Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
G.05.01
INSTALAȚII DE GAZE
NCM G.05.01:2014
EDIŢIE OFICIALĂ
CZU
Cuvinte cheie: sisteme de distribuţie a gazelor, gaze naturale, hidrocarburi de gaze lichefiate,
combustibil, conducte interioare de gaze, caracteristică de exploatare, cerinţe ale siguranţei
Preambul
II
NCM G.05.01:2014
Cuprins
1 Domeniu de aplicare ........................................................................................................................1
9 Stații de umplere (SUG) și posturi de umplere (PUG) cu hidrocarbure gazoase lichefiate ............24
9.1 Dispoziții generale ........................................................................................................................24
9.2 Amplasarea clădirilor și construcțiilor SUG și PUG .....................................................................25
9.3 Rezervoare pentru HGL ...............................................................................................................25
9.4 Utilarea obiectelor HGL ................................................................................................................31
Anexa A (normativă) Lista documentelor normative la care se fac referinţe în textul documentului
normativ ..............................................................................................................43
Anexa B (normativă) Actul de recepţie a obiectului din sistemul de distribuţie a gazelor finisat de
construcţie ..........................................................................................................45
Anexa C (informativă) Distanțele minime de la gazoductele fără îndiguire supraterane și de suprafață
pînă la clădiri și construcții. .................................................................................48
Anexa D (informativă) Distanțele minime de la gazoductele îndiguite supraterane și de suprafaţa pînă
la clădiri şi construcţii ..........................................................................................50
III
NCM G.05.01:2014
N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I
Instalaţii de gaze
Sisteme de distribuţie a gazelor
Газовые установки
Газораспределительные системы
1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul normativ în construcţii se referă la proiectarea şi construcţia noilor sisteme de
distribuţie a gazelor, reconstrucţia şi dezvoltarea celor care funcţionează destinate pentru asigurarea
2
utilizatorilor cu gaze naturale la suprapresiuni pînă la 1,2 MPa (12 kgf/cm ) şi cu hidrocarburi gazoase
2
lichefiate (în continuare HGL) la suprapresiuni pînă la 1,6 MPa (16 kgf/cm ), care le folosesc în calitate
de combustibil, cît şi la conductele de gaze interioare, şi stabilesc condiţiile pentru siguranţa lor şi
pentru caracteristicile de exploatare.
1.2 Prezentul document normativ nu se aplică documentelor normative care au fost aprobate pînă
la punerea acestuia în aplicare. Aducerea lor în concordanţă cu prevederile prezentului document
normativ se efectuează la revizuirea acestora şi în cazuri argumentate, la elaborarea amendamentelor
la aceste documente normative.
2 Referinţe normative
În prezentul normativ în construcţii sunt utilizate referinţe la documentele normative, lista cărora este
expusă în anexa A.
3 Noțiuni și definiții
În textul prezentului document normativ sunt utilizate noțiunile şi definițiile acestora prezentate mai jos:
3.1 Sistem de distribuție a gazelor - complexul de producere patrimonial, compus din obiecte
tehnologic, organizatoric şi economic reciproc interconexe, destinate pentru transportarea şi debitarea
gazelor către utilizatori.
3.2 Relaţie de distribuţie a gazelor – complex tehnologic, format din conductele de gaze
exterioare ale localităţilor, inclusiv coductele de gaze interrurale, de la instalaţiile de deconectare a
staţiei de transport gaze (STG ) sau alte surse de alimentare cu gaze pînă la conducta de racordare.
3.4 Conductă de gaz exterioară – conducta de gaz subterană, terestră şi/sau supraterestră (a
reţelelor de distribuţie sau consum a gazelor), montată în afara clădirilor şi adusă pînă la elementul de
construcţie exterior al clădirii.
1
NCM G.05.01:2014
3.5 Conductă de gaz subterană - conductă de gaz exterioară pozată mai jos de nivelul
suprafeţeii terestre sau pe suprafaţa pămîntului în îndiguire.
3.6 Conductă de gaz supraterestră - conductă de gaz exterioară pozată deasupra sau pe
suprafaţa pămîntului fără îndiguire.
3.7 Conductă de gaz subacvatică – conductă de gaz pozată mai jos de nivelul fundului bazinelor
acvatice navigabile sau pe fundul bazinelor de apă nenavigabile traversate.
3.8 Conductă de gaz interrurală – conducta de gaz de distribuţie trasată în extravilanul localităţii.
3.9 Conductă de gaz interioară – conducta de gaz montată în interiorul clădirii, de la conducta
de gaze de racordare pînă la locul amplasării aparatelor consumatoare de combustibili gazoși.
3.11 Relație dimensională standard (SDR) – raportul dintre diametrul nominal exterior cu
grosimea nominală a peretelui ţevii din polimer.
3.12 Post de reglare a gazelor în firide (PRGf) – istalaţie tehnologică pe reţelele de distribuţie şii
consum a gazelor, care are menirea de a reduce pesiunea gazelor şi menţinerea ei în limitele
prestabilite, indiferent de consumul de gaze.
3.13 Instalaţie de rezervoare cu HGL – instalaţie compusă dintr-un rezervor sau mai multe, care
sunt distinate pentru păstrarea şi debitarea hidrocarburilor lichefiate în reţelele de distribuţie.
3.14 Instalaţie de butelie individuală - instalaţie compusă din cel mult două butelii cu hidrocarburi
de gaze lichefiate (HGL), ţevi de gaz şi dispozitive tehnice pentru debitarea gazelor către consumator.
3.15 Instalaţie de butelie in grup - instalaţie compusă din mai mult de două butelii cu HGL, ţevi de
gaz şi dispozitive tehnice pentru debitarea gazelor către consumator.
3.16 Staţie de umplere gaze (SUG) - întreprindere cu destinaţie de primire, stocare și livrare a
hidrocarburilor lichefiate consumatorilor, în autospeciale şi butelii, deservirea şi reatestarea buteliilor
de gaze.
3.17 Punct de umplere gaze (PUG) - întreprindere cu destinaţie de primire, stocare şi livrare a
hidrocarburilor lichefiate consumatorilor în butelii.
3.18 Condiţii limitate de pozare a conductei de gaze – condiţii de pozare a gazoductului în care
distanţele, reglementate în actele normative nu pot fi respectate.
2
NCM G.05.01:2014
3.23 Aparate consumatoare de combustibili gazoşi – utilajul care foloseşte gazul în calitate de
combustibil.
3.24 Utilaj gaze – articole tehnice executate la uzină (compensatoare, rezervoare de condens,
robinete de închidere etc.), folosite în calitate de elemente, componente ale conductelor de gaze.
3.25 Zonă de protecţie a reţelelor de gaze naturale – zonă adiacentă reţelelor de gaze naturale,
cu condiţii deosebite de utilizare, stabilită de-a lungul traseului reţelei de gaze naturale şi în jurul altor
obiecte ale reţelei de gaze naturale, în care se introduc interdicţii privind accesul persoanelor
neautorizate, efectuarea anumitor lucrări stabilite şi regimul construcţiilor în scopul asigurării condiţiilor
normale de exploatare şi excluderii posibilităţilor de deteriorare a reţelelor de gaze naturale.
3.26 Clădire de locuit de tip celular (monobloc) – clădire de locuit compusă din două sau mai
multe apartamente, fiecare avînd ieşire directă pe teritoriul aferent apartamentului.
Se recomandă – înseamnă că această decizie este una din cele mai bune însă nu-i obligatorie pentru
utilizare;
4.2 Alegerea unei sau altei scheme de distribuţie a gazelor în documentaţia de proiect, trebuie să
fie argumentată economic şi să asigure nivelul necesar de siguranţă. Orice schimbare în reţelele
existente se va efectua cu păstrarea caracteristicilor de fiabilitate şi siguranţă.
4.3 Sistemul de distribuţie a gazelor trebuie să asigure alimentarea utilizatorilor cu gaze în volum
necesar şi conform parametrilor corespunzători.
4.4 Pentru utilizatorii de gaze, care nu sunt supuşi limitării sau întreruperii aprovizionării cu gaze,
aprobaţi în ordinea stabilită, (au prioritate la folosirea gazelor în calitate de combustibil şi livrări de
gaze), trebuie să fie asigurată alimentarea cu gaze neîntreruptă, prin inelarea conductelor de gaze
sau prin alte metode.
4.5 Diametrul interior al conductelor de gaze trebuie să se determine prin calcul, reieşind din
condiţiile de a asigura aprovizionarea cu gaze a tuturor utilizatorilor în orele de vîrf, cu consum maxim
de gaze.
4.6 Calitatea gazelor naturale trebuie să corespundă standardului GOST 5542, HGL, în funcție de
destinație trebuie să corespundă standardelor GOST 20448 (FIT, CTTBT, BT) pentru HGL, destinate
pentru utilizarea de uz casnic, şi GOST 27578 (FIA, FIBA), destinate pentru auto-transport.
3
NCM G.05.01:2014
4.7 După presiunea de lucru a gazului transportat, conductele de gaze pot fi conducte de gaze cu
presiune înaltă de categoriile I şi II, de presiune mijlocie şi joasă în conformitate cu tabelul 1.
Tabelul 1
Medie de categoria III Naturale şi HGL Peste 0,005 pînă la 0,3 inclusiv
Таbelul 2
Presiunea gazelor,
Consumatorii de gaze
MPa
1. Clădiri de producţie, în care valoarea presiunii gazelor este condiţionată de
condiţiile de producţie 1,2
2. Clădiri de producţie, altele 0,6
3. Clădiri sociale ale întreprinderilor industriale amplasate separat, anexate la clădirile
de producţie sau încorporate în aceste clădiri 0,3
4
NCM G.05.01:2014
4.10 Modul de pozare a ţevilor şi materialul ţevilor pentru conducta de gaze la ieşirea din staţia de
transport a gazelor (STG) trebuie ales, luînd în consideraţie gradul de umflare a pămîntului şi alte
condiţii hidrogeologice, precum şi temperatura gazelor debitate din STG.
4.11 Calculul de rezistenţă a conductelor de gaze trebuie să includă determinarea grosimii pereţilor
ţevilor şi a pieselor de racordare, precum şi tensiunile în acestea. Pentru conductele de gaze
subterane din oţel şi polietilenă trebuie a fi aplicate ţevi (piese de racordare) cu grosimea peretelui de
peste 3 mm, iar pentru conductele supraterane şi interioare de gaze de peste 2 mm.
4.12 Caracteristicile stărilor de limită, coeficienţii de fiabilitate, valorile normative şi de calcul ale
sarcinilor şi acţiunilor, combinările acestora precum şi valorile normative şi de calcul ale
caracteristicilor materialelor trebuie luate în calcule ţinîndu-se cont de prevederile GOST 27751 şi
СНиП 2.01.07.
4.15 Sistemele de distribuţie a gazelor ale localităţilor cu populaţie de peste 100 mii de persoane
trebuie să fie dotate cu sisteme automatizate de telecomandă a procesului tehnologic de distribuţie a
gazelor şi de evidenţă a consumului de gaze (SAD PT DG). Pentru localităţile cu populaţie sub 100 mii
de persoane, decizia privind dotarea sistemelor de distribuţie a gazelor cu SAD PT DG se ia de către
beneficiar şi/sau de către investitor
4.16 Pentru construcţia sistemelor de distribuţie a gazelor trebuie aplicate materiale, articole,
aparate consumatoare de combustibil gazos şi utilaj de gaze, conform standardelor în vigoare şi altor
documente normative pentru livrarea lor; termenul de funcţionare, caracteristicile, proprietăţile şi
destinaţia (domeniul de aplicare) ale acestora stabilite prin aceste documente, trebuie să corespundă
condiţiilor de exploatare a acestora
4.18 Pentru conductele subterane de gaze trebuie aplicate ţevi de polietilenă şi de oţel.
Pentru gazoductele subterane se admite folosirea ţevilor din polietilenă armate cu carcase de oţel sau
fire sintetice cu condiţia confirmării în modul stabilit a utilității lor pentru aplicare în construcţia
gazoductelor. Pentru conductele terestre şi supraterane de gaze trebuie aplicate ţevi de oţel. Pentru
conductele interioare de gaze de presiune joasă se admite aplicarea ţevilor de oţel, cupru şi
polimer-metalice multistrat.
4.19 Ţevile de oţel trase, cele sudate (sudate longitudinal şi în spirală) şi piesele de racordare
pentru sistemele de distribuţie a gazelor trebuie să fie confecţionate din oţel ce conţine nu mai mult de
0,25 % carbon, 0,056 % sulf şi 0,046 % fosfor.
4.20 Alegerea materialului ţevilor, armaturii pentru conducte şi robinetelor de închidere, a pieselor
de racordare, materialelor de sudură, elementelor de fixare şi a altor trebuie efectuată luînd în
5
NCM G.05.01:2014
4.21 Valoarea rezistenţei la şoc a metalului ţevilor şi pieselor de racordare, cu grosimea peretelui
2
de 5 mm şi mai mult, trebuie să fie de peste 30 J/cm pentru conductele de gaze:
- de presiune peste 0,6 MPa, diametrul mai mare de 620 mm;
- subterane, pozate în regiunile cu seism de peste 6 grade;
- care suportă sarcini vibrante;
- subterane, pozate în condiţii freatice deosibite (cu excepţia celor ce dispun de grad redus de
umflare a solului, umflare scăzută și tasabilitate de tipul I);
- pe treceri peste bariere naturale şi în locurile de intersecţie cu căile ferate din reţeaua comună şi
drumurile auto de categoriile M, R şi L.
În acest caz, valoarea rezistenţei la şoc a metalului de bază a ţevilor şi pieselor de racordare trebuie
determinată la temperatura minimă de exploatare.
4.22 Îmbinările sudate ale ţevilor în conductele de gaze, după proprietăţile sale fizico-mecanice şi
etanşeitate, trebuie să corespundă materialului de bază a ţevilor sudate. Tipurile, elementele de
construcţie şi mărimile îmbinărilor sudate trebuie să corespundă standardelor în vigoare. Pentru
conductele subterane de gaze din oţel, trebuie aplicate îmbinări cap la cap şi în unghi, pentru cele de
polietilenă - îmbinări cap la cap cu scula încălzită sau cu mufe electrosudabile (MES). Rosturile nu
trebuie să aibă fisuri, urme de ardere, cratere nesudate, precum şi deplasări ale muchiilor, suduri
incomplete, incluziuni, interstiţii, excentricităţi ale ţevilor şi ale defecte, ce reduc proprietăţile mecanice
ale îmbinărilor sudate şi care sunt inadmisibile, în corespundere cu prevederile documentelor
normative, sau cu proiectul.
4.23 La fiecare îmbinare sudata a conductelor exterioare de gaze trebuie aplicate marcajele
(numărul, ştampila) sudorului care a executat această îmbinare.
Amplasarea îmbinărilor sudate în pereţi, planşeuri şi în alte elemente de construcţii ale clădirilor şi
construcţiilor nu se admite.
5.1.1 Pozarea conductelor exterioare de gaze, în raport cu clădirile, construcţiile şi reţelele paralele
inginereşti trebuie efectuate în conformitate cu prevederile СHиП 2.07.01, iar pe teritoriul
6
NCM G.05.01:2014
5.1.2 Pozarea conductelor subterane de gaze cu presiune sub 0,6 MPa în condiţii dificile, pe
porţiuni separate ale traseului, între clădiri şi sub arcele clădirilor, precum şi a conductelor de gaze cu
presiune peste 0,6 MPa în cazul apropierii lor de construcţiile auxiliare, amplasate separat (clădiri fără
prezenţa permanentă a persoanelor) se admite cu reducerea pînă la 50 % a distanţelor reglementate
de СHиП 2.07.01 şi NCM B.01.03 cu condiţia ca pe porţiunea subdistanţată şi la o distanţă nu mai
puţin de 5 m în ambele părţi de la această porţiune să se prevadă:
- ţevi din oţel fără sudură sau electrosudabile, montate în tub de protecţie, cu controlul nedistructiv
prin metode fizice de 100 % a sudurilor de uzine;
- ţevi din polietilenă, montate în tub de protecţie fără îmbinări sau îmbinate prin mufe
electrosudabile sau prin sudură cap la cap, cu controlul nedistructiv prin metode fizice al tuturor
sudurilor.
5.1.3 În cazul pozării conductelor de gaze la distanţe ce corespund СНиП 2.07.01, însă mai puţin
de 50 m de la căile ferate de folosinţă publică pe porţiunea de apropiere şi cîte 5 m în ambele părţi,
adîncimea pozării va fi de cel puţin 2 m. Тoate îmbinările sudate cap la cap se vor supune controlului
nedistructiv prin metode fizice. Totodată, grosimea peretelui a ţevilor din oţel se va prevedea cu
2-3 mm mai mare decît cea de calcul, iar coeficientul de siguranţă la rezistenţă al ţevilor din polietilenă
va fi nu mai mic de 3,2.
5.1.5 Conductele de gaze supraterane şi terestre cu îndiguire pot fi pozate pe sectoarele solurilor
stîncoase, mlăştinoase şi altor condiţii dificile ale solului. Materialul şi gabaritele îndiguirii trebuie luate
reieşind din calculul termotehnic, precum şi din necesitatea de a asigura stabilitatea conductei de
gaze şi a îndiguirii.
5.1.6 Pozarea conductelor de gaze în tuneluri, colectoare şi canale nu se admite. Excepţie fac
pozarea conductelor din oţel cu presiune de pînă la 0,6 MPa pe teritoriul întreprinderilor industriale, în
corespundere cu prevederile NCM B.01.03. Se admite pozarea gazoductelor de joasă presiune de la
rețele la încăperile din holurile tehnice și în canale, în conformitate cu prevederile punctului 7.15.
5.1.7 Îmbinările ţevilor trebuie prevăzute nedemontabile. Demontabile pot fi îmbinările ţevilor din
oţel cu cele din polietilenă şi în locurile de instalare a armaturii, utilajului şi aparatelor de măsurare şi
de control (în continuare AMC). Îmbinările demontabile îngropate a ţevilor din oţel cu cele din
polietilenă se vor prevedea doar prin condiţia includerii lor în tub de protecţie cu tub de control
(răsuflător).
5.1.8 Intrarea şi ieşirea din pămînt a conductelor de gaze, precum şi intrarea lor în clădiri se va
include în tub de protecţie. Spaţiul între perete şi tub de protecţie trebuie umplut pe întreaga grosime a
construcţiei intersectate. Capetele tubului de protecţie trebuie etanşate cu material elastic şi
hidroizolant.
