EXECUTIA CASETELOR DIN BALAST STABILIZAT

CU CIMENT

Data : 28.10.2015

1. SCOP

Prezenta procedur are ca scop prezentarea operatiunilor si masurilor

necesare a se realiza executia casetelor din balast stabilizat cu ciment .

2. DOMENIU

Procedura se aplic de ctre toate formaiile ce concur la executia

casetelor din balast stabilizat cu ciment, de la aprovizionare pn la punere n
oper.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 1/17

3. DEFINIII

Definiiile i abrevierile utilizate n prezenta procedur sunt cele prezentate n n

proiectul tehnic de executie.

4. DOCUMENTE DE REFERIN

Legea 10/1995 Legea calitatii in constructii, modificata si completata de

Legea 177/2015
C56/1985 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
Instructiuni producatori ;
Agremente Tehnice.

PROCEDURA

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE
Conform tabelului anex la STAS 6400,straturile rutiere din agregate naturale
stabilizate cu ciment se folosesc la:
executia straturilor superioare de fundatie la:
- drumurile de clasa tehnic IV cu mbrcminti bituminoase, care au strat
de baz din mixturi asfaltice sau din agregate naturale stabilizate cu
ciment (al 2-lea strat stabilizat;
- drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti bituminoase, care au
strat de baz din piatr spart mpnat cu split bitumat;
- drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din pavaje, care au strat
de baz din agregate naturale stabilizate cu ciment (al 2-lea strat
stabilizat);
- drumurile de clasa tehnic IIII cu mbrcminti din beton de ciment;
executia straturilor de baz la:
- drumurile de clasa tehnic IIIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat
de mixturi asfaltice);
- drumurile de clasa tehnic III si IV cu mbrcminti din pavaj de pavele;

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 2/17

 - drumurile de clasa tehnic IIV cu mbrcminti bituminoase (fr strat de
mixturi asfaltice) si de clasa tehnic IIII, cu mbrcminti din pavaje, care
au fundatiile alctuite dintr-un strat inferior de balast si un strat superior
din agregate naturale stabilizate.

Straturi rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se pot folosi

si la:

lrgirea fundatiilor rutiere existente;

amenajarea platformelor si a locurilor de parcare;
amenajarea benzilor de stationare si de ncadrare;
consolidarea acostamentelor.

PREVEDERI GENERALE
La executarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu ciment se
vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice n vigoare, n
msura n care acestea completeaz si nu contravin caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice
corespunztoare pentru respectarea strict a prevederilor caietului de sarcini .
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din
caietul de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze la cererea Inginerului verificri
suplimentare fat de prevederile caietului de sarcini.
n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Inginerul
va dispune ntreruperea executiei lucrrilor si luarea msurilor ce se impun.

STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE

STABILIZATE CU CIMENT

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 3/17

NCERCRI PRELIMINARE
Stadiul compozitiei amestecului de agregate naturale, ciment si ap se va
face de ctre un laborator de specialitate prin efectuarea unor ncercri
preliminare, care va determina:
- curba granulometric a agregatelor stabilizate;
- dozajele de ciment si aditiv;
- continutul de ap;
- densitatea n stare uscat de referint, respectiv caracteristicile de
compactare.
De asemenea, testul preliminar va determina variatiile admisibile ale
compozitiei, n vederea adaptrii acesteia la conditiile de santier, pstrnd
caracteristicile amestecului preparat, privind lucrabilitatea, omogenitatea si
caracteristicile cerute.
COMPOZITIA AMESTECULUI
Stabilitatea compozitiei amestecului se va face:
- la intrarea n functie a statiei de preparare;
- la schimbarea tipului de ciment sau agregate;
- ori de cte ori se apreciaz c este necesar reexaminarea compozitiei
utilizate.
Compozitia amestecului de ciment, ap si agregate naturale se va stablili numai
prin ncercri de laborator atestat.
Curba granulometric aleas este cea care conduce la caracteristici fizico-
mecanice optime n conditiile compactrii standard (ncercarea Proctor
modificat). n ce priveste continutul de ap, acesta trebuie s se situeze la
nivelul umidittii optime de compactare.
Caracteristicile de compactare respectiv densitatea n starea uscat maxim
dumax. si umiditatea optim Wopt ale stratului din material granular stabilizat cu
ciment se vor determina de ctre un laborator de specialitate autorizat, prin
metoda Proctor modificat, conform STAS 1913/13.
O important deosebit n cazul agregatelor naturale stabilizate o are durata de
punere n opera. Aceasta este durata n care priza este nul sau foarte slab si

