I. Antemasuratoarea nr.

1- Realizarea terasamentelor
Caracteristicile pamantului:
 Stratul vegetal :
 Este un teren categoria I din punct de vedere al comportarii la sapatura
mecanizata;
 Greutatea medie in situ este de 1200-1400 kg/mc;
 Coeficientul de afanare dupa executarea sapaturii este cuprins intre 14 si
28%;
 Praful argilos:
 Pamant slab coeziv;
 Teren categoria II;
 Greutatea medie in situ este de 1600-1700 kg/mc;
 Coeficientul de afanare dupa executarea sapaturii este cuprins intre 8 si
17%;
 Argila prafoasa nisipoasa:
 Are o coeziune mijlocie;
 Teren categoria I;
 Greutatea medie in situ este de 1800-1900 kg/mc;
 Coeficientul de afanare dupa executarea sapaturii este cuprins intre 24 si
30%;

Procesele tehnologice pentru saparea unei gropi:

1. Sapatura mecanizata pentru indepartarea stratului vegetal;
2. Sapatura mecanizata pana la cota de fundare;
3. Nivelarea fundului santului;
4. Umplutura manuala:
-imprastierea pamantului;
-compactarea pamantului;
Umplutura manuala se executa in jurul tubulaturii si pana la inaltimea de
30cm deasupra tubului.
5. Umplutura mecanizata:
- imprastierea pamantului;
-compactarea pamantului;
Umplutura mecanizata se face pana la nivelul terenului natural.
6. Transportul pamantului in exces;

 Art.1ATsC18A1- sapatura mecanizata cu buldozerul, inclusiv impingerea

pamantului pana la 10m in teren categoria I
U.M. :100mc
NTi=2,21 ore/100mc

1
𝐻𝑎𝑑 = 2.5 + 0.1 × N = 2.5 + 0.1 × 8 = 3.3 m

𝐿𝑎𝑑 = 2000 + 100 × N = 2000 + 100 × 8 = 2800 m

V ′ = A1 × 𝐿𝑎𝑑 = 2.115 × 2800 = 5922 m3

(𝐵1 + 𝐵2 ) × 0.3 (7.2 + 6.9) × 0.3

A1 = = = 2.115 m2
2 2
𝐵1 = b + 𝐻𝑎𝑑 + 0.3 = 3.6 + 3.3 + 0.3 = 7.2 m

𝐵2 = 𝐵1 − 0.3 = 7.2 − 0.3 = 6.9 m

V′ 5922
V1 = = = 59.22 sute mc
100 100
Rot=59.3 sute mc

 Art. 2 TsC02B1- Sapatura mecanica cu excavatorul in pamant cu umiditate

naturala cu descarcare in deposit,teren de categoria II.

U.M. :100mc

NTi=4.39 ore/100mc

1 1
𝑉2 = 𝐴2 × 𝐿𝑎𝑑 × = 11.8 × 2800 × = 330.4 𝑠𝑢𝑡𝑒 𝑚𝑐
100 100

2
 (𝐵2 + 𝐵3 ) × 2
𝐴2 = = 6.9 + 4.9 = 11.8 𝑚2
2
𝐵3 = 𝐵2 − 2 = 6.9 − 2 = 4.9 m

 Art. 3 TsCO2A1-Sapatura mecanica cu excavatorul in pamant cu umiditate

naturala,cu descarcare in deposit,teren de categoria I.

U.M. :100mc

NTi=3.72 ore/100mc

1 1
𝑉3 = 𝐴3 × 𝐿𝑎𝑑 × = 5.525 × 2800 × = 154.7 𝑠𝑢𝑡𝑒 𝑚3
100 100
(𝑏 + 𝐵3 ) × 1.30 (3.6 + 4.9) × 1.30
𝐴3 = = = 5.525 𝑚2
2 2
Rot=155 sute m3

 Art. 4 TsE05A1-Nivelarea cu autogrederul a suprafetelor terenului natural si a

platformelor de terasamente prin taierea damburilor si deplasarea in goluri a
pamantului sapat in teren de categoria II.

U.M. :100 m2

NTi=0.15 ore/100 m2

1 1
A4 = b × Lad × = 3.6 × 2800 × = 100.8 sute 𝑚2
100 100
Rot=101 sute m2

 Art. 5 TsD01C1-Imprastiere cu lopata a pamantului afanat in structuri uniforme

de 10-30 cm grosime printr-o aruncare de pana la 3 m din gramezi, inclusiv
sfaramarea bulgarilor, pamantul provenind din teren tare .