7
NCM G.05.01:2014
- înaintea staţiilor de reglare gaze în clădiri separate (în continuare SRG) sau posturilor de reglare
în feride metalice (în continuare PRG), cu excepţia SRG (РRG) ale întreprinderilor, a căror conductei
de racordare dispune de dispozitiv de închidere la o distanţă mai mică de 100 m de la SRG;
- la ieşirea din SRG (РRG), inelate prin conductele de gaze în aval;
- pe conductele de racordare de gaze spre localităţi, microraioane separate, cartiere, grupe de
clădiri de locuit, clădirii cu peste 400 de apartamente şi spre clădiri separate, precum şi pe racordări
spre consumatorii de producere, centrale termice;
- la traversarea obstacolelor acvatice în două conducte şi mai multe, precum şi cu un conduct, în
cazul lăţimii a obstacolului acvatic cu nivel minim de peste 75 m;
- la traversarea căilor ferate de folosinţă publică şi a drumurilor auto de categoriile M şi R, dacă
dispozitivul de închidere, care asigură sistarea gazelor, este amplasat la o depărtare de peste 1000 m
de la traversare.
- la conductele inelare pentru secţionarea lor.
5.2.1 Adîncimea de pozare a conductelor de gaze se va prevedea de cel puţin 0,8 m pînă la
generatoarea superioară a conductei de gaze sau a tubului de protecţie, pe pămînturile arabile – nu
mai puţin de 0,9 m, iar pe cele irigabile - nu mai puţin de 1,2 m. În locurile unde nu se prevede
circulaţia transportului şi maşinilor agricole, adîncimea pozării conductelor de gaze din oţel poate fi
redusă pînă la 0,6 m.
5.2.2 Distanţa pe verticală (în lumină) între conducta de gaze (tub de protecţie) şi alte instalaţii
subterane în locurile intersectării lor se va prevedea conform prescripţiilor documentelor normative
corespunzătoare, însă de cel puţin de 0,2 m.
5.2.4 Capetele tuburilor de protecţie vor depăşi limitele instalaţiilor şi comunicaţiilor traversate cu cel
puţin 2 m în ambele părţi, iar în cazul intersectării pereţilor căminelor de gaze, cu cel puţin 2 cm.
5.2.6 Pe un capăt al tubului de protecţie (excepţie fac trecerile prin pereţii căminelor de vizitare) în
punctul superior al declivităţii se va monta un tub de control (răsuflător) cu ieşire la suprafaţă sub
dispozitiv de protecţie.
5.2.7 În spaţiul intertubular, între tubul de protecţie şi conducta de gaze, se admite trasarea cablului
de exploatare (de comunicaţii, telemecanică şi protecţie catodică) cu tensiune de pînă la 60 V,
destinat deservirii sistemelor de distribuţie a gazelor.
8
NCM G.05.01:2014
5.2.8 Ţevile din polietilenă, caracterizate prin SDR şi executate din polietilenă PE 80
(MRS 8,0 MPa) şi/sau PE 100 (MRS 10,0 MPa) cu coeficientul de siguranţă la rezistenţă nu mai mic
de 2,0, trebuie să satisfacă cerinţelor SM GOST R 50838 după presiunea maximală de lucru (MOP),
calculată în dependenţă de rezistenţa minimală îndelungată (MRS).
5.2.9 Țevile şi fitingurile din polietilenă, utilizate la montarea gazoductelor în interiorul localităţilor,
urmează a fi cu coeficientul de siguranţă la rezistenţă nu mai mic de 3,2.
5.2.10 În sistemele de alimentare cu gaze din interiorul localităţilor se permite utilizarea ţevilor şi
fitingurilor din polietilenă:
- PE 100 la oricare presiune pînă la 0,6 MPa inclusiv;
- PE 80 numai la presiunea pînă la 0,3 MPa inclusiv.
5.2.11 Ţevile şi fitingurile din polietilenă, utilizate la montarea gazoductelor în afara localităţilor
(interurbane) urmează a fi cu coeficientul de siguranţă la rezistenţă nu mai mic de 2,0.
5.2.12 La montarea gazoductelor din polietilenă interurbane se permite utilizarea ţevilor şi fitingurilor
din polietilenă:
- PE 100 la oricare presiune pînă la 1,0 MPa inclusiv;
- PE 80 numai la presiunea pînă la 0,6 MPa inclusiv.
5.2.14 Îmbinările ţevilor trebuie să se efectueze, de regulă, prin mufe cu elemente de încălzire
incluse. Se permite îmbinarea ţevilor „cap la cap” cu diametru de cel puţin 75 mm cu utilizarea tehnicii
de sudare cu gradul înalt de automatizare cu controlul 100 % a calităţii îmbinărilor prin metoda
ultrasonoră.
Ţevile din polietilenă şi piesele de asamblare pentru conductele de gaze, trebuie să fie cofecţionate
din acelaş material. Se admite asamblarea pieselor şi ţevilor din polietilenă din material diferit
(PE 100 şi PE 80) folosind sudarea prin mufe electrosudabile (MES) din PE 100.
5.2.15 Nu se permite folosirea ţevilor din polietilenă şi cupru în sistemele de distribuţie a gazelor:
- pentru transportarea gazelor ce conţin hidrocarburi aromatizate şi clorurate, precum şi fazei
lichide a HGL;
- la temperatura peretelui a conductei de gaze mai joasă de minus 15 °C, în condiţii de exploatare;
- în tuneluri şi colectoare.
5.3.1 Conductele supraterane de gaze, în funcţie de presiune, se vor monta pe suporturi din
materiale neinflamabile sau pe elemente constructive ale clădirilor şi edificiilor, în corespundere cu
tabelul 3.
5.3.3 În cazuri justificate se admite pozarea de tranzit a conductelor de gaze сu presiuni sub
0,3 MPa şi diametrul pînă la 100 mm pe pereţii unei clădiri de locuit cu grad de rezistenţă la foc nu mai
jos de III din clasa C0, respectînd distanţă de cel puţin 0,2 m pînă la acoperiş.
5.3.4 Conductele de gaze cu presiune înaltă se vor monta pe pereţii şi pe sectoarele pereţilor fără
goluri sau nu mai puţin de 0,5 m deasupra golurilor de fereastră şi de uşă a etajelor superioare ale
clădirilor de producţie şi a clădirilor administrative şi sociale, în bloc cu acestea. Distanţa de la
conducta de gaze pînă la acoperişul clădirii va fi minimum de 0,2 m.
9
NCM G.05.01:2014
5.3.5 Conductele de gaze cu presiunea joasă şi medie pot fi pozate, de asemenea de-a lungul
cercevelelor sau impostelor ale ferestrelor fixe, şi să intersecteze golurile de fereastră, umplute cu
blocuri de sticlă, ale clădirilor de producţie, centralelor termice.
Tabelul 3
b) pe pereţii clădirilor:
5.3.6 Înălţimea montării conductelor supraterane pe teritoriul întreprinderilor industriale trebuie luată
în corespundere cu cerinţele NCM B.01.03.
5.3.7 Pe poduri pentru pietoni şi automobile, executate din materiale neinflamabile se admite
montarea conductelor de gaze cu presiunea de pînă la 0,6 MPa din ţevi fără sudură sau
electrosudabile, care au trecut controlul 100 % nedistructiv prin metode fizice a tuturor sudurilor de
uzină.
5.4.2 La traversări subacvatice conductele de gaze trebuie adîncite în fundul obstacolelor acvatice
intersectate. La necesitate, conform calculelor la emersiune, se va efectua balastarea conductelor.
Cota de nivelare a generatoarei superioare a conductei de gaze (balastului, căptuşelii) va fi de cel
puţin cu 0,5 m, iar la traversarea rîurilor navigabile şi pentru plutărit – cu 1 m mai jos de profilul
prognozat al fundului pe un termen de 25 ani. La executarea lucrărilor prin metoda forajului înclinat-
dirijat – de cel puţin cu 2 m mai jos de profilul prognozat al fundului.
10
NCM G.05.01:2014
Tabelul 4
5.4.5 În cazul pozării conductei de gaze cu presiune de pînă la 1,0 MPa prin metoda forajului
înclinat, dirijat în toate cazurile, pot fi folosite ţevi de polietilenă cu coeficientul de rezervă la rezistenţă
de cel puţin 2,0.
5.4.6 Înălţimea travesării supraacvatice a conductei de gaze, de la nivelul de calcul al creşterii apei
sau a mişcării straturilor de gheaţă, conform normelor în vigoare în construcţii de stabilire a
caracteristicilor hidrologice (nivelul apelor mari – NAM sau mişcării straturilor de gheaţă – NASG) pînă
la generatoarea inferioară a ţevii sau a suprastructurii se va prevedea:
- în cazul intersectării rîpelor şi vîlcelelor de cel puţin 0,5 m deasupra NAM cu asigurare de 5 %;
- în cazul intersecţiei rîurilor nenavigabile şi celor care nu sunt pentru plutărit – de cel puţin 0,2 m
deasupra NAM şi NASG cu 2 % de asigurare, iar în cazul existenţei pericolului mişcării copacilor
defrişaţi - cu luarea lui în calcul, minimum de 1 m deasupra NAM cu 1 % de asigurare;
- în cazul intersectării rîurilor navigabile şi pentru plutărit – nu mai mică de valorile stabilite de
normele de proiectare pentru traversări rulante pe rîurile navigabile.
11
NCM G.05.01:2014
- pînă la zona macazului (începutul acului macazurilor, capătul articulaţiilor, locurilor de conexiune
a cablurilor la şine şi a altor intersectări a liniei) – de 4 m pentru liniile de tramvaie şi de 20 m pentru
căile ferate;
- pînă la stîlpii reţelei de contact – de 3 m.
5.5.2 Conductele de gaze subterane de toate presiunile în locurile de intersecţie cu căile ferate şi
liniile de tramvai, drumurile auto de categoriile M, R şi L, precum şi cu artere magistrale de
însemnătate urbană generală se vor include în tub de protecţie. În alte cazuri necesitatea instalării
tubului de protecţie se va aprecia de către organizaţia de proiectare.
Tuburile de protecţie vor corespunde prescripţiilor la rezistenţă şi durabilitate. La capătul tubului de
protecţie se va prevedea tub de control (răsuflător) cu ieşire la suprafaţă sub dispozitiv de protecţie.
5.5.3 Capetele tuburilor de protecţie la intersectarea conductelor de gaze сu căile ferate de folosinţă
publică se vor prevedea la o distanţă de la ele nu mai mică decît cea reglementată în
NCM D.03.01 (МСН 3.03-01-95). În cazul pozării conductelor de gaze între localităţi în condiţii dificile
şi conductelor de gaze pe teritoriul localităţilor se admite reducerea acestei distanţe pînă la 10 m cu
condiţia instalării pe un capăt al tubului de protecţie a tubului de ventilare cu dispozitiv pentru luarea
probelor, îndepărtat la o distanţă minimum de 50 m de la marginea terasamentului căii (axei extreme
a şinei magistrale pe cotele zero).
În alte cazuri capetele tuburilor de protecţie se vor prevedea la distanţa:
- de cel puţin 2 m de la şina marginală a liniei de tramvaie şi a căii ferate cu ecartamentul de
750 mm, precum şi de la marginea părţii carosabile a străzilor;
- de cel puţin 3 m de la marginea construcţiei de evacuare a apelor de drumuri (rigolei, şanţului,
gropii de împrumut) şi de la şina marginală a căilor ferate nu de folosinţă publică dar minimum de 2 m
de la talpa rambleurilor.
5.5.4 La intersectarea conductelor de gaze cu linii de cale ferată de folosinţă publică cu ecartament
de 1520 mm adîncimea pozării conductei de gaze trebuie să corespundă
NCM D.03.01 (МСН 3.03-01-95).
În celelalte cazuri adîncimea pozării conductei de gaze de la talpa şinei sau a părţii superioare a
îmbrăcămintei drumului, iar în cazul existenţei rambleului – de la talpa acestuia pînă la generatoarea
superioară a tubului de protecţie trebuie să corespundă prevederilor securităţii, însă să fie nu mai mică
de:
- la executarea lucrărilor prin metoda deschisă – 1 m;
- la executarea lucrărilor prin metoda de străpunjere sau forare înclinat-dirijată şi înaintării cu scut –
1,5 m;
- la executarea lucrărilor prin metoda perforării – 2,5 m.
5.5.5 Grosimea pereţilor ţevilor conductei de gaze din oţel în cazul intersectării cu căile ferate de
folosinţă publică va fi cu 2 - 3 mm mai mare decît cea de calcul, însă de cel puţin 5 mm pe distanţe de
50 m în ambele părţi de la marginea terasamentului căii (axei şinei marginale la cotele zero).
Pentru conductele de gaze din polietilenă pe aceste porţiuni şi la intersectări cu drumurile auto de
categoriile M şi R se vor folosi ţevi nu mai mari de SDR 11 şi cu coeficientul de siguranţă la rezistenţă
minimum de 3,2 în localităţi şi 2,8 pentru gazoductele interrurale.
5.6.1 Pentru oraşele cu o populaţie de peste 1 milion de persoane, în cazul seismicităţii terenului de
peste 6 grade, precum şi pentru oraşele cu o populaţie de peste 100 mii de persoane, în cazul
seismicităţii terenului de peste 7 grade, alimentarea cu gaze trebuie prevăzută de la două sau mai
multe surse – STG amplasate din părţi opuse ale oraşului. Conductele de gaze cu presiune înaltă şi
medie trebuie proiectate inelare şi secţionate prin robinete de închidere.
5.6.2 Traversările conductelor de gaze peste rîuri, rîpi şi căile ferate în debleuri, montate în regiunile
cu seismicitate de peste 7 grade, se vor prevedea supraterane. Construcţiile suporturilor trebuie să
asigure posibilitatea mişcării a conductelor care apar în timpul cutremurului de pămînt.
12
NCM G.05.01:2014
5.6.4 Adîncimea pozării conductelor de gaze în solurile cu diverse grade de umflare, precum şi în
rambleuri se va prevedea de la generatoarea superioară a ţevii de cel puţin 0,9 din adîncimea
normativă de îngheţ a solului, dar minimum de 1 m.
În cazul gradului uniform de umflare a solului, adîncimea pozării conductei de gaze se va prevedea:
- nu mai mică de 0,7 din adîncimea normativă de îngheţ, însă de cel puţin 0,9 m pentru solurile cu
grad mediu dezumflare;
- nu mai mică 0,8 din adîncimea normativă de îngheţ, însă de cel puţin 1 m pentru solurile cu grad
înalt şi excesiv de umflare.
5.6.5 Pentru instalaţiile de rezervoare HGL îngropate în soluri umflate (cu excepţia celor umflate
slab), precum şi în soluri de gonflare medie şi înaltă trebuie prevăzută montarea supraterană a ţevilor
de racordare ale rezervoarelor pentru fazele lichide şi de vapori.
5.6.6 În cazul seismicităţii terenului de peste 7 grade, precum și pe teritoriile afectate de explorări
subterane şi de fenomene carstice, pentru conductele de gaze interrurale din polietilenă trebuie
utilizate ţevi cu coeficientul de siguranţă la rezistenţă de minim 2,8. Se admite utilizare conductelor cu
un coeficient de rezistență de 2,0 cu condiția folosirii dispozitivelor automate de închidere, utilizarea
supapelor de siguranță și închidere sau supapelor de consum gaze (controlere).
5.7.1 La reabilitarea (reconstruirea) conductelor de gaze subterane uzate din oţel se vor aplica
metodele următoare:
- pentru presiuni sub 0,3 MPa inclusiv - broşarea în interiorul conductei uzate, a ţevilor din
polietilenă cu coeficient de siguranţă la rezistenţă minimum de 3,2 fără îmbinări sau îmbinate prin
mufe electrosudabile sau prin sudură cap la cap folosind utilajele de sudură cu grad înalt de
automatizare;
- pentru presiuni între 0,3 şi 0,6 MPa inclusiv - broşarea în interiorul conductei uzate a ţevilor de
polietilenă fără îmbinări sau îmbinate prin mufe electrosudabile sau prin sudură cap la cap folosind
utilajele de sudură de grad înalt de automatizare, şi avînd coeficient de siguranţă la rezistenţă minim
de 3,2, pentru ţevi în localităţi, iar în afara lor – minim de 2,0;
- pentru presiuni sub 1,2 MPa - acoperirea (folosind tehnologia «Fenix») a suprafeţei interioare, în
prealabil curăţate, a conductelor cu un furtun din pînză sintetică pe adeziv din doi componenţi, cu
condiţia confirmării, în modul stabilit, a utilităţii lor pentru aceste scopuri, la presiunea în cauză sau în
corespundere cu standardele (prescripţiile tehnice), domeniul de aplicare a cărora se extinde asupra
presiunii date.
5.7.2 Reabilitarea conductelor uzate din oţel poate fi efectuată fără modificarea presiunii, cu
majorarea sau reducerea presiunii comparativ cu conducta de gaze existentă.
Cu toate acestea, se admite păstrarea:
- traversărilor cu comunicaţiile subterane a porţiunilor supuse reabilitării, fără montarea tuburilor de
protecţie suplimentare;
- adîncimii pozării conductelor de gaze supuse reabilitării;
- distanţei de la conducta de gaze reabilitată fără modificarea presiunii, pînă la clădiri, instalaţii şi
comunicaţii inginereşti conform amplasării reale a acesteia, la fel şi în cazul majorării presiunii de pînă
la 0,3 MPa.
-
5.7.3 Reabilitarea conductelor uzate din oţel, cu majorarea presiunii pînă la cea înaltă se admite,
dacă distanţele pînă la clădirile, instalaţiile şi comunicaţiile inginereşti existente şi în faza de planificare
corespund cerinţelor înaintate faţă de conducta de gaze de presiune înaltă.
13
NCM G.05.01:2014
5.7.4 Corelaţia dintre dimensiunile ţevilor din polietilenă şi a celor din oţel, în cazul aplicării metodei
de broşare, se va alege reieşind din posibilitatea treceri libere a ţevilor din polietilenă şi a pieselor în
interiorul celor din oţel cu asigurarea integrităţii ţevilor din polietilenă. La capetele tronsoanelor
reconstruite spaţiul între ţeava din polietilenă şi cea din oţel se va compacta cu etanşare.
6.2.2 Staţiile de reglare a presiunii gazelor din localităţi, amplasate separat, trebuie instalate de la
clădiri şi construcţii la distanţe nu mai mici decît cele indicate în tabelul 5, iar pe teritoriile
întreprinderilor industriale şi ale altor întreprinderi cu destinaţie de producţie, conform prevederilor
NCM B.01.03.
În condiţii dificile se admite reducerea pînă la 30 % a distanţelor de la clădiri şi edificii pînă la staţiile
3
de reglare a presiunii gazelor cu capacitate de transport de pînă la 1000 m /h.