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 4/17

permite punerea n oper a amestecului si comportarea lui, fr s prejudicieze
viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia.
Durata de punere n oper care se cere n cazul materialelor granulare
stabilizate, variaz ntre 2 si 6 ore n functie de conditiile de executie. Mrirea
duratei peste dou ore se poate obtine prin utilizarea unui ntrzietor de priz.
Cantitatea de ntrzietor de priz depinde de temperatura ambiant si ea va fi
stabilit de laborator n cadrul studiilor preliminare, cunoscnd ca la 10C durata
de punere n lucru este estimat la dublul celei obtinute la 20C iar aceasta la
rndul ei este de dou ori mai mare dect cea pentru 40C.
PREPARAREA AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE STABILIZATE CU
CIMENT

STATIA DE PREPARARE
Prepararea amestecului din agregate naturale, ciment si ap se poate efectua n
centrale de tip continuu de dozare si malaxare sau n centrale de beton, folosite
la prepararea betoanelor rutiere.
Distanta maxim ntre statia de preparare si punctul de lucru, va corespunde
unui timp de transport al amestecului de agreagate naturale, ciment si ap, de
maxim 45 minute.
Statia de preparare trebuie s dispun de:
a. depozite de agregate cu dotri corespunztoare pentru evacuarea apelor
provenite din precipitatii;
b. silozuri cu ciment marcate corespunztor, avnd capacitatea corelat cu
capacitatea de productie a statiei;
c. instalatie de preparare, cu rezervoare si dozatoare n bun stare de
functionare;
d. buncre pentru descrcarea, din utilajele de preparare, a amestecului
preparat;
e. laborator amenajat si dotat corespunztor;
f. dotri care s asigure splarea malaxorului, buncrelor si mijloacelor de
transport;
g. dotri privind protectia muncii si P.S.I.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 5/17

 11.4. Centralele de preparare trebuie s respecte urmtoarele
caracteristici, privind precizia de cntrire si dozare:
- agregate +/- 3%
- ciment si ap +/- 2%
- aditivi +/- 5%
Tolerantele se exprim n functie de greutatea fiecrui component si
trebuie s fac referire la cantittile teoretice conform calibrrii.
Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare a statiei de preparare a
amestecului lista reglajelor care trebuie s fie efectuate la instalatie
pentru ndeplinirea conditiilor prevzute, comisia controlnd dac s-au
fcut aceste reglri, n special:

- etalonarea cntarelor;
- verificarea dozatoarelor volumetrice;
- functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-
nchidere) la introducerea agregatelor, a cimentului si a apei n malaxorul
instalatiei de preparare;
- uzura paletilor malaxoarelor.
Toate aceste verificri se vor face nainte de prepararea amestecului.

EXPERIMENTAREA PREPARRII AMESTECULUI

nainte de nceperea lucrrilor, Antreprenorul este obligat s fac teste pe statia
de preparare a amestecului pentru a verifica, folosind mijloacele santierului,
dac reteta amestecului, stabilit n laborator, permite atingerea caracteristicilor
cerute prin caietul de sarcini.
Testele trebuie repetate pn la obtinerea rezultatelor satisfctoare
privind:
- umiditatea;
- omogenitatea amestecului;
- rezistenta la compresiune;
- timp optim de punere n oper.
Cu ocazia acestor verificri se va stabili si durata minim de malaxare care
s asigure o bun omogenitate a amestecului preparat.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 6/17

Probele pentru verificri se vor recolta din amestecul preparat n timpul testrii,
n vederea verificrii obtinerii caracteristicilor cerute, artate la cap.II, art.10 in
caietul de sarcini.

PREPARAREA PROPRIU-ZIS A AMESTECULUI

Este interzis prepararea amestecului n instalatiile care nu asigur
ncadrarea n abaterile prevzute la pct.11.4. a caietului de sarcini pus
la dispozitie sau la care dispozitivele de dozare, cu care sunt echipate,
sunt defecte.

