile facute asupra seriei de folii avand culori transparente, valoarea lui R va fi
cel putin 70% din valorile prezentate pentru seria de folii colorate in tabelele A1, A2 si A3.
Valori minime ale coeficientului de retroreflexie R [Cd/Lx.m
2
]
Sursa de lumina: CIE Iluminare Standard A
Tabel A1: folii clasa 1
o | alb galben rosu verde albastru maro portocali
u
0,2
o
5
o
70 50 14,5 9 4 1 25
30
o
30 22 6 3,5 1,7 0,3 7
40
o
10 7 4 1,5 0,5 0,1 2,2
0,33
o
5
o
50 35 10 7 2 0,6 20
30
o
24 16 4 3 1 0,2 4,5
40
o
9 6 1,8 1,2 0,4 - 2,2
1
o
5
o
12 7,5 2 1,5 0,5 0,2 1,7
30
o
6 3,5 1 0,7 0,2 0,1 1,0
40
o
2 1 0,7 0,5 0,1 - 0,7
2
o
5
o
5 3 0,8 0,6 0,2 - 1,2
30
o
2,5 1,5 0,4 1,3 0,1 - 0,6
40
o
1,5 1 0,3 0,2 - - 0,4
o | alb galben rosu verde albastru maro portocali
u
0,2
o

5
o
250 170 45 45 20 12 100
30
o
150 100 25 25 11 8,5 60
40
o
110 70 15 12 8 5 29

EXTRAS DIN PTH

99 | P age

0,33
o

5
o
180 122 25 21 14 8,5 65
30
o
100 67 14 12 8 5 40
40
o
95 64 13 11 7 3 20
1
o

5
o
15 9 2,5 2 0,5 0,4 4,5
30
o
7,5 4,5 1,5 1 0,3 0,2 2,5
40
o
4,5 3 1 0,5 0,02 0,1 2

2
o

5
o
5 3 0,8 0,6 0,2 0,2 1,5
30
o
2,5 1,5 0,4 0,3 0,1 0,1 0,9
40
o
1,5 1 0,3 0,2 - - 0,8
Valoarea minima R pentru culoarea alba
| = 5
o

o
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
R 310 280 70 18 6,2
| = 15
o

o
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
R
| = 30
o

o
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
R
| = 40
o

o
o
0,33 0,5 1,0 1,5 2,0
R
Valoarea minima R pentru celelalte culori in comparatie cu culoarea alba pentru folii clasa 3
galben rosu portocaliu albastru verde verde2
Coef.R in comparatie cu
alb
0,8 0,25 0,5 0,05 0,1 0,07
NOTA: coeficientul de retroreflexie R determinat pe suprafete umede se va calcula numai in
laboratoare specializate dotate cu instalatii adecvate.
Pentru gama de culoare galbena, folii cu suprafatare rosu transparent, valoarea lui R va fi de cel putin
50% din valoarea determinata pentru culoarea rosie din tabelele A1, A2 si A3.
Incercarile se realizeaza pentru:
- asigurarea unei vizibilitati adecvate pe timp de noapte;
- evaluarea degradarii capacitatii de retroreflexie in timp in diferite conditii de mediu;
- evaluarea gradului de retroreflexie la expirarea termenului de garantie;
- stabilirea frecventei probabile de inlocuire a indicatoarelor de circulatie vechi;
- aprecierea comportamentului general al foliilor retroreflectorizante si al elementelor de suprafatare
(tiparire).
Culoare
Culoarea foliilor reflectorizante se determina pe mostre avand dimensiunile de 50 x 50 mm, aplicate pe
placute de aluminiu.
Masurarea culorii se face cu un colormetru, in conformitate cu Publicatia CIE nr.15.2 Colormetria,
1986. Proba va fi iluminata cu o sursa de iluminare standard D65, sub un unghi de 45
o
fata de suprafata
normala a probei si cu o directie de masurare de 0
o
(geometrie de masurare 45/0).
Pentru foliile retroreflectorizante punctele de coordonate imprimate in relief exprima campurile de
culoare aratate in diagrama CIE 1931. Figura 3 prezinta campul de culoare pentru materialele noi, iar