U.M. :100 mc pamant imprastiat

NTi=0.43 ore/m3

𝐵4 = 3.6 + 0.3 = 3.9 m

𝐷𝑛 = 800 𝑚𝑚

𝐷𝑛 + 2𝑔 = 0.8 + 2 × 0.5 = 0.9 𝑚

3
 (𝐵4 + 𝐵5 ) × 1.20
𝐴5 = − 2 × 𝐴𝑡𝑢𝑏 =
2
(3.9 + 3.9 + 1.2) × 1.20 𝜋 × 0.92
= −2× = 4.13 𝑚2
2 4
𝑉5 = 𝐴5 × 𝐿𝑎𝑑 × 1.27 = 4.13 × 2800 × 1.27 = 14686.28 m3

Rot=14700 m3

 Art. 6 TsD04B1-Compactarea cu maiul de mana a umpluturilor executate in

straturi orizontale sau inclinate la 1/4,inclusiv udarea fiecarui strat de pamant in
parte, avand grosimea stratului de 10 cm, pamantul provenind din pamant
coeziv.

U.M. : m3 dupa compactare

NTi=0.76 ore/m3

𝑉5 14686.28
𝑉6 = = = 11564 m3
1.27 1.27
1.27=coeficient de afanare

Rot=11600 m3

 Art. 7 TsD02B1-imprastierea pamantului afanat provenit din teren categoria I sau

II,executata cu buldozerul in straturi.

U.M. : 100 m3

NTi=0.9 ore/100m3

1 1
V7 = A6 × Lad × × 1.20 = 12.915 × 2800 × × 1.20 = 433.944sute m3
100 100
1.20=coeficient de afanare

(𝐵5 + 𝐵1 ) × 2.1 (3.9 + 1.2 + 7.2) × 2.1

𝐴6 = = = 12.915 𝑚2
2 2
Rot=434 sute m3

4
  Art. 8 TsD05B1-compactarea cu maiul de 150-200Kg a umpluturilor in straturi
succesive de 20-30 cm grosime, inclusive udarea fiecarui strat in parte,
umpluturile executandu-se din pamant coeziv.

U.M. : 100 m3

NTi=10.88 ore/100m3

𝑉7 433.944
𝑉8 = = = 361.62 𝑠𝑢𝑡𝑒 𝑚3
1.20 1.20
Rot=362 sute m3

 Art. 9 TsD14A1-udarea mecanica a straturilor de pamant pentru completarea

umiditatii necesare compactarii mecanice.

U.M. : m3 apa

NTi=0.1 ore/m3

𝑉9 = 0.1 × 𝑉8 = 0.1 × 36162 = 3616.2 𝑚3 𝑎𝑝𝑎

Art. 10 TrA01A15P-transportul pamantului in exces pe distanta de 15 Km.

U.M. : tona

𝐺10 = 𝑉𝑝𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑠 × 1.9 = 6712.57 × 1.9 = 12573.88 𝑡

𝜋 × (𝐷𝑛 + 2𝑔)2 (𝑏 + 𝑏 + 0.3) × 0.3

𝑉𝑝𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑠 =2× × Lad + × Lad =
4 2
𝜋 × 0.92 (3.6 + 3.9) × 0.3
=2× × 2800 + × 2800 = 6712.57 𝑚3
4 2
Rot=12800 t

5
 II. Antemasuratoarea nr. 2- Montarea tubulaturii
Etape tehnologice:
1. Asternerea stratului de nisip;
2. Montarea tubulaturii;
3. Proba de etanseitate;
4. Spalarea si dezinfectarea conductei.
 Art. 1 AcE08A1-umplutura in straturi in straturile de alimentare cu apa cu substrat
de protectie, strat de izolatie din nisip.

U.M. : m3

NTi=0.61 ore/m3

𝑉1 = 𝐴1 × 𝐿𝑎𝑑 = 1.125 × 2800 = 3150 𝑚3

(3.6 + (3.6 + 0.3)) × 0.3

𝐴1 = = 1.125 𝑚2
2
Rot=3150 m3

 Art. 2 AcC04H1-tub circular din beton simplu cu mufa, cu etansarea umeda

avand diametrul de 800 mm.