Antreprenorul rspunde permanent de buna functionare a dispozitivelor de

dozare, verificndu-le ori de cte ori este necesar, dar cel putin o dat pe
sptmn.
Cantitatea de ap necesar amestecului se va corecta n functie de umiditatea
natural a agregatelor, astfel nct la punerea n oper s fie asigurat
umiditatea optim de compactare stabilit n laborator, tinndu-se seama si de
pierderile de ap n timpul transportului de la statia de preparare la locul de
punere n oper.
Cantitatea de ciment ce se introduce n amestec este cea prevzut n reteta
stabilit pentru fiecare tip de ciment aprovizionat.
Amestecarea materialelor componente se va face n malaxorul instalatiei de
preparare pn la omogenizarea amestecului.
Amestecul de agregate naturale, ciment si ap se introduce n buncarul
de stocare a materialului, din care se descarc n autobasculant, astfel
nct s se evite segregarea.

CONTROLUL CALITTII AMESTECULUI PREPARAT

Controlul calittii amestecului preparat precum si confectionarea epruvetelor
pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale amestecului (grad de
compactare si rezistenta la compresiune) se vor face n conformitate cu tabelul
nr.9.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmtoarele evidente privind calitatea
amestecului:
- compozitia amestecului preparat;

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 7/17

 - caracteristicile de compactare - Proctor modificat
- caracteristici ale amestecului preparat:
* umiditti: - la statia de preparare;
- la locul de punere n oper;
* densitatea stratului compactat;
- confectionarea epruvetelor de amestec si determinarea caracteristicilor
fizico-mecanice (rezistente la compresiune si densitate), care vor fi nscrise
n evidente.
PUNEREA N OPER A AMESTECULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
TRANSPORTUL AMESTECULUI
Amestecul din agregate naturale, ciment si ap se transport la locul de punere
n oper cu autobasculante (cu basculare pe spate) care circul pe fundatia de
balast
Pe timp de arsit si ploaie, amestecul trebuie protejat prin acoperire cu prelate,
pentru a se evita modificarea umidittii acestuia.
Durata de transport a amestecului nu va depsi 45 minute.
Capacitatea de transport trebuie s fie corespunztoare pentru a asigura
functionarea continu a instalatiei de malaxare si a atelierului de punere n
oper.

LUCRRI PREGTITOARE
nainte de nceperea executiei stratului de agregate naturale stabilizate cu
ciment se va verifica si receptiona stratul suport, conform caietului de sarcini
respectiv.
De asemenea, nainte de asternere se va proceda la umezirea stratului suport, n
special dac acesta este constituit din materiale drenante (dar orice bltire va fi
eliminat).

EXPERIMENTAREA PUNERII N OPER A AMESTECULUI

nainte de nceperea lucrrilor Antreprenorul este obligat s execute un
tronson experimental.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 8/17

Lungimea tronsonului de prob va fi de cel putin 30 ml si pe ntreaga ltime
proiectat a drumului. Experimentarea are drept scop de a verifica pe santier, n
conditii de executie curent, realizarea caracteristicilor calitative ale amestecului
pus n oper n conformitate cu prezentul caiet de sarcini, reglarea utilajelor si
dispozitivelor de punere n oper, stabilirea parametrilor compactrii (grosimea
de asternere a amestecului, conditiile de compactare si intensitatea de
compactare necesar).
Toate datele vor fi supuse aprobrii Beneficiarului. Partea din tronsonul executat,
considerat ca fiind cea mai bine realizat, va servi ca sector de referint pentru
executia lucrrilor pe ntregul drum.

PUNEREA N OPER A AMESTECULUI

ASTERNERE SI NIVELARE
Asternerea si nivelarea amestecului trebuie s fie executate astfel nct s se
realizeze urmtoarelor obiective:
- respectarea tolerantelor de nivelment admise, la fiecare strat n parte;
- asigurarea grosimii prevzut n proiect pentru fiecare strat, n oricare
punct al acestuia;
- obtinerea unei suprafatri corespunztoare.
Asternerea si nivelarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment se face cu
autogrederul sau cu repartizatoare mecanice cu vibrare.
Amestecul se descarc pe drum n cordoane si apoi, cu ajutorul autogrederului
sau a repartizatoarelor mecanice, se repartizeaz pe jumtate sau pe ntreaga
cale a ltimii prevzut n proiect, n functie de tehnologia de executie adoptat
si de natura lucrrilor (ranforsri sau sisteme rutiere noi).
Asternerea se face de regul ntr-un singur strat.
n cazul fundatiilor, prevzute cu grosimi mai mari de 22 cm si proiectate a fi
realizate din dou sau mai multe straturi, asternerea se va face conform
prevederilor proiectului.
Grosimea maxim de asternere se stabileste de ctre Antreprenor, pe sectorul
experimental, n cadrul testelor de compactare.
O atentie deosebit trebuie acordat la rosturile longitudinale de lucru.
Asternerea celor dou straturi adiacente care se execut n aceeasi zi trebuie

