Sunteți pe pagina 1din 93

R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

.01.03
REŢELE ŞI ECHIPAMENTE AFERENTE CONSTRUCŢIILOR

NCM G.01.03:2016

Dispozitive electrotehnice

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR


CHIŞINĂU 2016
NCM G.01.03:2016

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII NCM G.01.03:2016


ICS 01.120

Dispozitive electrotehnice

CZU

Cuvinte cheie: conductoare electrice, montaj aparent, montaj îngropat, jgheab, linie în cablu,
manşon, bară conductoare, linie electrică aeriană, conductă electrică, descărcător, izolator.

Preambul

1 ELABORAT de Institutul de Cercetări în Construcţii "INCERCOM" Î.S.: dr. ing. C. Codreanu.

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcţii


CT-C 08 " Instalaţii electrice, de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii ", procesul-verbal
nr. XX din XX.XX.2016.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor nr.
XX din XX.XX.2016 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. XX, art. XX), cu aplicare din
XX _____ 2016.

4 Înlocuieşte СНиП 3.05.06-85 Электротехнические устройства

MDRC, 2016 EDIŢIE OFICIALĂ

II
NCM G.01.03:2016

Introducere

Normativul în construcţii NCM G.01.03:2016 „Instalaţii electrotehnice” prezintă o actualizare


a normativului în construcţii în prezent în vigoare СНиП 3.05.06-85 „Электротехнические
устройства” şi conţine cerinţe, recomandări şi dispoziţii generale ce se referă la organizarea
lucrărilor de montaj şi ajustare a instalaţiilor electrotehnice.

În Normativul în construcţii NCM G.01.03.2016 sunt expuse cerinţele şi recomandările


privitor la efectuarea lucrărilor de montaj electric a instalaţiilor electrotehnice, etapele de
efectuare a acestora, sunt expuse cerinţele generale către pregătirea şi efectuarea lucrărilor
de montaj electric. Sunt expuse cerinţele către montarea şi efectuarea conexiunilor,
cablajului electric, montarea liniilor în cablu şi celor aeriene de transport al energiei electrice,
cerinţele către diverse tipuri de canalizare a liniilor în cablu, montarea conductelor de curent
la tensiuni de până la 35 kV. Sunt examinate cerinţele generale la montarea instalaţiilor de
distribuţie şi a staţiilor de transformare, a instalaţiilor de iluminat, a utilajului electric din
instalaţiile cu pericol de explozie şi cu pericol de incendiu. Sunt expuse cerinţele pentru
montarea instalaţiilor de legare la pământ. Ultimul capitol expune cerinţele către efectuarea
lucrărilor de ajustare şi punere în funcţiune.

III
NCM G.01.03:2016

Cuprins
1 Domeniul de aplicare ……………………………………………………………………………… 1
2 Referinţe normative ………………………………………………………………………………… 1
3 Termeni şi definiţii …………………………………………………………………………………… 3
4 Prevederi generale …………………………………………………………………………………. 3
5 Pregătirea pentru executarea lucrărilor de montaj electric ……………………………………. 5
6 Executarea lucrărilor de montaj electric …………………………………………………………… 8
6.1 Cerinţe generale ………………………………………………………………………………… 8
6.2 Legături prin contact …………………………………………………………………………… 9
6.3 Reţele electrice ………………………………………………………………………………… 10
6.4 Linii în cablu ……………………………………………………………………………………. 14
6.5 Conducte de curent la tensiuni sub 35 kV …………………………………………………… 20
6.6 Linii electrice aeriene …………………………………………………………………………. 21
6.7 Instalaţii de distribuţie şi staţii de transformare ……………………………………………… 28
6.8 Instalaţii electrice de putere. Maşini electrice ……………………………………………… 34
6.9 Iluminat electric ………………………………………………………………………………… 36
6.10 Echipamente pentru instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie sau de incendiu 37
6.11 Instalaţii de legare la pământ ………………………………………………………………… 37
7 Lucrări de reglare şi punere în funcţiune …………………………………………………………… 38
Bibliografie …………………………………………………………………………………………… 42
Traducerea autentică a documentului în limba rusă …………………………………………… 43

IV
NCM G.01.03:2016

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C Ţ I I

Dispozitive electrotehnice

Электротехнические устройства

Electrical devices
Data punerii în aplicare: 2017-01-01

1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Normativ în construcţii (în continuare denumit Normativ) se aplică la executarea
lucrărilor de construcţie a noilor întreprinderi, de reconstrucţie, extindere şi renovare tehnică a
întreprinderilor existente, la montarea şi reglarea dispozitivelor electrotehnice, inclusiv a staţiilor
electrice, punctelor de distribuţie şi a liniilor electrice aeriene la tensiunea de sub 750 kV, liniilor în
cablu la tensiunea de sub 220 kV, protecţiei prin relee, utilajului electric de putere, iluminatului electric
de interior şi exterior, a instalaţiilor de legare la pămînt.

1.2 Normativul nu se aplică la executarea şi recepţia lucrărilor de montare şi reglare a dispozitivelor


electrotehnice ale minelor, reţelelor de contact ale transportului electric, sistemelor transportului
feroviar, precum şi a încăperilor cu regim special ale centralelor nucleare.

1.3 Normativul trebuie respectat de toate organizaţiile şi întreprinderile care participă la proiectarea
şi construcţia noilor, extinderea, reconstrucţia şi modernizarea tehnică a întreprinderilor în funcţiune.

2 Referinţe normative
În prezentul Normativ sunt utilizate referinţe la următoarele documente:

NCM A.08.02:2014 Securitatea şi sănătatea muncii în construcţii


NCM F.01.03:2009 Reguli de execuţie, controlul calităţii şi recepţia terenurilor de
fundare şi fundaţiilor
NCM F.02.03:2005 Executarea, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton şi
beton armat monolit
NCM F.02.04:2007 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton
precomprimat. Executarea, controlul calităţii şi recepţia
NCM F.03.03:2004 Executarea şi recepţia lucrărilor de zidărie
NCM F.05.01:2007 Proiectarea construcţiilor din lemn
CP A.08.05:2014 Metodologia de elaborare a proiectelor de execuţie a lucrărilor de
construcţii-montaj
CP A.08.06:2014 Exploatarea şi postutilizarea construcţiilor. Instrucţiuni privind
elaborarea proiectelor de organizare a construcţiei.
CP F.01.02:2008 Proiectarea şi construcţia temeliilor şi fundaţiilor pentru clădiri şi
instalaţii
СНиП 2.02.01-83 Основание зданий и сооружений
СНиП 2.02.03-85 Свайные фундаменты
СНиП 2.03.02-86 Бетонные и железобетонные конструкции из плотного
силикатного бетона
СНиП 2.03.04-84 Бетонные и железобетонные конструкции, предназначенные
для работы в условиях воздействия повышенных и высоких
температур

1
NCM G.01.03:2016

СНиП 2.03.11-85 Защита строительных конструкции от коррозии


СНиП 3.01.04-87 Приемка в эксплуатацию законченных строительством
объектов. Основные положения
СНиП 3.03.01-87 Несущие и ограждающие конструкции
СНиП 3.04.03-85 Защита строительных конструкции и сооружений от коррозии
СНиП 3.05.05-84 Технологическое оборудование и технологические трубопро-
воды
СНиП III-18-75 Металлические конструкции
GOST 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная безопас-
ность. Общие требования
GOST 667-73 Кислота серная аккумуляторная. Технические условия

GOST 6709-72 Вода дистиллированная. Технические условия


GOST 9463-88 Лесоматериалы круглых хвойных пород. Технические условия

GOST 9574-90 Панели гипсобетонные для перегородок. Технические усло-


вия
GOST 11677-85 Трансформаторы силовые. Общие технические условия

GOST 13015-2003 Изделия железобетонные и бетонные для строительства.


Общие технические требования. Правила приемки,
маркировки и транспортирования и хранения
GOST 16441-78 E Кабели маслонаполненные на переменное напряжение
110-500 кВ
GOST 20022.0-93 Защита древесины. Параметры защищенности

GOST 20022.2-80 Защита древесины. Классификация


GOST 20022.5-93 Защита древесины. Автоклавная пропитка маслянистыми
средствами
GOST 22045-89 E Краны мостовые электрические однобалочные опорные.
Технические условия
GOST 22687.0-85 Стойки железобетонные центрофугированные для опор
высоковольтных линий электропередачи. Технические
условия
GOST 22687-1-85 Стойки конические железобетонные центрофугированные для
опор высоковольтных линий электропередачи. Конструкция и
размеры
GOST R 52372-2005 Кабели гибкие и шнуры для подземных и открытых горных
работ. Общие технические условия
SM SR EN 14545:2010 Structuri de lemn. Piese de fixare. Cerinţe

SM SR EN 50525-1:2013 Cabluri electrice. Cabluri de energie de joasă tensiune cu


tensiunea nominală (Uo/U) pînă la 450/750 V, inclusiv. Partea 1:
Prescripţii generale
SM SR EN 60622:2013 Baterii de acumulatoare, alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit
neacid. Elemente de nichel-cadmiu, individuale, paralelipipedice,
reîncărcabile, etanşe.
SM SR EN 60896-11:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 11: Baterii de tip deschis.
Prescripţii generale şi metode de încercare
SM SR EN 60896-21:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 21: Tipuri etanşe cu
supape. Metode de încercare
SM SR EN 60896-22:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 22: Tipuri etanşe cu
supape. Prescripţii

2
NCM G.01.03:2016

SM SR EN 60947-5-5:2010 Aparataj de joasă tensiune. Partea 5-5: Aparate şi elemente de


comutaţie pentru circuite de comandă. Aparat electric de oprire de
urgenţă cu zăvorîre mecanică
SM SR EN 61138:2010 Cabluri pentru echipamente portabile de legare la pământ şi în
scurtcircuit
SM SR EN 61230:2011 Lucrări sub tensiune. Dispozitive portabile de legare la pămînt sau
de legare la pămînt şi în scurtcircuit
SM SR HD 21.4 S2:2010 Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
nominală pînă la 450/750 V, inclusiv. Partea 8: Cabluri cu un
conductor izolat fără manta pentru ghirlande luminoase
SM SR HD 60364-6:2013 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
ПУЭ-ediţia 7 şi 6 Правила устройства электроустановок

3 Termeni şi definiţii

În prezentul Normativ sunt utilizate definiţii date în ПУЭ, precum şi următorii termeni cu următoarele
definiţii:

Bară conductoare - dispozitiv care reprezintă un sistem de conductoare alcătuit din bare, instalate pe
suporturi din materiale izolante sau în canale, cutii sau învelişuri similare şi care a rezistat la
încercările de tip.

Cutie de cablu – construcţie închisă de secţiune dreptunghiulară sau de altă secţiune, executată din
materiale necombustibile sau greu combustibile (metal, plastic etc.) şi destinată pentru pozarea în ea
a cablurilor. Cutiile pot fi închise sau cu capace ce se deschid, cu capace şi pereţi plini sau perforaţi.
Cutiile închise au numai pereţi plini şi n-au capace. Cutiile de cablu pot fi utilizate în încăperi şi la
instalaţiile exterioare.

Conductă electrică – dispozitiv electrotehnic pentru transportul energiei electrice la distanţe mici.
Conducta electrică cu izolaţie turnată (solidă) este un dispozitiv destinat pentru transportul şi
distribuţia energiei electrice, alcătuit din conductoare izolate de părţile conductoare prin materiale
dielectrice solide, învelişuri de protecţie, dispozitive de ramificare, elemente de susţinere şi de
reazem.

Jgheab de cablu – construcţie deschisă executată din materiale necombustibile sau greu
combustibile şi destinată pentru pozarea în ea, în încăperi sau în instalaţii exterioare a cablurilor.
Jgheabul poate avea pereţi plini, perforaţi sau reticulari. Jgheabul nu este o protecţie pentru cablu
contra acţiunilor mecanice exterioare. În sortimentul jgheaburilor intră elemente gata de asamblare,
care asigură crearea traseului cu cotituri şi ramificări în planuri orizontal sau verrtical.

Manşon de cablu - dispozitiv, destinat pentru conexiunea cablurilor electrice şi optice în linie într-o
linie în cablu şi pentru aducerea acestora la instalaţiile electrice, construcţiile din staţie, la liniile
electrice aeriene şi de telecomunicaţie. Manşoanele reprezintă un set de piese şi materiale, care
asigură restabilirea integrităţii electrice, constructive şi mecanice ale cablului. Componenţa setului
este determinată de tensiunea nominală, frecvenţă, numărul de conductoare, tipul de izolaţie şi de
particularităţile constructive ale cablului.

4 Prevederi generale
4.1 La organizarea şi executarea lucrărilor de montare şi reglare a dispozitivelor electrotehnice trebuie
respectate cerinţele NCM A.08.02, СP A.08.05, СP A.08.06, standardelor, reglementărilor tehnice,
ПУЭ.

3
NCM G.01.03:2016

4.2 Lucrările de montare şi reglare a dispozitivelor electrotehnice trebuie executate în conformitate cu


desenele de execuţie ale seturilor principale ale desenelor electrotehnice, conform documentaţiei de
execuţie a acţionărilor electrice, conform documentaţiei de execuţie a echipamentului nestandardizat,
realizat de organizaţia de proiectare, conform documentaţiei de execuţiei a întreprinderii producătoare
de echipament tehnologic, care furnizează împreună cu acestea panourile de alimentare şi comandă.

4.3 Montarea dispozitivelor electrotehnice trebuie realizată în baza aplicării metodelor de construcţie
în ansambluri şi celor prefabricate sub formă de blocuri, cu instalarea echipamentului furnizat în
ansambluri mari, care nu necesită la instalare îndreptare, tăiere, găurire sau alte lucrări de montare şi
reglare.

La primirea documentaţiei de execuţie a lucrărilor, trebuie să se verifice dacă această documentaţie


ţine cont de cerinţele de industrializare a montării dispozitivelor electrotehnice, precum şi de
mecanizarea lucrărilor de pozare a cablurilor, lucrărilor de tachelaj şi de instalare a echipamentului
tehnologic.

4.4 Lucrările de montaj electric trebuie executate, de regulă, în două etape.

La prima etapă, în incinta clădirii sau a construcţiei se execută lucrările de montare a elementelor de
reazem pentru instalarea echipamentului electric şi a barelor conductoare, pentru pozarea cablurilor şi
conductoarelor, montarea troleelor pentru podurile rulante electrice, montarea ţevilor din oţel sau
plastic pentru conductoare electrice, pozarea conductoarelor pentru instalaţia îngropată, pînă la
lucrările de tencuieli şi de finisare, precum şi lucrările de montare a reţelelor în cablu exterioare şi a
reţelelor de legare la pămînt.

Lucrările primei etape trebuie executate în clădiri sau construcţii conform unui grafic integrat,
concomitent cu executarea lucrărilor principale de construcţii, în acelaşi timp trebuie întreprinse
măsuri de protecţie a elementelor instalate şi a ţevilor pozate contra deteriorărilor şi murdăririi
acestora.

La etapa a doua se execută lucrările de montare a echipamentului electric, de pozare a cablurilor şi


conductoarelor, barelor conductoare şi de conectare a cablurilor şi conductoarelor la bornele
echipamentului electric.

În încăperile electrotehnice ale obiectelor, lucrările din etapa a doua trebuie executate după finalizarea
complexului de lucrări generale de construcţii şi de finisare şi la sfîrşitul lucrărilor de montare a
instalaţiilor sanitare, iar în alte încăperi şi zone - după instalarea echipamentului tehnologic,
motoarelor electrice şi a altor receptoare electrice, după montarea conductelor tehnologice, sanitaro-
tehnice şi a cutiilor de ventilaţie.

La obiectele mici, aflate departe de organizaţiile de montaj electric, lucrările trebuie executate de
echipe complexe mobile cu combinarea celor două etape în una.

4.5 Echipamentele electrice, articolele şi materialele, trebuie furnizate conform unui grafic pus de
acord cu organizaţia de montaj electric, care trebuie să prevadă livrarea prioritară a materialelor şi
articolelor, incluse în specificaţiile pe blocuri, care vor fi executate la întreprinderile de asamblare şi
completare ale organizaţiilor de montaj electric.

4.6 Terminarea montajului dispozitivelor electrotehnice se consideră finalizarea încercărilor individuale


ale echipamentului electric montat şi semnarea de către comisia de lucru a procesului verbal de
primire a echipamentului electric după încercarea individuală. Începutul încercărilor individuale
reprezintă momentul de lansare a regimului de exploatare la instalaţia electrică respectivă, anunţat de
beneficiar în baza avizului de punere în funcţiune şi reglare de la organizaţia de montaj electric.

4.7 La fiecare obiect de construcţie, în procesul de montare a dispozitivelor electrotehnice trebuie


întocmite registre speciale de executare a lucrărilor de montaj electric conform CP A.08.05 şi
CP A.08.06 iar la finalizarea lucrărilor, organizaţia de montaj electric este obligată să transmită
antreprenorului general documentaţia prezentată comisiei de lucru conform СНиП 3.01.04. Lista
proceselor verbale şi a rapoartelor de încercări şi verificări se determină în modul stabilit.

4
NCM G.01.03:2016

5 Pregătirea pentru executarea lucrărilor de montaj electric


5.1 Montarea dispozitivelor electrotehnice trebuie să fie precedată de pregătirea în corespundere cu
CP A.08.05 şi CP A.08.06 şi prezentul Normativ.

5.2 Până la începerea lucrărilor la obiect, trebuie să fie îndeplinite următoarele măsuri:
а) recepţionată documentaţia de execuţie în cantitatea şi în termenele stabilite de Regulile privind
contractele de executare a lucrărilor de construcţii capitale şi Regulamentul privind rapoartele
bilaterale dintre organizaţii – antreprenorul general cu organizaţiile subordonate;

b) aprobate graficele de furnizare a echipamentelor, articolelor şi materialelor ţinând cont de


consecutivitatea tehnologică de executare a lucrărilor, lista echipamentelor electrice, care se
montează cu asistenţa tehnică pentru supravegherea lucrărilor de către personalul întreprinderilor
furnizoare, condiţiile de transportare a echipamentelor electrice de mare tonaj şi de dimensiuni mari la
locul de montare;

c) primite încăperile necesare pentru amplasarea echipelor de muncitori, ingineri-tehnicieni, ai bazei


de producţie, precum şi pentru depozitarea materialelor şi uneltelor, сonform CP A.08.06 şi asigurând
măsurile de protecţie a muncii în corespundere cu NCM A.08.02, de protecţie antiincendiu şi protecţie
a mediului înconjurător;

d) elaborat proiectul de executare a lucrărilor, familiarizaţi inginerii-tehnicieni şi maiştrii cu


documentaţia de execuţie, devizele de cheltuieli şi cu soluţiile organizaţionale şi tehnice ale proiectului
de executare a lucrărilor;

e) efectuată primirea procesului verbal, a părţii de obiect construite pentru montarea dispozitivelor
electrotehnice, conform prezentului Normativ şi îndeplinite măsurile de protecţie a muncii, de protecţie
antiincendiu şi de protecţie a mediului înconjurător la executarea lucrărilor, conform normativelor în
vigoare;

f) executate de către antreprenorul general a lucrărilor de construcţii şi lucrările auxiliare, prevăzute de


Regulamentul privind raporturile bilaterale dintre organizaţii – antreprenorul general şi organizaţiile
subantreprenoare.

5.3 Echipamentele, articolele, materialele şi documentaţia tehnică trebuie transmisă pentru efectuarea
montajului în corespundere cu Regulile privind contractele de execuţie a lucrărilor de construcţii
capitale şi Regulamentul privind raporturile bilaterale dintre organizaţii – antreprenorul general şi
organizaţiile subantreprenoare.

5.4 La primirea echipamentului pentru montaj, se efectuează inspecţia lui, verificarea completivităţii
(fără desfacere), verificarea prezenţei şi termenului de garanţie oferit de întreprinderile producătoare.

5.5 Starea cablurilor pe tambur trebuie să fie verificată în prezenţa beneficiarului prin examinare
exterioară. Rezultatele examinării se prezintă sub formă de proces verbal.

5.6 La primirea elementelor prefabricate din beton armat pentru liniile aeriene, trebuie verificate:

- dimensiunile elementelor, poziţia pieselor metalice înglobate, calitatea suprafeţelor şi aspectul


elementelor. Parametrii specificaţi trebuie să corespundă GOST 13015,GOST 22687.0 şi ПУЭ;

- prezenţa pe suprafeţele elementelor de beton armat, destinate pentru instalare în medii agresive, a
hidroizolaţiei realizate la întreprinderea producătoare.

5.7 Izolatoarele şi armatura de linie trebuie să corespundă cerinţelor standardelor de stat şi condiţiilor
tehnice. La primirea lor trebuie verificate:

- prezenţa fişei tehnice de la întreprinderea producătoare pentru fiecare lot de izolatoare şi armatură
de linie, care certifică calitatea lor;
- lipsa pe suprafeţele izolatoarelor a crăpăturilor, deformaţiilor, cavităţilor, ştirbiturilor, deteriorărilor
smalţului, a legănării şi curburii armaturii metalice faţă de umplutura de ciment sau de porţelan;

5
NCM G.01.03:2016

- lipsa pe armatura de linie a crăpăturilor, deformaţiilor, cavităţilor, deteriorării suprafeţei zincate şi a


filetului.

Deteriorările mici ale suprafeţelor zincate se admite de vopsit.

5.8 Înlăturarea defectelor şi deteriorărilor constatate la predarea echipamentului electric se


efectuează în corespundere cu Regulile privind contractele de execuţie a lucrărilor de construcţii
capitale.