U.M. : m

NTi=2.36 ore/m

𝐿2 = 2 × 𝐿𝑎𝑑 = 2 × 2800 = 5600 𝑚

 Art. 3 AcC10D1-inchiderea capetelor la conducte de presiune pentru efectuarea

probei de etanseitate la presiune, avand diametrul de 800 mm.

U.M. : buc

𝑁3 = 2 × 2 = 4 buc

 Art. 4 AcE07O1-spalarea si dezinfectarea conductei de alimentare cu apa

potabila avand diametrul de 800 mm

U.M. : 100 m

𝐿2 5600
𝐿4 = = = 56 𝑠𝑢𝑡𝑒
100 100

6
 III. Antemasuratoarea nr. 3- Realizare deznisipator

𝑙𝑏 = 3 + 0.1 × 𝑁 = 3 + 0.1 × 8 = 3.8 𝑚

𝐿𝑏 = 15 + 0.2 × 𝑁 = 15 + 0.2 × 8 = 16.6 𝑚

𝐻𝑏 = 3 + 0.2 × 𝑁 = 3 + 0.2 × 8 = 4.6 𝑚

Etape tehnologice:
1. Asternerea stratului de balast;
2. Tunarea betonului de egalizare;
3. Cofrarea radierului;
4. Armare radier;
5. Turnare beton radier;
6. Cofrare pereti;
7. Armare pereti;
8. Turnare beton pereti;
9. Hidroizolatie si protectie hidroizolatie;
10. Tencuiala sclivisita.

7
  Art. 1 AcE08E1-umplutura in santuri cu strat de izolatie din balast

U.M. : m3

NTi=0.85 ore/m3

𝑉1 = 0.3 × (2 + 𝑙𝑏 + 2 × 0.4) × (2 + 𝐿𝑏 + 2 × 0.4) =

= 0.3 × (2 + 3.8 + 2 × 0.4) × (2 + 16.6+2× 0.4) = 38.412 𝑚3

Rot=38.5 m3

 Art. 2 CA01B1-turnarea betonului simplu marca B50 in fundatii continue cu volum

de peste 3 m3

U.M. : m3

NTi=3.05 ore/m3

𝑉2 = 0.2 × (2 + 𝑙𝑏 + 2 × 0.4) × (2 + 𝐿𝑏 + 2 × 0.4) =

= 0.2 × (2 + 3.8 + 2 × 0.4) × (2 + 16.6+2× 0.4) = 25.608 𝑚3

Rot=25.7 m3

 Art. 3 CB04A1-cofraje pentru beton armat in placi la constructii avand inaltimea

pana la 20 m.

U.M. : m2

NTi=0.83 ore/ m2

𝐴3 = 2 × 0.4 × (𝑙𝑏 + 2 × 0.4 + 𝐿𝑏 + 2 × 0.4) = 17.6 𝑚2

Rot=17.6 m2

 Art. 4 CA02D1-armare radier

U.M. : m3

NTi=3.35 ore/m3

𝑉4 = 0.4 × (𝑙𝑏 + 2 × 0.4) × (𝐿𝑏 + 2 × 0.4) = 0.4 × (3.8 + 2 × 0.4) × (16.6 + 2 × 0.4)

= 33.488𝑚3 ; Rot=33.5 m3

8
  Art. 5 CC01D1-montarea armaturilor din otel beton in radiere.

U.M. : kg

NTi=0.023 ore/ kg

𝑀5 = 𝑀5𝑂𝐵37 + 𝑀5𝑃𝐶52

𝑘𝑔
𝑀5𝑂𝐵37 = 20 × 𝑉4 = 20 × 33.488 = 669.76 𝑘𝑔
𝑚3
𝑘𝑔
𝑀5𝑃𝐶52 = 50 × 𝑉4 = 50 × 33.488 = 1674.4 𝑘𝑔
𝑚3
𝑀5 = 669.76 + 1674.4 = 2344.16 𝑘𝑔

Rot=2350 kg

 Art. 6 CB03A1-cofraje pentru beton armat in pereti la constructii avand inaltimea

pana la 20 m inclusiv;

U.M. : m2

NTi=0.8 ore/ m2

𝐴6 = 2 × 𝐻𝑏 × (𝑙𝑏 + 2 × 0.4 + 𝐿𝑏 + 2 × 0.4) + 2 × 𝐻𝑏 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 ) =

= 2 × 4.6 × (3.8 + 2 × 0.4 + 16.6 + 2 × 0.4) + 2 × 4.6 × (3.8 + 16.6) =

= 383.456 𝑚2

Rot=384 m2

 Art. 7 CA02G1-turnarea betonului armat marca B200 la constructii cu inaltimea

pana la 35 m inclusiv, in pereti cu grosimea pana la 30 cm inclusiv.