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 9/17

executate n decurs de dou ore, pentru a asigura continuitatea structurii
stratului de baz sau de fundatie. Marginea stratului asternut anterior trebuie s
fie vertical. Tierea si ndeprtarea marginilor interioare (ctre axul drumului
si/acolo unde trebuie executate straturi adiacente suplimentare) trebuie fcute
astfel nct s se asigure o compactare omogen pe toat ltimea prtii
carosabile a drumului.

Rosturile longitudinale rezultate, trebuie protejate cu folii de polietilen sau cu un

alt material similar pentru evitarea ptrunderii corpurilor strine n rost.La
executia rosturilor transversale de lucru, pentru a obtine o margine vertical a
stratului, materialul excedentar trebuie tiat si ndeprtat.
Asternerea si nivelarea se vor face cu respectarea cotelor de nivelment din
proiect, n care scop se va realiza un reperaj n afara suprafetei de lucru, n cazul
nivelrii cu autogrederul sau se vor pune la cot longrinele si ghidajele pentru
finisoarele cu palpatori electronici.

COMPACTAREA
Compactarea de prob pe tronsonul experimental se va face n prezenta
Inginerului, efectund controlul compactrii prin ncercri de laborator, stabilite
de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate autorizat.
Echipamentul de compactare stabilit n cadrul testelor de prob efectuate,
trebuie aprobat de Inginer, nainte de compactare.
Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu
ciment, trebuie s aib urmtoarele caracteristici:
Cilindru Tandem cu roti tamburi metalice, lisi vibratori cu o greutate
proprie minim de 10 t pe fiecare tambur;
Cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minim de 18 t si cu o presiune
minim n pneu de 5 bari;
Ateliere combinate (tambur metalic n fat si pneuri n spate), pot fi
folosite numai cu aprobarea Inginerului.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 10/17

 Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevzut n
procedura de executie aprobat de Inginer si aceasta va fi respectat pe toat
durata executiei lucrrilor.
n cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment n locuri inaccesibile
compactoarelor (n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale
cminelor de vizitare, lrgiri de drumuri, etc.), compactarea se va efectua cu
plci vibratoare.
Calitatea compactrii este apreciat prin gradele de compactare minime
realizate, care trebuie s corespund valorilor artate la pct.22.1.
n cazurile n care gradul de compactare prevzut nu poate fi obtinut,
Antreprenorul va trebui s realizeze o nou ncercare dup modificarea grosimii
stratului sau a utilajului de compactare folosit.
Aceste ncercri au drept scop stabilirea parametrilor compactrii si
anume:
- grosimea de asternere nainte de compactare astfel ca dup compactare
s se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin
caietul de sarcini;

- conditiile de compactare (verificarea eficacittii utilajului propus si a

intensittii de compactare).
Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde Q
este volumul pus n oper ntr-o anumit unitate de timp (or, zi, schimb)
exprimate n mc si "S" este suprafata cilindrat n intervalul de timp dat,
exprimat n mp.
Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe
tot parcursul executiei, n care scop este indicat ca utilajul de compactare s fie
dotat cu un dispozitiv care s nregistreze datele pentru estimarea lui S.
Obtinerea unei densitti ridicate, impune ca, compactarea s fie terminat
nainte de a ncepe priza. Aceast conditie poate s conduc la necesitatea
ncorporrii n amestec a unui ntrzietor de priz, n special pe timp clduros.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 11/17

Folosirea unui ntrzietor de priz este recomandat pentru a permite executia
corect a rosturilor longitudinale.
Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie s fie
bine compactate, odat cu ntregul strat din agregate naturale stabilizate.
Compactarea se va face astfel:
- compactorul (fr vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din ltimea sa pe
acostament si 2/3 pe stratul din agregate naturale stabilizate;
- apoi compactorul (tot fr vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat n
asa fel nct s-l mping sub acostament, dup care compactarea se
continu normal.
Dac compactarea acostamentelor se face nainte de asternerea stratului
din agregate naturale stabilizate, se vor lua msuri pentru a asigura scurgerea
apelor de pe ntreaga suprafat a drumului.
MSURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE
Straturile din agregate naturale stabilizate cu ciment se vor executa, n
mod exceptional, la temperaturi sub +5C, dar numai peste 0C si cu
exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea
Antreprenorului si a Inginerului.