5.9 Echipamentul electric pentru care termenul normativ de păstrare a expirat, specificat în
standardele de stat sau în condiţiile tehnice, se preia pentru montaj numai după efectuarea reviziei
înainte de montaj, înlăturarea defectelor şi efectuarea încercărilor. Rezultatele lucrărilor efectuate
trebuie să fie introduse în formulare, fişe tehnice şi în altă documentaţie de însoţire sau trebuie
întocmit un proces verbal privind efectuarea acestor lucrări.

5.10 Echipamentul electric, articolele şi materialele primite pentru montaj trebuie păstrate în
corespundere cu cerinţele standardelor sau ale condiţiilor tehnice.

5.11 Pentru obiectele mari şi complexe cu o cantitate mare de linii în cabluri, în tuneluri, canale şi
semietaje de cabluri, precum şi a echipamentul electric din încăperile electrice, în proiectul de
management în construcţii trebuie să fie stabilite măsuri pentru devansarea montării (înainte de
montarea reţelelor în cablu) a sistemelor interioare - a conductelor de apă pentru stingerea
incendiului, a sistemelor automatizate de stingere a incendiului şi a sistemului automatizat de
semnalizare de incendiu, prevăzute în desenele de execuţie.

5.12 În încăperile cu destinaţie electrică (în camerele tablourilor electrice, consolelor pentru comanda
de la distanţă, staţiilor şi dispozitivelor de distribuţie, în sălile de maşini, de acumulatoare, în tuneluri
de cabluri şi canale, semietaje de cabluri etc.) trebuie să fie amenajate pardoseli finite cu canale de
drenaj cu panta necesară, hidroizolate şi cu lucrările de finisare terminate (tencuite şi zugrăvite),
instalate piesele înglobate şi lăsate golurile de montaj, montate mecanismele şi dispozitivele de ridicat
şi deplasat prevăzute de proiect, pregătite în corespundere cu schiţele arhitectural-constructive şi cu
proiectul de executare a lucrărilor, blocurile de ţevi, orificiile şi golurile pentru trecerea ţevilor şi a
cablurilor, brazdele, nişele şi locaşurile, realizat racordul pentru alimentarea temporară a iluminatului
electric în toate încăperile.

5.13 În clădiri şi construcţii trebuie să fie puse în funcţiune sistemele de încălzire şi ventilare, montate
şi încercate punţile, suprafeţele şi elementele tavanelor suspendate, prevăzute în proiectul pentru
montarea şi deservirea instalaţiilor de iluminat electric, amplasate la înălţime, precum şi elementele de
fixare a lustrelor cu masa peste 100 kg, montate tuburile de PVC, ştuţurile şi blocurile de tuburi pentru
trecerea cablurilor, în interiorul şi în exteriorul clădirii şi construcţiilor, prevăzute în desenele de
execuţie.

5.14 Fundaţiile pentru maşinile electrice trebuie predate pentru montaj având lucrările de construcţii şi
de finisare complet finalizate, conductele de ventilare şi de răcire a aerului instalate, cu reperele şi
barele axiale în corespundere cu cerinţele NCM F.01.03 şi prezentul Normativ.

5.15 Pe suprafeţele de reazem ale fundaţiilor, se admit cavităţi de maximum 10 mm şi pante sub
1:100. Abaterile dimensiunilor de construcţie trebuie să fie de maximum: dimensiunile axiale în plan -
plus 30 mm, reperile de altitudine ale suprafeţelor fundaţiilor (fără a ţine cont de înălţimea de turnare) -
minus 30 mm, dimensiunile treptelor în plan - minus 20 mm, dimensiunile căminurilor - plus 20 mm,
reperele treptelor în săpături şi căminurilor - minus 20 mm, pe axele şuruburilor de ancorare în plan -
±5 mm, pe axele dispozitivelor de ancorare înglobate, în plan ±10 mm, pe reperele de sus al secţiunii
şuruburilor de ancorare - ±20 mm.

5.16 Predarea şi primirea fundaţiilor pentru instalarea echipamentului electric, montarea căruia se
efectuează cu asistenţa tehnică a personalului pentru supervizarea lucrărilor se efectuează împreună
cu reprezentanţii organizaţiei care efectuează aceste lucrări.

6
NCM G.01.03:2016

5.17 La finalizarea lucrărilor de finisare în încăperile de acumulatoare trebuie să fie efectuată


acoperirea rezistentă a pereţilor, tavanului şi pardoselii la acizi şi baze, montate şi încercate sistemele
de încălzire, ventilare, apeduct şi canalizare.

5.18 Până la începerea executării lucrărilor de montaj electric la instalaţiile de distribuţie deschise
(IDD) la tensiunea 35 kV şi mai înaltă, trebuie să fie finalizată construcţia căilor de acces, instalate
portalurile pentru bare şi linii, construite fundaţiile pentru echipamentul electric, canalele liniilor în
cablu cu acoperişurile şi îngrădirile în jurul IDD, rezervoarele pentru colectarea uleiului în caz de
avarie, reţelele de instalaţii subterane şi terminată amenajarea teritoriului. În construcţiile portalurilor şi
fundaţiilor pentru echipament trebuie să fie montate piesele înglobate şi de fixare prevăzute în proiect,
necesare pentru fixarea ghirlandelor de izolatoare şi a echipamentului. În canalele şi în tunelurile de
cablu trebuie să fie instalate piesele înglobate pentru fixarea construcţiilor pe cabluri şi a conductelor
de aer. Trebuie să fie finalizată construcţia apeductului şi a altor instalaţii antiincendiu prevăzute de
proiect.

5.19 Partea de construcţie IDD şi a staţiei de transformare la tensiunea 330-750 kV trebuie primită
pentru montaj la etapa finală de dezvoltare, prevăzută în proiect pentru perioada de calcul.

5.20 Pînă la începerea lucrărilor de montaj electric de construcţie a liniiilor electrice aeriene la
tensiunea de până la 1000 V şi mai înaltă trebuie să fie executate lucrările pregătitoare conform
CP A.08.05, CP A.08.06 inclusiv:

- pregătite construcţiile de inventar în locurile de amplasare a sectoarelor pentru dirigintele de şantier


şi bazele temporare pentru depozitarea materialelor şi a echipamentelor; construite drumurile de
acces temporare, podurile şi terenurile pentru montaj;

- amenajate liniile de demarcare;

- efectuate, conform proiectului, demolarea construcţiilor şi reconstrucţia obiectelor inginereşti aflate


pe traseul LEA sau în apropierea acesteia şi care reprezintă obstacole la efectuarea lucrărilor.

5.21 Traseele pentru pozarea cablului în sol trebuie să fie pregătite pentru începutul pozării acestuia
în volumul: din şanţ evacuată apa şi îndepărtate pietrele, bulgării de pămînt, deşeurile de construcţie;
la fundul şanţului trebuie amenajat un strat din pămînt afînat; efectuate străpungerile pământului în
locurile de intersecţie a traseului cu drumurile şi cu alte construcţii inginereşti, amplasate conductele.

După pozarea cablurilor în şanţ şi prezentarea de către organizaţia de montaj a procesului verbal de
recepţie a lucrărilor ascunse la pozarea cablului, şanţul trebuie astupat.

5.22 Traseele canalizării-bloc pentru pozarea cablurilor trebuie să fie pregătite ţinând seama de
următoarele cerinţe:

- menţinută adîncimea de proiect la pozarea blocurilor de la cota terenului;

- asigurată corectitudinea de pozare şi de hidroizolare a îmbinărilor blocurilor de beton armat şi ale


tuburilor;

- asigurată curăţenia şi coaxilitatea canalelor;

- executate capace duble (cel de desubt cu lăcat) la gura căminurilor, scări de metal sau console
pentru coborârea în cămin.

5.23 La construirea estacadelor pentru pozarea cablurilor pe elementele de reazem ale acestora
(stâlpi) şi pe suprastructuri, trebuie să fie executate elementele înglobate prevăzute în proiect, pentru
instalarea rolelor de cablu, dispozitivelor de ocolire şi al altor dispozitive.

5.24 Antreprenorul general trebuie să prezinte la recepţia pentru montaj stadiul de terminare a
construcţiei, în clădirile de locuit – pe secţii, în clădirile publice – pe etaj (sau pe încăperi) .

7
NCM G.01.03:2016

Panorile de beton armat, de gipsbeton, de cheramzitbeton ale planşeelor, panourile pereţilor interiori
şi pereţilor despărţitori, stâlpii de beton armat şi grinzile prefabricate trebuie să aibă canale (tuburi)
pentru pozarea conductoarelor, nişe, locaşuri cu piese înglobate pentru instalarea prizelor cu fişe,
întrerupătoarelor, soneriilor şi butoanelor pentru sonerii, în corespundere cu desenele de execuţie.
Secţiunile de trecere ale canalelor şi ale tuburilor nemetalice ascunse trebuie să difere cu maximum
15 % de cele specificate în desenele de execuţie.

Deplasarea locaşurilor şi a nişelor în locurile de joncţiune ale elementelor de construcţii vecine nu


trebuie să depăşească 40 mm.

5.25 În clădirile şi construcţiile predate pentru montajul echipamentului electric, antreprenorul general
trebuie să execute găurile, brazdele, nişele şi locaşurile în fundaţii, pereţi, pereţii despărţitori,
acoperişuri şi planşee, prevăzute în schiţele arhitectural-constructive şi necesare pentru montarea
echipamentului electric şi a pieselor de fixare, pozarea tuburilor pentru conductoare şi reţele electrice.

Găurile, brazdele, nişele şi locaşurile specificate, care n-au fost făcute în elementele de construcţii la
execuţia acestora, se execută de către antreprenoprul general în corespundere cu schiţele
arhitectural-constructive şi cerinţele NCM F.03.03.

Găurile cu diametrul sub 30 mm, care nu pot fi enumerate la elaborarea schiţelor şi care nu pot fi
prevăzute în elementele de construcţii conform tehnologiei de executare a lor (găurile din pereţi, pereţi
despărţitori, planşee numai pentru instalarea diblurilor, ştifturilor şi pivoţilor diverselor elemente de
reazem şi susţinere), trebuie să fie executate de către organizaţia de montaj la locul de efectuare a
lucrărilor. După efectuarea lucrărilor de montaj electric, antreprenorul general este obligat să
efectueze astuparea găurilor, brazdelor, nişelor şi a locaşurilor.

5.26 La primirea fundaţiilor pentru transformatoare trebuie să fie verificate prezenţa şi corectitudinea
de instalare a ancorelor pentru fixarea dispozitivelor de tracţiune la transportarea transformatoarelor şi
a fundaţiilor sub cricuri pentru întoarcerea tăvălugului.

6 Executarea lucrărilor de montaj electric

6.1 Cerinţe generale

6.1.1 La încărcarea, descărcarea, deplasarea, ridicarea şi instalarea echipamentului electric trebuie să


fie luate măsuri de protecţie a lor contra deteriorărilor. În acest caz echipamentul electric greu trebuie
fixat bine de piesele prevăzute în acest scop sau în locurile indicate de uzina producătoare.

6.1.2 Echipamentul electric, la montare, nu trebuie dezasamblat sau supus reviziei, cu excepţia
cazurilor cînd aceasta este prevăzut de standardele de stat şi de ramură sau de condiţiile tehnice
aprobate în modul stabilită. Este interzisă dezasamblarea echipamentului sigilat, furnizat de uzina
producătoare.

6.1.3 Echipamentul electric şi produsele de cablu, deformate sau cu învelişurile de protecţie


deteriorate, nu se admite de utilizat pentru montare până la înlăturarea deteriorărilor şi defectelor în
modul stabilit.

6.1.4 La efectuarea lucrărilor de montaj electric trebuie utilizate seturi de unelte speciale, în funcţie de
tipul lucrărilor de montaj electric, precum şi mecanisme, dispozitive destinate acestui scop.

6.1.5 În calitate de elemente de reazem şi articole de fixare pentru instalarea troleelor, barelor
conductoare, jgheaburilor, cutiilor, panourilor suspendate şi a posturilor de comandă, aparatajului de
pornire şi protecţie şi a corpurilor de iluminat, trebuie utilizate articole produse industrial, care sunt
pregătite pentru montare (cu acoperire de protecţie, adaptate pentru fixare fără sudare şi care nu
necesită muncă enormă la prelucrarea mecanică a acestora).

8
NCM G.01.03:2016

Fixarea elementelor de reazem trebuie efectuată prin sudarea cu piesele înglobate, prevăzute în
elementele de construcţii sau cu piese de fixare (dibluri, ştifturi, pivoţi etc.). Metoda de fixare trebuie
să fie indicată în desenele de execuţie.

6.1.6 Marcarea prin culoare a barelor conductoare de curent ale instalaţiilor de distribuţie, ale troleelor,
barelor de legare la pământ, conductoarelor LEA, trebuie efectuată în corespundere cu indicaţiile
prezentate în proiect.

6.1.7 La efectuarea lucrărilor, organizaţia de montaj trebuie să îndeplinească cerinţele


GOST 12.1.004 şi ale Regulilor de securitate contra incendiului la efectuarea lucrărilor de construcţii şi
montaj. Odată cu introducerea la obiect al regimului de exploatare, asigurarea siguranţei contra
incendiului este în obligaţiunea beneficiarului.

6.2 Legături prin contact

6.2.1 Conexiunile demontabile ale barelor şi firelor conductoarelor şi cablurilor la bornele de contact
ale echipamentului electric, a articolelor de fixare şi a barelor conductoare trebuie să satisfacă
cerinţele SM SR EN 60947-5-5.

6.2.2 În locurile de conexiune a firelor conductoarelor şi cablurilor trebuie prevăzută o rezervă de


conductoare sau de cablu care să asigure posibilitatea conexiunii repetate.

6.2.3 Locurile de conexiune şi ramificare trebuie să fie accesibile pentru examinare şi reparaţie.
Izolaţia conexiunilor şi ramificărilor trebuie să fie identică cu izolaţia firelor conductoarelor şi cablurilor
conectate.

În locurile de conexiune şi de ramificare, conductoarele şi cablurile nu trebuie să fie supuse la eforturi


mecanice.

6.2.4 Formarea capului conductoarelor cablului cu izolaţie de hîrtie îmbibată trebuie executată cu
armatură conductoare (borne) etanşată, care nu admite scurgerea compoziţiei de impregnare a
cablului.

6.2.5 Conexiunile şi ramificările barelor trebuie executate, de regulă, nedemontabile (prin sudare).

În locurile în care este necesară prezenţa îmbinărilor demontabile, conexiunea barelor trebuie să fie
executată cu şuruburi sau cu plăci de prindere. Numărul îmbinărilor demontabile trebuie să fie minim.

6.2.6 Conexiunea conductoarelor LEA la tensiunea sub 20 kV trebuie executată:

а) în buclele pilonilor tip ancoră de colţ: cu cleme de tip ancoră şi ramificatori de pană; cu conectori
ovali, montaţi prin metoda de strîngere; cu bucle de filiere, cu ajutorul cartuşelor de termit, iar a
conductoarelor de diverse tipuri şi secţiuni - cu cleme pentru aparate presate;

b) în deschideri: cu cleme de conexiune ovale, montate prin metoda de răsucire.

Conductoarele cu un singur fir se admite de ale conecta prin metoda răsucirii. Sudarea cap la cap a
conductoarelor cu un singur fir nu se admite.

6.2.7 Conectarea conductoarelor LEA la tensiunea peste 20 kV trebuie executată:

а) în buclele pilonilor tip ancoră de colţ:

- a conductoarelor de aluminiu şi oţel cu secţiunea de 240 mm2 şi mai mare - cu ajutorul cartuşelor de
termit şi prin presare cu ajutorul energiei exploziei;

- a conductoarelor de aluminiu şi oţel cu secţiunea 500 mm2 şi mai mare - cu ajutorul conectorilor cu
presare;

- a conductoarelor de diferite tipuri - cu cleme cu şuruburi;

9
NCM G.01.03:2016

- a conductoarelor din aliaj de aluminiu - cu cleme de buclă cu filet sau cu cleme de conexiune ovale,
montate prin metoda de strîngere;
b) în deschideri:

- cu conductoare de aluminiu şi oţel cu secţiunea sub 185 mm2 şi a funiilor de oţel cu secţiunea sub
50 mm2 – prin conectori ovali, montaţi prin metoda răsucirii;

- a funiilor de oţel cu secţiunea 70-95 mm2 - cu conectori ovali, montaţi prin metoda strîngerii sau
presării cu sudarea termită suplimentară a capetelor;

- a conductoarelor de aluminiu şi oţel cu secţiunea 240-400 mm2 - cu cleme de legare, montate prin
metoda presării totale şi presării cu ajutorul energiei exploziei;

- a conductoarelor de aluminiu şi oţel cu secţiunea 500 mm2 şi mai mare - cu cleme de legare,
montate prin metoda de presare totală.

6.2.8 Conexiunea funiilor din cupru şi din cupru-oţel cu secţiunea de 35-120 mm2, precum şi a
conductoarelor din aluminiu cu secţiunea de 120-185 mm2 la montarea reţelelor de contact trebuie
executate cu conectori ovali, a funiilor de oţel – cu cleme cu placă de conexiune între ele. Se admite
de a fi îmbinate prin cleme cu pană cu placă de conexiune între ele, funiile de cupru şi oţel cu
secţiunea de 50-95 mm2.

6.3 Reţele electrice

6.3.1 Cerinţe generale

6.3.1.1 Regulile prezentului subcapitol se referă la montarea reţelelor electrice ale circuitelor de
putere, de iluminat şi ale circuitelor secundare la tensiunea sub 1000 V în curent alternativ sau
continuu, pozate în interiorul şi în exteriorul clădirilor şi construcţiilor cu conductoare izolate pentru
montare de toate secţiunile şi cabluri nearmate cu izolaţie de cauciuc sau de plastic cu secţiunea sub
16 mm2.

6.3.1.2 Montarea cablurilor de control trebuie efectuată în corespundere cu pct. 6.4.1 - 6.4.5.

6.3.1.3 Trecerile cablurilor nearmate, a conductoarelor protejate sau neprotejate prin pereţi
despărţitori necombustibili K0 şi prin planşee dintre etaje trebuie executate în bucăţi de tuburi,
jgheaburi sau goluri, iar prin pereţi combustibili - în bucăţi de ţevi de oţel.

Golurile în pereţi şi planşee trebuie să aibă un ancadrament, care să excludă distrugerea lor în
procesul de exploatare. În locurile de trecere a conductoarelor şi a cablurilor prin pereţi, planşee sau
de ieşire a lor în exterior trebuie umplute spaţiile dintre conductoare, cabluri şi tub (jgheab, gol) cu o
masă uşor de îndepărtat din material necombustibil (C0).

Etanşarea trebuie efectuată de fiecare parte a tubului (jgheabului etc.).

La pozarea aparentă a tuburilor nemetalice, umplerea locurilor de trecere ale acestora prin ecranele
antincendiui trebuie să fie efectuată cu materiale necombustibile (C0) imediat după pozarea cablurilor
sau a conductoarelor în tuburi.

Umplerea spaţiilor dintre tuburi (jgheaburi, goluri) şi elementele de construcţii (a se vedea pct. 5.25),
precum şi dintre conductoare şi cablurile pozate în tuburi (jgheaburi, goluri), cu o masă uşor de
îndepărtat din materiale necombustibile (C0), trebuie să asigure limita de rezistenţă la foc identică cu
cea a elementelor de construcţii.

6.3.2 Pozarea conductoarelor şi a cablurilor în jgheaburi şi cutii

6.3.2.1 Construcţia şi gradul de protecţie al jgheaburilor şi cutiilor, precum şi metoda de pozare a


conductoarelor şi cablurilor în jgheaburi şi cutii (dispersat, în fascicule, în straturi etc.) trebuie să fie
indicate în proiect.

10
NCM G.01.03:2016

6.3.2.2 Metoda de instalare a jgheaburilor nu trebuie să admită acumularea în ele a umezelii.


Jgheaburile utilizate pentru conductoarele electrice aparente trebuie să fie, de regulă, cu capace care
se deschid sau care se demontează.

6.3.2.3 La pozarea ascunsă trebuie utilizate jgheaburi închise oarbe.

6.3.2.4 Conductoarele şi cablurile pozate în jgheaburi sau cutii, trebuie marcate la începutul şi la
sfârşitul jgheabului sau al cutiei, precum şi în locurile conectării lor la echipamentul electric, iar
cablurile, în afară de aceasta, şi la curbura traseului şi la ramificări.

6.3.2.5 Fixarea conductoarelor şi cablurilor neprotejate cu înveliş de metal, cu clame de metal sau
bandaje, trebuie să fie executată cu garnitură din materiale izolante elastice.

6.3.3 Pozarea conductoarelor pe suporturi izolante

6.3.3.1 La pozarea pe suporturi izolante conexiunea sau ramificarea conductoarelor trebuie efectuată
nemijlocit la izolator, cliţă, rolă sau nemijlocit pe ele.

6.3.3.2 Distanţa dintre punctele de fixare de-a lungul traseului şi dintre axele conductoarelor
neprotejate pozate paralel pe suporturi izolante trebuie să fie indicate în proiect.

6.3.3.3 Cârligele şi consolele cu izolatoare trebuie să fie fixate numai în materialul principal al
peretelui, iar rolele şi cliţele pentru conductoarele cu secţiunea sub 4 mm2 inclusiv, pot fi fixate pe
tencuială sau pe căptuşeala clădirilor din lemn. Izolatoarele pe cîrlige trebuie să fie bine fixate.

6.3.3.4 La fixarea rolelor cu piuliţe oarbe, sub capetele piuliţelor trebuie puse şaibe metalice şi
elastice, iar la fixarea rolelor pe metal, sub baza lor trebuie puse şaibe elastice.