U.M. : m3

NTi=4.04 ore/m3

𝑉7 = 2 × 𝐻𝑏 × 0.4 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 ) + 2 × 𝐻𝑏 × 0.4 × (𝑙𝑏 + 0.8 + 𝐿𝑏 + 0.8) =

= 2 × 4.6 × 0.4 × (3.8 + 16.6) + 2 × 4.6 × 0.4 × (3.8 + 1.6 + 16.6)

= 156.032𝑚3

Rot=157 m3

9
  Art. 8 CC02B1-montarea armaturilor din otel beton din bare fasonate avand
diametrul de 10-12 mm in pereti.

U.M. : kg

NTi=0.041 ore/ kg

𝑀8 = 𝑀8𝑂𝐵37 + 𝑀8𝑃𝐶52

𝑘𝑔
𝑀8𝑂𝐵37 = 20 × 𝑉7 = 20 × 156.032 = 3126.4 𝑘𝑔
𝑚3
𝑘𝑔
𝑀8𝑃𝐶52 = 50 × 𝑉7 = 50 × 156.032 = 7816 𝑘𝑔
𝑚3
𝑀8 = 3126.4 + 7816 = 10924.4 𝑘𝑔

Rot=11000 kg

 Art. 9 IzF05B2-hidroizolatie aplicata pe exteriorul deznisipatorului.

U.M. : m2

NTi=0.26 ore/ m2

𝐴9 = 2 × 𝐻𝑏 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 + 4 × 0.4) + 2 × 0.4 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 + 4 × 0.4) + 2 × 1

× (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 + 4 × 0.4) + 2 × 0.2 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 + 4 × 0.4 + 2 × 2) =
= 286.4 𝑚2

Rot=287 m2

 Art. 10 CD05A1-zidarie din caramida la constructiile executate la o inaltime de

pana la 35 m inclusiv, cu caramizi format 240 x 115 x 63 mm.

U.M. : m3

NTi=13.69 ore/m3

𝑉1𝑐𝑎𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑎 = 1.7388 × 10−3 𝑚3

Avem 32 caramizi/m2 de suprafata

𝑉10 = 32 × 𝑉1𝑐𝑎𝑟𝑎𝑚𝑖𝑑𝑎 × 𝐴9 = 32 × 1.7388 × 10−3 × 286.4 = 15.94 𝑚3

Rot=16 m3

10
  Art. 11 CF11B1-tencuieli sclivisite executate cu mortar de ciment aplicate manual
la rezervoare de grosime medie de 2 cm.

U.M. : m2

NTi=1.32 ore/ m2

𝐴11 = 2 × 𝐻𝑏 × (𝑙𝑏 + 𝐿𝑏 ) = 2 × 4.6 × (16.6 + 4.8) = 196.88 𝑚2

Rot=197 m2

 Art. 12 TRA05A10-transportul rutier al balastului pe o distanta de 10 km;

U.M. : tona

𝑡
𝐺12 = 𝑉12 × 1.8 = 38.412 × 1.8 = 67.3416 𝑡
𝑚3
Rot=67.4 tone

 Art. 13 TRA06A10-transportul betonului cu autobetoniera pe distanta de 10 Km.

U.M. : tona

𝑡 𝑡
𝐺13 = 2.2 × 𝑉2 + 2.4 × (𝑉4 + 𝑉7 ) =
𝑚3 𝑚3
= 2.2 × 25.608 × 2.4 × (33.488 + 156.0.32) = 511.186 𝑡

Rot=512 tone

IV. Calculul duratei de realizare a aductiunii (tabel)

𝑟𝑖 = 𝑛𝑟 𝑑𝑒 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑡𝑜𝑟𝑖 𝑝𝑒 𝑧𝑖

𝑡𝑖𝑙 = 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎 (𝑧𝑖𝑙𝑒)

∗
𝑡𝑖𝑙 = 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎 (𝑧𝑖𝑙𝑒)

𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑎
ŋ= = 𝑖𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛𝑖𝑟𝑒 𝑎 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑒𝑖
𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎
∑ 𝑄𝑖 × 𝑁𝑇𝑖
𝑡𝑖𝑙 = (𝑧𝑖𝑙𝑒)
8 × 𝑟𝑖