6.2.3 Clădirile SRG şi SRPG amplasate separat trebuie să fie cu un singur nivel, fără subsoluri, cu
acoperiş combinat şi trebuie să dispună minim de gradul II de rezistenţă la foc şi clasa C0 la
securitatea de incendiu conform NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97). Se admite amplasarea SRPG în
clădirile tip container (cadru metalic cu termoizolant ignifug).
Tabelul 5
14
NCM G.05.01:2014
6.2.4 SRG pot fi anexate la clădirile cu grad nu mai jos de gradul II de rezistenţă la foc clasa C0 cu
încăperi de categoria Г şi Д potrivit normelor securităţii incendiare NCM E.03.02 (MCH 2.02-01-97) și
NCM E.03.04. SRG cu presiunea de intrare peste 0,6 MPa pot fi anexate la clădirile menţionate în
cazul în care utilizarea gazelor cu asemenea presiune este necesară conform condiţiilor tehnologice.
6.2.5 Construcţiile anexe trebuie să fie alăturate la clădiri din partea peretelui plin antiincendiar,
etanş la gaze, în limitele alăturării cu SRG. În acelaşi timp, trebuie asigurată etanşeitatea la gaze a
rostului de alăturare.
Distanţele de la pereţii şi acoperişul SRG, anexate pînă la cel mai apropiat gol în perete trebuie să fie
de minim 3 m.
6.2.6 SRG înglobate se admite să fie instalate în cazul presiunii de intrare a gazelor sub 0,6 MPa în
clădirile cu grad nu mai jos de gradul II de rezistenţă la foc al clasei C0, cu încăperi de categoria Г şi
Д. Încăperile SRG încorporate trebuie să dispună de construcţii antiincendiu îngrădite, etanşe la gaze
şi de ieşire independentă în exteriorul clădirii.
î
6.2.7 Pereţii ce despart încăperile SRG şi SRPG, trebuie să fie antiincendiu de tipul I conform
NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97) şi etanşi la gaze. Instalarea canalelor de fum şi de ventilaţie în pereţii
separatori, precum şi în pereţii clădirilor la care se anexează SRG (în limitele alăturării SRG), nu se
admite.
6.2.8 Încăperile auxiliare trebuie să dispună de ieşire independentă în exteriorul clădirii, care nu
este legată de încăperea tehnologică.
Uşile SRG şi SRPG trebuie să fie antiincendiare şi să se deschidă în exterior.
6.2.9 Încăperile în care sînt instalate blocurile de reduсere cu regulatoare de presiune a SRG şi
SRPG anexate, înglobate şi amplasate separat trebuie să corespundă prevederilor normelor
NCM C.02.02 и NCM E.03.02 (MCH 2.02.01)
6.3.1 PRG se instalează pe stîlpi sau pe pereţii exteriori ai clădirilor care sunt destinate pentru
alimentare cu gaze.
Distanţele de la PRG amplasate separat pînă la clădiri şi construcţii, nu trebuie să fie mai mici decît
cele indicate în tabelul 5. Totodată, pentru PRG cu presiunea gazelor la racordare pînă la 0,3 MPa
inclusiv, distanţele pînă la clădiri şi construcţii nu se normează.
6.3.3 PRG cu presiune de intrare a gazelor pînă la 0,6 MPa se instalează pe pereţii exteriori ai
clădirilor de producţie, în centrale termice, în clădirile publice şi sociale cu destinaţie de producere,
precum şi pe pereţii exteriori ai SRG existente, cu grad nu mai jos de gradul III de rezistenţă de foc şi
clasa C0.
6.3.4 Nu se admite instalarea PRG cu presiune de intrare a gazelor de peste 0,6 şi pînă la 1,2 MPa
pe pereţii exteriori ai clădirilor.
6.3.5 La instalarea PRG cu presiune a gazelor la racordare pînă la 0,3 MPa pe pereţii exteriori ai
clădirilor, distanţa de la peretele PRG pînă la ferestre, uşi şi alte goluri trebuie să fie nu mai mică de
1 m, iar în cazul presiunii gazelor la branşament peste 0,3 pînă la 0,6 MPa – minim de 3 m.
15
NCM G.05.01:2014
6.4.1 IRG pot fi amplasate în încăperi unde se află utilajul consumator de combustibil gazos,
precum şi nemijlocit lîngă instalaţiile termice pentru debitarea gazelor spre arzătoarele lor.
6.4.2 Se admite debitarea gazelor de la o IRG spre agregatele termice, amplasate în alte încăperi
ale unei clădiri, cu condiţia că aceste agregate funcţionează în regimuri similare de presiune a gazelor
şi în încăperile unde este asigurat accesul în curs de 24 ore a personalului de deservire, responsabil
pentru exploatarea utilajului.
6.4.3 Numărul de IRG amplasate în aceeaşi încăpere nu se limitează, iar fiecare IRG nu trebuie să
aibă mai mult de două linii de reglare.
6.4.4 IRG pot fi instalate în cazul presiunii de intrare a gazelor sub 0,6 MPa.
În acest caz, IRG se amplasează:
- în încăperile de categoria Г şi Д, în care sunt amplasate instalaţii consumatoare de combustibil
gazos sau în încăperile adiacente, legate prin goluri deschise cu categorii similare şi dispun de
ventilaţie respectivă;
- în încăperile de categoria B1 – B4, în cazul în care instalaţiile consumatoare de combustibil
gazos, amplasate în ele, sunt montate în agregate tehnologice de producţie.
6.5.1 SRG, SRPG, PRG şi IRG trebuie dotate cu filtru, supapă obturatoare de siguranţă (SOS),
regulator de presiune a gazelor, supapă de evacuare de siguranţă (SES), armatură obturatoare,
aparate de măsură şi control (AMC) şi a doua linia de reglare analogică primii după caracteristicile
tehnice.
6.5.2 Se admite utilizarea PRG dotată cu un singur regulator de presiune a gazelor fără bаy-pass
pentru alimentarea cu gaze nu mai mult de două clădiri monobloc.
6.5.3 Pentru alimentarea cu gaze naturale a unui consumator (agent economic care dispune de
combustibil de rezervă sau poate stopa procesul tehnologic), în cazuri argumentate (cu acceptul
organizaţiei de exploatare, investitorului şi consumatorului) se accepta dotarea PRG cu o linie de
reglare şi bay-pass.
Se admite de utilizat IRG fără bay-pass dacă acesta intră în componenţa rampei de gaze şi este livrat
de uzina producătoare în set cu arzătorul.
6.5.4 În cazul amplasării a unei părţi de armatură de obturare, aparatelor şi utilajului în exteriorul
clădirilor SRG, SRPG sau PRG, trebuie să fie asigurate condiţiile de exploatare a acestora,
corespunzătoare celor indicate în fişele tehnice ale uzinelor producătoare. Utilajul amplasat înafara
clădirii SRG, SRPG şi firidei PRG, trebuie să fie îngrădit.
6.5.5 Filtrele instalate în SRG, SRPG, PRG, şi IRG trebuie să dispună de dispozitive pentru
determinarea căderii presiunii în ele, ce caracterizează gradul de astupare în cazul consumului maxim
de gaze.
6.5.6 SOS şi SES trebuie să asigure sistarea automată sau respectiv a evacuării gazelor în
atmosferă în cazul modificării presiunii în conducta de gaze, inadmisibilă pentru funcţionarea
inofensivă şi normală a utilajului consumator de combustibil gazos şi utilaj gaze.
6.5.7 În SRG, SRPG, PRG şi IRG trebuie prevăzut un sistem de conducte de purjare şi deversare
pentru purjarea conductelor de gaze şi deversarea gazelor de la SES, care se evacuează în exterior
în locurile unde se asigură condiţii lipsite de primejdii pentru difuziunea gazelor. În staţiile de reglare
3
PRG cu regulatoare combinate cu capacitatea nu mai mare de 400 m /h instalate în afara clădirilor se
permite scoaterea gazoductul de purgare în afara dulapului după peretele din spate. Pentru PRG cu
regulatoare combinate, la presiunea gazului la intrare pînă la 0,3 MPa şi capacitatea de
3
200 m /oră, se permite de a nu prevedea conductele de purjare şi deversare.
16
NCM G.05.01:2014
6.5.8 În SRG, SRPG, şi IRG trebuie instalate sau trebuie incluse în componenţă SAD ST ÎI aparate
indicatoare şi înregistratoare pentru măsurarea presiunii de intrare şi de ieşire a gazelor, precum şi a
temperaturii acestora.
În PRG pot fi aplicate aparate portabile.
6.5.9 Aparatele de măsură şi control cu semnal electric de ieşire şi utilajul electric, amplasate în
încăperile SRG şi SRPG, cu zone cu pericol de explozie, urmează a fi prevăzute în execuţie protejate
de explozie.
6.5.10 Aparatele de măsură şi control (AMC) cu semnal electric de ieşire în execuţie normală trebuie
amplasate în exterior, peste hotarele zonei cu pericol de explozie, în dulap obturator din materiale
neinflamabile sau în încăpere separată, anexată la peretele incombustibil, etanş la gaze (în limitele
mărginirii) al SRG şi SRPG
6.5.12 Utilajul electric şi iluminatul electric al SRG şi SRPG trebuie să corespundă reguli de montare
a instalaţiilor electrice (în continuare ПУЭ).
6.5.13 Fiabilitatea alimentării cu energie electrică SRG şi SRPG ale localităţilor trebuie să fie de
categoria III, iar SRG şi SRPG ale întreprinderilor industriale, după producerea de bază. Protecţia
contra fulgerului a SRG şi SRPG trebuie să corespundă condiţiilor de protecţie înaintate faţă de
obiectele cu categoria II. PRG fără conducte de gaze de purjare şi deversare se permite de executat
fără paratrăsnet cu instalarea obligatorie a prizei şi centurei de împămîntare a corpului feridei şi a
conductelor supraterane.
7.2 Se interzice amplasarea tuturor aparatelor de gaz natural în încăperile subsolurilor clădirilor de
locuit, cu excepția clădirilor de locuit cu un apartament şi de tip duplex, considerate ca clădiri
individuale, iar în cazul alimentării cu gaze de tip HGL în încăperile nivelurilor de subsol și de soclu ale
clădirilor de orice destinație.
7.3 Încăperea, în care se instalează utilaj pe gaze, trebuie izolată de încăperile locuibile și de
altele, și să corespundă următoarelor cerințe:
- înălţimea minimă de 2,2 m;
- să aibă elemente exterioare de închidere uşor zburătoare în caz de deflagrație;
- să aibă fereastră cu ferestruică (oberliht) în partea superioară și sistem de ventilație prin refulare
și aspirație, executat în conformitate cu documentele normative în vigoare;
- să aibă iluminat natural.
7.4 În calitate de element uşor zburător trebuie, de regulă, utilizate geamurile ferestrelor şi
luminătoarelor. În cazul în care aria golurilor de lumină este insuficientă, se admite folosirea, în calitate
de elemente uşor zburătoare, a elementelor acoperirilor din tablă de oţel şi aluminiu cu termoizolant
eficient.
7.5 Suprafaţa elementelor uşor zburătoare trebuie determinată prin calcul. În lipsa datelor de
2 3
calculul, suprafața elementelor uşor zburătoare trebuie să constituie minim 0,03 m pentru 1 m din
volumul încăperii.
17
NCM G.05.01:2014
7.7 Se admite prevederea iluminatului natural prin ferestre (utilizate în calitate de elemente uşor
zburătoare şi pentru ventilarea încăperii) în calitate de lumina a doua (închiderea balcoanelor şi logiilor
cu geamuri din partea încăperilor, în care este prevăzută montarea utilajului de gaz) ținîndu-se cont de
2
sarcina de calcul asupra geamurilor de minim 0,5 kPa (50 kgf/m ), în care trebuie prevăzute ferestruici
(obierlihturi) sau dispozitive conform СНиП 2.04.05.
NOTE:
1. Sticla geamurilor de fereastră face parte din elementele uşor zburătoare la grosimea de 3, 4 şi 5 mm şi aria
2
minimă a geamului individual de 0,8; 1 şi respectiv 1,5 m . Sticla armată nu face parte din elementele uşor
zburătoare.
2. Covorul din rulou pe porţiunile elementelor uşor zburătoare ale acoperişului trebuie tăiat în bucăţi cu aria de
2
maxim 180 m fiecare.
3. Sarcina de calcul de la masa elementelor uşor zburătoare ale acoperişului trebuie să constituie maxim
2
0,7 kPa (70 kgf/m ).
7.9 Încăperile clădirilor de orice destinaţie, în care se instalează utilaj pe gaze, care funcționează
în regim automat fără prezența permanentă a personalului de deservire (elemente de încălzire a apei,
calorifere pe gaze și convectoare, aparate de iradiere cu infraroșu etc.) trebuie dotate cu sisteme de
control a gradului de poluare cu gaze cu deconectarea automată a livrării de gaze și transmiterea
semnalului la punctul de dispecerat sau în încăperea cu aflare permanentă a personalului (locatarilor
de apartamente), dacă alte cerințe nu sunt reglementate de documentele normative corespunzătoare.
7.10 Conductele interioare de gaze trebuie executate din ţevi metalice, din cupru și țevi
polimermetalice multistrat. Se admite utilizarea ţevilor din cupru și polimermetalice multistrat numai la
conductele de gaze de presiune joasă.
7.13 Pozarea conductelor de gaze trebuie prevăzută deschisă sau ascunsă. În cazul pozării
ascunse a conductelor da gaze este necesar să se prevadă măsuri suplimentare de protecţie a
18
NCM G.05.01:2014
7.14 În clădirile de locuit etajate nou proiectate pozarea coloanelor de gaze şi instalarea
contoarelor de gaze de prevăzut în încăperi speciale (nișe) dotate cu sistem de ventilare prin aspiraţie,
amplasate în afara caselor scărilor şi separate de alte încăperi prin uşi antifoc de tipul 1.
7.15 Aducerea gazului, de la rețelele exterioare la încăperi speciale (nișe), trebuie prevăzută prin
holuri tehnice ventilate, etaje tehnice sau canale tehnice cu asigurarea posibilității deservirii și
reparației gazoductului, fiind separate de alte încăperi prin construcții de îngrădire cu limita de
rezistență la foc de EI 45.
7.16 Se admite pozarea coloanelor de gaz în afara clădirii, iar a celor individuale spre fiecare
apartament, în blocurile de locuit cu multe apartamente în limitele caselor scării și/sau a coridoarelor
comune la înălțimea de minim 2,2 m fără îmbinări demontabile și armături de închidere, cu execuția
următoarelor cerințe:
- gazoductele individuale se vor executa din țevi sudate longitudinal prin sudură electrică conform
GOST 10704 și GOST 10705 sau din țevi trase, deformate la rece conform GOST 8734 și
GOST 8733;
- montarea armăturii de închidere și a contoarelor de gaz trebuie prevăzută în afara clădirii sau în
încăperi speciale (nișe), amplasate în afara spațiului caselor scării, în peretele exterior al clădirii fiind
separate de casa scării și alte încăperi cu uși antifoc de tip 1;
- verificările gazoductelor individuale, privind etanșeitatea, se vor executa la parametri majorați:
presiunea 0,1 MPa pe o durată de 1 h.
7.17 Distanţele de la gazoduct pînă la elementele de construcţie ale blocului clădirii trebuie să
asigure posibilitatea deservirii şi reparaţiei a gazoductelor, aparatelor şi utilajului montat pe ele.
7.19 În caz de necesitate se admite pozarea de tranzit deschisă a conductelor de gaze (cu excepţia
coloanelor), inclusiv prin încăperile locative, încăperile cu destinaţie publică şi încăperile de producţie
ale clădirilor de toate destinaţiile, luînd în consideraţie prevederile tabelului 2 referitoare la presiunea
gazelor, la o înălţime nu mai puţin de 2 m, cu condiţia ca pe conductă să nu fie racorduri demontabile
şi se asigură accesul pentru examinarea ei.
7.20 Se permite pozarea deschisă de tranzit a conductelor de gaze, din ţevi de cupru prin băi şi
blocuri sanitare din apartamentele caselor de locuit fără îmbinări demontabile.
Este interzisă instalarea aparatelor consumatoare de gaze în aceste încăperi sau încăperi
asemănătoare.
7.21 Pe conductele de gaze ale clădirilor de producţie, centralelor termice, clădirilor publice şi
sociale cu destinaţie de producţie urmează a fi prevăzute conducte de purjare.
19
NCM G.05.01:2014
electrice; prin camerele şi canalele de ventilare, prin golurile de ascensoare, la o înălţime mai mică de
2 m, blocuri sanitare, încăperile cu pubele, coşuri de fum; prin încăperile unde conducta de gaze
poate fi supusă coroziunii, precum şi în locurile influenţate de substanţe agresive şi în locurile unde
conductele de gaze pot fi scăldate de produse combustibile foarte fierbinţi sau să se contacteze cu
metal foarte fierbinte sau topit.
7.26 Se admite prevederea, în clădirile locative, instalarea aragazelor casnice și a utilajelor pe gaze
pentru încălzirea individuală a apartamentelor și livrarea de apă caldă în bucătării sau în încăperi
special prevăzute.
La proiectarea clădirilor locative multifamiliale se recomandă prevederea preponderentă a
cazangeriilor autonome.
20
NCM G.05.01:2014
7.31 Fiecare obiect, în care se instalează aparate consumatoare de combustibili gazoşi, trebuie să
fie dotat cu contor de consum a gazelor în corespundere cu regulile de folosinţă a gazelor, aprobate în
ordinea stabilită.
7.32 Potrivit deciziei autorităţilor publice ale Republicii Moldova, privind evidenţa consumului de
gaze de către consumători şi reglementarea preţului la gaze în clădirile locative alimentate cu gaze,
precum şi a serelor, băilor şi altor construcţii de lîngă clădirea de locuit trebuie prevăzută posibilitatea
evidenţei consumului de gaze de către fiecare abonat, prin instalarea pe conducta de gaze a
contorului de evidenţă a gazelor consumate.
8.1.3 Numărul de rezervoare în instalaţie nu poate fi mai mic de două. Se admite prevederea
instalării unui rezervor, în cazul în care, potrivit condiţiilor tehnologiei şi specificului regimurilor de
consum a gazelor se admit pauze în consumul de gaze.
8.1.4 Pentru două şi mai multe rezervoare instalaţia trebuie divizată în grupuri. Rezervoarele
fiecărei grupe amplasate subteran urmează a fi conectate între ele prin conducte pe faze lichidă şi cu
vapori.