6.3.4 Pozarea conductoarelor şi cablurilor pe funie de metal

6.3.4.1 Conductoarele şi cablurile (în învelişuri de PVC, nairit, oţel sau aluminiu cu izolaţie de cauciuc
sau PVC) trebuie fixate de funia metalicăl portantă sau de conductor prin bandaje sau cliţe, montate la
distanţe de maximum 0,5 m unul de altul.

6.3.4.2 Cablurile şi conductoarele pozate pe funii, în locurile de trecere de pe funie pe elementele de


construcţii ale clădirii trebuie să fie eliberate de forţele mecanice.
Suspensiile verticale ale conductorului pe funia metalică trebuie să fie amplasate, de regulă, în locurile
de instalare a cutiilor de ramificaţie, conectoarelor cu fişe, a corpurilor de iluminat etc. Săgeata funiei
în deschiderile dintre ancorări trebuie să fie în limitele 1/40 - 1/60 din lungimea deschiderii. Şpraiţuirea
funiilor în deschiderile dintre fixările terminale nu se admite.

6.3.4.3 Pentru prevenirea legănării conductoarelor instalaţiile de iluminat, pe funia metalică trebuie să
fie instalate extensoare. Numărul de extensoare trebuie să fie stabilit în desenele de execuţie.

6.3.4.4 Pentru ramificări de la conductoarele funiilor speciale trebuie utilizate cutii speciale, care
asigură crearea unei bucle a funiei, precum şi rezerva de fire, necesare pentru conectarea liniei de
plecare cu ajutorul clemelor de ramificare, fără tăierea magistralei.

6.3.5 Pozarea conductoarelor de montare pe elementele de construcţii şi în interiorul


principalelor elemente de construcţii

6.3.5.1 Pozarea aparentă şi ascunsă a conductoarelor de montare nu se admite la temperaturi mai


joase de minus 15° С.

6.3.5.2 La pozarea ascunsă a conductoarelor sub un strat de tencuială sau în pereţi despărţitori
subţiri (sub 80 mm), conductoarele trebuie să fie pozate paralel cu liniile arhitectural-constructive.
Distanţa de la conductoarele poziţionate orizontal până la planşee nu trebuie să depăşească 150 mm.
În elementele de construcţii cu grosimea peste 80 mm, conductoarele trebuie să fie pozate pe traseele
cele mai scurte.

11
NCM G.01.03:2016

6.3.5.3 Toate conexiunile şi ramificările conductoarelor de montare trebuie să fie executate prin
sudare, presare în tub sau cu ajutorul clemelor în cutiile de ramificare.
Cutiile de ramificare metalice în locul de introducere în ele a conductoarelor trebuie să aibă bucşe din
materiale izolante. Se admite în locul bucşelor de utilizat porţiuni de tuburi de PVC. În încăperile
uscate se admite amplasarea ramificărilor conductoarelor în locaşuri, nişele pereţilor şi planşeelor,
precum şi în golurile planşeelor. Pereţii locaşurilor şi nişelor trebuie să fie netezi, ramificările
conductoarelor amplasate în locaşuri şi nişe trebuie să fie închise cu capace din material incombustibil
(C0).

6.3.5.4 Fixarea conductoarelor plate la pozarea ascunsă trebuie să asigure contactul strâns cu
suprafaţa elementului de construcţie. În acest caz, distanţa dintre punctele de fixare trebuie să
constituie:

a) la pozarea pe sectoare orizontale sau verticale, fascicule de conductoare care vor fi acoperite cu
tencuială maximum 0,5 m; conductoare singulare - 0,9 m;

b) la acoperirea conductoarelor cu tencuială uscată - până la 1,2 m.

6.3.5.5 La amenajarea conductoarelor pe plintă trebuie asigurată pozarea separată a conductoarelor


de putere şi de curenţi slabi.

6.3.5.6 Fixarea plintei trebuie să asigure contactul strâns cu elementul de construcţii, iar forţa de
rupere trebuie să fie de minimum 190 N, spaţiul dintre plintă, perete şi pardoseală – maximum
2 mm. Plintele trebuie executate din materiale incombustibile şi greu combustibile, care prezintă
proprietăţi electroizolante.

6.3.5.7 În corespundere cu GOST 9574, în panouri trebuie prevăzute canale interne sau tuburi de
plastic în tencuială şi elemente înglobate pentru conductoarele electrice ascunse înlocuibile, locaşuri
şi găuri pentru instalarea cutiilor cu clame, întrerupătoarelor şi a prizelor cu fişe.

Găurile destinate pentru articolele electrice pentru instalaţii şi nişele de tragere în panourile de perete
ale apartamentelor megieşe nu trebuie să fie străpunse. Dacă conform tehnologiei de executare,
găurile nu pot fi efectuate nestrăpunse, atunci în ele trebuie puse garnituri fonoizolante din vinipor sau
din alt material fonoizolant.

6.3.5.8 Instalarea tuburilor şi cutiilor în carcase de armatură trebuie executată pe dispozitiv de ghidare
conform desenelor de execuţie, care stabilesc locurile de fixare a cutiilor de montare, de ramificare şi
de tavan. Pentru a asigura poziţionarea cutiilor la acelaşi nivel cu suprafaţa panourilor, ele trebuie
fixate de carcasa de armatură astfel, ca la instalarea sub formă de bloc a cutiilor, înălţimea blocului să
corespundă cu grosimea panoului, iar la instalarea separată a cutiilor, pentru excluderea deplasării lor
în interiorul panourilor, suprafaţa cutiilor trebuie să iasă în afara planului suprafeţei carcasei de
armatură cu 30-35 mm.

6.3.5.9 Canalele pe toată lungimea trebuie să aibă suprafaţa netedă fără aşchii şi colţuri ascuţite.
Grosimea stratului protector deasupra canalului (tubului) trebuie să fie de minimum 10 mm.
Lungimea canalelor dintre nişele de tragere sau cutii trebuie să fie de maximum 8 m.

6.3.6 Pozarea conductoarelor şi cablurilor în ţevi metalice

6.3.6.1 Se admite de utilizat pentru conductoare electrice ţevi de metal numai în cazurile special
justificate în proiecte, în corespundere cu cerinţele documentelor normative.

6.3.6.2 Ţevile metalice utilizate pentru conductoarele electrice trebuie să aibă suprafaţa interioară
care să excludă deteriorarea izolaţiei conductoarelor la tragerea lor prin ţeavă şi acoperire
anticorozivă a suprafeţei exterioare. Pentru ţevile ingropate în elementele de construcţii, acoperirea
anticorozivă exterioară nu este necesară. Ţevile pozate în încăperile cu mediul chimic activ, la interior
şi la exterior trebuie să aibă acoperire anticorozivă, rezistentă la condiţiile mediului dat. În locurile de
ieşire a conductoarelor din ţevile metalice trebuie instalate bucşe izolante.

12
NCM G.01.03:2016

6.3.6.3 Ţevile metalice pentru conductoarele electrice montate în fundaţiile pentru utilajul tehnologic,
până la betonarea fundaţiilor trebuie să fie fixate pe elemente de reazem sau pe armatură. În locurile
de ieşire a ţevilor din fundaţie în pământ, trebuie să fie realizate măsurile prevăzute în desenele de
execuţie, împotriva tăierii ţevilor la tasarea pământului sau a fundaţiei.

6.3.6.4 În locurile de intersecţie a ţevilor cu rosturile de temperatură sau de tasare trebuie să fie
executate compensatoare, în corespundere cu indicaţiile din schemele de execuţie.

6.3.6.5 Distanţa dintre punctele de fixare a ţevilor metalice poziţionate aparent nu trebuie să
depăşească valorile prezentate în tabelul 1. Fixarea ţevilor metalice pentru conductoarele electrice
nemijlocit de conductele tehnologice, precum şi sudarea lor nemijlocită de diverse elemente de
construcţii, nu se admite.

Tabelul 1

Diametrul nominal al Distanţa maxim admisibilă Diametrul nominal Distanţa maxim admisibilă
ţevii (tubului), mm dintre punctele de fixare, m al ţevii (tubului), mm dintre punctele de fixare, m

15-20 2,5 40-80 3,5-4


25-32 3,0 100 6,0

6.3.6.6 La încovoierea ţevilor trebuie, de regulă, utilizate unghiurile normate de curbură de 90, 120 şi
135° şi razele normate de încovoiere de 400, 800 şi 1000 mm. Raza de încovoiere de 400 mm trebuie
utilizată pentru ţevile, care se pozează în planşee şi pentru ieşirile verticale; 800 şi 1000 mm – la
pozarea ţevilor în fundaţiile de monolit şi la pozarea în ele a cablurilor cu conductoare cu un singur fir.
La pregătirea pachetelor şi a blocurilor de ţevi, de asemenea trebuie respectate unghiurile şi razele de
curbură normate specificate.

6.3.6.7 La pozarea conductoarelor în ţevile pozate vertical (coloane) trebuie să fie prevăzută fixarea
lor, iar punctele de fixare trebuie să fie distanţate unul de altul la o distanţă ce nu depăşeşte, m:

- pentru conductoarele de până la 50 mm2 inclusiv. ................... 30 m

- pentru conductoarele de la 70 până la 150 mm2 inclusiv........ 20 m

- pentru conductoarele de la 185 până la 240 mm2 inclusiv.........15 m

Fixarea conductoarelor trebuie efectuată cu ajutorul cliţelor de strîngere sau bornelor în cutiile de
tragere sau de derivaţie ori pe capetele ţevilor.

6.3.6.8 Ţevile, la pozarea ascunsă în pardoseală trebuie să fie îngropate la o adâncime de minimum
20 mm şi protejate cu un strat de mortar. În pardosea se admite instalarea cutiilor de derivaţie şi de
tragere, de exemplu, pentru instalaţiile modulare.

6.3.6.9 Distanţa dintre cutiile de tragere nu trebuie să depăşească, m: pe sectoarele drepte - 75, la o
curbură a ţevii - 50, la două curburi ale ţevii – 40, la trei curburi – 20 m.

Conductoarele şi cablurile trebuie să fie libere în ţevi, fără tensionări. Diametrul ţevilor trebuie adoptat
în corespundere cu indicaţiile din desenele de execuţie.

6.3.7 Pozarea conductoarelor şi cablurilor în tuburi nemetalice

6.3.7.1 Pozarea tuburilor nemetalice (de plastic) pentru tragerea prin ele a conductoarelor şi cablurilor,
trebuie efectuată în corespundere cu desenele de execuţie la temperatura aerului nu mai joasă de
minus 20 °С şi nu mai înaltă de plus 60 °С.

În fundaţii, tuburile de plastic (de regulă, de polietilenă) trebuie să fie pozate numai orizontal pe
pământul îndesat sau pe un strat de beton.

13
NCM G.01.03:2016

În fundaţiile cu adâncimea sub 2 m se admite pozarea tuburilor de PVC. În acest caz trebuie luate
măsuri contra deteriorărilor mecanice la betonarea sau la astuparea lor cu pământ.

6.3.7.2 Fixarea tuburilor nemetalice pozate aparent trebuie să admită deplasarea lor liberă (fixarea
mobilă) la delatarea lineară sau contracţia lor la variaţia temperaturii mediului înconjurător. Distanţa
dintre punctele de instalare a clemelor mobile trebuie să corespundă celor indicate în tabelul 2.

Tabelul 2

Diametrul exterior Distanţa dintre punctele de Diametrul Distanţa dintre punctele de


al tubului, mm fixare la pozarea orizontală exterior al fixare la pozarea orizontală
sau verticală, mm tubului, mm sau verticală, mm

20 1000 50 1700
25 1100 63 2000
32 1400 75 2300
40 1600 90 2500

6.3.7.3 Grosimea mortarului de beton deasupra tuburilor (singulare şi în blocuri) la monolitizarea


patului pentru pardoseală trebuie să fie de minimum 20 mm. În locurile de intersecţie a traseelor de
tuburi, stratul de beton de protecţie dintre tuburi nu este necesar. În acest caz, adâncimea de pozare a
rândului superior trebuie să corespundă cerinţelor de mai sus. Dacă la intersecţia tuburilor nu este
posibil de asigurat adâncimea necesară de pozare a tuburilor, trebuie prevăzută protecţia lor contra
deteriorărilor mecanice prin instalarea manşoanelor metalice, carcaselor sau ale altor mijloace, în
corespundere cu indicaţiile din desenele de execuţie.

6.3.7.4 Realizarea protecţiei contra deteriorărilor mecanice, în locurile de intersecţie în pardoseală a


conductoarelor electrice pozate în tuburi de plastic cu traseele transportului din incinta secţiei, la un
strat de beton de 100 mm şi mai mare nu este necesară. Ieşirea tuburilor de plastic din fundaţii,
pardoselile turnate şi alte elemente de construcţii trebuie să fie executată cu fragmente sau coturi din
PVC, iar în cazul posibilităţii deteriorărilor mecanice – cu segmente din ţevi metalice cu pereţi subţiri.

6.3.7.5 La ieşirea tuburilor de PVC pe pereţi, în locurile posibilelor deteriorări mecanice, acestea
trebuie protejate cu elemente metalice, la înălţimea sub 1,5 m, sau de a efectua ieşirea din perete prin
trebuie executată prin utilizarea segmentelor de ţevi metalice cu pereţii subţiri.

6.3.7.6 Îmbinarea tuburilor de plastic trebuie efectuată:

- de PVC - prin casetare la cald în mufă, sau cu ajutorul mufelor. Se admite îmbinarea prin lipire.

6.4 Linii în cablu

6.4.1 Cerinţe generale

6.4.1.1 Prezentul Normativ trebuie respectat la montarea liniilor în cablu de putere la tensiunea sub
220 kV.

6.4.1.2 Razele de curbură cele mai mici admisibile ale cablurilor şi diferenţa de nivel admisibilă dintre
punctele superior şi inferior de pozare a cablurilor cu izolaţia din hârtie îmbibată pe traseu, trebuie să
corespundă cerinţelor GOST 16441, GOST R 52372, SM SR EN 50525-1, SM SR HD 21.4 S2 şi
condiţiilor tehnice aprobate.

6.4.1.3 La pozarea cablurilor trebuie luate măsuri de protecţie contra deteriorărilor mecanice. Forţele
de întindere a cablurilor sub 35 kV trebuie să fie în limitele valorilor prezentate în tabelul 3. Troliile şi
alte mijloace de tracţiune trebuie dotate cu dispozitive reglabile de limitat pentru întreruperea întinderii
la apariţia unor forţe mai mari decât cele admisibile. Dispozitivele de tragere, care strîng cablul (rolele
de acţionare), precum şi dispozitivele de cotire trebuie să excludă posibilitatea de deformare a
cablului.

14
NCM G.01.03:2016

Pentru cablurile la tensiunea 110-220 kV, forţele admise de întindere sunt prezentate în pct. 6.4.7.3.

6.4.1.4 Cablurile trebuie pozate cu o rezervă în lungime de 1-2 %. În şanţuri şi pe suprafeţe continui
în interiorul clădirilor şi construcţiilor, rezerva se obţine prin pozarea cablului „şerpuitor", iar pe
elementele de construcţii pentru cablu această rezervă se utilizează pentru formarea săgeţii de
întindere. Nu se admite pozarea cablului sub formă de inele (spire).

6.4.1.5 Cablurile care se pozează orizontal pe construcţii, pereţi, planşee, ferme etc., trebuie fixate
rigid în punctele terminale, nemijlocit la manşoanele terminale, la curbura traseului, de ambele părţi de
încovoere, la manşoanele de îmbinare şi manşoanele de închidere.

6.4.1.6 Cablurile care se pozează vertical pe construcţii şi pereţi, trebuie să fie fixate pe fiecare
construcţie de cablu.

6.4.1.7 Distanţa dintre elementele de reazem se adoptă în corespundere cu desenele de execuţie. La


pozarea cablurilor de putere şi de telecomandă cu înveliş de aluminiu pe elementele de reazem cu
distanţa de 6000 mm, trebuie să fie asigurată săgeata remanentă la mijlocul deschiderii: 250-300 mm
la pozarea pe estacade şi galerii, nu mai puţin de 100-150 mm în celelalte construcţii pentru cabluri.

Construcţiile, pe care se pozează cablurile nearmate, trebuie să fie executate în varianta care
exclude posibilitatea de deteriorare mecanică a învelişurilor cablurilor.

În locurile de fixare rigidă pe construcţii a cablurilor nearmate cu înveliş de plumb sau de aluminiu
trebuie să fie puse garnituri din material elastic (de exemplu, foi de cauciuc, foi de PVC); cablurile
nearmate cu înveliş de plastic sau cu furtun de plastic, precum şi cablurile armate se admite de fixat
pe construcţii cu cleme (brăţare) fără garnituri.

Tabelul 3

Forţa de Forţa de întindere de conductor, кN,


întindere de a cablului până la 35, kV
2
Secţiunea cablului, mm învelişul de
conductoare conductoare
aluminiu, кN, a
conductoare de aluminiu de aluminiu
cablului la
de cupru multifilare monofilare
tensiunea, kV

1 6 10
3х 25 1,7 2,8 3,7 3,4 2,9 2,9
3х 35 1,8 2,9 3,9 4,9 3,9 3,9
3х 50 2,3 3,4 4,4 7,0 5,9 5,9
3х 70 2,9 3,9 4,9 10,0 8,2 3,9*
3х 95 3,4 4,4 5,7 13,7 10,8 5,4*
3х120 3,9 4,9 6,4 17,6 13,7 6,4*
3х150 5,9 6,4 7,4 22,0 17,6 8,8*
3х185 6,4 7,4 8,3 26,0 21,6 10,8*
3х240 7,4 9,3 9,8 35,0 27,4 13,7*

* Din aluminiu moale cu alungirea relativă de maximum 30 %.

NOTĂ:

1. Tragerea cablului cu înveliş de plastic sau de plumb se admite numai de conductoare.


2. Forţele de tragere a cablului la tragerea lui prin canalizarea de bloc este prezentată în tabelul 4.
2
3. Cablurile armate cu sârmă rotundă, trebuie trase de sârmă. Tensiunea admisibilă este de 70-100 N/mm .
2
4. Cablurile de telecomandă, cablurile de putere armate şi nearmate cu secţiunea de sub 3 х 16 mm , spre deosebire de cele
prezentate în acest tabel de secţiune mai mare se admite de a le poza, tragând mecanic de armură sau de înveliş cu ajutorul
unui ciorap de sîrmă. Forţele de tragere în acest caz nu trebuie să depăşească 1 kN.

6.4.1.8 Cablurile armate şi nearmate în interiorul încăperilor şi în exterior, în locurile în care sunt
posibile deteriorări mecanice (circulaţia transportului auto, a mărfurilor şi maşinilor, accesibilitatea

15
NCM G.01.03:2016

pentru personalul necalificat), trebuie să fie protejate până la înălţimea care prezintă siguranţă, dar nu
mai mică de 2 m de la nivelul pământului sau a pardoselii şi la o adâncime de 0,3 m în pământ.

6.4.1.9 Capetele tuturor cablurilor, la care în procesul de pozare a fost deteriorată etanşeitatea,
trebuie să fie temporar ermetizate până la montarea manşoanelor de conexiune şi a manşoanelor
terminale.

6.4.1.10 Trecerile cablurilor prin pereţi, pereţii despărţitori şi planşee în încăperile de producţie şi în
construcţiile pentru cabluri trebuie să fie efectuate prin segmente de ţevi nemetalice (de PVC, de
plastic etc.), prin găurile finisate în elementele de construcţii din beton armat sau prin goluri deschise.
Spaţiile din segmentele de ţevi, găuri şi goluri, după pozarea cablurilor, trebuie să fie astupate cu
material incombustibil (C0), de exemplu, cu amestec de ciment şi nisip în proporţie de 1:10, amestec
de lut cu nisip - 1:3, lut cu ciment şi nisip - 1,5:1:11, perlit expandat cu ipsos de construcţie - 1:2 etc.,
pe toată grosimea peretelui sau peretelui despărţitor.

Spaţiile în trecerile prin pereţi se admit a nu fi astupate, dacă aceşti pereţi nu sunt ecrane antifoc.

6.4.1.11 Şanţul, înainte de pozarea cablului, trebuie să fie examinat pentru identificarea locurilor pe
traseu care conţin substanţe, care acţionează distructiv asupra mantalei de metal şi învelişului cablului
(soluri alcaline, var, apă, sol turnat care conţine zgură sau deşeuri de construcţie, sectoare amplasate
mai aproape de 2 m de la gropi septice şi gropi de gunoi etc.). În cazul imposibilităţii ocolirii acestor
locuri, cablul trebuie să fie pozat în sol neutru curat, în tuburi de PVC etc. La acoperirea cablului cu
pământ neutru, şanţul trebuie să fie lărgit suplimentar de ambele părţi cu 0,5-0,6 m şi adâncit cu 0,3-
0,4 m.

6.4.1.12 Intrările cablurilor în clădire, construcţiile pentru cabluri şi alte încăperi trebuie să fie efectuate
în tuburi de PVC, în găuri finisate în elementele din beton armat. Capetele tuburilor trebuie să iasă din
peretele clădirii în şanţ, iar în cazul existenţei stratului perimetral de etanşare – după linia acestuia nu
mai puţin de 0,6 m şi să aibă pantă în direcţia şanţului.

6.4.1.13 La pozarea câtorva cabluri în şanţ, capetele cablurilor destinate pentru montajul ulterior al
manşoanelor de conexiune şi de blocare, trebuie amplasate cu deplasarea locurilor de conexiune de
minimum 2 m. În acest caz trebuie lăsată o rezervă de cablu de lungimea necesară pentru verificarea
izolaţiei la umiditate şi montarea manşonului, precum şi pentru aşezarea unui arc compensator (cu
lungimea la fiecare extremitate de minimum 350 mm pentru cablurile la tensiunea de sub 10 kV şi de
minimum 400 mm pentru cablurile la tensiunea de 20 şi 35 kV).