Este interzis utilizarea agregatelor naturale nghetate

Este interzis asternerea amestecului de agregate pe un strat suport

acoperit cu zpad sau cu pojghit de gheat.

Transportul amestecului de agregate se face cu mijloace rapide, izolate contra

frigului, si se vor se evita distantele mari de transport si stationrile pe traseu.
Dup executia stratului din agregate naturale stabilizate, suprafata acestuia se
protejeaz imediat, prin acoperire cu prelat sau cu rogojini, astfel nct s se
asigure deasupra stratului turnat un strat de aer stationar, neventilat, de 3...6
cm grosime, cu o temperatur la suprafat, de minimum +5C, timp de 7 zile. La
temperaturi mai mari de 35oC, suprafata stratului din agregate naturale
stabilizate cu ciment va fi protejat cu emulsie bituminoas aplicat n dou
straturi succesive.

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 12/17

 PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
Pentru evitarea evaporrii apei, suprafata stratului din agregate naturale
stabilizate cu ciment, va fi protejat cel putin sapte zile (timp n care nu se
circul pe acest strat) cu nisip, cca. 1,53 cm grosime mentinut n stare umed
sau cu o pelicul de protectie, care poate fi realizat cu:
- Fluid de protectie P45, STAS 12013
- Polisol, conform reglementrilor tehnice specifice n vigoare
- Emulsie bituminoas cationic STAS 8877.
Pelicule de protectie se va realiza imediat dup terminarea compactrii, pe
stratul proaspt si umed.
Dac stratul de baz al structurii rutiere urmeaz s se execute mai trziu, dup
protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate,
conform prevederilor pct.19.1., pentru a se asigura o legatur bun cu viitorul
strat de baz, se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblur sortul 16-25,
urmat de o compactare usoara cu compactor cu pneuri (care asigur o
ncastrare a criblurii n stratul de fundatie), operatiune care trebuie fcut nainte
de nceperea prizei.
La drumuri cu trafic usor si foarte usor si la reabilitri de drumuri
Stratul de fundatie din agregate naturale stabilizate cu ciment, n cazul
structurilor rutiere rigide se va proteja conform prevederilor anterioare, executia
mbrcmintii din beton de ciment urmnd s fie nceput dup o durat de
minim 7 zile.Cnd stratul de fundatie trebuie s suporte un trafic de
santier important, tratamentul de protectie cu emulsie bituminoas nu este
suficient si va trebui s se aplice un tratament superficial, conform prevederilor
din tabelul 10.
Executia stratului rutier superior poate fi nceput numai dup o perioad de
protectie de minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment,
perioad n care este interzis traficul pe acest strat.
Stratul din balast stabilizat nu se va lsa neprotejat pe timp de iarn. Peste
stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al mbrcmintii
structurii rutiere proiectate.
CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 13/17

ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevzute n proiect.
Abaterile limit la grosime sunt: -10 mm; +20mm.
Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaz prin msurtori directe, la
marginile benzilor executate, la fiecare 200 ml.
Grosimea stratului este media msurtorilor obtinute pe fiecare sector prezentat
receptiei.
Ltimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment sunt cele
prevzute n proiect.
Abaterile limit la ltime pot fi: +/- 2 cm.
Verificarea ltimii de executie se va face n dreptul profilelor transversale ale
proiectului.
Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a mbrcmintei
prevzut n proiect.
Abaterile limit la pant pot s difere cu +/- 0,4% fat de valoarea pantei
indicate n proiect si se msoar la intervale de 25 m distant.
Declivittile n profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limit fat de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.
CONDITII DE COMPACTARE
Gradul de compactare al straturilor de baz si de fundatie din agregate naturale
stabilizate cu ciment, n functie de clasa tehnic a drumului, trebuie s fie de:
min.100% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si min.98%
n cel mult 5% din punctele msurate la autostrzi si/n toate punctele de
msurare pentru drumurile de clasa tehnic II si III;

min.98% n cel putin 95% din numrul punctelor de msurare si de

min.95% n toate punctele de msurare pentru drumurile de clasa tehnic
IV, V, platforme, locuri de parcare, consolidri benzi de stationare, benzi de
ncadrare si acostamente.
Caracteristicile de compactare (densitatea n stare uscat maxim si umiditatea
optim de compactare) ale straturilor de baz si de fundatie se determin prin