8.1.5 Pentru funcţionarea în comun a grupelor separate de rezervoare, acestea trebuie unite între
ele prin conducte cu fază de vapori, pe care este necesar de a prevedea dispozitive de închidere.
În cazul pozării suprateran a rezervoarelor dispozitivele de închidere se prevăd separat la fază lichidă
şi la faza cu vapori a fiecărui rezervuar.
8.1.6 Capacitatea totală a instalaţiei de rezervoare şi capacitatea unui rezervor urmează a fi luate
nu mai mari decît cele indicate în tabelul 6
8.1.7 Rezervoarele subterane trebuie instalate la o adîncime minim de 0,6 m de la suprafaţa solului
pînă la generatoarea superioară a rezervorului în raioanele cu îngheţarea sezonieră a solului şi 0,2 m
în raioanele fără îngheţarea solului.
21
NCM G.05.01:2014
8.1.8 În cazul pozării supraterane rezervoarele trebue îngrădite cu un val de pămînt ori cu pereţi
îngrăditori din materiale neinflamabile pentru prevenirea scurgerii fazei lichide HGL.
Volumul suprafeţei îngrădite trebuie să fie nu mai mic de 85 % din volumul rezervorului.
Înălţimea valului de pămînt trebuie să fie nu mai puţin 0,5 m iar a barajului nu mai puţin de 0,15 m.
8.1.10 Distanţa în lumină între rezervoarele subterane trebuie să fie minim de 1 m, iar între
rezervoarele supraterane – egală cu diametrul rezervorului mai mare, adiacent, însă nu mai mic de
1 m.
3
8.1.11 Distanţele de la instalaţiile de rezervoare cu capacitate de pînă la 50 m , (luată în calcul de la
rezervorul marginal) pînă la clădiri, edificii cu diversă destinaţie şi comunicaţii trebuie luată nu mai mic
de cele indicate în tabelul 7.
3
8.1.12 Distanţele de la instalaţiile de rezervoare cu capacitate totală peste 50 m se iau conform
tabelului 9.
8.1.13 La reconstrucţia obiectelor existente precum şi în condiţii dificile (în cazul noi proiectări) se
permite reducerea distanţelor indicate în tabelul 7 pînă la 50 % (cu excepţia distanţelor de la apeduct
şi de la alte comunicaţii fără canal, precum şi a căilor ferate din reţeaua publică) în cazul argumentării
corespunzătoare şi efectuării măsurilor ce asigură siguranţa la exploatare. Distanţele de la instalaţiile
de butelii şi de vaporizare, menţionate în tabelul 7, sînt admise pentru clădirile de locuit şi de
producere cu gradul IV de rezistenţă la foc. Pentru clădirile cu gradul III de rezistenţă la foc se admite
reducerea lor pînă la 10 m, pentru clădirile cu gradul I şi II de rezistenţă la foc – pînă la 8 m.
8.1.14 Distanţele pînă la clădiri de locuit, în care sînt amplasate instituţii (întreprinderi) cu destinaţie
publică trebuie luate ca şi pentru clădiri de locuit.
Tabelul 6
8.1.15 Instalaţiile de rezervoare trebuie să dispună de îngrădii aerisibile (gard) din materiale
neinflamabile cu înălţime nu mai mică de 1,6 m. Distanţele de la rezervoare pînă la îngrădire trebuie
luate nu mai mici de 1 m, iar, distanţa de la împrejmuire pînă la marginea exterioară a îndiguirii inelare
sau peretele de împrejmuire din materiale neinflamabile (la instalarea supraterană) trebuie să fie de
minim 0,7 m.
8.1.18 În cazul amplasării în grup a vaporizatoarelor, distanţa dintre ele trebuie admisă nu mai mică
de 1 m.
22
NCM G.05.01:2014
8.2.1 Instalaţiile de butelii ale HGL, ce servesc în calitate de surse de alimentare cu gaze a clădirilor
de locuit, administrative, publice, de producţie şi sociale se divizează în:
- instalaţii în grup, în componenţa cărora intră mai mult de două butelii;
- Instalaţii individuale, în componenţa cărora intră nu mai mult de două butelii.
8.2.2 În componenţa instalaţiei de butelii în grup urmează a fi prevăzute butelii pentru HGL,
armatura de închidere, regulatorul de presiune a gazelor SSD, manometru indicator şi conducte de
presiune înaltă şi joasă. Numărul de butelii în instalaţia în grup trebuie stabilit prin calcul.
8.2.3 Capacitatea totală maximă a instalaţiei de butelii în grup trebuie luate conform tabelului 8.
8.2.5 Instalaţiile individuale de butelii pot fi prevăzute atît în exteriorul cît şi în interiorul clădirilor.
Instalaţiile individuale de butelii, destinate pentru gazificarea blocurilor locative, clădirilor sociale,
administrative şi publice, trebuie amplasate numai în exteriorul acestora, în dulapuri speciale, din
materiale incombustibile. Buteliile trebuie să corespundă destinaţiei sale (domeniului de aplicare),
stabilită prin standarde şi alte documente normative.
8.2.6 Instalaţiile individuale de butelii, amplasate în exterior, trebuie prevăzute la o distanţă (în
lumină) de cel puţin de 0,5 m de la golurile de fereastră şi 1 m de la golurile de uşă ale etajului întîi, nu
mai puţin de 3 m de la golurile de uşă şi de fereastră ale subsolurilor şi demisolurilor, precum şi ale
căminelor de la canalizare.
8.2.7 Butelia cu gaze HGL trebuie amplasată la o distanţă de cel puţin 0,5 m de la plita de gaz (cu
excepţia celor încorporate) şi la 1 m de la aparatele de încălzire. Dacă între butelie şi aparatul de
încălzire este montat ecran, se admite reducerea distanţei pînă la 0,5 m. Ecranul trebuie să fie
executat din materiale neinflamabile şi să asigure protecţia buteliei contra căldurii de la aparatul de
încălzire. La instalarea buteliei cu gaze HGL în exteriorul încăperii, aceasta urmează a fi protejată
contra deteriorări de către vehicule de transport şi a încălzirii peste 45 °C.
8.2.8 În clădirile de producţie cu un etaj instalarea buteliilor cu gaze HGL trebuie prevăzută în
încăperile de categoriile „Г” sau „Д”. Buteliile trebuie să fie instalate vertical și protejate contra
deteriorărilor de către transport din interiorul secţiei şi stropilor de metal, contra acţiunării lichidelor şi
gazelor coroziv - agresive, precum şi de la încălzirea peste 45 °C.
23
NCM G.05.01:2014
Tabelul 7
peste 10 pînă la 20
Clădiri, edificii şi comunicaţii
peste 10 pînă
peste 20 pînă
peste 5 pînă
pînă la 10
pînă la 5
la 20
la 10
la 50
1. Clădiri şi edificii publice 40 50* 60* 15 20 30 25
2. Clădiri de locuit şi edificii publice cu
prezenţa simultană pînă la o 100 de 20 30* 40* 10 15 20 12
persoane.
3. Terenuri de joacă pentru copii şi de jocuri
sportive, garaje (de la împrejmuirea instalaţiei 20 25 30 10 10 10 10
de rezervoare)
4. Clădiri de producţie (ale întreprinderilor
industriale, agricole şi de deservire socială cu 15 20 25 8 10 15 12
caracter de producţie)
5. Canalizare, reţele termice (subterane) 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
6. Construcţii supraterane şi comunicaţii
(estacade, reţea termică etc.), ce nu fac parte 5 5 5 5 5 5 5
din instalaţia de rezervoare
7. Apeducte şi alte comunicaţii fără canale 2 2 2 2 2 2 2
8. Căminele de vizitare a reţelelor subterane 5 5 5 5 5 5 5
9. Căile ferate din reţeaua publică (de la talpa
rambleului sau de la marginea debleului din 25 30 40 20 25 30 20
partea rezervoarelor)
10. Căile ferate de acces ale întreprinderilor
industriale, linii de tramvai (pînă la axa liniei,
20 20 20 10 10 10 10
drumuri auto de categoriile M şi R pînă la
marginea părţii carosabile)
11. Drumuri auto de categoriile L (pînă la
marginea părţii carosabile) ale întreprinderilor 10 10 10 5 5 5 5
12. Linii electrice, staţii electrice În corespundere cu ПУЭ
*Distanţele de la instalaţia de rezervoare a întreprinderilor pînă la clădiri şi construcţii, care nu sunt deservite de aceasta.
NOTĂ: Distanţele pînă la conductele de gaze se admit în corespundere cu СНиП 2.07.01 şi NCM B.01.03.
Tabelul 8
24
NCM G.05.01:2014
9.1.3 Alegerea terenului pentru construcţia SUG şi PUG trebuie prevăzută ţinîndu-se cont de
distanţele pînă la clădirile şi construcţiile ce înconjoară SUG şi PUG, precum şi de existenţa în
regiunea construcţiei a căilor ferate şi drumurilor auto.
9.1.4 Terenul destinat pentru construcţia SUG şi PUG urmează să asigure în exteriorul împrejmuirii
staţiei de umplere a gazelor cu fîşie parafoc avînd lăţimea de 10 m şi distanţe minime pînă la masivele
de pădure pentru: speciile de răşinoase – 50 m, speciile de foioase – 20 m, specii mixte – 30 m.
9.1.5 În clădirile aflate pe teritoriul SUG şi PUG nu se admite prevederea încăperilor de locuit. Se
admite prevederea amplasării serviciului de exploatare a instalaţiilor de gaze în vecinătatea teritoriului
SUG şi PUG din partea zonei auxiliare.
9.1.6 Categoriile încăperilor, clădirilor şi instalaţiilor exterioare ale SUG şi PUG după pericolul de
explozie şi incendiu se stabilesc în corespundere cu normele de siguranţă la incendii.
9.2.2 Distanţele minime de la rezervoarele HGL pînă la clădiri şi construcţii pe teritoriul SUG şi PUG
sau pe teritoriul întreprinderilor industriale unde sunt amplasate SUG şi PUG, trebuie admise conform
tabelului 10.
9.2.4 Reconstruirea obiectelor HGL, fără majorarea capacităţii totale a rezervoarelor, se admite să
fie efectuată cu păstrarea distanţelor pînă la construcţia existentă. La majorarea capacităţii totale a
rezervoarelor în cazuri justificate este necesară elaborarea măsurilor suplimentare în vederea
asigurării exploatării inofensive.
9.3.1 Rezervoarele pentru gazele lichefiate la staţiile de umplere a gazelor, produse în condiţii de
uzină conform standardelor în vigoare, pot fi instalate suprateran şi subteran.
25
NCM G.05.01:2014
Distanţele în lumină între rezervoarele subterane separate trebuie să fie egale cu jumătate din
diametrul celui mai mare rezervor adiacent, dar nu mai puţin de 1 m.
9.3.2 Rezervoarele supraterane trebuie să fie amplasate în grupe, de regulă, în regiunea cotelor
mai joase de nivelare ale suprafeţei SUG şi PUG. Capacitatea totală maximă a rezervoarelor
supraterane în grupe trebuie să corespundă cu tabelul 11.
Distanţele minime în lumină, între grupele de rezervoare trebuie să corespundă tabelului 12.
9.3.3 În interiorul grupei, distanţa în lumină între rezervoarele supraterane trebuie să fie nu mai mică
decît diametrul celui mai mare rezervor amplasat alături, iar în cazul diametrului rezervorului pînă la
2 m – minim de 2 m.
Distanţa între rîndurile rezervoarelor supraterane, amplasate în două şi mai multe rînduri trebuie
acceptată egală cu lungimea celui mai mare rezervor, însă minim de 10 m.
Tabelul 11
3 3
Capacitatea totală a rezervoarelor ГНС, m Capacitatea totală a rezervoarelor în grup, m
Pînă la 2000 1000
Peste 2000 pînă la 8000 2000
Tabelul 12
Capacitatea totală a rezervoarelor în Distanţa în lumină, între generatoarele externe ale celor mai
3
grupe, m îndepărtate rezervoare ale grupelor amplasate suprateran, m
Pînă la 200 5
Peste 200 pînă la 700 10
Peste 700 pînă la 2000 20
9.3.4 Pentru fiecare grup de rezervoare supraterane, pe perimetru, trebuie prevăzută îndiguire
închisă sau perete de protecţie impermeabil la gaze din materiale neinflamabile cu înălţime peste 1 m,
calculate pentru 85 % de capacitate a rezervoarelor în grupe. Lăţimea rambleului de pămînt pe partea
de sus trebuie să fie nu mai mică de 0,5 m. Distanţele de la rezervoare pînă la talpa îndiguirii sau
peretelui de protecţie trebuie să fie egale cu jumătate din diametrul celui mai apropiat rezervor, însă
minim de 1 m. Îndiguirea (perete de protecţie) trebuie supusă calculului la durabilitate, reieşind din
condiţia umplerii complete cu apă a spaţiului în interiorul îndiguirii (peretelui protector). Evacuarea
apei de pe teritoriul îngrădit al bazei de păstrare trebuie prevăzută din contul cotelor de nivelare a
teritoriului bazei de păstrare, cu evacuarea prin gura de scurgere a apei de ploaie cu închizător
hidraulic.
Lăţimea aplicată a peretelui de protecţie se acceptă în funcţie de material.
Pentru ieşirea pe teritoriul parcului de rezervoare, pe ambele părţi ale îndiguirii sau peretelui de
protecţie trebuie prevăzute scări/treceri cu lăţime de 0,7 m, nu mai puţin de două pentru fiecare grup,
amplasate din părţile opuse ale îndiguirii (peretelui protector).
26
Tabelul 9
Nr. Distanţele de la HGL, în lumina, m Distanţe Distanţele, m, de
crt. de la la depozit de
rezervoare supraterane rezervoare subterane încăperi, butelii umplute cu
3
instalaţii, volum total, m
unde se
3
Clădiri, construcţii şi Cu capacitatea totală, m utilizează
comunicaţii HGL, m
peste 20 peste 50 pînă peste peste 500 peste peste peste 500
pînă la 50 la 200 200 pînă la 8000 50 200 pînă pînă la 8000
pînă la pînă la la 500
500 200
pînă la peste 20
3 3
20 m m
1 Clădiri de locuit, publice, Capacitatea maximă a unui rezervor, m3
administrative, habituale,
de producţie, clădirile Peste 100
centralelor termice, Peste 100
Mai puţin de 25 25 50 100 pînă la 25 50 100
garajelor şi parcărilor pînă la 600
600 50 50 (20) 100 (30)
deschise*
150
27
70 (30) 80 (50) 200 300 40 (25) 75 (55)** 100 150
(110)**
2 Construcţii şi comunicaţii
supraterane (estacade,
NCM G.05.01:2014
3 Căi de comunicaţii
După hotarele
subterane (cu excepţia
conductelor de gaze pe îngrădirii în
teritoriul SUG corespundere cu
СНиП 2.07.01 şi
4 Liniile electrice, centrale
NCM B.01.03
electrice
28
întreprinderilor, (55)**
linii de tramvai,
drumuri auto de
categoria L
NCM G.05.01:2014
* Distanţele de la clădirile de locuit şi publice trebuie să fie nu mai mici decît cele indicate pentru obiectele HGL, amplasate pe platformă independentă, iar de la clădirile
administrative, habituale, de producţie, clădirile centralelor termice, garajelor trebuie să fie nu mai mici de cît cele indicate în paranteze, îşi nu mai mici decît cele indicate în tabelul 10
pentru clădirile şi construcţiile corespunzătoare.
**Se admite reducerea distanţei de la rezervoarelor PUG avînd capacitate totală pînă la 200 m3 în execuţie supraterană pînă la 70 m, în cea subterană – pînă la 35 m, iar
pentru SUG cu capacitatea pînă la 300 m3 – respectiv pînă la 90 m şi pînă la 45 m.
*** Se admite reducerea distanţelor de la căile ferate şi drumurile auto (rîndul 5) pînă la rezervoarele HGL cu capacitate totală nu mai mare de 200 m3 în execuţie
supraterană pînă la 75 m şi în execuţie subterană pînă la 50 m. Distanţele de la căile de acces, liniile de tramvai etc. (rîndul 6), camplasate în exteriorul teritoriului întreprinderii, pînă
la rezervoarele HGL cu capacitate totală nu mai mare de 100 m3 se admit de redus: în execuţie supraterană pînă la 20 m şi în execuţie subterană – pînă la 15 m, iar în cazul trecerii
liniilor şi drumurilor (rîndul 6) pe teritoriul întreprinderii, aceste distanţe se reduc pînă la 10 m la execuţia subterană a rezervoarelor.
NOTE:
1. Distanţele indicate în paranteze sînt date pentru rezervoarele HGL, depozite și terenuri de încărcare-descărcare pentru butelii amplasate pe teritoriul întreprinderilor industriale
2. Distanţele de la depozitul de butelii umplute pînă la clădirile întreprinderilor industriale şi agricole, precum şi ale întreprinderilor de deservire socială cu caracter de producţie trebuie
admise potrivit datelor indicate în paranteze.
3. în cazul instalării a două rezervoare cu HGL , avînd capacitate unitară de 50 m3, distanţele pînă la clădiri (de locuit, publice, de producţie etc.), ce nu se raportează la PUG, se
admite să fie reduse: pentru rezervoarele supraterane – pînă la 100 m, pentru cele subterane – pînă la 50 m.
4. Distanţa de la rezervoarele supraterane pînă la locurile unde concomitent se pot afla mai mult de 800 de persoane (stadioane, pieţe, parcuri, clădiri de locuit etc.), precum şi pînă la
teritoriul instituţiilor de învăţămînt, preşcolare, balneare şi sanatoriale indiferent de numărul locurilor trebuie majorată de două ori comparativ cu cele indicate în tabel,.
5. Distanţele minime pînă la punctul de alimentare cu combustibil al SUG trebuie admise conform regulilor de protecţie incendiară.
Tabelul 10
Distanţele între clădirile şi construcţiile SUG, m
Nr.
Clădiri şi construcţii Numerele de ordine ale clădirilor şi construcţiilor, menţionate în rubrică 1
crt.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
1 Rezervoare supraterane şi
estacade deversoare de cale tabelul.12 10 15 30 40 15 30 40 10 10 40 40
ferată
2
Rezervoare subterane 10 pct. 9.3.1 10 20 30 10 20 30 5 5 40 30
3 Încăperi de categoria A şi
platforme de încărcare- 15 10 10 15 40 15 30 40 10 10 40 40
descărcare pentru butelii
29
4 Distribuitoare de umplere cu
HGL în autocisterne şi de 30 20 15 7 30 15 15 30 10 10 15 30
alimentare a autovehiculelor
NCM G.05.01:2014
7
Clădiri auxiliare, fără subsol
şi construcţii fără aplicarea
30 20 30 15 Tab. 9 —
focului deschis (inclusiv de
categoria A)
Tabelul 10 (sfîrşit)
Nr.