6.4.1.14 În condiţii înghesuite la un număr mare de cabluri, se admite amplasarea compensatoarelor


în plan vertical mai jos de nivelul de pozare a cablurilor. Manşonul în acest caz rămâne la nivelul de
pozare al cablurilor.

6.4.1.15 Cablul pozat în şanţ trebuie să fie astupat cu primul strat de pământ, trebuie pozată protecţia
mecanică sau banda de semnalizare, după care, reprezentanţii organizaţiei de montaj electric şi al
organizaţiei de construcţie împreună cu reprezentantul beneficiarului trebuie să efectueze examinarea
traseului cu întocmirea procesului verbal privind lucrările ascunse.

6.4.1.16 Şanţul trebuie definitiv astupat şi bătătorit după montarea manşoanelor de conexiune şi
încercarea liniei la tensiune ridicată.

6.4.1.17 Astuparea şanţului cu bulgări de pământ îngheţat, cu pământ care conţine pietre, bucăţi de
metal etc., nu se admite.

6.4.1.18 Pozarea fără şanţuri cu ajutorul unui mecanism autopropulsat sau tractat de mecanismele
maşinii cu cuţite de pozat cablu, se admite pentru 1-2 cabluri armate la tensiunea sub 10 kV cu înveliş
de plumb sau înveliş de aluminiu pe traseele de cablu îndepărtate de la construcţiile inginereşti. În
reţelele electrice orăşeneşti şi la întreprinderile industriale, pozarea fără şanţuri se admite numai pe
sectoarele lungi, în lipsa pe traseu a reţelelor edilitare subterane, a intersectărilor cu construcţiile
inginereşti, a obstacolelor naturale şi acoperirilor solide.

16
NCM G.01.03:2016

6.4.1.19 La pozarea traseului liniei în cablu în localitatea neconstruită, pe tot traseul trebuie să fie
instalate marcaje pe stâlpi de beton sau pe tabliţe-indicatoare speciale, care se amplasează la
curbura traseului, în locurile de amplasare a manşoanelor de conexiune, de ambele părţi ale
intersecţiilor cu drumurile şi comunicaţiile subterane, la intrările în clădiri şi peste fiecare 100 m pe
sectoarele rectilinii. Pe pământurile arabile marcajele trebuie instalate nu mai rar de 500 m.

6.4.2 Pozarea în canalizarea de la bloc

6.4.2.1 Lungimea totală a canalului de la bloc, conform cerinţelor de forţe maxime admisibile de
întindere pentru cablurile nearmate cu înveliş de plumb şi conductoare de cupru, nu trebuie să
depăşească umătoarele valori:

Secţiunea cablului, mm2 ..... până la 3х50 3х70 3х95 şi mai mare

Lungimea maximă, m ..... 145 115 108

Pentru cablurile nearmate cu conductoare de aluminiu cu secţiunea de 95 mm2 şi mai mare în înveliş
de plumb sau înveliş de plastic, lungimea canalului nu trebuie să depăşească 150 m.

6.4.2.2 Forţele maxime admisibile de întindere a cablurilor nearmate în înveliş de plumb cu


conductoare de cupru sau de aluminiu, la fixarea funiei de tracţiune de conductoare, precum şi forţele
necesare de tragere a 100 m de cablu prin canalizarea de la bloc sunt prezentate în tabelul 4.

6.4.2.3 Pentru cablurile nearmate cu înveliş de plastic, forţele maxime admisibile de tragere trebuie
adoptate conform tabelului 4, cu coeficienţii de corecţie pentru conductoarele:

de cupru ................................ 0,7

din aluminiu tare .................... 0,5

din aluminiu moale................. 0,25

Tabelul 4

Secţiunea Forţa admisibilă Forţa necesară de tragere pentru


Conductoarele cablului nearmat cablului, de tragere 100 m de cablu, kN,
cu înveliş de plumb mm2 admisă, kN la tensiunea, kV
1 6 10

Cupru 3х 50 6,4 1,7 2,3 2,7


3х 70 8,9 2,2 2,8 3,2
3х 95 12,0 2,8 3,5 4,0
3х120 15,3 3,4 4,2 4,6
3х150 19,0 4,2 5,3 5,5
3х185 23,5 5,1 5,7 6,3

Aluminiu 3х 95 7,45 1,8 2,4 2,9


3х120 9,40 2,1 2,9 3,3
3х150 11,80 2,6 3,6 3,8
3х185 14,50 3,1 3,7 4,3

NOTĂ - Pentru a micşora forţa de tragere, la tragerea cablului, este necesar de a-l acoperi cu unsoare, care nu conţine
substanţe ce influenţează negativ asupra învelişului cablului (tavot, solidol).

6.4.3 Pozarea în construcţiile pentru cabluri şi în încăperile de producţie

6.4.3.1 La pozarea în construcţii pentru cabluri, colectoare şi în încăperi de producţie, cablurile nu


trebuie să aibă învelişuri de protecţie din materiale combustibile. Învelişurile de metal şi armatura
cablului care au înveliş incombustibil anticoroziv (de exemplu, galvanic), executat la întreprinderea
producătoare, nu trebuie vopsit după montare.

17
NCM G.01.03:2016

6.4.3.2 Cablurile în construcţiile pentru cabluri şi colectoarele din cartierele rezidenţiale trebuie
pozate, de regulă, cu lungimile constructive întregi, evitând, pe cât posibil utilizarea la ele a
manşoanelor de conexiune.

Cablurile pozate orizontal pe construcţii, pe estacade deschise (pentru cabluri şi tehnologice), în afară
de fixarea în locurile conform pct. 6.4.1.5, trebuie să fie fixate pentru a evita deplasările sub acţiunea
sarcinilor create de vânt pe sectoare orizontale şi rectilinii ale traseului, în corespundere cu indicaţiile
prezentate în proiect.

6.4.3.3 Cablurile în manta de aluminiu, fără înveliş protector, la pozarea lor pe pereţii tencuiţi şi de
beton, ferme şi coloane, trebuie distanţaţi de la suprafaţa elementelor de construcţii la minimum
25 mm. Pe suprafeţele vopsite ale elementelor de construcţii specificate se admite pozarea unor
astfel de cabluri fără spaţiu liber.

6.4.4 Pozarea pe funii metalice

6.4.4.1 Diametrul şi marca funiei, precum şi distanţa dintre ancorări şi fixările intermediare a funiei se
stabileşte în desenele de execuţie. Săgeata funiei după suspendarea cablurilor trebuie să fie în
limitele 1/40-1/60 din lungimea deschiderii. Distanţa dintre suspensiile cablurilor trebuie să fie de
maximum 800-1000 mm.

6.4.4.2 Elementele de ancorare terminale trebuie să fie fixate de coloane sau de pereţii clădirii.
Fixarea lor de grinzi sau ferme, nu se admite.

6.4.4.3 Funia metalică şi alte elemente metalice pentru pozarea cablurilor pe funie metalică în
exteriorul încăperii, indiferent de prezenţa acoperirii galvanice, trebuie să fie acoperite cu unsoare (de
exemplu solidol). În interiorul încăperii, funia metalică care are acoperire galvanică, trebuie să fie
acoperită cu unsoare numai în cazul, în care ea poate fi supusă coroziunii sub acţiunea mediului
înconjurător agresiv.

6.4.5 Pozarea la temperaturi joase

6.4.5.1 Pozarea cablurilor în perioada rece al anului, se admite fără încălzire preventivă numai în
cazul în care temperatura aerului, în decurs de 24 h până la începutul lucrărilor, nu s-a micşorat, nici
temporar, mai jos de:

- 0°С – pentru cablurile de putere armate şi nearmate cu izolaţie de hârtie (vâscoasă, necurgătoare şi
îmbibate slab) în înveliş de plumb sau de aluminiu;

- minus 5°С – pentru cablurile umplute cu uleiuri la presiune joasă şi înaltă;

- minus 7°С – pentru cablurile de telecomandă şi de putere la tensiunea sub 35 kV cu izolaţie de


plastic sau de cauciuc şi înveliş din materiale fibroase în înveliş de protecţie, precum şi cu armatură
din benzi de oţel sau sîrmă;

- minus 15°С – pentru cablurile de telecomandă şi de putere la tensiunea de sub 10 kV cu izolaţie de


PVC sau de cauciuc fără materiale fibroase, în înveliş de protecţie, precum şi cu armatură din benzi
metalice zincate ondulate;

- minus 20°С – pentru cablurile de telecomandă şi cablurile de putere nearmate cu izolaţie de


polietilenă şi manta fără materiale fibroase în înveliş de protecţie, precum şi în izolaţie de cauciuc în
manta de plumb.

6.4.5.2 Micşorările de scurtă durată a temperaturii în decurs de 2-3 h (îngheţuri de noapte) nu trebuie
luate în considerare atunci când în perioada precedentă de timp temperaturile sunt pozitive.

6.4.5.3 În cazul temperaturii aerului mai joasă decât cea specificată în pct. 6.4.29, cablurile trebuie
încălzite prealabil şi pozate în următoarele termene:

nu mai mult de 1 h .................... de la 0 până la minus 10 °С

18
NCM G.01.03:2016

nu mai mult de 40 min ...............de la minus 10 până la minus 20 °С

nu mai mult de 30 min................de la minus 20 °С şi mai joase

6.4.5.4 Cablurile nearmate cu înveliş de aluminiu în furtun de PVC, chiar şi încălzite în prealabil nu se
admite de pozat la temperatura mediului mai joasă de minus 20 °С.

6.4.5.5 La temperatura aerului înconjurător mai joasă de minus 40 °С pozarea cablurilor de toate
tipurile, nu se admite.

6.4.5.6 Cablul încălzit la pozare, nu trebuie să fie supus încovoierii pe o rază mai mică decât cea
admisibilă. Pozarea şerpuită în şanţ trebuie efectuată cu rezervă în lungime conform pct. 6.4.4.
Imediat după pozare, cablul trebuie să fie acoperit cu primul strat de pământ înfoiat. După răcirea
cablului, şanţul trebuie astupat definitiv cu pământ şi pământul bătătorit.

6.4.6 Montarea manşoanelor de cablu la tensiunea sub 35 kV

6.4.6.1 Montarea manşoanelor de cablu de putere la tensiunea sub 35 kV şi a cablurilor de


telecomunicaţii trebuie executată în corespundere cu instrucţiunile tehnologice departamentale,
aprobate în modul stabilit.

6.4.6.2 Tipurile de manşoane şi de închideri terminale pentru cablurile de putere la tensiunea sub 35
kV cu izolaţie de hârtie sau de plastic şi a cablurilor de telecomandă, precum şi metodele de
conexiune şi de formare a capetelor conductoarelor cablurilor trebuie să fie indicate în proiect.

6.4.6.3 Distanţa liberă dintre corpul manşonului şi cel mai apropiat cablu pozat în pământ trebuie să
fie de minimum 250 mm. Pe trasee cu pantă majoră (peste 20° faţă de orizontală), instalarea
manşoanelor de conexiune, de regulă, nu e necesară. În cazul în care pe astfel de sectoare trebuie
instalate manşoane de conexiune, ele trebuie instalate pe suprafeţe orizontale. Pentru a asigura
posibilitatea montajului repetat al manşoanelor, în cazul deteriorării lor, de ambele părţi, trebuie să fie
prevăzută o rezervă de cablu sub formă de compensator (pct. 6.4.1.13) .

6.4.6.4 Cablurile în construcţiile pentru cabluri trebuie pozate, de regulă, fără instalarea pe ele a
manşoanelor de conexiune. În cazul necesităţii de utilizare pe cablurile cu tensiunea de 6-35 kV a
manşoanelor de derivaţie, fiecare din ele trebuie să fie amplasate pe o construcţie de reazem
separată şi inclusă într-o carcasă de protecţie antiincendiu pentru localizarea incendiului (executată în
corespundere cu documentaţia normativă aprobată). În afară de aceasta, manşonul de conexiune,
trebuie să fie separat de cablurile superioare şi inferioare prin pereţi despărţitori incombustibili (K0) cu
gradul de rezistenţă la foc de minimum 0,25 h.

6.4.6.5 Manşoanele de conexiune ale cablurilor, pozate în blocuri trebuie să fie amplasate în cămine.

6.4.6.6 Pe traseul format dintr-un tunel de trecere, care trece într-un tunel semitrecător sau canal
netrecător, manşoanele de conexiune trebuie amplasate în tunelul de trecere.

6.4.7 Particularităţile de montare a liniilor în cablu la tensiunea 110-220 kV

6.4.7.1 Desenele de execuţie pentru liniile în cabluri umplute cu ulei la tensiuni 110-220 kV şi cu
cabluri cu izolaţie de plastic (polietilenă vulcanizată) la tensiune 110 kV şi Proiectul de execuţie a
lucrărilor (PEL), pentru montarea lor, trebuie să fie pus de acord cu întreprinderea producătoare de
cabluri.

6.4.7.2 Temperatura cablului şi a aerului înconjurător, la pozare trebuie să fie nu mai joasă de: minus
5°С – pentru cablul umplut cu ulei şi minus 10°С pentru cablul cu izolaţie de plastic. La temperaturi
mai joase pozarea poate fi admisă numai în corespundere cu PEL.

6.4.7.3 Cablurile cu armătură din sârmă rotundă, la pozarea mecanizată trebuie trase de sârmă cu
ajutorul unui dispozitiv special, care să asigure distribuţia uniformă a sarcinii între sârmele armaturii. În
acest caz, pentru evitarea deformaţiei mantalei de plumb, forţa totală de tragere nu trebuie să
depăşească 25 kN. Cablurile nearmate trebuie trase numai de conductoare cu ajutorul unui dispozitiv,

19
NCM G.01.03:2016

montat pe capătul superior al cablului aflat pe tambur. Forţa de tragere maximă admisibilă în acest
caz se determină în felul următor: 50 МPa (N/mm2) – pentru conductoarele de cupru, 40 МPa (N/mm2)
– pentru conductoarele din aluminiu tare şi 20 МPa (N/mm2 ) – pentru conductoarele din aluminiu
moale.

6.4.7.4 Troliul de tragere trebuie să fie dotat cu un dispozitiv de înregistrare şi un dispozitiv de


deconectare automată în cazul depăşirii valorii maxime admisibile de tragere. Dispozitivul de tragere
trebuie dotat cu aparat de autoînregistrare. Legătura telefonică sigură sau legătura radio trebuie
stabilită între locurile de amplasare a tamburului cu cablu, a troliului, în locurile de cotitură a traseului,
la trecerile şi intersecţiile cu alte instalaţii.

6.4.7.5 Cablurile, pozate pe construcţiile pentru cabluri cu deschiderea dintre ele 0,8-1 m, trebuie să
fie fixate pe toţi stâlpii cu cleme de aluminiu cu aplicarea a două straturi de cauciuc cu grosimea de
2 mm, dacă nu sunt alte indicaţii în documentaţia de execuţie.

6.4.8 Marcarea liniilor în cablu

6.4.8.1 Fiecare linie în cablu trebuie să fie marcată şi să aibă numărul sau denumirea sa.

6.4.8.2 Pe cablurile pozate aparent şi pe manşoanele de cabluri trebuie să fie instalate manşete
etichete. Pe cablurile pozate în construcţiile pentru cabluri, manşetele trebuie să fie instalate nu mai
rar decât peste fiecare 50-70 m, precum şi în locurile de schimbare a direcţiei traseului, de ambele
părţi ale trecerilor prin planşeele dintre etaje, prin pereţi şi pereţi despărţitori, în locurile de intrare
(ieşire) a cablului în şanţ şi în construcţiile pentru cabluri.

Pe cablurile pozate ascuns în tuburi sau blocuri, manşetele trebuie instalate în punctele finale la
manşoanele terminale, în căminurile şi în camerele canalizării de la bloc, precum şi la fiecare manşon
de conexiune.

Pe cablurile pozate ascuns în şanţ, manşetele se instalează la punctele finale şi la fiecare manşon de
conexiune.

6.4.8.3 Manşetele trebuie utilizate: în încăperile uscate - din plastic, oţel sau aluminiu; în încăperile
umede, exteriorul clădirilor şi în subteran - din plastic.

Marcajul pe manşetele pentru cablurile subterane şi pe cablurile pozate în încăperile cu mediu chimic
activ, trebuie executat prin ştampilare, chernărire (punctare) sau ardere. Pentru cablurile, pozate în
alte condiţii, marcajul se admite de aplicat cu vopsea indelibilă.

6.4.8.4 Manşetele trebuie să fie fixate cu fir de nailon sau cu sârmă de oţel zincată cu diametrul 1-2
mm, sau cu bandă de plastic cu buton. Locul de fixare a manşetei pe cablu cu sârmă şi însăşi sârma
în încăperile umede, exteriorul clădirii şi în subteran trebuie să fie acoperte cu bitum pentru protecţie
contra acţiunii umidităţii.

6.5 Conducte de curent la tensiuni sub 35 kV

6.5.1 Conducte de curent la tensiuni sub 1 kV (bare conductoare)

6.5.1.1 Sectoarele cu compensatoare şi secţiile flexibile ale barelor conductoare magistrale trebuie să
fie fixate pe două elemente de reazem, instalate simetric de ambele părţi al barei conductoare.
Fixarea barei conductoare de elementele de reazem pe sectoarele orizontale trebuie executată cu
cleme care asigură posibilitatea deplasării barei conductoare la variaţia temperaturii.

Bara conductoare pozată pe sectoare verticale, trebuie să fie fixată rigid cu şuruburi pe elementele de
reazem.

Pentru comoditatea scoaterii capacelor (pieselor carcasei), precum şi pentru asigurarea răcirii, bara
conductoare trebuie instalată la o distanţa de 50 mm de la pereţi sau de la alte elemente de construcţii
ale clădirii.

20
NCM G.01.03:2016

Ţevile sau manşoanele metalice cu conductoare trebuie introduse în secţiile de derivaţie prin găurile
efectuate în carcasa barelor conductoare. Ţevile trebuie închise cu bucşe.

6.5.1.2 Conexiunea nedemontabilă a secţiilor de bare conductoare magistrale trebuie să fie efectuată
prin sudare, conexiunile barelor de distribuţie şi ale barelor de iluminat trebuie să fie demontabile (cu
şuruburi).

Conexiunea secţiilor de bare conductoare de troleu trebuie executată cu ajutorul unor piese de
conexiune speciale. Careta colectoare de curent trebuie să se deplaseze liber pe cadru de ghidare de-
a lungul fantei cutiei cu barele troleelor montate.

6.5.2 Conducte aparente de curent la tensiunea 6-35 kV

6.5.2.1 Prezentul normativ trebuie respectat la montarea conductelor de curent rigide sau flexibile la
tensiunea de 6-35 kV.

6.5.2.2 De regulă, toate lucrările de montare a conductelor de curent trebuie efectuate pregătind în
prealabil ansamblurile şi secţiile de blocuri la poligoanele de achiziţii şi asambalare, ateliere sau uzine.

6.5.2.3 Toate conexiunile şi derivaţiile barelor şi conductoarelor se execută în corespundere cu


cerinţele pct. 6.2.1; 6.2.6; 6.2.7.

6.5.2.4 În locurile de conexiune cu şuruburi sau balamale, trebuie să fie asigurate măsurile de
prevenire a autodesşurubării (şplinturi, contrapiuliţe – cu blocaj, cu rondelă sau şaibe cu arc). Toate
articolele de fixare trebuie să aibă acoperire anticorozivă (zincare, pasivizare) .

6.5.2.5 Montarea suporturilor pentru conductele de curent aparente se efectuează în corespundere cu


pct. 6.6.3.2-6.6.3.18.

6.5.2.6 La reglarea suportului conductei de curent flexibile trebuie să fie asigurată întinderea uniformă
a tuturor legăturilor.

6.5.2.7 Unirea conductoarelor conductelor flexibile de curent trebuie să fie efectuată la mijlocul
deschiderii, după derularea conductoarelor până la întinderea lor.

6.6 Linii electrice aeriene

6.6.1 Tăierea potecilor

6.6.1.1 Poteca pe traseul LEA trebuie curăţată de copacii tăiaţi şi de arbuşti. Lemnul pentru industrie
şi lemnele pentru foc trebuie să fie stivuite în afara potecii.

Distanţele de la conductoare până la plantaţii şi de la axa traseului până la stivele de materiale


combustibile, trebuie să fie indicate în proiect. Tăierea arbuştilor pe solurile moi, pe pantele abrupte şi
în locurile înundate la revărsarile apelor, nu se admite.

6.6.1.2 Arderea uscăturilor şi a altor resturi forestiere trebuie efectuată în perioada de timp admisă
pentru aceasta.

6.6.1.3 Lemnul lăsat în stive pe traseul LEA, pe perioada cu pericol de incendiu, precum şi resturile
forestiere rămase „valuri” în această perioadă, trebuie să fie înconjurate de o fâşie mineralizată, cu
lăţimea de 1 m, de pe care trebuie integral lichidată iarba, arbuştii şi alte materiale combustibile, până
la stratul mineral de sol.

6.6.2 Executarea gropilor de fundaţie şi a fundaţiilor pentru stâlpi

6.6.2.1 Executarea gropilor pentru fundaţie trebuie realizată în corespundere cu regulile de executare
a lucrărilor, expuse în NCM F.01.03, CP F.01.02.

21
NCM G.01.03:2016

6.6.2.2 Gropile pentru suportul stâlpilor trebuie executate, de regulă, cu maşinile de forat. Executarea
gropilor trebuie efectuată până la cota de proiect (roşie).

6.6.2.3 Săparea gropilor de fundaţie în pământuri stâncoase, îngheţate, se admite de efectuat prin
explozii cu "erupţie" sau cu "afânare" în corespundere cu [1].

În acest caz, groapa nu trebuie să fie mai adâncă cu 100-200 mm decât cota de proiect pentru ca
ulterioar să fie finalizată cu ciocanele de abataj.