EXTRAS DIN PTH

100 | P age

suprafata hasurata arata materialele operationale. Tabelele B1, B2 si B3 arata aria campurilor cromatice
pentru foliile retroreflectorizante noi, iar tabelele C1 si C2 arata aria campurilor pentru foliile operationale.
Coordonate cromatice
Tabel B1 Folii retroreflectorizante noi de clase 1 si 2
1 2 3 4
Alb
X 0,305 0,335 0,325 0,295
Y 0,315 0,345 0,355 0,325
Galben
X 0,494 0,470 0,513 0,545
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
Rosu
X 0,660 0,610 0,638 0,690
Y 0,340 0,340 0,312 0,310
Verde
X 0,110 0,170 0,170 0,110
Y 0,415 0,415 0,160 0,130
Albastru
X 0,130 0,160 0,160 0,130
Y 0.090 0,090 0,140 0,140
Tabel B2 Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 la lumina zilei

Culoare cromatica Factor de
stralucire B 1 2 3 4
Alb
X 0,305 0,335 0,325 0,295
>/-0,40
Y 0,315 0,345 0,355 0,325
Galben
X 0,494 0,470 0,513 0,545
>/-0,24
Y 0,505 0,480 0,437 0,454
Rosu
X 0,735 0,700 0,610 0,660
>/-0,03
Y 0,265 0,250 0,340 0,340
Portocaliu
X 0,610 0,535 0.506 0,570
>/-0,12
Y 0,390 0,375 0,404 0,429
Verde
X 0,110 0,170 0,170 0,110
>/-0,03
Y 0,415 0,415 0,160 0,130
Verde2
X 0,170 0,220 0,245 0,210
>/-0,01
Y 0,525 0,450 0.480 0,550
Albastru
X 0,130 0,160 0,160 0,130
>/-0,01
Y 0.090 0,090 0,140 0,140
Tabel B3 Folii retroreflectorizante noi de clasa 3 in timpul noptii

Culoare cromatica
1 2 3 4
Alb
X 0,475 0,360 0,369 0,515
Y 0,452 0,415 0,370 0,409
Galben
X 0,513 0,500 0,545 0,575
Y 0,487 0,470 0,425 0,425
Rosu
X 0,652 0,620 0,712 0,735
Y 0,348 0,348 0,255 0,265
Portocaliu
X 0,645 0,613 0,565 0,595
Y 0,355 0,355 0,405 0,405
Verde X 0,007 0,200 0,322 0,193

EXTRAS DIN PTH

101 | P age

Y 0,570 0,500 0,590 0,782
Verde2
X 0,007 0,200 0,322 0,193
Y 0,570 0,500 0,590 0,782
Albastru
X 0,033 0,180 0,230 0.091
Y 0,370 0,370 0,240 0,133
Tabel C1 Folii retroreflectorizante operationale de clasa 1 si 2

stralucire B
1 2 3 4 Clasa 1 Clasa 2
Alb
X 0,350 0,300 0,285 0,335
>/-0,35 >/-0,27
Y 0,360 0,310 0,325 0,375
Galben
X 0,545 0,487 0,427 0,465
>/-0,27 >/-0,16
Y 0,454 0,423 0,483 0,534
Rosu
X 0,690 0,595 0,569 0,655
>/-0,05 >/-0,03
Y 0,310 0,315 0,341 0,345
Verde
X 0,007 0,248 0,177 0,026
>/-0,04 >/-0,03
Y 0,703 0,409 0,362 0,399
Albastru
X 0,078 0,150 0,210 0,137
>/-0,01 >/-0,01
Y 0,171 0,220 0,160 0,038
Portocaliu
X 0,610 0,535 0,506 0,570
>/-0,15 >/-0,14
Y 0,390 0,375 0,404 0,429
Maro
X 0,455 0,523 0,479 0,558
>/-0,04 >/-0,03
Y 0,397 0,429 0,373 0,394
Tabel C2 Folii retroreflectorizante operationale clasa 3