Clădiri şi construcţii
crt. Numerele de ordine a clădirilor şi construcţiilor, menţionate în rubrică 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
8
Clădiri auxiliare cu subsol (bascule
auto, instalaţie de pompare a apei,şi 40 30 40 30 40 —
de aprovizionare cu apă etc.)
30
10
Împrejmuirea teritoriului 10 5 10 10 1,5 — 10
NCM G.05.01:2014
11
Rezervoare pentru stingerea
incendiilor (pînă la fîntînele de 40 40 40 15 40 —
distribuţie a apelor
NOTĂ:
1 Simbolul «–» indică că distanţa nu se normează.
2 Simbolul «•» indică că distanţa se admite conform NCM B.01.03 (pentru rezervoarele supraterane de la marginea tălpii exterioare a îndiguirii sau peretelui de protecţie).
3 Simbolul «••» indică că distanţa se admite conform СHиП 2.04.02.
4 Distanţa de la centralele electrice, amplasate nemijlocit în încăperile de producţie fără pericol de explozie şi incendiu, trebuie determinată după prezentul tabel, ca pentru clădirile auxiliare, fără
aplicarea focului deschis.
NCM G.05.01:2014
9.4.1 Pentru transportarea fazelor lichide şi de vapori ale HGL pe ţevile SUG şi PUG trebuie
prevăzute pompe, compresoare sau instalaţii de vaporizare (schimbătoare de căldură).
Se admite utilizarea energiei gazelor naturale pentru deversarea şi turnarea HGL, presiunea vaporilor
saturaţi ai cărora la temperatura 45 °C nu depăşeşte 1,2 MPa.
9.4.4 Pentru deversarea gazelor din buteliile supra umplute şi resturilor gazului neevaporat din
butelii, rezervoare şi cisterne ale altor consumatori trebuie să fie prevăzute rezervoare amplasate:
- în limitele depozitului de păstrare – pentru capacitatea totală a rezervoarelor peste
3
10 m ;
- la distanţă minim de 3 m de la clădirea secţiei de umplere (pe teritoriul părţii necarosabile) în
3
cazul dispunerii capacităţii totale a rezervoarelor pînă la 10 m .
9.4.6 Pentru controlul gradului de umplere a autocisternelor trebuie să se prevadă bascule auto sau
dispozitive pentru stabilirea masei gazelor (gradul de umplere) în autocisterne şi vagoane - cisterne.
La utilizarea gazelor încălzite trebuie verificată temperatura acestora, care nu trebuie să depăşească
45 °C.
9.4.7 Pe conductele instalaţiilor de umplere cu fază lichidă şi de vapori spre distribuitoare trebuie de
prevăzut dispozitive de deconectare la distanţă minim de 10 m de la acestea.
9.4.8 Instalaţiile de vaporizare, amplasate în încăperi, trebuie să fie montate în clădirea secţiei de
umplere sau în încăpere separată a aceleiaşi clădiri, unde sunt instalaţii ce utilizează gaze sau în
clădire separată, ce corespunde prevederilor stabilite pentru clădirile de categoria A. Instalaţiile de
vaporizare, amplasate în încăperile SUG şi PUG, fără prezenţa permanentă a personalului de
deservire, trebuie să fie utilate cu aparate de dublare de control a procesului tehnologic, amplasate în
încăperile SUG cu personal de deservire.
9.4.10 Pentru proiectarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, asigurare cu energie electrică,
încălzire, ventilaţie şi de intervenţie la incendii ale SUG şi PUG, trebuie de executat condiţiile
СНиП 2.04.01, СНиП 2.04.02, СНиП 2.04.03, NCM G.04.07 (MCH 4.02-02-2004),
NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97), regulile de montare a instalaţiilor electrice (ПУЭ) şi prezentului
capitol.
31
NCM G.05.01:2014
Spaţiul între capace trebuie compactat cu material ce exclude pătrunderea gazelui în cămine în caz
de scurgerea lui.
9.4.12 În cadrul SUG urmează a fi prevăzute sistemul de intervenţie la incendii extern, ce include
rezervoare cu rezervă de apă în caz de incendiu, staţia de pompare şi apeduct inelar cu presiune
înaltă cu hidranţi de incendiu.
3
În cazul capacităţii totale a rezervoarelor cu capacitatea de păstrare maxim de 200 m trebuie de
prevăzut pentru stingerea incendiilor sistemul de apeduct cu presiune joasă.
9.4.13 Consumul de apă pentru stingerea exterioară a incendiilor, SUG şi PUG trebuie admis
conform tabelului 13.
Tabelul 13
9.4.16 Instalaţiile de răcire cu apă (irigaţie) a rezervoarelor trebuie utilate cu dispozitive pentru
conectarea tehnicii mobile de incendiu.
9.4.17 Consumul de apă trebuie să fie prevăzut reieşind din calculul irigaţiei concomitente a cel puţin
3 rezervoare pentru amplasarea într-un rînd a rezervoarelor în grup şi şase rezervoare, în cazul
amplasării în două rînduri într-un grup şi de luat în consideraţie consumul apă suplimentar, indicat în
tabelul 13.
SUG şi PUG trebuie dotate cu rezervă de spumogen determinată conform calcului dar nu mai puţin de
400 litri.
9.4.18 Încăperile cu categoria de pericol de explozie - incendiu şi de incendiu А sau Б, precum şi cele
2
cu categoria de incendiu В1 şi В2 cu suprafaţa mai mare de 20 m (încăperile posturilor de deservire
tehnică şi încăperile de depozitare în cazul prezenţei în acestea a lichidelor uşor inflamabile (LUI) şi
lichidelor combustibile (LC) - independent de suprafaţă), precum şi încăperile SUG şi PUG cu
amplasarea utilajului pentru pomparea HGL, trebuie dotate cu instalaţie automată de stingere a
incendiilor.
În calitate de instalaţie automată de stingere a incendiilor se admite utilizarea modulelor
autodeclanşatoare de stingere cu pulbere.
9.4.19 Toate încăperile SUG şi PUG, cu excepţia încăperilor dotate cu instalaţie automată de
stingere a incendiilor, de asemenea şi încăperile de categorie de pericol de incendiu В4 şi Д şi
spălătoriile auto mecanizate trebuie dotate cu instalaţie automată de semnalizare a incendiilor.
9.4.20 Pentru încăperile închise de categoria A este necesar de a prevedea sistemul artificial de
ventilaţie cu aspiraţie - refulare în conformitate cu prevederile СНиП 2.04.05. Pentru asigurarea
schimbului de aer de calcul în zonele de sus ale încăperilor se admite instalarea ventilaţiei naturale cu
montarea deflectoarelor. În afara orelor de lucru se admite de a prevedea în aceste încăperi ventilaţia
32
NCM G.05.01:2014
naturală sau mixtă. În încăperile de producţie neîncălzite, în care personalul de deservire se află mai
puţin de două ore, se admite de a prevedea ventilaţia naturale prin grilaj de jaluzele, ce se
amplasează în partea de jos a pereţilor exteriori. Mărimile grilajului de jaluzele trebuie determinate prin
calcul conform, СНиП 2.04.05
9.4.21 Evacuarea din halele industriale de categoria A, în care circulă gazele lichefiate, trebuie
prevăzută din zonele de jos şi de sus ale încăperii, totodată din partea de jos este necesar de a capta
cel puţin 2/3 din volumul normat al aerului evacuat, luînd în consideraţie volumul aerului, ce se
evacuează cu dispozitive de aspiraţie locală. Golurile sistemelor de ventilaţie prin aspiraţie comună
trebuie de prevăzut la nivel de 0,3 m de la pardosea.
9.4.24 Receptoarele electrice ale clădirilor şi construcţiilor, asupra cărora se extind normele
prezentului capitol, privind asigurarea fiabilităţii alimentării cu energie electrică trebuie referite la
categoria III, cu excepţia receptoarelor electrice ale staţiei de pompare antiincendiară, ventilaţiei de
avarie şi detectoarelor automate de concentraţie periculoasă de gaze, care trebuie referite la categoria
III.
9.4.27 Schema alimentării cu energie electrică trebuie să prevadă, în cazul apariţiei incendiului,
deconectarea automată a utilajului tehnologic în încăperile, ce dispun de zone de pericol de explozie
la concentraţii periculoase ale gazelor în aerul încăperii şi deconectarea centralizată a utilajului de
ventilaţie, în conformitate cu indicaţiile СНиП 2.04.05.
9.4.29 Se interzice pozarea liniilor electrice aeriene deasupra teritoriului SUG şi PUG.
33
NCM G.05.01:2014
10.1.2 Controlul construcţiei şi recepţia clădirilor din sistemul de distribuţie a gazelor se va efectua în
modul stabilit prin norme corespunzătoare în construcţii.
Supravegherea de stat asupra respectării cerinţelor securităţii se efectuează de către organele
supravegherii de stat în conformitate cu legislaţia.
10.1.3 Controlul de intrare a materialelor, articolelor, armaturii pentru conducte de gaze şi a utilajului,
precum şi controlul pe operaţiuni la asamblarea şi sudarea conductelor, montarea utilajului de gaze şi
instalaţiilor de protecţie anticorosivă se execută în conformitate cu prevederile normelor în construcţii
în vigoare la organizarea lucrărilor de construcţie.
10.1.5 Rezultatele controlului prin examinarea exterioară, măsurări, încercări de etanşeitate, datele
despre lucrări ascunse şi alţi parametri se vor înscrie în fişa tehnică de construcţie şi se semnează de
către executanţii responsabili de lucrările executate şi persoana cu funcţii de răspundere a organizaţiei
executante (la efectuarea controlului în producţie) şi de către persoana care efectuează
supravegherea tehnică asupra lucrărilor de construcţie-montare din partea beneficiarului.
10.1.6 Rezultatele controlului îmbinărilor sudate ale conductelor de gaze prin metode fizice şi
încercări mecanice se perfectează printr-un proces verbal, semnat de defectoscopist şi şeful
laboratorului.
10.1.7 Actul de recepţie a construcţiei finisate a obiectului sistemului de distribuţie a gazelor este
semnat de reprezentanţii beneficiarului (preşedintele comisiei) organizaţiei de proiectare, organizaţiei
de exploatare şi organului pentru Supravegherea tehnică-gaz de stat.
10.1.8 Pentru fiecare obiect finisat organizaţia - executantul lucrărilor va întocmi documentaţia de
executare (inclusiv fişele tehnice de construcţie) a obiectului, perfectată în conformitate cu
documentele normative în vigoare.
10.2.3 Defectele depistate prin examinarea superficială şi măsurări se vor înlătura. Defectele
inadmisibile la îmbinările sudate cap la cap trebuie să fie înlăturate.
34
NCM G.05.01:2014
10.3.2 Sudurile conductelor de gaze din oţel se vor încerca la întinderea statică şi flexiunea sau
aplatizarea conform GOST 6996. Îmbinările de admitere ale conductelor de gaze din polietilenă se vor
încerca la întindere.
10.3.2 Proprietăţile mecanice ale ţevilor din oţel, cu diametrul convenţional de peste 50 mm se vor
determina prin încercările de întindere şi flexiune (tăiate în măsură egală pe perimetrul rostului
selectat) a mostrelor cu consolidare suprimată în conformitate cu GOST 6996.
Rezultatele încercărilor mecanice a îmbinării prin sudură se consideră nesatisfăcătoare, în cazul în
care:
- media aritmetică a limitei de rezistenţă a trei mostre la încercarea de întindere este mai mică
decît limita de rezistenţă normată a metalului de bază al ţevii;
- media aritmetică a unghiului de flexiune a trei mostre la încercarea de încovoiere va fi sub 120°C
pentru sudarea cu arc electric şi sub 100°C pentru sudarea cu gaze,
- rezultatul încercărilor măcar a uneia din cele trei mostre, la una din tipuri de încercări, este scăzut
cu 10 % faţă de valoarea normativă de rezistenţă sau a unghiului de flexiune.
10.3.3 Proprietăţile mecanice ale îmbinărilor sudate la ţevi de oţel, cu diametrul convenţional pînă la
50 mm inclusiv, trebuie determinate prin încercarea îmbinărilor întregi la întindere şi aplatizare. Pentru
ţevi cu aceste diametre, o jumătate din îmbinări selectate pentru control (cu consolidare neexecutată)
se va încerca la întindere şi altă jumătate (cu consolidare suprimată) – la aplatizare.
10.4.1 Controlului prin metode fizice, sunt supuse îmbinările sectoarelor finisate prin sudură, ale
conductelor din oţel în conformitate cu tabelul 14 şi din polietilenă – în conformitate cu tabelul 15.
10.4.2 Controlul îmbinărilor ţevilor din oţel se efectuează prin metoda radiografică conform
GOST 7512 şi ultrasonoră – conform GOST 14782. Îmbinările conductelor din polietilenă se verifică
prin metodă ultrasonoră conform GOST 14782.
10.4.3 Metoda ultrasonoră a controlului îmbinărilor sudate ale conductelor de gaze din oţel se aplică
cu respectarea condiţiei de executare a verificării selective minim de 10 % din îmbinări prin metodă
radiografică. În cazul obţinerii rezultatelor nesatisfăcătoare ale controlului radiografic măcar a unei
îmbinări, volumul controlului trebuie majorat pînă la 50 % din numărul total al îmbinărilor. În cazul
depistării repetate a îmbinărilor defecte, toate îmbinările sudate de sudor la obiect în decursul lunii
calendaristice şi verificate prin metodă ultrasonoră, trebuie supuse controlului radiografic.
35
NCM G.05.01:2014
10.4.4 În cazul rezultatelor nesatisfăcătoare obţinute prin metoda ultrasonoră a îmbinărilor ale
conductelor din oţel şi polietilenă este necesar să se efectueze verificarea unui număr dublu de
îmbinări pe sectoarele care, la momentul depistării rebutului nu au fost admise conform rezultatelor
acestui tip de control. Dacă la verificarea repetată, măcar o îmbinare din cele verificate va fi de calitate
nesatisfăcătoare, în acest caz toate îmbinările sudate de sudorul dat la obiectul în cauză, trebuie să
fie verificate prin metoda ultrasonoră de control.
Tabelul 14
Numărul îmbinărilor
supuse controlului, în %
Conducte de gaze din numărul total al
îmbinărilor sudate de
fiecare sudor la obiect
1. Conducte supraterane şi interioare de gaze naturale şi HGL, cu diametrul sub 50 Nu se supun
mm, de toate presiunile şi conducte supraterane şi interioare de gaze naturale şi controlului
HGL cu diametrul de peste 50 mm şi presiuni sub 0,005 MPa
2. Conducte ale SRG şi IRG cu diametrul mai mare de 50 mm 100
3. Conducte exterioare şi interioare de HGL, de toate presiunile (cu excepţia celor
100
indicate în poziţia 1)
4. Conducte supraterane şi interioare de gaze naturale cu presiune peste 0,005 pînă 5, însă nu mai puţin de o
la 1,2 MPa (cu excepţia celor indicate în poziţia 1). îmbinare
10, însă nu mai puţin de o
5. Conducte subterane de gaze naturale cu presiune: îmbinare
pînă la 0,005 MPa (cu excepţia celor indicate în pct. 11 şi 12); 50, însă nu mai puţin de o
peste 0,005 pînă la 0,3 MPa (cu excepţia celor indicate în pct. 11 şi 13);
îmbinare
peste 0,3 pînă la 12 MPa (cu excepţia celor indicate în pct. 13)
100
6. Conducte subterane de gaze, de toate presiunile, pozate sub partea carosabilă a
străzilor de tip capital al pavajului (cu beton de ciment, de monolit, de beton armat,
asfalto-beton), precum şi la treceri peste obstacole acvatice, în toate cazurile de 100
pozare în tuburi de protecţie a conductelor de gaze (în limitele trecerii şi cîte o
îmbinare în ambele părţi de la construcţia intersectată)
36
NCM G.05.01:2014
Tabelul14 (Sfîrşit)
Tabelul 15
37
NCM G.05.01:2014
10.4.5 Se interzice repararea defectelor ale cordoanelor îmbinărilor a conductelor din oţel, executate
prin sudură cu gaze. Repararea defectelor a cordonului executat prin sudură cu arc electric se admite
prin eliminarea sectorului defectat şi sudarea lui repetată, cu verificarea ulterioară a îmbinării în
întregime prin metodă radiografică. Depăşirea înălţimii îngroşării sudurii în raport cu dimensiunile
prescrise de GOST 16037, se admite de a înlătura prin prelucrare mecanică. Crestările se vor repara
prin depunerea metalică a cordoanelor filiformi cu înălţime maxim de 2-3 mm, în acest caz, înălţimea
cordoanelor filiformi nu trebuie să depăşească înălţimea cordonului de bază. Repararea defectelor
prin ştemuire şi repararea repetată a îmbinărilor se interzice.
10.4.6 Îmbinările defecte ale conductelor din polietilenă nu se supun reparării şi trebuie înlăturate.
10.4.7 Conform gradului de automatizare aparatele de sudură pentru îmbinarea ţevilor şi pieselor din
polietilenă se divizează:
- cu grad înalt de automatizare – aparat (maşină) de sudură, ce dispune de program computerizat
al parametrilor de bază ai sudurii, control computerizat asupra respectării lor în cursul procesului
tehnologic, dirijarea computerizată a procesului de sudură şi consecutivităţii etapelor procesului
tehnologic în regimul indicat de program (inclusiv înlăturarea automată a elementului de încălzire),
precum şi efectuează înregistrarea rezultatelor sudării şi eliberarea ulterioară a informaţiei sub formă
de proces verbal imprimat referitor la fiecare îmbinare la finalizarea procesului de sudare;
- cu grad mediu de automatizare – maşina de sudură, ce dispune de program parţial computerizat
al parametrilor de bază ai sudurii, control deplin computerizat al respectării regimului de sudură pe
întregul ciclu, precum şi efectuează înregistrarea rezultatelor sudurii şi eliberarea lor ulterioară în
formă de proces verbal imprimat;
- cu acţionare manuală – maşina la care dirijarea procesului de sudură se efectuează manual prin
controlul vizual sau automat în vederea respectării regimului de sudură pe întregul ciclu. Înregistrarea
regimurilor de sudură se efectuează în registrul de executare a lucrărilor sau în formă de proces
verbal imprimat de la dispozitivul de înregistrare.