6.6.2.4 Gropile trebuie uscate prin evacuarea apei înainte de executarea fundaţiilor.

6.6.2.5 În perioada de iarnă săparea gropilor, precum şi executarea în ele a fundaţiilor trebuie
efectuată în termene cât se poate de scurte, care să excludă îngheţarea fundului gropii.

6.6.2.6 Fundaţiile din beton armat prefabricate şi piloţii trebuie să corespundă cerinţelor NCM F.02.04,
СНиП 2.02.01, СНиП 2.02.03, СНиП 2.03.02, СНиП 2.03.04, СНиП 2.03.11, СНиП 3.04.03,
recomandărilor [2], [8]-[11].

La montarea fundaţiilor prefabricate din beton armat şi la înfigerea piloţilor trebuie respectate regulile
de efectuare a lucrărilor, expuse în NCM F.01.03.

La executarea fundaţiilor monolite din beton armat trebuie respectate cerinţele NCM F.02.03.

6.6.2.7 Îmbinările sudate sau cu şuruburi ale stâlpilor cu plăcile fundaţiei trebuie să fie protejate contra
coroziunii. Înainte de sudare, piesele îmbinărilor trebuie să fie curăţate de rugină. Fundaţiile din beton
armat cu grosimea stratului de protecţie al betonului sub 30 mm, precum şi fundaţiile, executate în
pământuri agresive, trebuie să fie protejate prin hidroizolare.
Linia de demarcaj a mediului agresiv trebuie indicată în proiect.

6.6.2.8 Astuparea gropilor de fundaţie cu pământ trebuie efectuată imediat după executarea şi
verificarea fundaţiilor. Pământul trebuie să fie bine bătătorit prin compactarea pe straturi.

Şabloanele, utilizate pentru executarea fundaţiilor, trebuie scoase după astuparea cel puţin pe
jumătate de adâncime a gropii de fundaţie.

Înălţimea de astupare a gropii de fundaţie trebuie adoptată ţinând cont de tasarea posibilă a
pământului. La taluzarea fundaţiilor, taluzul trebuie să aibă o pantă de maximum 1:1,5 (raportul dintre
înălţimea taluzului şi bază) în dependenţă de tipul pământului.

Pământul pentru astuparea gropilor de fundaţie trebuie protejat contra îngheţului.

6.6.2.9 Toleranţele pentru montarea fundaţiilor prefabricate din beton armat sunt prezentate
în tabelul 5.
Tabelul 5
Abateri Toleranţe pentru stâlpi

neancoraţi ancoraţi
Nivelul fundul gropilor 10 mm 10 mm
Distanţe dintre axele fundaţiilor în plan ±20 mm ± 50 mm
1
Cota partea superioară a fundaţiilor 20 mm 20 mm
Unghi de înclinare a axei longitudinale a stâlpului fundaţiei 0° 30' ± 1° 30'
Unghi de înclinare a axei şurubului de ancorare de tip V — ± 2° 30'
Deplasare a centrului fundaţiei în plan — 50 mm

1
Diferenţa de cote trebuie să fie compensată la montarea stâlpului cu ajutorul garniturilor
metalice.

22
NCM G.01.03:2016

6.6.3 Asamblarea şi instalarea stâlpilor

6.6.3.1 Dimensiunea terenului pentru asamblarea şi instalarea stâlpilor trebuie adoptată în


corespundere cu fişa tehnologică sau cu schema de asamblare a stâlpului, indicată în PEL.

6.6.3.2 La executarea, montarea şi recepţia elementelor metalice ale LEA, trebuie respectate
cerinţele СНиП III-18.

6.6.3.3 Funiile de ancorare pentru stâlpi trebuie să aibă acoperire anticorozivă. Ele trebuie să fie
executate şi marcate până la transportarea stâlpilor pe traseu şi aduse la pichete în set cu stâlpii.

6.6.3.4 Este interzisă instalarea stâlpilor pe fundaţii nefinalizate şi neacoperite complet cu pământ.

6.6.3.5 Înainte de instalarea stâlpilor prin metoda de rotire, prin intermediul unei articulaţii, trebuie
prevăzută protecţia fundaţiilor contra forţelor de forfecare. În direcţia inversă ridicării, trebuie utilizat un
dispozitiv de frânare.

6.6.3.6 Piuliţele, care fixează stâlpii, trebuie înşurubate până la capăt şi fixate contra autodesşurubării
prin chernarea filetului şurubului la adâncimea de minimum 3 mm. Pe şuruburile fundaţiilor pentru
stâlpi de cotit, de trecere, de capăt şi speciali trebuie instalate două piuliţe, iar pentru stâlpii
intermediari – câte o piuliţă pe şurub.

La fixarea stâlpului pe fundaţie se admite de instalat între talpa stâlpului şi suprafaţa superioară a
fundaţiei maximum patru garnituri metalice cu grosimea totală sub 40 mm. Dimensiunile geometrice
ale garniturilor în plan trebuie să fie de minimum dimensiunile tălpii stâlpului. Garniturile trebuie unite
între ele şi cu talpa stâlpului prin sudare.

6.6.3.7 La montarea elementelor de construcţii de beton armat trebuie respectate regulile de


executare a lucrărilor, expuse în СНиП 3.03.01 şi [12].

6.6.3.8 Înainte de instalarea elementelor de construcţii din beton armat intrate la pichet, trebuie încă o
dată de verificat prezenţa pe suparafaţă stâlpilor a fisurilor, golurilor şi ştirbiturilor şi a altor defecte,
conform indicaţiilor din pct. 5.7.

În cazul deteriorării parţiale a hidroizolaţiei de la uzină, acoperirea trebuie să fie restabilită pe traseu
prin vopsirea locurilor deteriorate, cu bitum topit (marca 4) în două straturi.

6.6.3.9 Siguranţa de fixare în pământ a stâlpilor instalaţi în gropile forate sau deschise, se asigură prin
respectarea conform proiectului a adâncimii de încastrare a stâlpilor, grinzilor, plăclor de ancorare şi
prin compactarea pe straturi a pământului la astuparea gropii.

6.6.3.10 Stâlpii de lemn şi piesele acestora trebuie să satisfacă cerinţele NCM F.05.01,
SM SR EN 14545 şi ale proiectului construcţiilor de tip.

La executarea şi montarea stâlpilor de lemn ai LEA trebuie respectate regulile de executare a


lucrărilor, expuse în NCM F.05.01.

6.6.3.11 Pentru executarea pieselor stâlpilor de lemn trebuie utilizate materiale lemnoase de esenţă
răşinoasă conform GOST 9463 antiseptizate prin metode industriale.

Calitatea de antiseptizare a pieselor stâlpilor trebuie să corespundă normelor stabilite de


GOST 20022.0, GOST 20022.2, GOST 20022.5.

6.6.3.12 La asamblarea stâlpilor de lemn, toate piesele trebuie să fie ajustate una la alta. Spaţiile în
locurile de îmbinare nu trebuie să depăşească 4 mm. Lemnul în locurile de îmbinare trebuie să fie fără
noduri şi crăpături. Tăieturile, ciopliturile şi desprinderile trebuie să fie executate la adâncime de
maximum 20% din diametrul buşteanului. Corectitudinea de îmbinare şi de cioplire trebuie să fie
verificată cu şabloane. Fisurile străpunse la îmbinările suprafeţelor de lucru, nu se admit. Umplerea
crăpăturilor cu pene sau a altor goluri dintre suprafeţele de lucru, nu se admite.

23
NCM G.01.03:2016

Abaterile de la dimensiunile de proiect ale tuturor pieselor stâlpului de lemn asamblat, se admite în
limitele: în diametru - minus 1 plus 2 cm, în lungime - 1 cm la 1 m. Toleranţa în minus la executarea
traverselor din materiale tăiate din cherestea, este interzisă.

6.6.3.13 Găurile în elementele de lemn ale stâlpilor trebuie să fie executate cu burghiul. Gaura pentru
cârlig, executată în stâlp trebuie să aibă diametrul egal cu diametrul interior al părţii filetate a tijei
cârligului şi adâncimea egală cu 0,75 din lungimea părţii filetate. Cârligul trebuie să fie înşurubat în
corpul stâlpului cu toată partea filetată plus 10-15 mm.

Diametrul găurii pentru cârlig trebuie să fie egal cu diametrul exterior al tijei cârligului.

6.6.3.14 Bandajele pentru îmbinarea adaosurilor cu suportul de lemn al stâlpului trebuie executate din
sârmă zincată moale cu diametrul de 4 mm. Se admite utilizarea pentru bandaje a sârmei nezincate
cu diametrul de 5-6 mm, cu condiţia acoperirii ei cu lac de asfalt. Numărul de spire al bandajului
trebuie adoptat în corespundere cu proiectul stâlpilor. La ruperea unei spire întreg bandajul trebuie
înlocuit cu unul nou. Capetele firelor bandajului trebuie bătute în lemn la adâncimea de 20-25 mm. Se
admite în locul bandajelor de sârmă de utilizat cleme speciale de strângere (pe şuruburi). Fiecare
bandaj (clemă) trebuie să îmbine nu mai mult de două piese ale stâlpului.

6.6.3.15 Piloţii de lemn trebuie să fie drepţi, cu fibră dreaptă, fără putregai, fisuri, alte defecte şi
deteriorări. Capătul superior al piloţilor de lemn trebuie să fie tăiat perpendicular pe axa acestuia
pentru a evita devierea pilotului de la direcţia dată în procesul de înfigere a acestuia.

6.6.3.16 Toleranţele la montarea stâlpilor de lemn şi de beton armat cu un picior sunt prezentate în
tabelul 6, iar cerinţele tehnice, construcţiile stâlpilor de beton armat şi dimensiunile acestora sunt
prezentate în GOST 22687-0 şi GOST 22687-1.

Tabelul 6

Abateri Toleranţe pentru stâlpi


de lemn de beton armat
Stâlpului de la axa verticală de-a lungul şi de-a curmezişul axei liniei 1/100 de la 1/150 de la
(raportul dintre înclinarea capătului superior al suportului stâlpului la înălţimea stâlpului înălţimea stâlpului
înălţimea lui)

Stâlpului din aliniament, la lungimea deschiderii, m:


- până la 200 100 mm 100 mm
- peste 200 200 mm 200 mm

Traversei de la axa orizontală 1/50 din lungimea 1/100 din lungimea


traversei traversei
Traversei în raport cu linia, perpendiculară pe axa LEA (pentru stâlpul 1/50 din lungimea 1/100 din lungimea
de colţ – în raport cu bisectoarea unghiului de curbură al LEA) traversei traversei

6.6.3.17 Toleranţele la montarea stâlpilor portali de beton armat sunt prezentate în tabelul 7.

6.6.3.18 Toleranţele la dimensiunile elementelor metalice ale stâlpilor sunt prezentate în tabelul 8.

24
NCM G.01.03:2016

Tabelul 7
Abateri Toleranţe
Stâlpului de la axa verticală (raportul dintre abaterea capătului superior al 1/100 din
suportului stâlpului şi înălţimea lui) înălţimea stâlpului

Distanţei dintre suporturile stâlpilor ± 100 mm

Ieşirii stâlpului din aliniament 200 mm

Marcajelor traverselor în locurile de fixare la suporturile stâlpilor 80 mm

Marcajelor dintre locurile de îmbinare a traverselor (articulaţiilor) şi axele 50 mm


înşurubărilor pentru fixarea traverselor la suportul stâlpului

Suportului stâlpului de la axa traseului ±50 mm

Traversei de la axa orizontală, pentru lungimea traversei, m:


- până la 15 1/150 din lungimea traversei
- peste 15 1/250 din lungimea traversei

Tabelul 8
Abateri Toleranţe
Stâlpului de la axa verticală de-alungul şi de-a curmezişul axei liniei 1/200 din înălţimea pilonului

Traversei de la linia perpendiculară pe axa traseului 100 mm

Traversei de la axa linia orizontală pentru lungimea traversei, m:


- până la 15 1/150 din lungimea traversei
- peste 15 1/250 din lungimea traversei

Stâlpului din aliniement la lungimea deschiderii, m:


- până la 200 100 mm
- de la 200 până la 300 200 mm
- peste 300 300 mm

Săgeţii de încovoiere (curburii) a traversei 1/300 din lungimea traversei

Săgeţii de încovoiere (curburii) a suporturilor şi consolelor 1/750 din lungime,


însă de maximum 20 mm

Coturilor de centură şi a elementelor grilei (în orice plan) în limitele panoului 1/750 din lungime

6.6.4 Montarea izolatoarelor şi a armaturii de linie

6.6.4.1 Pe traseu, înainte de montare, izolatoarele trebuie să fie examinate şi alese.

Rezistenţa izolatoarelor de porţelan pentru LEA la tensiunea peste 1000 V trebuie verificată, înainte
de montare, cu un megaohmmetru la tensiunea de 2500 V; în acest caz rezistenţa izolaţiei fiecărui
izolator de supensie sau a fiecărui element al izolatorului multielement tip tijă trebuie să fie de
minimum 300 MΩ.

Curăţarea izolatoarelor cu unelte metalice, nu se admite.


Încercări electrice ale izolatoarelor de sticlă nu se efectuează.

6.6.4.2 Pe LEA cu izolatoare tip tijă, instalarea traverselor, consolelor şi izolatoarelor trebuie, de
regulă, efectuată până la ridicarea stâlpului.

Cârligele şi tijele trebuie să fie bine instalate în suspensia sau traversa stâlpului; partea cu tijă trebuie
să fie strict verticală. Cârligele şi tijele pentru protecţie contra ruginii trebuie acoperite cu lac de asfalt.
Izolatoarele tip tijă trebuie să fie bine înşurubate strict vertical pe cârlige sau tije cu ajutorul capacelor
de polietilenă.

25
NCM G.01.03:2016

Se admite fixarea izolatoarelor cu tije pe cârlige sau pe tije cu ajutorul unui mortar, alcătuit din 40 %
de portland ciment de o marca superioară М400 sau М500 şi 60 % de nisip de râu bine spălat.
Utilizarea acceleratoarelor de priză a mortarului, nu se admite.

La armare capătul tijei sau al cârligului trebuie să fie acoperit cu un strat subţire de bitum.
Instalarea izolatoarelor tip tijă cu înclinarea de sub 45° faţă de verticală se admite la fixarea
elementelor de coborârie la aparate şi la buclele stâlpilor.

La LEA cu izolatoare suspendate, piesele fitingurilor de cuplare a suspensiilor de izolare trebuie să fie
cu plint, iar în locaşurile fiecărui element al suspensiilor de izolare instalate închizătoare. Toate
închizătoarele în izolatoare trebuie să fie amplasate pe o linie dreaptă. Închizătoarele în izolatoarele
suspensiilor de izolare trebuie pozate cu capetele de intrare în direcţia suportului stâlpului, iar în
izolatoarele de întindere şi armatura suspensiilor de izolare – cu capetele de intrare în jos. Degetele
verticale şi înclinate trebuie pozate cu capul în jos, iar cu piuliţa sau şplintul în jos.

6.6.5 Montarea conductoarelor şi a funiilor de protecţie antitrăsnet

6.6.5.1 Conductoarele de aluminiu, aluminiu-oţel şi conductoarele din aliaj de aluminiu la montarea lor
în clemele de susţinere şi de întindere din oţel (cu şuruburi, cu pene) trebuie protejate cu garnituri de
aluminiu, conductoarele de cupru – cu garnituri de cupru.

Fixarea conductoarelor pe izolatoarele tip tijă trebuie executată cu legături cu sârme, cu cleme
speciale sau brăţare; în acest caz, conductorul trebuie să fie aşezat pe gâtul izolatorului tip tijă.
Legarea trebuie să fie efectuată cu sârmă din acelaşi metal ca şi conductorul. La legare nu se admite
încovoierea conductorului cu sârma de legat.

Conductoarele de branşare de la LEA la tensiunea sub 1000 V trebuie să aibă fixare prin ancorare.

6.6.5.2 Pentru fiecare deschidere a LEA, la tensiunea peste 1000 V se admite maximum o conexiune
la fiecare conductor sau funie.

Conexiunea conductoarelor (funiilor) în deschidere trebuie să corespundă cerinţelor pct. 6.2.6-6.2.7.

6.6.5.3 Presarea bornelor de conexiune, de întindere şi de reparaţie trebuie executată şi controlată


conform cerinţelor fişelor tehnologice departamentale, aprobate în modul stabilit. Clemele presate,
precum şi matricele pentru presarea clemelor, trebuie să corespundă mărcilor conductoarelor şi
funiilor montate. Nu se admite depăşirea diametrului nominal al matricei cu mai mult de 0,2 mm, iar
diametrul clemei după presare nu trebuie să depăşească diametrul matricei cu mai mult de 0,3 mm.
La obţinerea, după presare, a diametrului clemei, care depăşeşte valoarea admisibilă, clema trebuie
supusă presării repetate cu matrice noi. În cazul imposibilităţii de obţinere a diametrului necesar,
precum şi în cazul prezenţei unor fisuri, clema trebuie tăiată şi în locul ei montată una nouă.

6.6.5.4 Dimensiunile geometrice ale clemelor de conexiune şi de întindere a conductoarelor LEA


trebuie să corespundă cerinţelor fişelor tehnologice departamentale, aprobate în modul stabilit. Pe
suprafaţa lor nu trebuie să fie fisuri, urme de coroziune şi deteriorări mecanice, curbura clemei presate
trebuie să fie de maximum 3% din lungimea ei, miezul de oţel al conectorului presat trebuie să fie
amplasat simetric în raport cu corpul colierului de strîngere de aluminiu după lungimea lui. Deplasarea
miezului în raport cu poziţia simetrică nu trebuie să depăşească 15% din lungimea părţii presate a
conductorului. Colierele de strîngere, care nu corespund cerinţelor specificate, trebuie să fie rebutate.

6.6.5.5 Sudura cu termit a conductoarelor, precum şi conectarea conductoarelor utilizând energia


exploziei, trebuie executată şi verificată conform cerinţelor fişelor tehnologice departamentale,
aprobate în modul stabilit.

6.6.5.6 La deteriorarea mecanică a conductorului multifilar (ruperea unor fire), trebuie instalat un
bandaj, o brăţară de reparaţie sau de conexiune.

Reparaţia conductoarelor deteriorate trebuie efectuată în corespundere cu cerinţele fişelor tehnologice


departamentale, aprobate în modul stabilit.

26
NCM G.01.03:2016

6.6.5.7 Derularea conductoarelor (funiilor) pe pământ, trebuie de regulă, efectuată cu ajutorul


cărucioarelor în mişcare. Pentru stâlpii, a căror construcţie nu permite integral sau parţial utilizarea de
cărucioare de derulare mobile, se admite de efectuat derularea conductoarelor (funiilor) pe pământ de
pe dispozitive de derulare fixe, ridicând în mod obligatoriu conductoarele (funiile) pe stâlpi, pe măsura
derulării, şi luând măsuri contra deteriorării lor în urma frecării de pământ.

Derularea şi întinderea conductoarelor şi funiilor nemijlocit pe traverse şi cârlige metalice nu se


admite.
Derularea conductoarelor şi funiilor la temperaturi negative trebuie efectuată ţinând cont de măsurile
care previn îngheţarea conductorului sau a funiei în pământ.

Relocarea conductoarelor şi funiilor din rolele de derulare în colierele de strîngere permanente şi


instalarea barelor de distanţare la conductoarele cu faza scindată trebuie efectuată nemijlocit după
terminarea examinarii conductoarelor şi funiilor la sectorul de ancorare. În acest caz trebuie exclusă
posibilitatea deteriorării înfăşurării superioare a conductoarelor şi a funiilor.

6.6.5.8 Montarea conductoarelor şi funiilor la trecerile prin construcţiile inginereşti trebuie efectuată în
corespundere cu Regulile de protecţie a reţelelor electrice [5] cu tensiunea peste 1000 V, cu acordul
organizaţiei – deţinătoare de construcţie intersectată, în termenele puse de acord cu această
organizaţie. Conductoarele şi funiile derulate peste drumuri auto trebuie protejate contra deteriorărilor
prin ridicarea lor deasupra drumului, îngropării în pământ sau astupării cu pământ. În caz de
necesitate, în locurile în care este posibilă deteriorarea conductoarelor, trebuie asigurată pază.

6.6.5.9 La examinarea conductoarelor şi funiilor, săgeţi din greutatea proprie trebuie să fie stabilite
conform desenelor de execuţie din tabelele sau curbele de montaj, în corespundere cu temperatura
conductorului sau a funiei în timpul montării. În acest caz săgeata efectivă a conductorului sau a funiei
nu trebuie să difere de valoarea de proiect cu mai mult de ±5 %, cu condiţia respectării gabaritelor
normate până la pământ şi până la obiectele intersectate.

Dereglarea conductoarelor de diferite faze sau a funiilor una faţă de alta, nu trebuie să constituie mai
mult de 10% din valoarea de proiect a săgeţii conductorului sau funiei. Dereglarea conductoarelor în
faza scindată trebuie să fie de maximum 20% pentru LEA 330-500 kV şi 10% pentru LEA
750 kV. Unghiul de rotaţie al conductoarelor în faze trebuie să fie de maximum 10°.

Examinarea conductoarelor şi funiilor LEA cu tensiune peste 1000 V până la 750 kV inclusiv, trebuie
efectuată în deschiderile, amplasate în fiecare treime a sectorului de ancorare, pentru lungimea
acestuia mai mare de 3 km. În cazul lungimii sectorului de ancorare mai mică de 3 km, examinarea se
admite de efectuat în două deschideri: în cea mai îndepărtată şi cea mai apropiată de mecanismul de
tragere.

