Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sectorul CONSTRUCȚII este un sector cu nivel ridicat de risc în care lucrătorii sunt expuşi unei palete largi de riscuri de accidentare şi îmbolnăvire: riscuri mecanice, electrice,
fizice, chimice, biologice, ergonomice, psihosociale.
Accidente de muncă (AM) se produc în principal, prin:
cădere de la înălţime,
cădere de la acelaşi nivel,
implicare într-un accident auto,
electrocutare,
surpare, îngropare (în cursul executării săpăturilor),
lovire de materiale, obiecte aflate în cădere,
contact cu substanţe periculoase (intoxicaţii acute, arsuri chimice),
manipularea unor materiale grele,
incendiu, explozie.
Principalele boli profesionale şi boli legate de profesie specifice lucrărilor executate în construcţii sunt:
afecţiuni musculoscheletice (AMS) ale spatelui şi/sau membrelor superioare,
tromboflebită de efort a membrului superior,
intoxicaţii acute, subacute, cronice,
azbestoză, cancere, afecţiuni pulmonare benigne,
pneumoconioze, boli pulmonare obstructive cronice (BPOC),
conjunctivite, cheratite,
dermatoze, eczeme,
alergii cutanate sau respiratorii,
hipoacuzie, surditate,
boală de vibraţii,
hipotermie, degerături,
şoc caloric, colaps caloric, crampe calorice.
AMS sunt cele mai obişnuite forme de îmbolnăvire din sectorul construcţii. Se estimează că tulburările musculoscheletice afectează 30% din forţa de muncă din acest sector.
Cercetări recente au arătat că afecţiunile musculoscheletice au o prevalenţă mai mare în unele domenii din construcţii sau grupe profesionale cum ar fi zidari, tencuitori şi dulgheri.
AMS-urile sunt afecţiuni de etiologie multifactorială în care desfăşurarea unei activităţi şi mediul de muncă sunt doi factori semnificativi dintr-o serie de factori care pot contribui
la apariţia şi dezvoltarea lor.
Există o mare varietate de AMS legate de profesie, de la afecţiuni ale spatelui cauzate de manipularea manuală a maselor grele, până la afecţiuni ale membrelor superioare cauzate,
în principal, de activitatea repetitivă.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului CONSTRUCȚII, factorii de risc, efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare
categorie de riscuri în parte.
Căderi de Nerespectarea prevederilor referitoare la executarea · Vătămări ale · Respectarea succesiunii operațiilor în cadrul executării
obiecte; lucrărilor si respectiv a tehnologiilor: cofraje fundaţii, membrelor inferioare și lucrărilor și a tehnologiilor;
Căderi de la cofraje pereţi, cofraje planşee, chesoane, eşafodaje: superioare, trunchi și · Identificarea și marcarea zonelor de risc;
același · Căderea cleştilor de strângere utilizați la asamblarea gât; · Utilizarea de indicatoare de securitate pentru pericole;
nivel; cofragului; · Tăieturi, hematoame, · Organizarea corespunzătoare a unor spaţii de depozitare
Căderi de la · Căderea din cârligul macaralei a unui panou de cofrag, la luxaţii, entorse, fracturi, materiale;
înălțime; încercarea de poziţionare a acestuia sub cota „0”, sau la contuzii,etc.; · Utilizarea echipamentelor de muncă conforme cu
Alunecări; manevra de demontare a cofragului; · Răniri, arsuri; cerințele de securitate și sănătate aplicabile, prevăzute de
Ruperi și · Stivuirea greşită a panourilor de cofrag; · Afectarea auzului reglementările legislative și tehnice specifice;
ejectări de · Alunecarea panourilor de cofrag datorită vibraţiilor şi (hipoacuzie, surditate); · Elaborarea instrucțiunilor de lucru specifice condițiilor de
obiecte și/sau căderea în golul fundaţiei; · Electrocutare; utilizare a echipamentelor de muncă;
echipamente; · Căderea panoului de cofrag, prin desprindere, la turnarea · Intoxicații; · Instruirea lucrătorilor, în conformitate cu instrucțiunile de
Ruperi și betonului, datorită montării necorespunzătoare; · Stres; lucru specifice și activitățile și tehnologiile de lucru;
ejectări de · Demontarea necorespunzătoare a cleştilor folosind · Deces. · Instruirea lucrătorilor, în conformitate cu instrucțiunile de
obiecte și/sau ciocanul, în poziţii incomode (în fundaţie), ricoşarea şi lucru specifice echipamentelor de muncă și a instrucțiunilor
părți ale scăparea ciocanului din mână prevăzute de Cartea tehnică/Manualul de utilizare;
echipamentului
de muncă fix;
Ruperi și
ejectări de
obiecte
și/sau părți ale
echipamentului
de muncă mobil;
· Ruperea dinţilor cupei excavatorului în timpul operației · Utilizarea echipamentului individual de protecție
de săpare şi ejectarea/proiectarea a pieselor de metal; corespunzător riscurilor identificate la locul de muncă și în
· Ruperea şenilei în timpul manevrelor de poziţionare a condițiile de utilizare a echipamentului de muncă.