10.5.1 Finisate prin construcţie sau reconstrucţie conductele exterioare şi interioare de gaze (în
continuare - conducte de gaze) se vor supune încercărilor de etanşeitate cu aer. Pentru testare
conducta de gaze, în corespundere cu proiectul de executare a lucrărilor trebuie divizată pe sectoare
aparte, limitate cu dopuri de capăt sau închise prin armatură liniară şi dispozitive de închidere înaintea
utilajului consumator de combustibil gazos, luînd în considerare variaţia admisibilă a presiunilor pentru
tipul respectiv al armaturii (dispozitivelor).
10.5.2 Dacă armatura, utilajul şi aparatele nu sunt destinate presiunii de încercare, în locul lor, pe
perioada încercărilor, trebuie instalate dopuri de capăt şi bobine.
10.5.3 Conductele de gaze ale clădirilor de locuit, publice, administrative, habituale, halelor
industriale şi centralelor termice trebuie să fie încercate pe porţiunea de la dispozitivul de închidere în
exteriorul clădirii sau de la racord pînă la robinetele aparatelor consumatoare de gaze.
Încercările conductelor de gaze trebuie efectuate de organizaţia de construcţii şi montare în prezenţa
reprezentantului organizaţiei de exploatare.
Rezultatele încercărilor trebuie perfectate prin notare în fişa tehnică de construcţie.
10.5.5 Pentru efectuarea încercărilor conductelor de gaze se vor folosi manometre cu clasă de
precizie 0,15. Se admite folosirea manometrelor cu clasa de precizie 0,40 şi de 0,6. În cazul presiunii
de încercare pînă la 0,01 MPa se vor folosi manometre de lichide în formă de litera U ( umplute cu
apă).
10.5.6 Încercările conductelor subterane de gaze se vor efectua după montarea lor în şanţuri şi
presărarea lor minim de 0,2 m mai sus de generatoarea superioară a ţevii sau după astuparea
completă a tranşeei.
38
NCM G.05.01:2014
10.5.7 Îmbinările sudate ale conductelor de gaze din oţel trebuie izolate.
10.5.8 Pînă la începutul încercărilor de etanşeitate conductele de gaze trebuie menţinute sub
presiune de încercare, pe parcursul timpului necesar pentru egalizarea temperaturii aerului în
conducta de gaze cu temperatura solului.
La încercarea conductelor supraterane şi interioare de gaze trebuie respectare măsuri de securitate
prevăzute prin proiectul de executare a lucrărilor.
10.5.10 Normele încercărilor conductelor de gaze din polietilenă, conductelor supraterane din oţel,
conductelor de gaze şi utilajului SRG, precum si ale conductelor interioare de gaze ale clădirilor se vor
lua în conformitate cu tabelul 17. Temperatura aerului exterior, în perioada încercării conductelor de
gaze din polietilenă, nu va fi mai joasă de minus 15 °C.
Tabelul 16
Durata
Presiunea de
Presiune de lucru a gazelor, MPa Tipul învelişului izolant încercărilor,
încercare, MPa
ore
1. Conducte de gaze cu presiune pînă la Indiferent de tipul învelişului
0,6 24
0,005 izolant
2. Racordurile de gaze cu presiune pînă la
0,005 în căzul construcţiei lor separat de idem 0,3 2
conducte de distribuţie a gazelor
Mastic bituminos, bandă
0,6 24
3. Conducte de gaze cu presiune peste adezivă polimere
0,005 pînă la 0,3 Polietilenă extrudată, email
1,5 24
vitrificat
Mastic bituminos, bandă
0,75 24
4. Conducte de gaze cu presiune peste 0,3 adezivă polimere
pînă la 0,6 Polietilenă extrudată, email
1,5 24
vitrificat
Conducte de gaze cu presiune înaltă: 1,5
Independent de tipul
- peste 0,6 pînă la 1,2
învelişului izolant 2,0 24
- peste 0,6 pînă la 1,6 – pentru HGL
10.5.13 Rezultatele încercărilor de etanşeitate se vor considera pozitive, dacă pe durata încercării nu
se fixează căderea vizibilă a presiunii la manometrul cu clasă de precizie 0,6, iar la manometrele cu
clasă de precizie 0,15 şi 0,4, precum şi la manometrul cu lichid, căderea presiunii se fixează în limitele
unei diviziuni a scării.
39
NCM G.05.01:2014
10.5.14 După finisarea încercărilor, presiunea în conductă va fi redusă pînă la cea barometrică, se vor
monta aparatele de automatizare, armaturile, utilajele, aparatele de măsurare şi control, după ce
conducta de gaze se va menţine sub presiunea de lucru pe parcurs de 10 min. Etanşeitatea
îmbinărilor demontabile va fi verificată cu emulsie de săpun.
10.5.15 Defectele depistate în procesul de încercare a conductelor de gaze vor fi înlăturate numai
după reducerea presiunii în conducta de gaze pînă la cea barometrică.
După remedierea defectelor depistate la încercarea de etanşeitate a conductei de gaze, se va efectua
încercarea repetată.
Îmbinările conductelor de gaze, sudate după încercări, trebuie verificate prin metoda fizică de control
10.5.16 Rezervoarele HGL, în complex cu tuburile de legătură a fazelor lichide şi de vapori, vor fi
supuse încercărilor în corespundere cu prevederile NRS 35-03-67.
Tabelul 17
Durata
Presiunea de încercare,
Presiunea de lucru a gazelor, MPa încercărilor,
MPa
ore
Conducte de gaze din polietilenă
pînă la 0,005 0,3
peste 0,005 pînă la 0,3 0,6
24
peste 0,3 pînă la 0,6 0,75
peste 0,6 pînă la 1,0 1,5
Conducte supraterane de gaze
pînă la 0,005 0,3
peste 0,005 pînă la 0,3 0,45
peste 0,3 pînă la 0,6 0,75 1
peste 0,6 pînă la 1,2 1,5
peste 0,6 pînă la 1,6 (pentru GPL) 2,0
Conducte de gaze şi utilajul IRG
pînă la 0,005 0,3
peste 0,005 pînă la 0,3 0,45
peste 0,3 pînă la 0,6 0,75 12
peste 0,6 pînă la 1,2 1,5
Conducte de gaze în interiorul clădirilor, conducte de gaze şi utilajul IRG
Conducte de gaze ale clădirilor de locuit cu presiune 0,01 5min
pînă la 0,003
Conducte de gaze ale centralelor termice, clădirilor
publice, administrative, habituale şi de producţie, cu
presiune:
- pînă la 0,005 0,01
- peste 0,005 pînă la 0,1 0,1
- peste 0,1 pînă la 0,3 1,25 de la presiunea de lucru,
însă nu mai mult de 0,3 1
- peste 0,3 pînă la 0,6 1,25 de la presiunea de lucru,
însă nu mai mult de 0,6
- peste 0,6 pînă la 1,2 1,25 de la presiunea de lucru,
însă nu mai mult de 1,2
- peste 0,6 pînă la 1,6 (pentru GPL) 1,25 de la presiunea de lucru,
însă nu mai mult de 1,6
10.6.1 Pentru recepţia obiectului din sistemul de distribuţie a gazelor finisat prin construcţie,
beneficiarul (investorul) creează comisia de recepţie.
În componenţa comisiei de recepţie se vor include: reprezentantul beneficiarului (investorul) -
preşedintele comisiei, reprezentantul administraţiei publice locale, reprezentantul organizației de
proiectare, reprezentantul organizației de exploatare, reprezentantul organului de control și
supraveghere tehnică de stat în domeniul securității industriale –membrii comisiei, alți reprezentanți în
dependență de caracteristica obiectului.
40
NCM G.05.01:2014
10.6.2 Antreprenorul general prezintă comisiei de recepţie următoarea documentaţie într-un singur
exemplar:
- setul de desene de execuţie la construcţia obiectului prezentat pentru recepţie, cu inscripţiile
depuse de persoanele responsabile pentru executarea lucrărilor de construcţii – montaj despre
corespunderea executării reale a acestor lucrări desenelor date sau modificărilor, introduse în ele de
organizaţia de proiectare;
- documentaţia geodezică (topografică) executorie conform NCM A.06.02;
- certificatele uzinelor producătoare (copiile lor, extrasele din el e confirmate de persoana
responsabilă pentru construcţia obiectului) la ţevi, piese fasonate, materiale de sudură şi izolante;
- fişe tehnice ale uzinelor producătoare (atelierelor de colectare) sau copiile la utilaj, blocuri, piese
de racordare, învelişuri izolante, flanşe izolante, armatură cu diametrul peste 100 mm, precum şi alte
documente ce confirmă calitatea utilajului (articolelor);
- instrucţiunile uzinelor producătoare privind exploatarea utilajului de gaze şi aparatelor;
- fişe tehnice de construcţie ale conductei exterioare de gaze, racordului de gaze; utilajului cu gaze
în interiorul clădirii (secţiei); SRG; instalaţiei de rezervoare cu HGL;
- procesul verbal al verificării îmbinărilor sudate ale conductei de gaze prin metodă radiografică,
procesele verbale de încercarea mecanică a îmbinărilor sudate ale conductelor de gaze din oţel şi
polietilenă; procesul verbal de verificare a îmbinărilor sudate ale conductelor de gaze prin metoda
ultrasonoră şi procesul verbal de verificarea calităţii îmbinărilor executate cu sudură prin contact şi
lipire;
- actul de trasare şi transmitere a traseului (terenului) pentru conducta subterană de gaze şi
rezervoarele HGL;
- registrul de evidenţă a lucrărilor (pentru conductele subterane cu lungimea peste 200 m şi
rezervoarele HGL);
- actul de recepţie a instalaţiilor de protecţie electrochimică prevăzute de proiect (pentru
conductele subterane de gaze şi rezervoarele HGL);
- actele de recepţie: lucrărilor ascunse la conducte de gaze şi construcţii subterane; lucrărilor
speciale, executate în corespundere cu contractul de antrepriză – pentru SRG, centrale termice;
- raportul tehnic privind executarea verificării complexe a instalaţiilor consumatoare de combustibil
gazos (pentru întreprinderi, centrale termice), avizat de organul de stat pentru supravegherea tehnică-
gaz de stat a obiectelor industriale periculoase, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- actul de recepţie a cavităţii interioare curăţate a conductei de gaze, supuse reabilitării;
- actul de recepţie a cavităţii interioare a conductei de gaze, restabilite cu furtun de pînză sau alte
materiale, utilitatea cărora (în cazul lipsei documentelor normative la ele) este confirmată în modul
stabilit;
- obligaţia de garanţie pentru conducta de gaze restabilită (pe termen stipulat de contract);
- agrementul tehnic la materialele şi tehnologiile de import, folosite în construcţie;
- avizul organelor supravegherii de stat a măsurilor contra incendiilor privind recepţia finală a
construcţiei.
10.6.4 Recepţia obiectului de către beneficiar a obiectului din sistemul de distribuţie a gazelor finisat
prin construcţie trebuie perfectată printr-un act - cadru, conform anexei B. Prin prezentul act se
confirmă faptul creării obiectului şi corespunderea lui proiectului şi prevederilor obligatorie ale
documentelor normative. Actul se consideră definitiv pentru obiectul din sistemul de distribuţie a
gazelor, construit separat. Pentru sistemul de distribuţie a gazelor, ce intră în componenţa clădirii sau
construcţiei, el se include în componenţa documentaţiei de recepţie – predare pe această clădire
(construcţie).
41
NCM G.05.01:2014
10.6.5 Recepţia de către beneficiar a staţiei (punctului) de umplere cu gaze finisate prin construcţie,
se efectuează în ordinea generală în corespundere cu prevederile documentelor normative în vigoare
în construcţii.
42
NCM G.05.01:2014
Anexa A
(normativă).
Lista documentelor normative la care se fac referinţe în textul documentului
normativ
Indicativul DN Denumirea DN
43
NCM G.05.01:2014
44
NCM G.05.01:2014
Anexa B
(obligatorie)
Actul de recepţie
a obiectului din sistemul de distribuţie a gazelor finisat de construcţie
__________________________________________________________________________________________
(denumirea şi adresa obiectului)
__________________________________________________________________________________________
(numele, prenumele, funcţia)
A STABILIT:
__________________________________________________________________________________________
(denumirea organizaţiilor)
au fost executate următoarele lucrări:
__________________________________________________________________________________________
4.Documentaţia pe obiectul finisat de construcţie este prezentată în volumul prevăzut de NCM G.05.01.
45
NCM G.05.01:2014
2. Obiectul prezentat pentru recepţie se consideră recepţionat de către beneficiar, împreună cu documentaţia
executorie anexată din “___”________________ anul 20___.
*Reprezentantul
46
NCM G.05.01:2014
Anexa C.
Distanțele minime de la gazoductele fără îndiguire supraterane și de suprafață
pînă la clădiri și construcții.
Tabelul C
peste 0,6
Clădirii şi instalaţii pînă la 1,2
(gaze
pînă la peste 0,005 peste 0,005
naturale)
0,005 pînă la 0,3 pînă la 0,3
peste 0,6
pînă la 1,6
(HGL)
1 Clădirii ale centralelor termice, întreprinderi de
5,0 5,0 5,0 10,0
produrece de categoria A şi Б
2 Clădirii ale centralelor termice, întreprinderi de - - - 5,0
producere de categoria B1-B4, Г şi Д
3 Clădiri locative, sociale, administrative,
menajere cu gradul de rezistenţă la foc de I-III şi - -
5,0 10,0
pericol constructiv de incendiu de clasele C0, C1
4 Clădiri locative, sociale, administrative,
- 5,0 5,0 10,0
menajere cu gradul de rezistenţă la foc de IV şi
pericol constructiv de incendiu de clasele C2, C3
5 Locuri de concentraţie sporită a oamenilor
(stadioane, centre comerciale, teatre, şcoli, 5,0 10,0 15,0 20,0
grădiniţe de copii şi creţe, spitale, sanatorii, case
de odihnă şi altele)
47
NCM G.05.01:2014
NOTE:
1 Semnul « - » înseamnă, că distanţa nu se reglementează. Totodată distanţa se stabileşte ţinînd cont de comoditatea în
procesul de exploatarea a conductelor de gaze şi respectarea cerinţelor NCM (vezi pct. 5.1.8) la compartementul distanţelor
de la robinetelor de închidere a conductelor de gaze, şi omiterea posibilităţii de acumulare a gazelor la scurgere.
2 La pozarea reţelelor inginereşti în canale, distanţele indicate în paragraful 8 a tabelului dat, se stabilesc de la peretele
exterior a canalului.
3 În cazul prezenţei (existenţei) părţilor proeminente ale suportului conductelor de gaze, distanţa indicată în paragrafele 8, 9,
10 a tabelului dat, se stabileşte de la aceste părţi proeminente.
4 Se interzice instalarea suporturilor în debleele sau rambleele drumurilor auto, carosabile, cailor ferate şi liniilor de tramvai.
Distanţa de la ultimul suport pînă la talpa rambleului sau marginea debleului trebuie adoptată reeşind din condiţiile de
asigurare a stabilităţii terasamentului de pămînt.
5 Pe sectoare curblineare ale căilor ferate şi liniilor de tramvai, drumurilor auto, carosabilelor distanţele pînă la părţile
proeminente ale suporturilor conductelor de gaze supraterestre trebuie mărite cu valoarea unghiului de ieşire a unităţii de
transport.
6 La coordonarea cu organizaţiile cointeresate, se admite amplasarea suporturilor conductelor de gaze supraterestre
deasupra reţelelor inginireşti subterane, cu condiţia exluderii influenţei sarcinilor fundaţiilor suporturilor conductelor de gaze
asupra lor şi asigurarea posibilităţii de reparaţie a reţelelor inginireşti subterane.
7 Distanţele pînă la conducta de gaze sau suportul său în condiţii limitate, pe unele sectoare separate ale traseului, se
admite a fi micşorate nu mai mult de 50 % din distanţa recomandată cu condiţia de executare a unor măsuri de securitate
suplimentare.
8 În cazul păstrării subterane a lichidelor uşor inflamabile sau combustibile, distanţele pentru depozite închise indicate în
paragraful 6 a tabelului dat, pot fi micşoare pînă la 50 %.
9 Pentru conductele de gaze de intrare şi ieşire ale SRG, posturilor de evidenţă a consumului de gaz, distanţele indicate în
paragraful 1 a tabelului dat, nu se reglementează.
10 La traversarea conductelor de gaze a cailor ferate, drumurilor auto, arterelor principale, drumuri şi linii de tramvai,
distanţele de la ele pînă la suporturile conductelor de gaze se vor stabili în corespundere cu paragraful 9, 10 a tabelului dat.
11 La pozarea a două conducte de gaze pe faţadele clădirilor, distanţa dintre ele pe orizontală în lumină se va stabili reeşind
din condiţiile de exploatare, dar nu mai mică de 0,5 din diametrul gazoductului cel mai mare.
12 Distanţa de la hotarul pronosticat de extindere a alunecărilir de teren, eroziunilor, surpărilor şi a altor fenomene negative,
pînă la suporturile conductei de gaze, se stabileşte nu mai puţin de 5 m.
48
NCM G.05.01:2014
Anexa D
(informativă)
Distanțele minime de la gazoductele îndiguite supraterane și de suprafaţa pînă
la clădiri şi construcţii.
Tabelul D
49
NCM G.05.01:2014
Tabelul D (continuare)
50
NCM G.05.01:2014
Tabelul D (sfîrșit)
În
20 Marginea canalului de irigare (în cazul сorespundere 1,0 1,0 2,0 2,0
pămînturilor netasabile la umezire) cu NCM
NOTE:
1 Distanţele menţionate trebuie adoptate de la graniţele teritoriuli, alocate întreprinderilor, cu luarea în vedere perspectiva de
dezvoltare a lor. Pentru clădiri şi instalaţii separate – pînă la părţile proeminente cele mai apropiate, pentru toate podurile –
de la talpa conurilor.
2 Semnul «Х» înseamnă, că pozarea conductelor de gaze este interzisă.
3 la pozarea conductelor de gaze din polietilenă de-a lungul conductelor din ţevi, depozitelor, rezervoarelor, ect., care conţin
substanţe (medii) agresive în raport cu polieteilena, distanţele de la ele se adoptă nu mai mici de 20 m.
4 Semnul «*» înseamnă, că conductele de gaze din polietilenă trebuie pozate intr-un tub de protecţie, care iese cu 10 m în
ambele părţi de la locul intersecţiei.
5 Distanţele de la conductele de gaze cu HGL pînă la clădiri şi instalaţii, inclusiv reţele inginereşti, se vor adopta ca pentru
gazele naturale.
6 La pozarea conductelor de gaze de toate presiune la o distanţa de 15 m, iar pe sectoarele cu condiţii speciale la o distanţa
de 50 m de la clădirile de orice menire, se va îndeplini ermetizarea racordurilor subterane şi a gurilior de evacuare a reţelelor
inginereşti.