Abaterea ghirlandelor de susţinere de-a lungul LEA, de la verticală nu trebuie să depăşească, mm:
50 – pentru LEA 35 kV, 100 – pentru LEA 110 kV, 150 – pentru LEA 150 kV şi 200 – pentru LEA
220-750 kV.

6.6.6 Montarea descărcătoarelor tubulare

6.6.6.1 Descărcătoarele trebuie să fie instalate în aşa mod, ca indicatoarele de acţionare să fie clar
vizibile de la pământ. Instalarea descărcătoarelor trebuie să asigure stabilitatea spaţiului exterior de
străpungere şi să excludă posibilitatea suprapunerii lui cu jetul de apă care poate să se scurgă de la
electrodul superior. Descărcătorul trebuie să fie bine fixat pe pilon şi să aibă contact bun cu sistemul
de legare la pământ.

6.6.6.2 Înainte de instalare pe stâlp descărcătoarele trebuie să fie examinate şi alese cele bune.
Suprafaţa exterioară a descărcătorului nu trebuie să aibă fisuri sau ştirbituri.

6.6.6.3 După instalarea descărcătoarelor tubulare pe stâlp trebuie reglată valoarea spaţiului exterior
de străpungere în corespundere cu desenele de execuţie şi verificată instalarea lor, pentru ca zonele
de evacuare a gazelor să nu se intersecteze între ele şi să nu cuprindă elementele construcţiilor şi
conductoarelor.

27
NCM G.01.03:2016

6.7 Instalaţii de distribuţie şi staţii de transformare.

6.7.1 Cerinţe generale

6.7.1.1 Cerinţele prezentului Normativ trebuie respectate la montarea instalaţiilor de distribuţie


deschise şi închise şi a staţiilor de transformare la tensiunea de până la 750 kV.

6.7.1.2 Până la începutul montării echipamentului electric a instalaţiilor de distribuţie şi a staţiilor de


transformare, beneficiarul trebuie să livreze:

- uleiul pentru transformator în cantitate necesară pentru umplerea echipamentului complet montat,
ţinând cont de cantitatea suplimentară de ulei pentru necesităţile tehnologice;

- capacităţi de metal curate, ermetice pentru păstrarea temporară a uleiului;

- echipamente şi accesorii pentru tratarea şi turnarea uleiului;

- unelte specializate şi accesorii se livrează în set cu echipamentul, în corespundere cu documentaţia


tehnică a uzinei producătoare, necesare pentru revizii şi reglare (se livrează pentru perioada de
montare).

6.7.2 Barele instalaţiilor de distribuţie închise şi deschise

6.7.2.1 Raza interioară de încovoiere a barelor cu secţiune dreptunghiulară trebuie să fie: la


încovoierile în plan - minimum grosimea dublă a barei, la încovoiere pe margine – minimum lăţimea ei.
Lungimea barelor la încovoierea în spirală trebuie să fie de minimum lăţimea lor dublă.

În locul încovoierii pe muchie se admite îmbinarea barelor prin sudare.

Încovoierea barelor în locurile de conexiune trebuie să se înceapă la distanţa de minimum 10 mm de


la marginea suprafeţei de contact.

Îmbinările barelor colectoare, la conectarea cu şuruburi trebuie îndepărtate de capetele izolatoarelor şi


de locurile de derivaţie, la o distanţa de minimum 50 mm.

Pentru a asigura deplasarea longitudinală a barelor la variaţia temperaturii, trebuie efectuată fixarea
rigidă a barelor pe izolatoare numai la mijlocul lungimii totale a barelor, iar la existenţa
compensatoarelor pentru bare – la mijlocul sectorului, între compensatoare.

Găurile izolatoarelor barelor de trecere, după montarea barelor, trebuie să fie închise cu plăcuţe
speciale, iar barele în pachete, în locurile de intrare şi ieşire din izolatoare trebuie să fie fixate între
ele.

Suspensiile pentru bare şi bornele de curent alternativ mai mare de 600 А nu trebuie să creeze un
circuit magnetic închis în jurul barelor. Pentru aceasta, una din piesele de legătură sau toate
şuruburile de strângere, amplasate pe una din părţile barelor, trebuie să fie executate din material
nemagnetic (bronz, aluminiu şi aliajele lui etc.) sau trebuie utilizată construcţia suportului pentru bare,
care nu formează un circuit magnetic închis.

6.7.2.2 Barele flexibile pe toată lungimea lor nu trebuie să aibă răsuciri, despletiri, fire rupte. Săgeţile
nu trebuie să difere de cele de proiect cu mai mult de ±5 %. Toate conductoarele în fază scindată a
barelor trebuie să fie întinse egal şi trebuie să fie prinse cu bare de distanţare.

6.7.2.3 Conexiunile dintre aparatele vecine trebuie să fie executate cu un singur segment de bară
(fără tăiere).

6.7.2.4 Barele tubulare trebuie să aibă dispozitive de amortizare a vibraţiiei şi de compensare a


lungimii lor la variaţia temperaturii. Pe sectoarele de conexiune la aparate, barele trebuie amplasate
orizontal.

28
NCM G.01.03:2016

6.7.2.5 Conectarea şi ramificarea conductoarelor flexibile trebuie să fie executată prin sudare sau
presare.
Conectarea ramificărilor în deschideri trebuie să fie executată fără tăierea conductoarelor în
deschidere. Conexiunea cu şurub se admite numai la bornele aparatelor şi la derivaţiile la
descărcătoare, condensatoarele de comunicaţii şi transformatoarele de tensiune, precum şi pentru
instalaţiile temporare, pentru care utilizarea conexiunilor nedemontabile necesită un volum mare de
lucru pentru remontarea barelor. Conexiunile conductoarelor flexibile şi ale barelor la bornele
echipamentului electric trebuie executate ţinând cont de compensarea lungimilor acestora la variaţiia
temperaturii.

6.7.3 Izolatoare

6.7.3.1 Izolatoarele, înainte de montare, trebuie să fie verificate privind integritatea porţelanului (să fie
fără fisuri şi ştirbituri). Garnitura de sub flanşele izolatoarelor nu trebuie să iasă în exteriorul flanşelor.

6.7.3.2 Suprafaţa capacelor izolatoarelor-suport, la instalarea lor în instalaţiile de distribuţie închise,


trebuie să se afle într-un plan. Abaterea nu trebuie să depăşească 2 mm.

6.7.3.3 Axele tuturor izolatoarelor-suport şi de trecere nu trebuie să se abată într-o parte cu mai mult
de 5 mm.

6.7.3.4 La instalarea izolatoarelor de trecere la un curent de 1000 А şi mai mare, în plăci metalice
trebuie să fie exclusă posibilitatea formării circuitelor magnetice închise.

6.7.3.5 Montarea ghirlandelor de izolatoare suspendate la instalaţiile de distribuţie deschise trebuie să


corespundă următoarelor cerinţe:

- urechiuşile de conexiune, clemele, lanţurile intermediare ş.a. trebuie asigurate cu şplint;

- armatura ghirlandelor trebuie să corespundă dimensiunilor izolatoarelor şi conductoarelor.

Rezistenţa izolaţiei izolatoarelor de porţelan cu suspensie trebuie să fie verificată cu megaohmmetrul


cu tensiunea de 2,5 kV până la ridicarea ghirlandelor pe stâlp.

6.7.4 Întrerupătoare la tensiunea peste 1000 V

6.7.4.1 Instalarea, asamblarea şi reglarea întrerupătoarelor trebuie efectuată în conformitate cu


instrucţiunile de montaj ale întreprinderilor producătoare. La asamblare trebuie respectat cu stricteţe
marcajul elementelor întrerupătoarelor, prezentat în instrucţiunile specificate.

6.7.4.2 La asamblarea şi montarea întrerupătoarelor cu aer trebuie să fie asigurată: instalarea


orizontală a ramelor de reazem şi a rezervoarelor pentru aer, verticalitatea coloanelor de reazem,
egalitatea dimensiunilor pe înălţimea coloanelor izolatoarelor trepiedului (extensoarelor), coaxialitatea
instalării izolatoarelor. Abaterea axelor coloanelor centrale de reazem de la axa verticală nu trebuie să
depăşească normele specificate în instrucţiunile întreprinderilor producătoare.

6.7.4.3 Suprafeţele interioare ale întrerupătoarelor cu aer cu care contactează aerul comprimat
trebuie să fie curăţate. Şuruburile, care strâng conexiunile flanşelor pliabile ale izolatoarelor trebuie să
fie strânse uniform, cu o cheie cu cuplul reglabil de strângere.

6.7.4.4 După terminarea montării întrerupătoarelor cu aer trebuie verificată valoarea scurgerii aerului
comprimat, care nu trebuie să depăşească normele specificate în instrucţiunile producătorului. Înainte
de conectare, trebuie aerisite cavităţile interne ale întrerupătorului cu aer.

6.7.4.5 Dulapurile de distribuţie şi dulapurile de comandă a întrerupătoarelor, trebuie să fie verificate,


inclusiv la corectitudinea poziţiei contactelor auxiliare şi a percutoarelor electromagneţilor. Toate
clapetele trebuie să aibă o bună stare de funcţionare, o bună aderare a conurilor la scaune.
Contactele auxiliare de semnalizare trebuie să fie instalate corect, manometrele cu contacte electrice
trebuie să fie verificate în laborator.

29
NCM G.01.03:2016

6.7.5 Declanşatoare, separatoare şi scurtcircuitoare la tensiunea peste 1000 V

6.7.5.1 Instalarea, asamblarea şi reglarea declanşatoarelor, separatoarelor şi scurtcircuitoarelor


trebuie efectuată în corespundere cu instrucţiunile întreprinderilor producătoare.

6.7.5.2 La asamblarea şi montarea declanşatoarelor, separatoarelor şi scurtcircuitoarelor trebuie să


fie asigurată: instalarea orizontală a ramelor de reazem, verticalitatea şi egalitatea pe înălţime a
coloanelor izolatoarelor-suport, coaxialitatea cuţitelor de contact. Abaterea ramei de reazem de la
poziţia orizontală şi a axelor coloanelor asamblate de izolatoare de la verticală, precum şi deplasarea
axelor cuţitelor de contact în plan orizontal şi vertical şi distanţa dintre capetele cuţitelor de contact nu
trebuie să depăşească normele specificate în instrucţiunile întreprinderilor producătoare. Alinierea
coloanelor se admite cu ajutorul plăcuţelor de metal.

6.7.5.3 Roata sau mânerul acţionării cu pârghie trebuie să aibă (la conectare şi deconectare) direcţia
de mişcare, prezentată în tabelul 9.

Tabelul 9

Direcţia de mişcare
Operaţiune
roata mânerul

Conectare în sens orar În sus sau la dreapta


Deconectare în sens antorar În jos sau la stânga

Mersul în gol al mânerului de acţionare nu trebuie să depăşească 5°.

6.7.5.4 Cuţitele aparatelor trebuie corect să cadă (pe centru) în contactele fixe, să intre în ele fără
şocuri şi blocări şi să nu ajungă până la capăt cu 3-5 mm.

6.7.5.5 La poziţiile cuţitului de legare la pământ "Conectat" şi "Deconectat" barele de reglare şi


pârghiile trebuie să se afle în poziţia "Punctul mort", asigurând fixarea cuţitului în poziţiile extreme.

6.7.5.6 Contactele auxiliare ale acţionării separatorului trebuie să fie instalate astfel, încât mecanismul
de comandă a contactelor auxiliare să acţioneze la sfârşitul fiecărei operaţiuni cu 4-10° înainte de
sfârşitul cursei.

6.7.5.7 Blocarea separatoarelor cu întrerupătoarele, precum şi a cuţitelor principale ale separatoarelor


cu cuţitele de legare la pământ nu trebuie să admită operarea cu acţionarea separatorului la poziţia
conectată a întrerupătorului, precum şi a cuţitelor de legare la pământ la poziţia conectată a cuţitelor
principale şi a cuţitelor principale la poziţia conectată a cuţitelor de legare la pământ.

6.7.6 Descărcătoare

6.7.6.1 Până la începerea montării toate elementele descărcătoarelor trebuie examinate privind lipsa
fisurilor şi ştirbiturilor în porţelan şi la lipsa golurilor şi fisurilor în rosturile de ciment. Trebuie să fie
măsuraţi curenţii de scurgere şi rezistenţele elementelor active ale descărcătoarelor conform cerinţelor
instrucţiilor întreprinderilor producătoare.

6.7.6.2 La asamblarea descărcătoarelor pe o ramă comună trebuie să fie asigurată coaxialitatea şi


verticalitatea izolatoarelor.

6.7.6.3 După finalizarea montării, deschiderile circulare în coloane între elementele active şi
izolatoare trebuie să fie chituite şi vopsite.

6.7.7 Transformatoare de măsurat

6.7.7.1 La montarea transformatoarelor trebuie să fie asigurată instalarea lor strict pe verticală.
Reglarea verticalităţii se admite de efectuat cu ajutorul garniturilor metalice.

30
NCM G.01.03:2016

6.7.7.2 Înfăşurările secundare neutilizabile ale transformatoarelor de curent trebuie să fie


scurtcircuitate la bornele lor. Unul din polii înfăşurărilor secundare ale transformatoarelor de curent şi
ai transformatoarelor de tensiune trebuie să fie legat la pământ în toate cazurile (cu excepţia celor
specificate în desenele de execuţie).

6.7.7.3 Bornele de înaltă tensiune ale transformatoarelor de măsurat de tensiune trebuie să fie
scurtcircuitate până la conectarea lor sub tensiune. Corpul transformatorului trebuie să fie legat la
pământ.

6.7.8 Bobine de reactanţă şi bobine de inductanţă

6.7.8.1 Fazele bobinelor de reactanţă, instalate una sub alta, trebuie să fie amplasate conform
marcajului (Н – faza de jos, С – din mijloc, В – de sus), iar direcţia înfăşurării fazei din mijloc trebuie
să fie de sens opus direcţiei înfăşurării fazelor extreme.

6.7.8.2 Elementele metalice situate în nemijlocita apropiere de bobinele de reactanţă, nu trebuie să


aibă circuite închise.

6.7.9 Instalaţiile de distribuţie prefabricate şi asamblate şi posturi de transformare prefabricate

6.7.9.1 La primirea pentru montaj a dulapurilor instalaţiilor de distribuţie prefabricate şi a posturilor de


transformare prefabricate trebuie să fie verificată completivitatea documentaţiei tehnice a întreprinderii
producătoare (cartea tehnică, descrierea tehnică şi instrucţiunea de exploatare, schemele electrice ale
circuitelor principale şi auxiliare, documentaţia de exploatare pentru aparatura prefabricată, lista
pieselor de schimb, uneltelor şi accesoriilor (LPSUA).

6.7.9.2 La montarea instalaţiilor de distribuţie prefabricate (IDP) şi posturilor de transformare


prefabricate (PTP) trebuie să fie asigurată verticalitatea lor. Se admite diferenţa de nivel a suprafeţei
portante pentru instalaţiile de distribuţie prefabricate (IDP) 1 mm pe 1 m de lungimea suprafeţei, dar
nu mai mult de 5 mm pe toată lungimea suprafeţei portante.

6.7.10 Transformatoare

6.7.10.1 Toate transformatoarele pot fi admise în exploatare, fără a fi examinate părţile lor active, cu
condiţia transportării şi păstrării transformatoarelor în corespundere cu cerinţele GOST 11677.

6.7.10.2 Transformatoarele, furnizate de către beneficiar pe teritoriul staţiei, trebuie să fie la


transportare orientate în raport cu fundaţiile în corespundere cu desenele de execuţie. Viteza de
transportare a transformatorului, în limitele staţiei de transformare, pe role proprii nu trebuie să
depăşească 8 m/min.

6.7.10.3 Problema privind montarea transformatoarelor fără revizia părţii active şi fără ridicarea
clopotului trebuie soluţionată de către reprezentantul tehnic pentru supravegherea lucrărilor al
întreprinderii producătoare, iar în cazul lipsei contractului de supraveghere a lucrărilor – de către
întreprinderea de montaj în baza cerinţelor documentului, specificat în pct. 6.7.35, şi a datelor din
următoarele documente şi procese verbale:

- examinarea transformatorului şi elementelor demontate după transportarea transformatorului de la


întreprinderea producătoare la locul de destinaţie;

- descărcarea transformatorului;

- transportarea transformatorului la locul de montare;

- păstrarea transformatorului până la predarea pentru montaj.

6.7.10.4 Problema privind conectarea transformatorului fără uscare, trebuie soluţionată în baza
examinării complexe a condiţiilor şi a stării transformatorului pe durata transportării, păstrării şi
montării, în corespundere cu documentul specificat în pct. 6.7.35.

31
NCM G.01.03:2016

6.7.11 Convertoarele statice

6.7.11.1 Dezasamblarea dispozitivelor semiconductoare nu se admite. La montarea lor trebuie:

- să nu se admită şocuri şi lovituri bruşte;

- înlăturată unsoarea de conservare şi curăţate suprafeţele de contact cu dizolvant;

- instalate dispozitive cu răcire naturală, astfel încât aripioarele răcitoarelor să se afle în planul care
asigură circulaţia liberă a aerului de jos în sus, iar dispozitivele cu răcire cu aer forţată, аstfel încât
direcţia fluxului de aer de răcire să fie de-a lungul aripioarelor răcitorului;

- instalate orizontal dispozitive de răcire cu apă;

- amplasat ştuţul răcitorului în planul vertical, astfel încât ştuţul de intrare să fie cel de jos;

- unse cu un strat subţire de vazelină tehnică suprafeţele de contact ale răcitoarelor, înainte de
înşurubarea în ele a dispozitivelor semiconductoare. Cuplul de strângere la asamblare trebuie să
corespundă cu cel specificat de uzina producătoare.

6.7.12 Compresoare şi conducte de aer

6.7.12.1 Compresoarele sigilate de întreprinderea producătoare, nu trebuie supuse dezasamblării şi


reviziei la locul montării. Compresoarele care nu au sigiliu şi care ajung pe şantier în stare asamblată,
înainte de montare sunt supuse dezasamblării şi reviziei parţiale în volumul necesar pentru înlăturarea
acoperirilor de conservare, precum şi pentru verificarea stării rulmenţilor, supapelor, presgarniturilor,
sistemului de lubrifiere şi de răcire cu apă.

6.7.12.2 Unităţile de compresoare montate trebuie să fie încercate în corespundere cu cerinţele


instrucţiunilor întreprinderii producătoare împreună cu sistemele de comandă automată, control,
semnalizare şi protecţie.

6.7.12.3 Suprafaţa interioară a conductelor de aer trebuie să fie lubrifiată cu ulei de transformator.
Abaterile admisibile ale dimensiunilor liniare ale fiecărei piese a conductei de aer de la dimensiunile
de proiect nu trebuie să depăşească ±3 mm pe fiecare metru, dar nu mai mult de ± 10 mm pe toată
lungimea. Abaterea dimensiunilor unghiulare şi neplaneităţii axiale în piesă nu trebuie să depăşească
± 2,5 mm pe 1 m, dar nu mai mult de ± 8 mm pe întreg sectorul liniar ce urmează.

6.7.12.4 Conductele de aer montate trebuie supuse suflării la viteza aerului de 10-15 m/s şi presiunii,
egale cu cea de lucru (dar nu mai mult de 4,0 МPa), în decurs de minimum 10 min şi încercate la
rezistenţă mecanică şi etanşeitate. Presiunea la încercarea pneumatică la rezistenţă pentru
conductele de aer cu presiunea de lucru 0,5 МPa şi mai mare trebuie să constituie 1,25 Pluc, dar nu
mai puţin de Pluc 0,3 МPa. La încercarea conductelor de aer la etanşeitate, presiunea de încercare
trebuie să fie egală cu cea de lucru. În procesul de mărire a presiunii se efectuează examinarea
conductei de aer la atingerea a 30 şi 60 % din presiunea de încercare. Pe timpul examinării conductei
de aer ridicarea presiunii se opreşte. Presiunea de încercare la rezistenţă trebuie să se menţină în
decurs de 5 min, după care se coboară până la cea de lucru, la care în decurs de 12 h conducta de
aer se încearcă la etanşeitate

6.7.13 Condensatoare şi filtre de înaltă frecvenţă

6.7.13.1 La asamblarea şi montarea condensatoarelor de cuplaj trebuie să fie asigurate orizontalitatea


de instalare a suporturilor şi verticalitatea de instalare a condensatoarelor.

6.7.13.2 Filtrele de înaltă frecvenţă, până la începerea montării trebuie reglate în laborator.

6.7.13.3 La montarea filtrelor de înaltă frecvenţă trebuie să fie asigurată verticalitatea suspendării lor
şi fiabilitatea contactelor în locurile de conexiune a elementelor de setare.

32
NCM G.01.03:2016

6.7.14 Instalaţiile de distribuţie la tensiunea sub 1000 V, panouri de comandă, de protecţie şi de


automatică

6.7.14.1 Panourile şi dulapurile trebuie furnizate de către întreprinderile producătoare complet


asamblate, care au trecut revizia, reglarea şi încercarea în corespundere cu cerinţele ПУЭ,
standardele de stat sau cu condiţiile tehnice ale întreprinderilor producătoare.

6.7.14.2 Panourile de distribuţie, staţiile de comandă, panourile de protecţie şi automatică, precum şi


panourile de comandă trebuie să fie verificate în raport cu axele principale ale încăperilor în care ele
se instalează. Panourile, la instalare, trebuie să fie verificate pe orizontală şi pe verticală. Fixarea de
piesele înglobate trebuie efectuată prin sudare sau prin îmbinări demontabile. Se admite instalarea
panourilor fără fixarea de pardosea, dacă aceasta este prevăzut în desenele de execuţie. Panourile
trebuie fixate între ele cu şuruburi.