11
 ∗
𝑡𝑖𝑙 →< 𝑡𝑖𝑙 − 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑒𝑐𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑎𝑛𝑢𝑎𝑙

> 𝑡𝑖𝑙 − 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑠𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑒𝑥𝑒𝑐𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑐𝑎𝑛𝑖𝑧𝑎𝑡

ŋє(0.9 ÷ 1.20)

V. Ciclograma procesului complex „Realizarea aductiunii” prin

metoda succesiunii
Procesul complex poate fi executat in mod succesiv considerand o succesiune
de procese simple. Fiecare formatie de lucru executa in mod succesiv procesele simple
pe cele „n” sectoare. Procesul al doilea va incepe pe primul sector imediat ce se
termina primul proces pe sectorul „n”.

VI. Ciclograma procesului complex „Realizarea aductiunii” prin

metoda in lant
Principiul de baza utilizat la programarea proceselor prin metoda in lant este
principiul sincronizarii. Prin sincronizare se urmareste ca doua procese simple
succesive componente ale aceluiasi proces complex sa fie apropiate atat de mult, in
vederea reducerii duratei totale de executie , incat cel putin pe unul din sectoare
terminarea procesului urmator, respectiv terminarea procesului „i” pe sectorul „λ” sa
coincida cu inceperea procesului ,,i+1” pe acelasi sector „λ”.

Pentru sincronizarea proceselor am utilizat procedeul analitic. Se urmareste

determinarea decalajului τ definit ca durata dintre terminarea procesului „i” pe sectorul
1 si inceperea procesului „i+1” pe acelasi sector 1.
𝑛 𝑛
𝑚 𝑚