51
NCM G.05.01:2014
Начало перевода
1 Область применения
1.1 Настоящие нормы распространяются на проектирование и строительство новых и
реконструируемых газораспределительных систем, предназначенных для обеспечения
2
потребителей природными газами с избыточным давлением не более 1,2 МПа (12 кгс/см ) и
сжиженными углеводородными газами (далее СУГ) с избыточным давлением не более
2
1,6 МПа (16 кгс/см ), использующих газ в качестве топлива, а также на внутренние газопроводы,
и устанавливают требования к их безопасности и эксплуатационным характеристикам
2 Hормативные ссылки
3 Понятия и определения
В тексте настоящего нормативного документа применяются понятия и их определения,
приведенные ниже:
52
NCM G.05.01:2014
53
NCM G.05.01:2014
3.25 Охранная зона сети природного газа – зона, прилегающая с особыми условиями
пользования, установленная по всей длине трассы газопровода и вокруг других объектов сети
природного газа, в которой вводятся запреты на доступ лиц, проведение определенных работ и
режим строительства в целях обеспечения нормальных условий эксплуатации и исключения
возможности повреждения сети природного газа.
3.26 Блокированный жилой дом – здание квартирного типа, состоящее из двух и более
квартир, каждая из которых имеет непосредственный выход на прилегающий участок.
Следует – то же;
4.2 Выбор той или иной схемы газораспределения в проектной документации должен быть
обоснован экономически и обеспечен необходимой степенью безопасности. Любые изменения
существующей сети должны осуществляться с сохранением характеристик надежности и
безопасности.
54
NCM G.05.01:2014
Таблица 1
Вид
Классификация газопроводов по Рабочее давление в газопроводе,
транспортируемого
давлению МПа
газа
Таблица 2
Давление
Потребители газа
газа, МПа
1. Производственные здания, в которых величина давления газа обусловлена
1,2
требованиями производства
2. Производственные здания прочие 0,6
5. Котельные:
55
NCM G.05.01:2014
4.10 Выбор способа прокладки и материала труб для газопровода на выходе из ГРС следует
предусматривать с учетом пучинистости грунта и других гидрогеологических условий, а также с
учетом температуры газа подаваемого из ГРС.
4.11 Расчет газопроводов на прочность должен включать определение толщины стенок труб
и соединительных деталей и напряжений в них. При этом для подземных стальных и
полиэтиленовых газопроводов газопроводов следует применять трубы (соединительные
детали) с толщиной стенки не менее 3 мм, для надземных и внутренних газопроводов – не
менее 2 мм.
56
NCM G.05.01:2014
4.21 Величина ударной вязкости металла труб и соединительных деталей с толщиной стенки
2
5 мм и более должна быть не ниже 30 Дж/см для газопроводов:
- свыше 0,6 МПа, диаметром свыше 620 мм;
- подземных, прокладываемых в районах сейсмичностью свыше 6 баллов;
- испытывающих вибрационные нагрузки;
- подземных, прокладываемых в особых грунтовых условиях (кроме слабо пучинистых,
слабо набухающих и просадочных I типа);
- на переходах через естественные преграды и в местах пересечений с железными
дорогами общей сети и автодорогами категорий M, R и L.
При этом величина ударной вязкости основного металла труб и соединительных деталей
должна определяться при минимальной температуре эксплуатации.
57
NCM G.05.01:2014
5 Наружные газопроводы
5.1.2 При прокладке подземных газопроводов давлением до 0,6 МПа в стесненных условиях,
на отдельных участках трассы, между зданиями и под арками зданий, а также газопроводов
давлением свыше 0,6 МПа при сближении их с отдельно стоящими подсобными строениями
(зданиями без постоянного присутствия людей) разрешается сокращать до 50 % расстояния,
указанных в СНиП 2.07.01 и NCM B.01.03. При этом на участках сближения и на расстоянии не
менее 5 м в каждую сторону от этих участков следует применять:
- бесшовные или электросварные стальные трубы, проложенные в защитном футляре при
100 %-ом контроле физическими методами заводских сварных соединений;
- полиэтиленовые трубы, проложенные в защитном футляре без соединений или
соединенные деталями с закладными нагревателями (ЗН), или сваркой встык при контроле
всех стыков физическими методами.
5.1.8 Газопроводы в местах входа и выхода из земли, а также вводы газопроводов в здания,
следует заключать в футляр. Пространство между стеной и футляром следует заделывать на
всю толщину пересекаемой конструкции. Концы футляра следует уплотнять эластичным и
гидроизоляционным материалом.
58
NCM G.05.01:2014
59
NCM G.05.01:2014
5.2.6 На одном конце футляра в верхней точке уклона (за исключением мест пересечения
стенок колодцев) следует предусматривать контрольную трубку, выходящую под защитное
устройство.
5.2.13 Минимальная глубина заложения газопровода до верха трубы или футляра 0,8 м за
исключением при прохождении по пахотным землям – 0,9 м, а по орошаемым землям – 1,2 м.
5.2.14 Соединение труб должно производиться, как правило, с помощью муфт с закладными
нагревателями. Разрешается соединение труб «в стык» диаметром более 75 мм сваренных с
использованием сварочной техники высокой степени автоматизации со 100 % контролем
качества сварных стыков ультразвуковым методом.
Полиэтиленовые трубы и соединительные детали газопроводов должны изготавливаться из
полиэтилена одного наименования, допускается соединение деталей и труб из полиэтилена
разных наименований (ПЭ 80 и ПЭ 100) сваркой деталями с закладными нагревателями (ЗН) из
ПЭ 100.
60
NCM G.05.01:2014
Таблица 3
Давление газа в
Размещение надземных газопроводов газопроводе, МПа, не
более
1,2 (для природного газа);
1. На отдельно стоящих опорах, колоннах, эстакадах и этажерках
1,6 (для СУГ)
2. Котельные, производственные здания с помещениями категорий. В, Г и Д
и здания ГНС (ГНП), общественные и бытовые здания производственного
назначения, а также встроенные и пристроенные (крышные) котельные к
ним:
а) по стенам и кровлям зданий:
- I и II степеней огнестойкости класса пожарной опасности С0 по 1,2
NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97);
- II степени огнестойкости класса С1 и III степени огнестойкости
0,6
класса С0;
б) по стенам зданий:
- III степени огнестойкости класса С1, IV степени огнестойкости
0,3
класса С0;
- IV степени огнестойкости классов С1 и С2 0,005
3. Жилые, административные здания, общественные и бытовые
здания, а также встроенные и пристроенные (крышные) котельные:
- по стенам зданий всех степеней огнестойкости 0,005
*- в случаях размещения ШГРП на наружных стенах зданий (только
0,3
до ШГРП)
*Давление газа в газопроводе, прокладываемом по конструкциям зданий, не должно превышать величин, ука-
занных в таблице 2 для соответствующих потребителей.
61
NCM G.05.01:2014
Таблица 4
Судоходные
Всех типов 50 50 50 50 50 50
незамерзающие
Несудоходные Много-
75 125 75 125 50 50
замерзающие пролетные
Несудоходные Много-
20 20 20 20 20 20
незамерзающие пролетные
Несудоходные
для газопроводов
`
давления: Одно и
низкого двухпро- 2 2 20 2 10
среднего и летные
5 5 20 20 5 20
высокого
ПРИМЕЧАНИЕ: Расстояния указаны от выступающих конструкций моста.
62
NCM G.05.01:2014
63
NCM G.05.01:2014
5.5.5 Толщина стенок труб стального газопровода при пересечении им железных дорог
общего пользования должна быть на 2 – 3 мм больше расчетной, но не менее 5 мм на
расстояниях по 50 м в каждую сторону от края земляного полотна (оси крайнего рельса на
нулевых отметках).
Для полиэтиленовых газопроводов на этих участках и на пересечениях автомобильных дорог
категорий M и R должны применяться трубы не более SDR 11 с коэффициентом запаса
прочности не менее 3,2 в населенных пунктах и не менее 2,8 для межпоселковых газопроводов.
5.6.1 Газоснабжение городов с населением более 1 млн. чел. при сейсмичности местности
более 6 баллов, а также городов с населением более 100 тыс. чел. при сейсмичности
местности более 7 баллов должно предусматриваться от двух или более источников –
магистральных ГРС с размещением их с противоположных сторон города. При этом
газопроводы высокого и среднего давления должны проектироваться закольцованными с
разделением их на секции отключающими устройствами.
64
NCM G.05.01:2014
деталей с ЗН, или сваркой встык с использованием сварочной техники высокой степени
автоматизации;
- при давлении свыше 0,3 до 0,6 МПа включительно протяжку в газопроводе
полиэтиленовых труб без сварных соединений, или соединенных с помощью деталей с
закладными нагревателями или сваркой встык с использованием сварочной техники высокой
степени автоматизации с коэффициентом запаса прочности не менее 3,2 для газопроводов на
территории сельских и городских населенных пунктов и не менее 2,0 для межпоселковых
газопроводов;
- при давлении до 1,2 МПа - облицовку (по технологии «Феникс») очищенной внутренней
поверхности газопроводов синтетическим тканевым шлангом на специальном
двухкомпонентном клее, при условии подтверждения в установленном порядке их пригодности
для этих целей на указанное давление или в соответствии со стандартами (техническими
условиями), область применения которых распространяется на данное давление.
6 Газорегуляторные пункты
65
NCM G.05.01:2014
6.2.3 Отдельно стоящие здания ГРП и ГРПБ должны быть одноэтажными, бесподвальными, с
совмещенной кровлей и быть не ниже II степени огнестойкости и класса С0 по пожарной
опасности по NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97). Разрешается размещение ГРПБ в зданиях контей-
нерного типа (металлический каркас с несгораемым утеплителем).
Таблица 5
6.2.6 Встроенные ГРП разрешается устраивать при входном давлении газа не более 0,6 МПа
в зданиях не ниже II степени огнестойкости класса С0 с помещениями категорий Г и Д.
Помещение встроенного ГРП должно иметь противопожарные газонепроницаемые
ограждающие конструкции и самостоятельный выход наружу из здания.
6.2.7 Стены, разделяющие помещения ГРП и ГРПБ, должны быть противопожарными I типа
по NCM E.03.02 (MCH 2.02.01-97) и газонепроницаемыми. Устройство дымовых и
66
NCM G.05.01:2014
6.3.1 ШГРП размещают на отдельно стоящих опорах или на наружных стенах зданий, для
газоснабжения которых они предназначены.
Расстояния от отдельно стоящих ШГРП до зданий и сооружений должны быть не менее
указанных в таблице 5. При этом для ШГРП с давлением газа на вводе до 0,3 МПа
включительно расстояния до зданий и сооружений не нормируются.
6.3.3 ШГРП с входным давлением газа до 0,6 МПа устанавливают на наружных стенах
производственных зданий, котельных, общественных и бытовых зданий производственного
назначения, а также на наружных стенах действующих ГРП не ниже III степени огнестойкости
класса С0.
6.3.4 ШГРП с входным давлением газа свыше 0,6 до 1,2 МПа на наружных стенах зданий
устанавливать не разрешается.
6.3.5 При установке ШГРП с давлением газа на вводе до 0,3 МПа на наружных стенах зданий
расстояние от стенки ШГРП до окон, дверей и других проемов должно быть не менее 1 м, а при
давлении газа на вводе свыше 0,3 до 0,6 МПа – не менее 3 м.
6.4.2 Разрешается подача газа от одной ГРУ к тепловым агрегатам, расположенным в других
помещениях одного здания, при условии, что эти агрегаты работают в одинаковых режимах
давления газа и в эти помещения круглосуточно обеспечен доступ обслуживающему
персоналу, ответственному за безопасную эксплуатацию газового оборудования.
67
NCM G.05.01:2014
6.5.1 ГРП, ГРПБ, ШГРП и ГРУ должны быть оснащены фильтром, предохранительным
запорным клапаном (ПЗК), регулятором давления газа, предохранительным сбросным
клапаном (ПСК), запорной арматурой, контрольными измерительными приборами (КИП) и
второй линией редуцирования по характеристикам соответствующим первой линии
редуцирования.
6.5.2 Разрешается использование ШГРП с одним регулятором давления газа без байпаса для
газоснабжения не более двух одноквартирных жилых домов.
6.5.5 Фильтры, устанавливаемые в ГРП, ГРПБ, ШГРП и ГРУ, должны иметь устройства для
определения перепада давления в них, характеризующего степень засоренности при
максимальном расходе газа.
6.5.7 В ГРП, ГРПБ, ШГРП и ГРУ следует предусматривать систему продувочных и сбросных
трубопроводов для продувки газопроводов и сброса газа от ПСК, которые выводятся наружу в
места, где обеспечиваются безопасные условия для рассеивания газа. Для ШГРП c
3
комбинированными регуляторами давления газа и пропускной способностью до 400 м /ч
устанавливаемых снаружи здания разрешается предусматривать вывод сбросного газопровода
от ПСК за заднюю стенку шкафа. Для ШГРП с комбирированными регуляторами, при давлении
3
газа на вводе до 0,3 МПа и пропускной способностью до 200 м /ч, допускается не
предусматривать сбросные и продувочные газопроводы.
6.5.8 В ГРП, ГРПБ, ШГРП и ГРУ следует устанавливать или включать в состав АСУ ТП РГ
показывающие и регистрирующие приборы для измерения входного и выходного давления
газа, а также его температуры.
В ШГРП могут применяться переносные приборы.
68
NCM G.05.01:2014
6.5.11 Ввод импульсных газопроводов в это помещение для передачи к приборам импульсов
давления газа следует осуществлять таким образом, чтобы исключить возможность попадания
газа в помещение КИП.
69
NCM G.05.01:2014
Примечания:
1. Оконное стекло относится к легко сбрасываемым конструкциям при толщине 3, 4 и 5 мм и площади
2
отдельного стекла не менее (соответственно) 0,8; 1 и 1,5 м . Армированное стекло к
легкосбрасываемым конструкциям не относится.
2. Рулонный ковер на участках легко сбрасываемых конструкций покрытия следует разрезать на
2
карты площадью не более 180 м каждая.
3. Расчетная нагрузка от массы легко сбрасываемых конструкций покрытия должна составлять не
2
более 0,7 кПа (70 кгс/м ).
7.13 Прокладку газопроводов следует предусматривать открытой или скрытой. При скрытой
прокладке газопроводов необходимо предусматривать дополнительные меры по их защите от
коррозии и обеспечивать возможность их осмотра и ремонта защитных покрытий.
7.15 Во вновь проектируемых многоквартирных жилых домах подвод газа от наружных сетей
к специально выделеным помещениям (нишам) следует предусматривать через
70
NCM G.05.01:2014
7.20 Допускается открытая транзитная прокладка газопроводов из медных труб через ванную
комнату или санузел в квартирах жилых зданий без разъемных соединений.
Установка газоиспользующего оборудования в этих и подобных помещениях не разрешается.
71
NCM G.05.01:2014
7.25 Для обеспечения пожарной безопасности зданий и сооружений могут быть установлены
контрольные приборы дистанционного управления сетями газоснабжения.
72
NCM G.05.01:2014
8.1.4 При подземной установке двух и более резервуаров установка должна быть разделена
на группы. При этом резервуары каждой группы следует соединять между собой
трубопроводами по жидкой и паровой фазам.
8.1.5 Для совместной работы отдельных групп резервуаров следует соединять их между
собой трубопроводами паровой фазы, на которых необходимо предусматривать отключающие
устройства.
При надземной установке резервуаров отключающие устройства устанавливаются на жидкой и
паровой фазах каждого резервуара.
73
NCM G.05.01:2014
8.1.13 При реконструкции существующих объектов, а также в стесненных условиях (при новом
проектировании) разрешается уменьшение указанных в таблице 7 расстояний до 50 % (за
исключением расстояний от водопровода и других бесканальных коммуникаций, а также
железных дорог общей сети) при соответствующем обосновании и осуществлении
мероприятий, обеспечивающих безопасность при эксплуатации. Расстояния от баллонных и
испарительных установок, указанные в табл. 7, приняты для жилых и производственных зданий
IV степени огнестойкости. Для зданий III степени огнестойкости допускается их уменьшать до
10 м, для зданий I и II степеней огнестойкости - до 8 м.
Таблица 6
74
NCM G.05.01:2014
8.1.18 При групповом размещении испарителей расстояние между ними следует принимать не
менее 1 м.
8.2.2 В составе групповой баллонной установки следует предусматривать баллоны для СУГ,
запорную арматуру, регулятор давления газа, ПСК, показывающий манометр и трубопроводы
высокого и низкого давления. Количество баллонов в групповой установке следует определять
расчетом.
8.2.7 Баллон СУГ следует размещать на расстоянии не менее 0,5 м от газовой плиты (за
исключением встроенных) и 1 м от отопительных приборов. При устройстве экрана между
баллоном и отопительным прибором расстояние разрешается уменьшать до 0,5 м. Экран
должен быть изготовлен из негорючих материалов и обеспечивать защиту баллона от
теплового воздействия отопительного прибора. При установке баллона СУГ вне помещения его
следует защищать от повреждений транспортом и нагрева выше 45 °С.
75
NCM G.05.01:2014
- у аварийных выходов;
Таблица 7
св. 20 до
св.10 до
св.10 до
баллонной
св.5 до
установки в
до 10
до 5
свету, м
10
20
20
50
1. Общественные здания и 40 50* 60* 15 20 30 25
сооружения
2. Жилые здания и общественные
здания с одновременным 20 30* 40* 10 15 20 12
пребыванием менее 100 человек
3. Детские и спортивные площадки,
гаражи (от ограды резервуарной 20 25 30 10 10 10 10
установки)
4. Производственные здания (про-
мышленных, сельскохозяйственных
предприятий и предприятий 15 20 25 8 10 15 12
бытового обслуживания
производственного характера)
5. Канализация, теплотрасса 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
(подземные)
6. Надземные сооружения и
коммуникации (эстакады, 5 5 5 5 5 5 5
теплотрасса и т.п.), не относящиеся
к резервуарной установке
7. Водопровод и другие 2 2 2 2 2 2 2
бесканальные коммуникации
8. Колодцы подземных 5 5 5 5 5 5 5
коммуникаций
9. Железные дороги общей сети
25 30 40 20 25 30 20
(до подошвы насыпи или бровки
выемки со стороны резервуаров)
10. Подъездные пути железных
дорог промышленных предприятий,
20 20 20 10 10 10 10
трамвайные пути (до оси пути),
автомобильные дороги M и R
категорий (до края проезжей части)
В соответствии с ПУЭ [3]
12. ЛЭП, ТП, РП
*В таблице указаны расстояния от резервуарной установки предприятий до зданий и сооружений, которые ею
не обслуживаются
ПРИМЕЧАНИЯ:
Расстояния до газопроводов принимаются согласно СНиП 2.07.01 и NCM B.01.03...