excavatorului pe marginea taluzului (mal) de pământ;
· Răsturnarea excavatorului în golul format de excavaţie;
· Devierea bruscă a traiectoriei de lucru maşinilor terasiere;
· Acroşarea vehiculelor însoţitoare;
· Nivel de zgomot ridicat datorat echipamentelor de muncă,
precum: concasoare, compactoare, etc.;
· Vibraţii produse la utilizarea concasoarelor;
· Lipsa cabinei compactorului pentru conducătorul
echipamentului de muncă;
· Manevrarea necorespunzătoare a încărcătorului (de ex.: în
marşarier, la descărcare cupei în basculantă);
· Lipsa echipamentelor de semnalizare (de ex.: girofar,
hupă) a echipamentelor de muncă;
· Contactul cu suprafețe care prezintă temperaturi ridicate · Utilizarea echipamentului individual de protecție
(de ex.: materiale de izolaţie fierbinți); corespunzător riscurilor identificate la locul de muncă și în
· Depunerea stratului de izolaţie datorită radiaţiilor calorice condițiile de utilizare a echipamentului de muncă
intense şi a poziţiei lucrătorului;
· Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor de
prelucrare a materialelor de construcții;
· Spargerea discurilor de tăiere a echipamentelor de
prelucrare a materialelor de construcții;
· Proiectare de obiecte;
etc.
Riscuri electrice
Riscuri biologice
· Contact cu bacteria · Tetanos datorită · Prevederea de instalaţii sanitare speciale: spălarea ochilor,
anaerobă Clostridium tetani; toxinei tetanospasmina; antiseptic, etc.;
· Mecanizarea sarcinilor care
implică riscuri de contaminare;
Demolări/ Consolidări/ Realbilitări/ Asanări · Eczeme; · Evitarea sau reducerea expunerii la agenti biologici;
· Contact cu bacterii aerobe si · Infecţii (de ex.: · Utilizarea echipamentului
anaerobe, virusuri, ciuperci, paraziţi; locale, vitale, parazitare); individual de protecție adecvat;
· Iritaţii ale pielii, ochilor · Instruirea adecvată a
si nasului; personalului;
· Dermatite; ·
· Alergii;
· Intoxicări;
· Înțepături de insecte; · Afecțiuni ale pielii; · Utilizare de capcane pentru insecte;
· Boli transmisibile, · Distrugerea posibililor vectori de
posibil letale; contaminare: dezinsecţie
Riscuri chimice
Transformări · Afecţiuni
· Contact cu pulberi; respiratorii;
· Contact cu oxigen lichefiat;
· Afectiuni ale sistemului
nervos central (SNC);
Renovari · Afecţiuni
· Contact cu azbest; pulberi; respiratorii;
· Azbestoză ;
· Cancer;
Reparații · Afecţiuni
· Contact cu pulberi; grund ***; respiratorii;
smoala epoxidică; · Efect cancerigen;
· Contact cu oxigen lichefiat;
· Afecțiuni ale sistemului
· Contact cu solvenți; nervos central (SNC);
· Afectiuni ale pielii;
· Efect cancerigen;
Darâmări/Demolări · Azbestoză;
· Contact cu azbest; · Cancer;
· Înțepături de insecte;
· Afecțiuni ale pielii;
· Boli transmisibile,
posibil letale;
Asanări · Îmbolnăviri
· Contact cu bacterii și virusuri; datorate bacteriilor si
· Ințepături de insecte; virusurilor;
· Afectiuni ale pielii;
· Boli transmisibile,
posibil letale;
Riscuri fizice
Zgomot Executarea lucrărilor de construcţii realizate în spaţii largi · Afectarea auzului · Atenuarea propagării
şi fronturi deschise: (hipoacuzie, surditate); zgomotului aerian, prin utilizarea de
· Săpături cu excavatorul; · Oboseală mentală; incinte şi ecrane fonoizolante;
· Nivelare şi transport cu autogrederul şi buldozerul; · Lipsă de · Utilizarea de materiale fonoabsorbante, pentru reducerea
· Încărcare transport cu încărcătorul frontal; concentrare; sunetelor reflectate;