6.7.15 Instalaţii de acumulatoare

6.7.15.1 Primirea pentru montare a bateriilor de acumulatoare staţionare acide (SM SR EN 60896-11,
SM SR EN 60896-21 и SM SR EN 60896-22) şi alcaline (SM SR EN 60622) varianta de execuţie
închisă şi a pieselor pentru acumulatoarele în varianta de execuţie deschisă trebuie efectuată în
volumul cerinţelor prezentate în standardele de stat, condiţiile tehnice şi alte documente care
stabileşte setul de livrare, caracteristicile lor tehnice şi calitatea.

6.7.15.2 Acumulatoarele trebuie instalate în corespundere cu desenele de execuţie pe stelaje de


lemn, de oţel sau de beton sau pe poliţele dulapurilor de aspiraţie. Construcţia, dimensiunile,
acoperirea şi calitatea stelajurilor de lemn sau de oţel trebuie să corespundă cerinţelor [3].
Suprafaţa interioară a dulapurilor de aspiraţie pentru amplasarea acumulatoarelor trebuie să fie
vopsită cu vopsea rezistentă la acţiunea electrolitului.

6.7.15.3 Acumulatoarele în baterie trebuie să fie marcate cu cifre măşcate pe peretele din faţă a
vasului sau pe bara longitudinală a stelajului. Vopseaua trebuie să fie rezistentă la acizi pentru
acumulatoarele cu acizi şi rezistentă la baze pentru acumulatoarele alcaline. Primul număr în baterie,
de regulă, se aplică pe acumulator, la care se conectează bara pozitivă.

6.7.15.4 La montarea barelor în încăperea bateriilor de acumulatoare, trebuie îndeplinite următoarele


cerinţe:

- barele trebuie să fie amplasate pe izolatoare şi fixate în ele cu fixatoare de bare; conexiunile şi
ramificările barelor de cupru trebuie să fie executate prin sudare sau lipire, cele de aluminiu – numai
prin sudare; sudurile în conexiunile de contact nu trebuie să aibă afluenţe, adâncituri, precum şi fisuri,
deformări şi arderi; din locurile de sudare trebuie să fie înlăturate resturile de flux şi zgură;

- capetele barelor, conectate la acumulatoarele cu acizi, trebuie să fie în prealabil acoperite cu staniu
şi apoi lipite în clemele de cablu ale benzilor de conexiune;

- la acumulatoarele alcaline, barele trebuie şă fie conectate cu ajutorul clemelor, care trebuie să fie
sudate sau lipite de bare şi strânse cu piuliţe la bornele acumulatoarelor;

- barele neizolate pe toată lungimea trebuie să fie vopsite în două straturi cu vopsea rezistentă la
acţiunea de lungă durată a electrolitului.

6.7.15.5 Construcţia plăcii pentru ieşirea barelor din încăperea de acumulatoare trebuie să fie
prezentată în proiect.

6.7.15.6 Vasele acumulatoarelor cu acizi trebuie să fie instalate la nivel pe izolatoare tip con,
suporturile largi ale cărora trebuie să fie amplasate pe plăcuţe de nivelare din plumb sau viniplast.
Pereţii vaselor, îndreptate spre trecere, trebuie să fie într-un plan.

La utilzarea stelajelor de beton, vasele acumulatoarelor trebuie să fie instalate pe izolatoare.

33
NCM G.01.03:2016

6.7.15.7 Plăcuţele din acumulatoarele cu acizi în varianta de execuţie deschisă trebuie să fie
amplasate paralel una faţă de alta. Lipsa alinierii întregii grupe de plăci sau prezenţa plăcilor lipite
strâmb nu se admite. În locurile de lipire a cozilor plăcilor la benzile de conexiune nu trebuie să existe
sufluri, stratificări, proeminenţe şi scurgeri de plumb.

Pe acumulatoarele cu acizi în varianta de execuţie deschisă trebuie să fie instalate sticluţe de


protecţie, sprijinite de proeminenţele plăcilor. Dimensiunile acestor sticluţe trebuie să fie cu 5-7 mm
mai mici decât dimensiunile interioare ale vasului. Pentru acumulatoarele cu dimensiunea cuvei mai
mare de 400х200 mm pot fi utilizate lamele de sticlă din două sau mai multe bucăţi.

6.7.15.8 La prepararea electrolitului de sulfat trebuie:

- utilizat acidul sulfuric, care corespunde cerinţelor GOST 667;

- pentru diluarea acidului trebuie utilizată apa, care corespunde cerinţelor GOST 6709.

Calitatea apei şi a acidului trebuie să fie confirmată prin certificatul producătorului sau prin raportul de
analiză chimică a acidului şi a apei, efectuată în corespundere cu cerinţele standardelor de stat
corespunzătoare. Analiza chimică o efectuează beneficiarul.

6.7.15.9 Acumulatoarele în varianta de execuţie închisă trebuie să fie instalate pe stelaje pe izolatoare
sau pe garnituri izolante, rezistente la acţiunea electrolitului. Distanţa dintre acumulatoare în rând
trebuie să fie de minimum 20 mm.

6.7.15.10 Acumulatoarele alcaline trebuie să fie conectate în circuit în serie cu ajutorul fixatoarelor de
oţel nichelate dintre elemente cu secţiunea specificată în proiect.

Bateriile de acumulatoare alcaline trebuie să fie conectate în circuit în serie cu ajutorul fixatoarelor din
cablu (conductor) de cupru cu secţiunea specificată în proiect.

6.7.15.10 Pentru prepararea electrolitului alcalin trebuie utilizat amestecul gata din hidroxid de potasiu
şi hidroxid de litiu sau hidroxid de sodiu şi hidroxid de litiu produs la întreprindere şi apă distilată.
Conţinutul de impurităţi în apă nu se normează.

Se admite utilizarea separată a hidroxidului de potasiu sau a hidroxidului de sodiu i a hidroxidului de


litiu, dozate în corespundere cu instrucţiunea întreprinderii producătoare de deservire a
acumulatoarelor.

Deasupra electrolitului alcalin în acumulatoare trebuie să fie turnat ulei de vazelină sau gaz lampant.

6.7.15.11 Densitatea electrolitului în acumulatoarele alcaline încărcate trebuie să fie 1,205 ± 0,005
g/сm3 la temperatura 293 К (20 °С). Nivelul electrolitului în acumulatoarele acide trebuie să fie de
minimum cu 10 mm mai sus de marginea superioară a plăcuţelor.

Densitatea electrolitului potasiu-litiu în acumulatoare alcaline trebuie să constituie 1,20 ± 0,01 g/сm3 la
temperatura 288-308 К (15-35 °С).

6.8 Instalaţii electrice de putere

6.8.1 Maşini electrice

6.8.1.1 Până la începerea montării maşinilor electrice şi agregatelor multimaşini cu destinaţie


generală, trebuie să fie:

- verificată prezenţa şi pregătirea de funcţionare a mijloacelor de ridicat şi transportat în zona de


montare a maşinilor electrice (pregătirea mijloacelor de ridicat şi transportat trebuie să fie confirmată
prin rapoarte de încercare şi de primire în exploatare);

- ales şi încercat tachelajul (troliile, palanele, scripeţii, cricurile);

34
NCM G.01.03:2016

- ales setul de mecanisme, dispozitive, precum şi penele de instalare şi garniturile de reglare, cricuri
de tip V şi dispozitivele cu şurub (la instalarea fără garnituri).

6.8.1.2 Montarea maşinilor electrice trebuie efectuată în corespundere cu instrucţiunile întreprinderilor


producătoare.

6.8.1.3 Maşinile electrice, venite de la întreprinderile producătoare în stare asamblată, la locul


montării, înainte de instalare, nu trebuie dezasamblate. În lipsa siguranţei că în timpul transportării şi
păstrării, maşina după asamblare la uzină a rămas nedeteriorată şi curată, necesitatea şi gradul de
dezasamblare a maşinii trebuie să fie stabilite printr-un proces verbal întocmit de reprezentanţii
competenţi ai beneficiarului şi de organizaţia de montaj electric. Lucrările de dezasamblare a maşinii
şi de asamblarea ei ulterioară trebuie executate în conformitate cu instrucţiunea întreprinderii
producătoare.

6.8.1.4 La efectuarea încercărilor după finalizarea montajului maşinilor electrice de curent continuu şi
a motoarelor la curent alternativ venite în stare dezasamblată sau care au fost supuse dezasamblării,
spaţiile dintre oţelul rotorului şi statorului, spaţiile în rulmenţii de alunecare şi vibraţia rulmenţilor
motorului electric, demarajul rotorului în direcţia axială trebuie să corespundă celor specificate în
documentaţia tehnică a întreprinderilor producătoare.

6.8.1.5 Determinarea posibilităţii de conectare a maşinilor de curent continuu şi a motoarelor electrice


de curent alternativ la tensiunea mai înaltă de 1000 V, fără uscare, trebuie efectuată în corespundere
cu indicaţiile întreprinderii producătoare.

6.8.2 Aparate de comutaţie

6.8.2.1 Aparatele de comutaţie trebuie instalate în locurile indicate în desenele de execuţie, în


corespundere cu instrucţiunile întreprinderilor producătoare.

6.8.2.2 Aparatele sau elementele de reazem, pe care ele trebuie să fie instalate trebuie fixate de
fundaţiile prin metoda indicată în desenele de execuţie (cu dibluri, şuruburi, cu ajutorul ştifturilor,
elementelor de reazem - prin sudarea la piesele înglobate ale fundaţiilor etc.). Fundaţiile trebuie să
asigure fixarea aparatelor fără blocări şi să excludă apariţia vibraţiilor inadmisibile.

6.8.2.3 Introducerea conductoarelor, cablurilor şi ţevilor în aparate nu trebuie să reducă gradul de


protecţie a învelişului aparatelor şi să creeze efecte mecanice, deformându-le pe acestea.

6.8.2.4 La instalarea câtorva aparate în bloc, trebuie să fie asigurat accesul pentru deservirea
fiecăruia din acesta.

6.8.3 Echipamente electrice pentru poduri rulante

6.8.3.1 La pregătirea şi executarea lucrărilor de montare a podurilor rulante la obiectul de construcţie


trebuie ţinut cont de gradul de pregătire pentru montaj electric al echipamentului, care este
reglementat de GOST 22045. Întreprinderea producătoare, în corespundere cu GOST 22045, trebuie
să fi executat următoarele lucrări pentru podurile rulante cu destinaţie generală:

- montajul electric al cabinelor podurilor şi al cărucioarelor de ridicat;

- execuţia conductei de curent a căruciorului de ridicat;

- execuţia fasciculelor (pachetelor) de conductoare electrice cu cleme şi cu marcaje ale capetelor


pentru poduri rulante;

- instalarea la podul rulant a standurilor şi suporturilor pentru echipamentul electric, cutiilor de tragere,
cutiilor şi tuburilor pentru pozarea conductoarelor electrice;

- asamblarea aparaturii electrice, instalate pe podul rulant (rezistoare, staţii magnetice), în blocuri cu
montarea circuitelor electrice interioare.

35
NCM G.01.03:2016

6.8.3.2 Lucrările de montare a părţii electrice a podurilor rulante trebuie să fie executate la cota zero
până la ridicarea podului, cabinei macaragiului şi a căruciorului în poziţia indicată de proiect.

6.8.3.3 Până la începerea lucrărilor de montaj electric trebuie să fie efectuată primirea podului rulant
pentru montare de la organizaţia de montaj mecanic, sub formă de proces verbal. În procesul verbal
trebuie să fie stipulat dreptul la executarea lucrărilor de montaj electric la podul rulant, inclusiv la cota
zero.

6.8.3.4 La cota zero trebuie efectuat volumul maxim posibil de lucrări de montaj electric, care trebuie
de început după instalarea fiabilă a podului pe stive şi întocmirea autorizaţiei de către organizaţia de
montaj mecanic. Volumul de lucrări de montaj electric rămase trebuie efectuate după ridicarea podului
în poziţia indicată în proiect şi instalarea lui în apropierea imediată de galeria de trecere, de scară sau
de terenul pentru reparaţie, de pe care trebuie să fie asigurată trecerea fiabilă şi în siguranţă la pod. În
afară de aceasta, până la efectuarea lucrărilor de montaj electric la podul rulant, în poziţia indicată în
proiect, trebuie să fie:

- complet finalizată asamblarea şi instalarea podului, căruciorului, cabinei, îngrădirilor şi a parapetelor;

- troleele principale să fie îngrădite sau amplasate la distanţa care să excludă accesul la ele din orice
loc al podului, unde pot să fie prezenţi oameni.

6.8.4 Instalaţii de condensatoare

6.8.4.1 La montarea instalaţiilor de condensatoare trebuie să fie asigurată instalarea orizontală a


carcaselor şi instalarea verticală a condensatoarelor:

- distanţa dintre fundul condensatoarelor din rândului de jos şi pardoseala încăperii sau fundul
colectorului de ulei trebuie să fie de minimum 100 mm;

- fişele tehnice ale condensatoarelor (tabliţe cu datele tehnice) trebuie să fie orientate în direcţia, din
care se efectuează deservirea;

- numărul de inventariere (de ordine) al condensatorului trebuie să fie scris cu vopsea rezistentă la ulei
pe peretele rezervorului fiecărui condensator, orientat spre trecerea de deservire;

- amplasarea barelor conductoare de curent şi metodele de conectare a lor la condensatoare trebuie


să asigure comoditatea înlocuirii condensatoarelor pe durata de exploatare;

- barele nu trebuie să creeze forţe de încovoiere în izolatoarele de ieşire ale condensatoarelor;

- conductoarele de legare la pământ trebuie amplasate astfel, ca ele să nu încurce înlocuirea


condensatoarelor pe durata exploatării.

6.9 Iluminat electric

6.9.1 Corpurile de iluminat cu lămpi luminescente trebuie să fie predate de către beneficiar pentru
montare în stare funcţională şi verificate la efectul luminos.

6.9.2 Fixarea corpului de iluminat de suprafaţa elementului de reazem trebuie să fie demontabilă.

6.9.3 Corpurile de iluminat, utilizate în instalaţii expuse la vibraţii sau şocuri trebuie să fie instalate
utilizând dispozitive de amortizare.

6.9.4 Cârligele şi ştifturile pentru suspendarea corpurilor de iluminat în clădiri de locuit trebuie să aibă
dispozitive care să le izoleze de corpul de iluminat.

6.9.5 Conectarea corpurilor de iluminat la reţeaua de grupă trebuie să fie executată cu ajutorul
blocurilor terminale care asigură conectarea atât a conductoarelor de cupru, cât şi a conductoarelor de
aluminiu (cupru-aluminiu) cu secţiunea de până la 4 mm2.

36
NCM G.01.03:2016

6.9.6 În clădirile de locuit, duliile singulare (de exemplu, în bucătărie sau în antreuri) trebuie să fie
conectate la conductoarele reţelei de grupă, cu ajutorul blocurilor terminale.

6.9.7 Capetele conductoarelor conectate la corpurile de iluminat, contoare, întrerupătoare automate,


panouri şi aparate pentru instalaţii, trebuie să aibă rezervă în lungime suficientă pentru conectarea
repetată în cazul ruperii lor.

6.9.8 La conectarea întrerupătoarelor automate şi siguranţelor fuzibile de tip filetat, conductorul de


protecţie (de nul) trebuie să fie conectat la corpul filetat al suportului.

6.9.9 Intrările conductoarelor şi cablurilor în corpurile de iluminat şi în aparatele pentru instalaţii la


instalarea lor în exterior trebuie să fie etanşate pentru protecţia contra pătrunderii prafului şi umidităţii.

6.9.10 Aparatele electrice pentru instalaţii, la instalarea aparentă în încăperile de producţie trebuie să
fie incluse în carcase speciale sau cutii.

6.10 Echipamente pentru instalaţii electrice în zone cu pericol de explozie sau de


incendiu

6.10.1 Montarea instalaţiilor electrice în zone cu pericol de explozie sau de incendiu trebuie
executată în corespundere cu cerinţele prezentului normativ şi ПУЭ.

6.11 Instalaţii de legare la pământ

6.11.1 La montarea instalaţiilor de legare la pământ trebuie respectate cerinţele prezentul normativ,
SM SR EN 61138 i SM SR EN 61230.

6.11.2 Fiecare parte a instalaţiei electrice, care trebuie să fie legată la pământ sau la nul, trebuie să
fie conectată la reţeaua de legare la pământ sau la nul cu ajutorul unei ramificări separate.
Conectarea în serie la conductorul de legare la pământ sau la nul, a părţilor legate la pământ sau la
nul, a instalaţiei electrice, nu se admite.

6.11.3 Conectarea conductoarelor de legare la pământ şi la nul trebuie executată: prin sudare la
magistralele efectuate din profiluri de construcţii; prin conexiuni cu şuruburi – pe magistralele
executate din construcţii de montaj electric; prin conexiuni cu şuruburi sau prin sudare – la conexiunile
la echipamentul electric; prin lipire sau presare – în îmbinările terminale şi la manşoanele de
conexiune pe cabluri. Locurile de conexiune a îmbinărilor după sudare trebuie să fie vopsite.

6.11.4 Îmbinările de contact în circuitul de legare la pământ sau de legare la nul trebuie să
corespundă SM SR EN 60947-5-5.

6.11.5 Locurile şi metodele de conectare a conductoarelor de legare la pământ şi de legare la nul de


protecţie la electrozii naturali de legare la pâmânt trebuie să fie indicate în desenele de execuţie.

6.11.6 Conductoarele de legare la pământ şi de legare la nul de protecţie trebuie să fie protejate
contra acţiunilor chimice şi deteriorărilor mecanice, în corespundere cu indicaţiile, din desenele de
execuţie.

6.11.7 Magistralele de legare la pământ sau de legare la nul şi ramificările de la ele în încăperile
închise şi în instalaţiile din exterior trebuie să fie accesibile pentru examinare. Această cerinţă nu se
referă la conductoarele de nul şi învelişurile cablurilor, la armatura elementelor de construcţii de beton
armat, precum şi la conductoarele de legare la pământ şi la conductoarele nul de protecţie, pozate în
tuburi, cutii sau îngropate în elemente de construcţii.

6.11.8 Montarea punţilor de şuntare pe conducte, aparate, căile de rulare a macaralelor, între flanşele
conductelor de aer şi conectarea reţelelor de legare la pământ şi legare la nul la acestea se
efectuează de organizaţii care montează conductele, aparatele, căile pentru macarale şi conductele
de aer.

37
NCM G.01.03:2016

6.11.9 Legarea la pământ a funiilor, sârmei laminate, utilizate în calitate de funie portantă, trebuie să
fie executată din două părţi opuse prin conectarea la magistrala de legare la pământ sau de legare la
nul, prin sudare. Pentru funiile zincate se admite conexiunea cu şuruburi, cu protecţia locului de
conexiune contra coroziunii.

6.11.10 La utilizarea, în calitate de dispozitive de legare la pământ a elementelor de construcţii


metalice şi de beton armat (a fundaţiilor, stâlpilor, fermelor grinzilor căprior, sub căprior şi de rulare a
macaralei), toate piesele metalice ale elementelor trebuie conectate între ele, formând un circuit
electric continuu, elementele de beton armat (stâlpii), în afară de acesta trebuie să aibă mustăţi de
metal (piese înglobate) pentru conectarea la ele prin sudare a conductoarelor de legare la pământ sau
de legare la nulul de protecţie.

6.11.11 Îmbinările prin şuruburi, nituiri şi prin sudare a stâlpilor, fermelor şi grinzilor de metal, utilizate
la construirea clădirilor sau construcţiilor (inclusiv a estacadelor de toate destinaţiile) formează un
circuit electric neîntrerupt. La executarea clădirii sau construcţiei (inclusiv a estacadelor de toate
destinaţiile) din elemente de beton armat, circuitul electric neîntrerupt trebuie să fie creat prin sudarea
armaturii elementelor de construcţii învecinate între ele sau prin sudarea la armatura pieselor
înglobate corespunzătoare. Aceste îmbinări prin sudat trebuie să fie efectuate de către organizaţia de
construcţie în corespundere cu indicaţiile, din desenele de execuţie.

6.11.12 La fixarea motoarelor electrice cu ajutorul şurupurilor la construcţiile de metal legate la


pământ sau la nul, puntea între ele nu trebuie executată.

6.11.13 Învelişurile de metal şi armura cablurilor de putere şi de control trebuie să fie conectate între
ele printr-un conductor de cupru flexibil, precum şi cu corpurile de metal ale manşoanelor şi ale
elementelor metalice de reazem. Secţiunea conductoarelor de legare la pământ pentru cablurile de
putere (în lipsa altor indicaţii în desenele de execuţie) trebuie să fie, mm2 :

- nu mai puţin de 6 .......... pentru cablurile cu secţiunea conductoarelor de până la 10 mm2

- 10 .................................. pentru cablurile cu secţiunea conductoarelor de la 16 până la 35 mm2

- 16 .......................... ........pentru cablurile cu secţiunea conductoarelor de la 50 până la 120 mm2

- 25 .......................... ....... pentru cablurile cu secţiunea conductoarelor de la 150 până la 240 mm2

6.11.14 Secţiunea conductoarelor de legare la pământ pentru cablurile de control trebuie să fie de
minimum 4 mm2 .

6.11.15 La utilizarea elementelor de construcţii sau tehnologice, în calitate de conductoare de legare


la pământ şi de legare la nul de protecţie prin punţi de legătură între ele, precum şi în locurile de
conexiune şi ramificare ale conductoarelor, trebuie să fie aplicate nu mai puţin de două fâşii de
culoare galbenă pe fundal verde.

6.11.16 În instalaţiile electrice la tensiunea de sub 1000 V şi mai înalte cu neutrul izolat, conductoarele
de legare la pământ se admite de pozat în înveliş comun cu conductoarele de fază sau aparte de ele.