76
NCM G.05.01:2014
Таблица 8
Вместимость всех баллонов в групповой
3
баллонной установке, л (м ), при размещении
Назначение групповой
баллонной установки
на расстоянии от
у стен здания
здания
9.1.3 Выбор площадки для строительства ГНС и ГНП необходимо предусматривать с учетом
расстояний до окружающих ГНС и ГНП зданий и сооружений, а также наличия в районе
строительства железных и автомобильных дорог.
77
NCM G.05.01:2014
Таблица 11
3 3
Общая вместимость резервуаров ГНС, м Общая вместимость резервуаров в группе, м
До 2000 1000
Св. 2000 до 8000 2000
78
таблицa 9
Расстояния от резервуаров СУГ в свету, м Рас- Расстояния, м,
стояния от склада на-
надземные резервуары подземные резервуары от поме- полненных
щений, баллонов с
3 уста- общей емко-
При общей вместимости, м 3
новок, стью, м
где ис-
№ Здания, сооружения и св. 20 до св. 50 св. 200 до св. 50 до св. 200 поль-
св. 500 до 8000 св. 500 до 8000 зуется
пп коммуникации 50 до 200 500 200 до 500
СУГ, м
3
максимальная вместимость одного резервуара, м
до. 20 св. 20
3 3
св. 100 св. 100 м м
Менее 25 25 50 100 25 50 100
до 600 до 600
Жилые, общественные,
административные, бытовые,
100
1 производственные здания, 70 (30) 80 (50) 150 (110)** 200 300 40 (25) 75 (55)** 100 150 50 50 (20)
79
(30)
здания котельных, гаражей и
открытых стоянок*
Надземные сооружения и
NCM G.05.01:2014
коммуникации (эстакады,
2 теплотрасса и т.п.), 30 (15) 30 (20) 40 (30) 40 (30) 40 (30) 25 (15) 25 (15) 25 (15) 25 (15) 30 20 (15) 20 (20)
подсобные постройки жилых
зданий
Подземные коммуникации
3 (кроме газопроводов на За пределами ограды в соответствии с СНиП 2.07.01 и NCM B.01.03
территории ГНС)
80
трамвайные пути, 40 (30) 80 (50) 150 (110)** 200 300 40 (25) 75 (55)** 100 150 50 50 (20)
(30)
автомобильные дороги
категорий* L
NCM G.05.01:2014
* Расстояние от жилых, общественных зданий следует принимать не менее указанных для объектов СУГ, расположенных на самостоятельной площадке, а от
административных, бытовых, производственных зданий, зданий котельных, гаражей по данным, приведенным в скобках, но не менее указанных в таблице 10 для
соответствующих зданий и сооружений.
** Допускается уменьшать расстояния от резервуаров ГНП общей вместимостью до 200 м3 в надземном исполнении до 70 м, в подземном до 35 м, а для ГНС при
вместимости до 300 м3 соответственно до 90 и до 45 м.
*** Допускается уменьшать расстояния от железных и автомобильных дорог (поз. 5) до резервуаров СУГ общей вместимостью не более 200 м3: в надземном исполнении
до 75 м и в подземном исполнении до 50 м. Расстояния от подъездных, трамвайных путей и др. (поз. 6), проходящих вне территории предприятия, до резервуаров СУГ
общей вместимостью не более 100 м3 допускается уменьшать: в надземном исполнении до 20 м и в подземном до 15 м, а при прохождении путей и дорог (поз. 6) по
территории предприятия эти расстояния сокращаются до 10 м при подземном исполнении резервуаров.
ПРИМЕЧАНИЯ:
1. Расстояния в скобках даны для резервуаров СУГ, складов и погрузочно-оазгрузочных площадок баллонов, расположенных на территории промышленных предприятий.
2. Расстояния от склада наполненных баллонов до зданий промышленных и сельскохозяйственных предприятий, а также предприятий бытового обслуживания
производственного характера следует принимать по данным, приведенным в скобках.
3. При установке двух резервуаров СУГ единичной емкостью по 50 м3 расстояния до зданий (жилых, общественных, производственных и др.), не относящихся к ГНП,
разрешается уменьшать: для надземных резервуаров до 100 м, для подземных – до 50 м.
4. Расстояние от надземных резервуаров до мест, где одновременно могут находиться более 800 чел. (стадионы, рынки, парки, жилые дома и т.д.), а также до
территории школьных, дошкольных и лечебно-санаторных учреждений независимо от числа мест следует увеличить в 2 раза по сравнению с указанными в таблице.
5. Минимальные расстояния от топливозаправочного пункта ГНС следует принимать по правилам пожарной безопасности.
Таблица 10
Табл.12,
1 Надземные резервуары и желез- 10 15 30 40 15 30 40 10 10 40
п. 9.3.3 40
нодорожные сливные эстакады
2 10 п. 9.3.1 10 20 30 10 20 30 5 5 40
Подземные резервуары 30
81
цистерны и заправочные колонки
NCM G.05.01:2014
6 15 10 15 15 Табл. 9 — 40 5 40 Табл.
Прирельсовый склад баллонов Табл. 9
9
10 10 5 10 10 1,5 —
Ограждение территории 10
82
11 Резервуары для пожаротушения (до 40 40 40 15 40 —
водозаборных колодцев)
NCM G.05.01:2014
ПРИМЕЧАНИЯ:
Знак «—« обозначает, что расстояние не нормируется.
Знак «» обозначает, что расстояние принимается по NCM B.01.03 (для надземных резервуаров от края наружной подошвы обвалования или защитной стенки).
Знак «» обозначает, что расстояние принимается по СНиП 2.04.02
Расстояния от электрораспределительных устройств, размещенных непосредственно в производственных не взрывопожароопасных помещениях, следует
определять по данной таблице как для вспомогательных зданий без применения открытого огня.
NCM G.05.01:2014
Таблица 12
До 200 5
9.3.3 Внутри группы расстояния в свету между надземными резервуарами должны быть не
менее диаметра наибольшего из рядом стоящих резервуаров, а при диаметре резервуаров до
2 м - не менее 2 м.
Расстояние между рядами надземных резервуаров, размещаемых в два ряда и более, следует
принимать равным длине наибольшего резервуара, но не менее 10 м.
9.4.1 Для перемещения жидкой и паровой фаз СУГ по трубопроводам ГНС и ГНП следует
предусматривать насосы, компрессоры или испарительные (теплообменные) установки.
Разрешается использовать энергию природного газа для слива и налива СУГ, давление
насыщенных паров которых при температуре 45 °С не превышает 1,2 МПа.
9.4.4 Для слива газа из переполненных баллонов, а также неиспарившихся остатков газа из
баллонов, резервуаров и сосудов, поступающих от сторонних потребителей следует
предусматривать резервуары, размещаемые:
83
NCM G.05.01:2014
3
- в пределах базы хранения - при общей вместимости резервуаров свыше 10 м ;
- на расстоянии не менее 3 м от здания наполнительного цеха (на непроезжей территории)
3
при общей вместимости резервуаров до 10 м .
9.4.6 Для контроля степени заполнения автоцистерн следует предусматривать автовесы или
устройства для определения массы газа (степени заполнения) в автоцистернах и
железнодорожных цистернах.
При использовании подогретого газа следует контролировать его температуру, которая не
должна превышать 45 °С.
9.4.13 Расход воды на наружное пожаротушение ГНС и ГНП следует принимать по таблице 13.
Таблица 13
84
NCM G.05.01:2014
9.4.17 Расход воды следует принимать из расчета одновременного орошения не менее трех
резервуаров при однорядном расположении резервуаров в группе и шести резервуаров при
двухрядном расположении в одной группе и учитывать дополнительно к расходу воды,
указанному в таблице 13.
ГНС и ГНП должны быть обеспечены запасом пенообразователя, в количестве определяемым
расчетом, но не менее 400 литров.
85
NCM G.05.01:2014
86
NCM G.05.01:2014
87
NCM G.05.01:2014
- среднее арифметическое угла изгиба трех образцов при испытании на изгиб менее 120°C
для дуговой сварки и менее 100°C – для газовой сварки;
- результат испытаний хотя бы одного из трех образцов по одному из видов испытаний на
10 % ниже нормативного значения прочности или угла изгиба.
88
NCM G.05.01:2014
Таблица 14
Число стыков,
подлежащих контролю,
в % от общего числа
Газопроводы стыков, сваренных
каждым сварщиком на
объекте
89
NCM G.05.01:2014
Таблица 15
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 При протяжке полиэтиленовых газопроводов внутри стальных производится 100 % -ный контроль сварных
стыковых соединений.
2 Стыки, сваренные с помощью сварочной техники с ручным управлением, проверяются по нормам для стальных
газопроводов, предусмотренных таблицей 14.
3 Применение сварочной техники с ручным управлением для строительства полиэтиленовых газопроводов с
давлением свыше 0,6 до 1,0 МПа не допускается.
90
NCM G.05.01:2014
91
NCM G.05.01:2014
Таблица 16
Продолжи-
Испытатель-
Рабочее давление газа, Вид изоляционного тельность
ное давление,
МПа покрытия испытаний,
МПа
час
Независимо от вида изо-
1. Газопроводы давлением до 0,005 0,6 24
ляционного покрытия
2. Газовые вводы давлением до 0,005 при их
раздельном строительстве с То же 0,3 2
распределительными газопроводами
Битумная мастика,
0,6 24
полимерная липкая лента
3. Газопроводы давлением св. 0,005 до 0,3
Экструдированный
1,5 24
полиэтилен, стеклоэмаль
Битумная мастика,
0,75 24
4. Газопроводы давлением полимерная липкая лента
св. 0,3 до 0,6
Экструдированный
1,5 24
полиэтилен, стеклоэмаль
5. Газопроводы высокого давления: 1,5 24
Независимо от вида
св. 0,6 до 1,2
изоляционного покрытия 2,0
св. 0,6 до 1,6 для СУГ
10.5.16 Резервуары СУГ вместе с обвязкой по жидкой и паровой фазам следует испытывать в
соответствии с требованиями NRS 35-03-67.
92
NCM G.05.01:2014
Таблица 17
Продолжитель-
Испытательное
Рабочее давление газа, МПа ность
давление, МПа
испытаний, час
Полиэтиленовые газопроводы
до 0,005 0,3
св. 0,005 до 0,3 0,6
24
св. 0,3 до 0,6 0,75
св. 0,6 до 1,0 1,5
Надземные газопроводы
0,3
до 0,005
св. 0,005 до 0,3 0,45
св. 0,3 до 0,6 0,75 1
св. 0,6 до 1,2 1,5
св. 0,6 до 1,6 (для СУГ) 2,0
Газопроводы и оборудование ГРП
до 0,005 0,3
св. 0,005 до 0,3 0,45
12
св. 0,3 до 0,6 0,75
св. 0,6 до 1,2 1,5
Газопроводы внутри зданий, газопроводы и оборудование ГРУ
Газопроводы жилых зданий давлением до 0,003 0,01 5 мин
Газопроводы котельных, общественных,
административных, бытовых и производственных
зданий давлением: 1
- до 0,005 0,01
- св. 0,005 до 0,1 0,1
1,25 от рабочего, но
св. 0,1 до 0,3 не более 0,3
1,25 от рабочего, но
св. 0,3 до 0,6 не более 0,6
1,25 от рабочего, но
св. 0,6 до 1,2
не более 1,2
1,25 от рабочего, но
св. 0,6 до 1,6 (для СУГ)
не более 1,6
93
NCM G.05.01:2014
94
NCM G.05.01:2014
Приложение А
(нормативное).
Перечень нормативных документов, на которые имеются ссылки в тексте
нормативного документа
Номер НД Наименование НД
95
NCM G.05.01:2014
96
NCM G.05.01:2014
Приложение В
(обязательное)
Акт приемки
законченного строительством объекта газораспределительной системы
__________________________________________________________________________________________
(наименование и адрес объекта)
Нас. пункт__________________________________________ “____”_______________20___ г.
Характеристика объекта: категория газопровода, протяженность газопровода (подземного, наземного или
надземного участка), диаметр газопровода, материал труб, тип изоляционного покрытия линейной части и
сварных стыков (для стальных подземных газопроводов и газовых вводов), число установленных
запорных устройств и других сооружений на газопроводе, тип установленного оборудования и т.д.
__________________________________________________________________________________________
(наименование организаций)
__________________________________________________________________________________________
97
NCM G.05.01:2014
ОБЪЕКТ ПРИНЯТ:
Представитель
Представитель
эксплуатационной организации ________________________________
(подпись)
место печати
Представитель органа
государственного газового техического надзора _________________________________
(подпись)
ОБЪЕКТ СДАН:
Представитель
генерального подрядчика
_______________________________________________________________________
(фамилия, имя, должность, подпись)
98
NCM G.05.01:2014
Приложение C.
(справочное)
Минимальные расстояния от надземных и наземных без обвалования
газопроводов до зданий и сооружений.
Таблица C
3 Жилые, общественные,
административные, бытовые здания
степеней огнестойкости I–III и
- - 5,0 10,0
конструктивной пожарной опасности
классов С0, С1
4 Жилые, общественные,
административные, бытовые здания
степени огнестойкости IV и конструктивной - 5,0 5,0 10,0
пожарной опасности классов С2, С3
99
NCM G.05.01:2014
Tаблицa C (oкончание)
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Знак « - » означает, что расстояние не нормируется. При этом расстояния устанвливают с учетом
обеспечения удобства эксплуатации газопровода и соблюдения требований настоящего NCM (см. п. 5.1.8) в
части расстояний от отключающих устройств газопровода и исключения возможности скопления газа при
утечке.
2 При прокладке сетей инженерно-технического обеспечения в каналах расстояния, указанные в графе 8
настоящей таблицы, устанавливают от наружной стенки канала.
3 При наличии выступающих частей на опорах газопровода, расстояния, указанные в графах 8, 9, 10 настоящей
таблицы, устанавливают от выступающих частей.
4 Запрещается установка опор в выемке или насыпи автомобильных дорог, магистральных улиц и дорог,
железнодорожных и трамвайных путей. В этих случаях, расстояние от крайней опоры до подошвы насыпи или
бровки выемки следует принимать из условия обеспечения устойчивости земляного полотна.
5 На криволинейных участках железнодорожных и трамвайных путей, автомобильных дорог, магистральных
улиц и дорог расстояния до выступающих частей опор надземных газопроводов следует увеличивать на
значение выноса угла транспорта.
6 При согласовании с заинтересованными организациями допускается размещение опор надземных газопроводов
над пересекаемыми подземными сетями инженерно-технического обеспечения при условии исключения передачи
на них нагрузок от фундамента опор надземного газопровода и обеспечения возможности ремонта подземных
коммуникаций.
7 Расстояния до газопровода или до его опоры в стесненных условиях на отдельных участках трассы
допускается уменьшать при условии выполнения специальных мероприятий, но не более чем на 50 % от
нормативного расстояния.
8 При подземном хранении легковоспламеняющихся или горючих жидкостей расстояния, указанные в графе 6
настоящей таблицы, для закрытых складов, разрешается сокращать до 50 %.
9 Для входящих и выходящих газопроводов ГРП, пунктов учета расхода газа расстояния, указанные в графе 1
настоящей таблицы, не нормируются.
10 При пересечении газопроводом железных, автомомбильных дорог, магистральных улиц и трамвайных путей
расстояние от них до опор газопровода устанавливают в соответствии с графами 9, 10 настоящей таблицы.
11 При прокладке двух газопроводов по фасадам зданий расстояние между ними по горизонтали устанавливают
исходя из условия удобства эксплуатации, но не менее 0,5 диаметра большего газопровода в свету.
12 Расстояния от прогнозируемых границ развития оползневых, эрозионных, обвалочных и иных негативных
явлений до опор газопровода устанавливают не менее 5 м.
100
NCM G.05.01:2014
Приложение D
(справочное).
минимальные расстояния от подземных и наземных с обвалованием
газопроводов до зданий и сооружений
Таблица D
3 Тепловые сети:
от наружной стенки канала, тоннеля 0,2 2,0 2,0 2,0 4,0
от оболочки бесканальной прокладки
0,2 1,0 1,0 1,5 2,0
4 Газопроводы давлением до 1,2 МПа,
включительно, (природный газ) и до 1,6
МПа, включительно, (СУГ):
при совместной прокладке в одной 0,2 0,4 0,4 0,4 0,4
траншее 0,2 1,0 1,0 1,0 1,0
при параллельной прокладке
5 Силовые кабели напряжением:
до 35 кВ 0,5 1,0 1,0 1,0 2,0
110 – 220 кВ 1,0 1,0 1,0 1,0 2,0
6 Кабели связи 0,5 1,0 1,0 1,0 1,0
101
NCM G.05.01:2014
Таблицa D (продолжение)
102
NCM G.05.01:2014
ПРИМЕЧАНИЯ:
1 Вышеуказанные расстояния следует принимать от границ отведенных предприятием территорий с учетом
их развития: для отдельно стоящих зданий и сооружений – от ближайших выступающих их частей; для мостов –
от подошвы конусов.
2 Знак «Х» означает, что прокладка газопроводов в данных случаях запрещена.
3 При прокладке полиэтиленовых газопроводов вдоль трубопроводов, складов, резервуаров и т.д., содержащих
агрессивные по отошению к полиэтилену вещества (среды), расстояния от них устанавливаются не менее
20 м.
4 Знак «*» означает, что полиэтиленовые газопроводы от места пересечения следует заключать в футляр,
выходящий на 10 м в обе стороны.
5 Расстояния от газопроводов СУГ до зданий и сооружений, в том числе сетей инженерного обеспечения,
следует устанавливать как для природного газа.
6 При прокладке газопроводов всех давлений на расстоянии 15 м, а на участках с особыми условиями на
расстоянии 50 м от зданий всех назначений необходимо выполнть герметизацию всех подземных вводов и
выпусков инженерных коммуникаций.
103
NCM G.05.01:2014
Содержание
1 Область применения .....................................................................................................................52
Конец перевода
104
NCM G.05.01:2014
Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 01 "Normative
şi standarde metodico-organizatorice" care au acceptat proiectul documentului normativ:
105
NCM G.05.01:2014
Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.
Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).
106
NCM G.05.01:2014
Ediție oficială
NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM G.05.01:2014
” Instalații de gaze. Sisteme de distribuţie a gazelor”
Responsabil de ediție ing. L. Cușnir
107