· Forare de coloane în terenuri naturale de fundare; · Stres; · Izolarea procedurilor care
· Vibroînfigerea palplanşeelor; · Accidente de muncă; implică emisie de zgomot şi restricţionarea accesului în
· Compactarea pământurilor cu zonele
rulouri compactoare; respective;
· Organizarea lucrului în aşa fel
astfel încât timpul petrecut în zonele zgomotoase să fie
Procesarea materialelor pentru punere
limitat;
în operă pe şantier:
· Planificarea activităţilor
· Preparare betonului;
generatoare de zgomot, astfel încât
· Transport şi pompare beton;
desfăşurarea acestora să afecteze un număr cât mai mic de
· Vibrare beton;
lucrători;
Executarea de drumuri:
· Ciocane perforatoare;
· Freze rutiere;
· Repartizatoare de mixturi;
· Rulouri compactoare vibratoare;
Riscuri ergonomice
Afecțiuni Locuri de muncă şi lucrări executate pe şantier : Manipularea manuală a Vizează locul de muncă, echipamentul de muncă, sarcina
musculoscheletice, etc. · Ridicare, coborâre, împingere, maselor grele are ca de muncă, manage-
tragere, susţinere, transport de efecte: mentul activităţii şi lucrătorii ca atare.
materiale, obiecte etc., operaţii manuale
cum ar fi: Accidentare: Constau, în principal, din:
– bătut cu ciocanul; ü accident lombar:
lumbago, hernie eliminarea necesităţii unor operaţii de
– găurire; MMM din faza de proiectare;
– înşurubări; discală, ruptură
musculară, hernie mecanizarea unor operaţii/alegerea
– tăiat cu ferăstrăul; de mijloace mecanizate adaptate sarcinii de
– vopsit cu pensula; inghinală;
– tăiere de benzi metalice cu ü strivire, rănire, tăiere muncă şi caracteristicilor masei transportate:
foarfecele, sau arsură, datorate transpalete, motostivuitoare, etc.;
– încărcare-descărcare de piese mici (plăci de gresie şi masei manipulate; utilizarea unor mijloace tehnice
faianţă, cărămizi etc.) pentru a fi transportate de la zona ü cădere cu entorsă sau ajutătoare: ventuze mobile, platforme elevatoare,
intermediară de depozitare la locul final de asamblare; fractură; cărucioare, cricuri, leviere, sisteme de manipulare
cu echilibrare automată, etc.;
În cazul manipulării manuale, riscul de afecţiuni dorso- Îmbolnăvire: asigurarea întreţinerii preventive şi mentenanţei
lombare depinde de: caracteristicile masei de manipulat, afecţiuni osteomusculo- echipamentelor,
cerinţele activităţii, mediul şi spaţiul de muncă. articulare (profesionale ü
şi
Factori de risc ergonomici: legate de profesie): amenajarea posturilor de muncă:
q cu acţiune directă: lombalgii, artroză, înălţime corespunzătoare a planurilor de lucru,
– factori biomecanici; sciatică, hernie discală, spaţiu de lucru degajat, unelte concepute
q cu acţiune indirectă: afecţiuni ale ţesuturilor ergonomic;
– factori psihosociali; moi etc.; acţiune asupra obiectelor,
– factori de mediu; oboseală musculară şi materialelor manipulate: limitarea greutăţii lor,
– factori individuali; generală; micşorarea masei componentelor constitutive ale
diverselor produse;
alegerea de sisteme de depozitare
corespunzătoare;
organizarea deplasării şi
transportului materialelor pe
verticală utilizând dispozitive şi
utilaje de ridicat;
respectarea unor circuite funcţionale care să evite
manipulările inutile sau suplimentare;
scări, schele, eşafodaje, etc. care să respecte
cerinţele de securitate și
sănătate aplicabile;
menţinerea curăţeniei şi degajarea
materialelor de pe sol, prevederea
unor containere pentru deşeuri;
evitarea denivelărilor (trepte,
pante);
· Riscuri psihosociale