stralucire B 1 2 3 4
Alb
X 0,350 0,300 0,285 0,335
>/-0,40
Y 0,360 0,310 0,325 0,375
Galben
X 0,545 0,487 0,427 0,465
>/-0,24
Y 0,454 0,423 0,483 0,534
Rosu
X 0,735 0,674 0,569 0,655
>/-0,03
Y 0,265 0,236 0,341 0,345
Portocaliu
X 0,610 0,535 0,506 0,570
>/-0,12
Y 0,390 0,375 0,404 0,429
Verde
X 0,007 0,248 0,177 0,026
>/-0,03
Y 0,703 0,409 0,362 0,399
Verde2
X 0,313 0.131 0,248 0,127
>/-0,01
Y 0,682 0,453 0,409 0,557
Albastru
X 0,078 0,150 0,210 0,137
>/-0,01
Y 0,171 0,220 0,160 0,038
In tabelul D se vor prezenta coordonatele cromatice pentru foliile ne-retroreflectorizante gri si negre
Tabel D Folii neretroreflectorizante gri si negre

stralucire B

EXTRAS DIN PTH

102 | P age

1 2 3 4 maxim minim
Gri
X 0,305 0,350 0,340 0,295
>/-0,08 >/-0,10
Y 0,315 0,360 0,370 0,325
Negru
X 0,300 0,385 0,345 0,260
>/-0,02 >/-0,02
Y 0,270 0,355 0,395 0,320

TESTE DE VRIFICARE A REZISTENTEI LA MEDIU
Caracteristici mecanice
Adeziune
Testul de adeziune se executa pe esantioane avand dimensiunile de 100 mm x 150 mm. Initial se
desprinde folia cu ajutorul unei lame pe o suprafata de 20 mm x 20 mm. Restul foliei se va desprinde
manual. Foliile retroreflectorizante trebuie sa prezinte o buna aderenta la suport, indepartarea prin
jupuire neputand fi posibila fara distrugerea materialului retroreflectorizant.
Impact
O bila de otel cu diametrul de 51 mm si cantarind 540 grame este lasata sa cada de la o inaltime de 250
mm peste materialul de proba de dimensiune 150 mm x 150 mm. Materialul este considerat ca fiind
necorespunzator daca folia se desprinde sau/si apar crapaturi vizibile pe aceasta.
Caldura
Proba de dimensiune 75 mm x 150 mm va fi tinuta in cuptor la 713
o
C timp de 24 de ore, iar apoi tinuta
la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind necorespunzator daca
proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.
Rece
Proba de dimensiune 75 mm x 150 mm va fi tinuta in congelator la -353
o
C timp de 24 de ore, iar apoi
tinuta la temperatura camerei pentru urmatoarele 2 ore. Materialul se considera ca fiind necorespunzator
daca proba prezinta orice semn de deteriorare, inclusiv crapare sau desprindere.
Rezistenta la coroziune
Clorura de sodiu 5% se dizolva in apa distilata pentru simularea conditiilor saline la temperatura 352
o
C.
Mostrele de testat au dimensiunile de 150 mm x 150 mm si sunt supuse actiunii cetii saline la doua
cicluri de cate 22 ore fiecare. Ciclurile vor fi separate printr-un interval de 2 ore la temperatura camerei,
timp in care mostrele pot fi uscate.
Dupa testare, mostrele vor fi spalate cu apa distilata si uscate in vederea examinarii.
Testul de rezistenta la coroziune poate fi considerat necorespunzator daca mostrele testate prezinta
defecte de suprafata de tip fisuri si daca indicele de retroreflexie R impreuna cu coordonatele cromatice
nu corespund valorilor prezentate in tabelele A, B si C.

II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod B.A. Savinesti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

II. Caiete Sarcini Reabilitare Pod B.A. Savinesti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

,,REABILITARE POD BETON ARMAT PE DC 110 KM.

1+612, COMUNA SVINETI, JUDEUL NEAM

S-ar putea să vă placă și