τ𝑖 = ∑ 𝑡𝑖𝛌 − ∑ 𝑡𝑖+1
𝛌−𝟏

𝑖=1 𝑖=1
𝛌=2 𝛌=2

Proces 1-2

λ = 2 → τ = 𝑡12 − 𝑡21 = 4 − 17 = −13

λ = 3 → τ = 𝑡12 + 𝑡13 − 𝑡21 − 𝑡22 = 4 + 4 − 17 − 17 = −26

λ = 4 → τ = 𝑡12 + 𝑡13 + 𝑡14 − 𝑡21 − 𝑡22 − 𝑡23 = 4 + 4 + 4 − 17 − 17 − 17 = −39

λ = 5 → τ = 𝑡12 + 𝑡13 + 𝑡14 + 𝑡15 − 𝑡21 − 𝑡22 − 𝑡23 − 𝑡24 = 4 × 4 − 17 × 4 = −52

12
τ < 0 → τ = 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 1

Proces 2-3

λ = 2 → τ = 𝑡22 − 𝑡31 = 17 − 1 = 16

λ = 3 → τ = 𝑡22 + 𝑡23 − 𝑡31 − 𝑡32 = 17 + 17 − 1 − 1 = 32

λ = 4 → τ = 𝑡22 + 𝑡23 + 𝑡24 − 𝑡31 − 𝑡32 − 𝑡33 = 17 + 17 + 17 − 1 − 1 − 1 = 48

λ = 5 → τ = 𝑡22 + 𝑡23 + 𝑡24 + 𝑡25 − 𝑡31 − 𝑡32 − 𝑡33 − 𝑡34 = 17 × 4 − 1 × 4 = 64

τ > 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 5

Proces 3-4

λ = 2 → τ = 𝑡32 − 𝑡41 = 1 − 4 = −3

λ = 3 → τ = 𝑡32 + 𝑡33 − 𝑡41 − 𝑡42 = 1 + 1 − 4 − 4 = −6

λ = 4 → τ = 𝑡32 + 𝑡33 + 𝑡34 − 𝑡41 − 𝑡42 − 𝑡43 = 1 + 1 + 1 − 4 − 4 − 4 = −9

λ = 5 → τ = 𝑡32 + 𝑡33 + 𝑡34 + 𝑡35 − 𝑡41 − 𝑡42 − 𝑡43 − 𝑡44 = 1 × 4 − 4 × 4 = −12

τ < 0 → τ = 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 1

Proces 4-5

λ = 2 → τ = 𝑡42 − 𝑡51 = 4 − 19 = −15

λ = 3 → τ = 𝑡42 + 𝑡43 − 𝑡51 − 𝑡52 = 4 + 4 − 19 − 19 = −30

λ = 4 → τ = 𝑡42 + 𝑡43 + 𝑡44 − 𝑡51 − 𝑡52 − 𝑡53 = 4 + 4 + 4 − 19 − 19 − 19 = −45

λ = 5 → τ = 𝑡42 + 𝑡43 + 𝑡44 + 𝑡45 − 𝑡51 − 𝑡52 − 𝑡53 − 𝑡54 = 4 × 4 − 19 × 4 = −60

τ < 0 → τ = 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 1

Proces 5-6

λ = 2 → τ = 𝑡52 − 𝑡61 = 19 − 16 = 3

λ = 3 → τ = 𝑡52 + 𝑡53 − 𝑡61 − 𝑡62 = 19 + 19 − 16 − 16 = 6

λ = 4 → τ = 𝑡52 + 𝑡53 + 𝑡54 − 𝑡61 − 𝑡62 − 𝑡63 = 19 + 19 + 19 − 16 − 16 − 16 = 9

λ = 5 → τ = 𝑡52 + 𝑡53 + 𝑡54 + 𝑡55 − 𝑡61 − 𝑡62 − 𝑡63 − 𝑡64 = 19 × 4 − 16 × 4 = 12

13
τ > 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 5

Proces 6-7

λ = 2 → τ = 𝑡62 − 𝑡71 = 16 − 22 = −6

λ = 3 → τ = 𝑡62 + 𝑡63 − 𝑡71 − 𝑡72 = 16 + 16 − 22 − 22 = −12

λ = 4 → τ = 𝑡62 + 𝑡63 + 𝑡64 − 𝑡71 − 𝑡72 − 𝑡73 = 16 + 16 + 16 − 22 − 22 − 22 = −18

λ = 5 → τ = 𝑡62 + 𝑡63 + 𝑡64 + 𝑡65 − 𝑡71 − 𝑡72 − 𝑡73 − 𝑡74 = 16 × 4 − 22 × 4 = −24

τ < 0 → τ = 0 → sincronizarea se produce pe sectorul 1

VII. Graful retea

-este reprezentat de o serie de noduri;

activitate Durata

Incepere Incepere

𝑡𝑚𝑖𝑛 𝑡𝑚𝑎𝑥

Drumul critic este drumul cu lungimea cea mai mare intre nodul initial si nodul
final. Lungimea drumului critic in unitati de timp reprezinta durata minima posibila de
executare a intregului proiect.

Activitatile situate pe drumul critic se numesc activitati critice, ele trebuind

realizate strict la termenele planificate pentru a nu perturba durata totala de finalizare a
proiectului.

Graful retea este reprezentat in anexa .

14
 VIII. Graficul de esalonare calendaristica Gantt
Este un grafic de urmarire a executiei lucrarilor de constructii ce reda un minim
de informatii legate de activitatea sau activitatile ce se executa la un moment dat si
resursele ce sunt utilizate pentru indeplinirea activitatii/activitatilor in desfasurare.

Are 2 componente: o componenta tabelara si o componenta grafica detaliata in

functie de gradul de dificultate al realizarii obiectivului pana la nivel de zile lucratoare.

IX. Grafice de aprovizionare si consum

Graficul ajuta la determinarea stocului maxim de materiale si dimensionarea depozitului.

q-consumuri de resurse/zi

𝑞1 = 10 + 𝑁𝑠 = 20 + 8 = 28 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑞2 = 10 + 2 × 𝑁𝑠 = 10 + 2 × 8 = 26 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑞3 = 40 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑞4 = 5 + 3 × 𝑁𝑠 = 5 + 3 × 8 = 29 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑞5 = 25 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑄𝑐 − cantitatea de resursa consumata