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 14/17

ncercarea Proctor modificat conform STAS 1913/13 si sunt corespunztoare
domeniului umed al curbei Proctor.
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN AGREGATE NATURALE
STABILIZATE CU CIMENT
Verificarea denivelrilor suprafetei se efectueaz cu ajutorul latei de 3,00
m lungime, astfel:
a) n profil longitudinal, msurtorile se efectueaz n axul fiecrei benzi de
circulatie, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 10 mm.
b) n profil transversal, verificarea se efectueaz n dreptul profilelor
prezentate n proiect, toleranta admis la denivelri fiind de +/- 9 mm.
RECEPTIA LUCRRILOR
RECEPTIA PE FAZA DETERMINANT
Receptia pe faza determinant stabilit n proiect, se efectueaz conform
Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii, aprobat cu HG
272/94 si conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie
determinante, elaborat de MLPAT si publicat n Buletinul Constructiilor volum
4/1996, atunci cnd toate lucrrile prevzute n documentatie sunt complet
terminate si toate verificrile sunt efectuate n conformitate cu prevederile art.8,
14, 20, 21, 22, 23.
Comisia de receptie examineaz lucrrile si verific ndeplinirea conditiilor
de executie si calittile impuse de proiect si de caietul de sarcini, precum si
constatrile consemnate pe parcursul executiei de ctre organele de control.
n urma acestei receptii se ncheie Proces verbal de receptie pe faz n
registrul de lucrri ascunse, n care sunt specificate eventualele remedieri
necesare, termenul de executie a acestora si recomandri cu privire la modul de
tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fat
de prevederile prezentului caiet de sarcini.

RECEPTIA PRELIMINAR, LA TERMINAREA LUCRRILOR

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 15/17

 Receptia preliminar a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate
cu ciment se face odat cu receptia preliminar a ntregii lucrri de drum,
conform Regulamentului de receptie a lucrrilor de constructii si instalatii
aferente acestora, aprobat cu HG 273/94.
Comisia de receptie va examina lucrrile fat de prevederile documentatiei
tehnice aprobate, fat de documentatia de control si procesele verbale de
receptie pe faze, ntocmit n timpul executiei lucrrilor.
RECEPTIA FINAL
Receptia final a straturilor de fundatie si de baz din agregate naturale
stabilizate cu ciment se face odat cu receptia final a ntregii lucrri de drum,
dup expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Receptia final se va face conform prevederilor Regulamentului aprobat cu
HG 273/94.

7. ATRIBUTII SI RESPONSABILITATI
7.1. Responsabil lucrari
7.1.1.Responsabilul de lucrari raspunde de calitatea operatiilor efectuate
7.1.2.Organizeaza locurile de munca si procesele de productie astfel incat sa
creeze conditii necesare pentru executarea lucrarilor
7.1.3.Conlucreaza permanent cu proiectantul , beneficiarul, organele de control
a calitatii pentru prevenirea neconformitatiilor si a stingerii neconformitatilor
aparute in decursul executiei
7.1.4.Sa indrume si sa coordoneze activitatea muncitorilor pentru respectarea
detalilor de executie a Procedurilor Tehnice de Executie, a realizarii cerintelor
calitative impuse in caietele de sarcini pe fiecare categorie de lucrari.
7.1.5. Intocmeste procese verbale de lucrari ascunse, receptie calitativa
7.1.6.Sa efectueze receptia pe faze a lucrarilor executate de formatiile de lucru
din subordine.
7.2. RESPONSABIL TEHNIC CU EXECUTIA ATESTAT
7.2.1. ntocmeste planul de control a calitatii pentru lucrarea de care raspunde
7.2.2. Verifica existenta la lucrare, numai a planselor si detaliilor de executie
aprobate de specialisti, verificatori de proiecte atestati;

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 16/17

7.2.3. Participa mpreuna cu responsabilul de lucrari si dirigintele de santier la
fazele determinante

8. INREGISTRARI

8.1. Certificate de calitate

8.2. Proces verbal de lucrari ascunse

PTE -2 Ed. 1; Rev. 0 Pag: 17/17