𝑄𝑐 = ∑ 𝑞𝑖 × ∆ 𝑡𝑖

𝑑𝐴 − durata de aprovizionare

𝑞𝐴 − cantitatea de resursa aprovizionata zilnic

𝑑𝑐 − durata consumului

𝑑𝑐 = 130 𝑧𝑖𝑙𝑒

𝑞𝑇𝑅 − cantitatea de transport

𝑄𝐴 − cantitatea totala aprovizionata

𝑄𝐴 = 𝑑𝐴 × 𝑞𝐴 ≥ 𝑄𝑐

15
 𝑄𝑐
𝑞𝐴′ = = 27.3 𝑈𝐹/𝑧𝑖
𝑑𝑐
𝑞𝑇𝑅 = 5 𝑈𝐹/𝑧𝑖

𝑞𝐴 = 𝑛 × 𝑞𝑇𝑅

n-numarul de transporturi pe zi pentru a asigura 𝑞𝐴′

𝑞𝐴′ 27.3
𝑛= = = 5.46 ≅ 6
𝑞𝑇𝑅 5

𝑞𝐴 = 6 × 5 = 30 𝑈𝐹/𝑧𝑖
𝑄𝑐
𝑑𝐴′ =
𝑞𝐴

𝑑𝐴 = [𝑑𝐴′ ] + 1

𝑄𝐴 = 𝑑𝐴 × 𝑞𝐴

𝑄𝐴 − 𝑄𝑐 < 𝑞𝐴

𝑄𝑐 = 𝑞1 ∆𝑡1 + (𝑞1 + 𝑞2 )∆𝑡2 + 𝑞2 ∆𝑡3 + (𝑞2 + 𝑞3 )∆𝑡4 + (𝑞2 + 𝑞3 + 𝑞4 )∆𝑡5

+ (𝑞3 + 𝑞4 )∆𝑡6 + 𝑞5 ∆𝑡7

𝑄𝑐 = 28 × 10 + (28 + 26) × 10 + 26 × 5 + (40 + 26) × 5 + (26 + 40 + 29) × 5

+ (40 + 29) × 35 + 29 × 15 + (29 + 25) × 5 + 25 × 35 = 6020
6020
𝑞𝐴′ = = 46.31 𝑈𝐹/𝑧𝑖
130
46.31
𝑛= = 9.26 → 𝑛 = 10
5
𝑞𝐴 = 10 × 5 = 50 𝑈𝐹/𝑧𝑖
6020
𝑑𝐴′ = = 120.4 𝑧𝑖𝑙𝑒
50

𝑑𝐴 = [120.4] + 1 = 121 𝑧𝑖𝑙𝑒

𝑄𝐴 = 121 × 50 = 6050 𝑈𝐹

𝑄𝐴 − 𝑄𝑐 < 𝑞𝐴 → 6050 − 6020 < 50 → 30 < 50 𝐷𝐴

16
STOCUL

𝑆0 = ∆𝑡𝑎 × 𝑞𝐴 = 15 × 50 = 750

𝑆1 = 𝑆0 + ∆𝑡1 × (𝑞𝐴 − 𝑞1 ) = 750+10× (50 − 28) = 970

𝑆2 = 𝑆1 + ∆𝑡2 × (𝑞𝐴 − (𝑞1 + 𝑞2 )) = 970 + 15 × (50 − 54) = 910

𝑆3 = 𝑆2 + ∆𝑡3 × (𝑞𝐴 − 𝑞2 ) = 910 + 5 × (50 − 26) = 1030

𝑆4 = 𝑆3 + ∆𝑡4 × (𝑞𝐴 − (𝑞2 + 𝑞2 + 𝑞3 + 𝑞4 )) = 1030 + 5 × (50 − (26 + 40)) = 950

𝑆5 = 950 + 5 × (50 − (26 + 40 + 29)) = 725

𝑆6 = 725 + 35 × (50 − (40 + 29)) = 60

𝑆7 = 60 + 15 × (50 − 29) = 375

𝑆8 = 375 + 5 × (50 − (29 + 25)) = 355

𝑆9 = 355 + 11 × (50 − 25) = 630

𝑆10 = 630 − 24 × (50 − 25) = 30

𝑄1 = 𝑞1 × ∆𝑡1 = 28 × 10 = 280 𝑈𝐹

𝑄2 = 𝑄1 + (𝑞1 + 𝑞2 ) × ∆𝑡2 = 280 + (28 + 26) × 15 = 1090 𝑈𝐹

𝑄3 = 1090 + 5 × 26 = 1220 𝑈𝐹

𝑄4 = 1220 + 5 × (26 + 40) = 1550 𝑈𝐹

𝑄5 = 1550 + 5 × (26 + 40 + 29) = 2025 𝑈𝐹

𝑄6 = 2025 + 35 × (40 + 29) = 4440 𝑈𝐹

𝑄7 = 4440 + 15 × 29 = 4875 𝑈𝐹

𝑄8 = 4875 + 5 × (29 + 25) = 5145 𝑈𝐹

𝑄9 = 5145 + 35 × 25 = 6020 𝑈𝐹

17