6.11.17 Continuitatea circuitului de legare la pământ al conductelor metalice de apă sau gaze, în
locurile de îmbinare între ele trebuie asigurată cu manşoane, înşurubate până la capătul filetului de pe
capătul ţevii cu filet scurt şi prin instalarea contrapiuliţelor pe ţeavă cu filet lung.

7 Lucrări de reglare şi punere în funcţiune


7.1 Prezentul Normativ stabileşte cerinţele privind lucrările de punere în funcţiune a dispozitivelor elec-
trotehnice.

Cerinţele privind volumul, modul şi metodele de efectuare a verificărilor de primire-predare, măsurare


şi încercare, conformitatea cărora asigură siguranţa electrică şi antiincendiu a instalaţiilor electrice ale
clădirilor, securitatea populaţiei şi a personalului de deservire, precum şi funcţionarea în siguranţă a

38
NCM G.01.03:2016

instalaţiilor electrice la utilizarea lor după destinaţie sunt stabilite de SM SR HD 60364-6-61, [6], [7] şi
[4].

7.2 Lucrările de punere în funcţiune trebuie realizate în conformitate cu anexa 1 la СНиП 3.05.05 şi
normativele în vigoare [6] şi [7].

7.3 Lucrările de punere în funcţiune reprezintă un complex de lucrări care includ verificarea, reglarea
şi încercarea echipamentului electric în scopul asigurării parametrilor electrici şi a regimurilor stabilite
de proiect.

7.4 La realizarea lucrărilor de punere în funcţiune trebuie respectate cerinţele ПУЭ, cerinţele de pro-
iect, documentaţia de exploatare a întreprinderilor producătoare.

Condiţiile generale de securitate în muncă şi a igienei în producţie la realizarea lucrărilor de punere în


funcţiune le asigură beneficiarul.

7.5 Lucrările de punere în funcţiune a dispozitivelor electrotehnice se realizează în 4 etape (faze).

7.6 La prima etapă (de pregătire), organizaţia de punere în funcţiune trebuie:

- să elaboreze (în baza documentaţiei de proiect şi de exploatare ale întreprinderilor producătoare) un


program de lucru şi un proiect de execuţie a lucrărilor de punere în funcţiune ce include măsuri în do-
meniul tehnicii securităţii;

- să transmită beneficiarului obiecţiile privind proiectul care au fost identificate în procesul de elaborare
a programului de lucru şi a proiectului de executare a lucrărilor;

- să pregătească parcul de aparate de măsurare, echipamente şi dispozitive de încercare.

7.7 La prima etapă (de pregătire) a lucrărilor de punere în funcţiune, beneficiarul trebuie să asigure
următoarele:

- să elibereze către organizaţia de punere în funcţiune două seturi ale compartimentelor electrotehnic
şi tehnologic ale proiectului, aprobat pentru executarea lucrărilor, setul documentaţiei de exploatare a
întreprinderilor producătoare, reglajul protecţiei prin relee, blocaj şi automatică, în cazurile necesare
avizate de sistemul energetic;

- să aplice tensiunea la locurile de muncă ale personalului de reglare de la reţelele temporare sau
permanente de alimentare cu energie electrică;

- să numească reprezentanţi responsabili pentru primirea lucrărilor de punere în funcţiune;

- să pună de acord cu organizaţia de punere în funcţiune a termenelor de executare a lucrărilor luate


în considerare în graficul general al construcţiei ;

- să asigure cu încăperi personalul de reglare şi să asigure paza acestor încăperi.

7.8 La a doua etapă trebuie să fie executate lucrările de punere în funcţiune, combinate cu lucrările de
montaj electric, cu aplicarea tensiunii pe un circuit temporar. Lucrările combinate trebuie executate în
conformitate cu regulile tehnicii de securitate în vigoare. Începutul lucrărilor de punere în funcţiune la
această etapă este determinat de nivelul de pregătire al lucrărilor de construcţii şi montaj: în încăperile
electrotehnice trebuie să fie terminate toate lucrările de construcţii, inclusiv cele de finisaj, să fie închi-
se toate golurile, camerele şi canalele de cablu, să fie realizate iluminatul, încălzirea şi ventilarea, să
fie terminată instalarea echipamentului electric şi să fie realizată legarea la pământ a acestuia.

La această etapă, organizaţia ce pune în funcţiune, realizează verificarea echipamentului electric


montat cu aplicarea tensiunii de la circuitele de încercare la instalaţii şi grupe funcţionale separate.
Aplicarea tensiunii la echipamentul electric de reglat trebuie realizată numai în absenţa personalului în
zona de reglaj şi cu condiţia respectării măsurilor de securitate, în conformitate cu cerinţele regulilor
tehnicii securităţii în vigoare.

39
NCM G.01.03:2016

7.9 La a doua etapă a lucrărilor de punere în funcţiune beneficiarul trebuie:

- să asigure alimentarea temporară cu energie electrică în zona de executare a lucrărilor de punere în


funcţiune;

- să asigure degresarea, şi în caz de necesitate, revizia înainte de montare a echipamentului electric ;

- să rezolve împreună cu organizaţiile de proiectare problemele privind obiecţiile, formulate în procesul


de studiere al proiectului de organizaţiile de punere în funcţiune, să asigure supravegherea de autor
din partea organizaţiilor de proiectare;

- să asigure înlocuirea echipamentului electric rebutat şi furnizarea celui care lipseşte;

- să asigure verificarea şi reparaţia dispozitivelor de măsurare;

- să asigure înlăturarea defectelor la echipamentul electric şi de montaj constate în procesul de execu-


tare a lucrărilor de punere în funcţiune.

7.10 La terminarea etapei a doua a lucrărilor de punere în funcţiune şi până la începerea încercărilor
individuale, organizaţia ce pune în funcţiune trebuie să transmită beneficiarului într-un singur exem-
plar, rapoartele de încercare a echipamentului electric cu tensiune înaltă, legării la pământ şi a reglării
protecţiilor, să introducă într-un exemplar modificările schemelor electrice de principiu ale obiectelor
de alimentare cu energie electrică, conectate sub tensiune.

7.11 Oportunitatea privind verificarea şi reglarea în prealabil a unor dispozitive separate ale echipa-
mentului electric, ale grupelor funcţionale şi ale sistemelor de comandă în afara zonei de montaj pen-
tru reducerea termenelor de dare a obiectului în exploatare trebuie soluţionată de către organizaţia de
punere în funcţiune împreună cu beneficiarul, totodată beneficiarul trebuie să asigure transportul
echipamentului electric la locul de reglare şi la terminarea lucrărilor de punere în funcţiune – la locul
instalării acestuia în zona de montaj.

7.12 La a treia etapă a lucrărilor de punere în funcţiune se realizează încercări individuale ale echipa-
mentului electric.

Începutul acestei etape se consideră lansarea regimului de exploatare al instalaţiei electrice respecti-
ve, după care lucrările de punere în funcţiune trebuie să se refere la lucrările care se efectuează în
instalaţiile electrice existente.

La această etapă, organizaţia ce pune în funcţiune realizează reglarea parametrilor, reglajul protecţiei
şi a caracteristicilor echipamentului electric, testarea circuitelor de comandă, protecţiei şi semnalizării,
precum şi a echipamentului electric în regim de mers în gol, pentru pregătirea de încercări individuale
ale echipamentului tehnologic.

7.13 Cerinţele generale de securitate la executarea combinată a lucrărilor de electromontaj şi de pu-


nere în funcţiune, în conformitate cu regulile de tehnica securităţii în vigoare le asigură conducătorul
lucrărilor de montaj electric la obiect.

Responsabilitatea pentru asigurarea măsurilor necesare de securitate, îndeplinirea acestora nemijlocit


în zona în care se execută lucrările de punere în funcţiune o poartă conducătorul personalului de re-
glare.

7.14 La executarea lucrărilor de punere în funcţiune după un grafic mixt la unele dispozitive şi grupe
funcţionale ale instalaţiei trebuie să fie determinată şi coordonată exact, cu conducătorul lucrărilor de
montaj electric, zona de executare a lucrărilor. Zona de lucru se consideră suprafaţa în care se află
circuitul de încercare şi echipamentul electric la care poate fi aplicată tensiunea de la circuitul de în-
cercare. Persoanelor care nu au legătură cu executarea lucrărilor de punere în funcţiune li se interzice
accesul în zona de lucru.

40
NCM G.01.03:2016

În cazul executării lucrărilor combinate, organizaţiile de montaj electric şi cea de punere în funcţiune
elaborează în comun un plan de acţiuni privind asigurarea securităţii la executarea lucrărilor şi un gra-
fic de executare a lucrărilor în comun.

7.15 La a treia etapă a lucrărilor de punere în funcţiune, întreţinerea echipamentului electric trebuie
efectuat de către beneficiar, care asigură repartizarea personalului de exploatare, asamblarea şi dez-
asamblarea circuitelor electrice, realizează supravegherea tehnică privind starea echipamentului elec-
trotehnic şi tehnologic.

7.16 Odată cu introducerea regimului de exploatare, asigurarea cerinţelor de securitate, de întocmire


a fişelor de lucru şi admiterea la executarea lucrărilor de punere în funcţiune trebuie realizate de către
beneficiar.

7.17 După terminarea încercărilor individuale ale echipamentului electric se efectuează încercări indi-
viduale ale echipamentului tehnologic. Organizaţia de punere în funcţiune în această perioadă concre-
tizează parametrii, caracteristicile şi reglajele protecţiilor instalaţiilor electrice.

7.18 După terminarea încercărilor individuale, echipamentul electric se consideră primit în exploatare.
Organizaţia de punere în funcţiune transmite beneficiarului rapoartele de încercare a echipamentului
electric la tensiunii înalte, procesele verbale de verificare a dispozitivelor de legare la pământ şi de
legare la nul, precum şi circuitele electrice principiale, necesare pentru exploatarea echipamentului
electric. Celelalte procese verbale cu privire la reglajul echipamentului electric se transmit într-un sin-
gur exemplar beneficiarului într-un termen de două luni, iar pentru obiectele tehnice complexe – într-
un termen de până la patru luni după primirea obiectului în exploatare.
Finalizarea lucrărilor de punere în funcţiune la a treia etapă se legalizează prin întocmirea procesului
verbal de constatare a stării tehnice a echipamentului pentru încercarea complexă.

7.19 La etapa a patra a lucrărilor de punere în funcţiune se realizează încercarea complexă a echipa-
mentului electric după programele aprobate.

La această etapă trebuie executate lucrările de punere în funcţiune pentru reglarea interacţiunii circui-
telor electrice şi a sistemelor echipamentului electric în diferite regimuri. În structura lucrărilor specifi-
cate intră:

- asigurarea legăturilor reciproce, reglarea şi ajustarea caracteristicilor şi parametrilor unor dispozitive


şi grupe funcţionale ale instalaţiei electrice pentru asigurarea la acesta a regimurilor date de funcţiona-
re;

- încercarea instalaţiei electrice după schema completă în regim de mers în gol şi sub sarcină în toate
regimurile de funcţionare pentru pregătirea de încercarea complexă a echipamentului tehnologic.

7.20 În perioada încercării complexe întreţinerea echipamentului electric se realizează de către bene-
ficiar.

7.21 Lucrările de punere în funcţiune la a patra etapă se consideră finalizate după obţinerea la echi-
pamentul electric a parametrilor electrici şi a regimurilor prevăzute de proiect, care asigură stabilitatea
procesului tehnologic de fabricare a primei partide de produse, în volumul stabilit la etapa iniţială de
asimilare a capacităţii de proiect a obiectului.

7.22 Lucrările organizaţiei de punere în funcţiune se consideră executate cu condiţia semnării proce-
sului verbal de primire a lucrărilor de punere în funcţiune.

41
NCM G.01.03:2016

Bibliografie
[1] ПБ 13-407-01 Единые правила безопасности при взрывных работах. 2002 г.
[2] СП 63.13330.2012 Бетонные и железобетонные конструкции. Основные положения.
[3] ОСТ 45.85-96 Стеллажи деревянные и металлические для аккумуляторов предприятий
связи. Основные требования.
[4] GOST R 50571.16-99 Электроустановки зданий. Часть 6. Испытания. Глава 61. Приемо-
сдаточные испытания.
[5] Regulament cu privire la protecţia reţelelor electrice. Hotărîrea Guvernul Republicii Moldova
nr.514 din 23.12.02.
[6] Regulament de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente. Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.285 din 23.05.96.
[7] Regulamentul privind modul de admitere în exploatare a instalaţiilor energetice noi sau
reconstruite. Ordinul nr.101 din 13.10.2013. Aprobat de Inspectoratul energetic de stat.
[8] СП 22.13330.2011 Основание зданий и сооружений. Актуализированная редакция
СНиП 2.02.01-83*, 2011.
[9] СП 24.13330.2011 Свайные фундаменты. Актуализированная редакция
СНиП 2.02.03-85, 2011.
[10] СП 27.13330.2011 Бетонные и железобетонные конструкции, предназначенные для
работы в условиях воздействия повышенных и высоких температур.
Актуализированная редакция СНиП 2.03.04-84, 2011.
[11] СП 28.13330.2012 Защита строительных конструкции от коррозии. Актуализированная
редакция СНиП 2.03.11-85, 2012.
[12] СП 70.13330.2012 Несущие и ограждающие конструкции. Актуализированная редакция
СНиП 3.03.01-87, 2013.

42
NCM G.01.03:2016

Traducerea autentică a documentului în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения
1.1 Настоящие нормы распространяются на производство работ при строительстве новых, а
также при реконструкции, расширении и техническом перевооружении действующих
предприятий по монтажу и наладке электротехнических устройств, в том числе: электрических
подстанций, распределительных пунктов и воздушных линий электропередачи напряжением до
750 кВ, кабельных линий напряжением до 220 кВ, релейной защиты, силового
электрооборудования, внутреннего и наружного электрического освещения, заземляющих
устройств.

1.2 Нормы не распространяются на. производство и приемку работ по монтажу и наладке


электротехнических устройств шахт и рудников, контактных сетей электрифицированного
транспорта, систем железнодорожного транспорта, а также помещений строгого режима атом-
ных электростанций.

1.3 Нормы должны соблюдаться всеми организациями и предприятиями, участвующими в


проектировании и строительстве новых, расширении, реконструкции и техническом
перевооружении действующих предприятий.

2 Нормативные ссылки

В Нормах использованы ссылки на следующие документы:

NCM A.08.02:2014 Securitatea şi sănătatea muncii în construcţii


NCM F.01.03:2009 Reguli de execuţie, controlul calităţii şi recepţia terenurilor de
fundare şi fundaţiilor
NCM F.02.03:2005 Executarea, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton şi
beton armat monolit
NCM F.02.04:2007 Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton
precomprimat. Executarea, controlul calităţii şi recepţia
NCM F.03.03:2004 Executarea şi recepţia lucrărilor de zidărie
NCM F.05.01:2007 Proiectarea construcţiilor din lemn
CP A.08.05:2014 Metodologia de elaborare a proiectelor de execuţie a lucrărilor de
construcţii-montaj
CP A.08.06:2014 Exploatarea şi postutilizarea construcţiilor. Instrucţiuni privind
elaborarea proiectelor de organizare a construcţiei.
CP F.01.02:2008 Proiectarea şi construcţia temeliilor şi fundaţiilor pentru clădiri şi
instalaţii
СНиП 2.02.01-83 Основание зданий и сооружений
СНиП 2.02.03-85 Свайные фундаменты
СНиП 2.03.02-86 Бетонные и железобетонные конструкции из плотного
силикатного бетона
СНиП 2.03.04-84 Бетонные и железобетонные конструкции, предназначенные
для работы в условиях воздействия повышенных и высоких
температур
СНиП 2.03.11-85 Защита строительных конструкции от коррозии
СНиП 3.01.04-87 Приемка в эксплуатацию законченных строительством
объектов. Основные положения

43
NCM G.01.03:2016

СНиП 3.03.01-87 Несущие и ограждающие конструкции


СНиП 3.04.03-85 Защита строительных конструкции и сооружений от коррозии
СНиП 3.05.05-84 Технологическое оборудование и технологические трубопро-
воды
СНиП III-18-75 Металлические конструкции
GOST 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная безопас-
ность. Общие требования
GOST 667-73 Кислота серная аккумуляторная. Технические условия

GOST 6709-72 Вода дистиллированная. Технические условия


GOST 9463-88 Лесоматериалы круглых хвойных пород. Технические условия

GOST 9574-90 Панели гипсобетонные для перегородок. Технические усло-


вия
GOST 11677-85 Трансформаторы силовые. Общие технические условия

GOST 13015-2003 Изделия железобетонные и бетонные для строительства.


Общие технические требования. Правила приемки,
маркировки и транспортирования и хранения
GOST 16441-78 E Кабели маслонаполненные на переменное напряжение
110-500 кВ
GOST 20022.0-93 Защита древесины. Параметры защищенности

GOST 20022.2-80 Защита древесины. Классификация


GOST 20022.5-93 Защита древесины. Автоклавная пропитка маслянистыми
средствами
GOST 22045-89 E Краны мостовые электрические однобалочные опорные.
Технические условия
GOST 22687.0-85 Стойки железобетонные центрофугированные для опор
высоковольтных линий электропередачи. Технические
условия
GOST 22687-1-85 Стойки конические железобетонные центрофугированные для
опор высоковольтных линий электропередачи. Конструкция и
размеры
GOST R 52372-2005 Кабели гибкие и шнуры для подземных и открытых горных
работ. Общие технические условия
SM SR EN 14545:2010 Structuri de lemn. Piese de fixare. Cerinţe

SM SR EN 50525-1:2013 Cabluri electrice. Cabluri de energie de joasă tensiune cu


tensiunea nominală (Uo/U) pînă la 450/750 V, inclusiv. Partea 1:
Prescripţii generale
SM SR EN 60622:2013 Baterii de acumulatoare, alcaline şi alte acumulatoare cu electrolit
neacid. Elemente de nichel-cadmiu, individuale, paralelipipedice,
reîncărcabile, etanşe.
SM SR EN 60896-11:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 11: Baterii de tip deschis.
Prescripţii generale şi metode de încercare
SM SR EN 60896-21:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 21: Tipuri etanşe cu
supape. Metode de încercare
SM SR EN 60896-22:2013 Baterii staţionare cu plumb-acid. Partea 22: Tipuri etanşe cu
supape. Prescripţii
SM SR EN 60947-5-5:2010 Aparataj de joasă tensiune. Partea 5-5: Aparate şi elemente de
comutaţie pentru circuite de comandă. Aparat electric de oprire de
urgenţă cu zăvorîre mecanică

44
NCM G.01.03:2016

SM SR EN 61138:2010 Cabluri pentru echipamente portabile de legare la pământ şi în


scurtcircuit
SM SR EN 61230:2011 Lucrări sub tensiune. Dispozitive portabile de legare la pămînt sau
de legare la pămînt şi în scurtcircuit
SM SR HD 21.4 S2:2010 Conductoare şi cabluri izolate cu policlorură de vinil de tensiune
nominală pînă la 450/750 V, inclusiv. Partea 8: Cabluri cu un
conductor izolat fără manta pentru ghirlande luminoase
SM SR HD 60364-6:2013 Instalaţii electrice de joasă tensiune. Partea 6: Verificare
ПУЭ-ediţia 7 şi 6 Правила устройства электроустановок

3 Термины и определения

В настоящих Нормах применяют термины, установленные в ПУЭ, а также следующие термины


с соответствующими определениями:

Шинопровод - устройство, представляющее собой систему проводников, состоящее из шин,


установленных на опорах из изоляционного материала и в каналах, коробах или подобных
оболочках, и прошедшее типовые испытания.

Кабельный короб – закрытая конструкция прямоугольного или другого сечения, изготовленная


из несгораемых или трудносгораемых материалов (металл, асбоцемент и др.) и
предназначенная для прокладки в ней кабелей. Короба могут быть глухими или с
открывающимися крышками, со сплошными или перфорированными стенками и крышками.
Глухие короба имеют только сплошные стенки и не имеют крышек. Короба могут применяться в
помещениях и наружных установках.

Токопровод - электротехническое устройство для передачи электроэнергии на малые


расстояния. Токопровод с литой (твёрдой) изоляцией - это устройство, предназначенное для
передачи и распределения электроэнергии, состоящее из проводников, изолированных от
заземлённых частей твёрдыми диэлектрическими материалами, защитных оболочек,
ответвительных устройств, поддерживающих и опорных конструкций.

Кабельный лоток – открытая конструкция из несгораемых или трудносгораемых материалов и


предназначенная для прокладки в ней в помещениях или в наружных установках кабелей.
Лотки могут быть сплошными, перфорированными или решетчатыми. Лотки не являются
защитой кабелей от внешних механических повреждений. В номенклатуру лотков входят
готовые для сборки элементы, обеспечивающие создание трассы с необходимыми поворотами
и разветвлениями в горизонтальной и вертикальной плоскостях

Кабельная муфта – устройство, предназначенное для соединения электрических и


оптических кабелей в кабельную линию и для их подвода к электрическим установкам,
станционным сооружениям, воздушным линиям электропередачи и связи. Муфты представляют
собой комплект деталей и материалов, обеспечивающий восстановление электрической,
конструктивной и механической целостности кабеля. Состав комплекта определяется
рабочим напряжением, частотой, количеством жил, типом изоляции и конструктивными
особенностями кабеля.

4 Общие положения
4.1 При организации и производстве работ по монтажу и наладке электротехнических
устройств следует соблюдать требования NCM A.08.02, СP A.08.05, СP A.08.06, стандартов,
технических регламентов и ПУЭ.

45
NCM G.01.03:2016

4.2 Работы по монтажу и наладке электротехнических устройств следует производить в


соответствии с рабочими чертежами основных комплектов чертежей электротехнических марок;
по рабочей документации электроприводов; по рабочей документации нестандартизированного
оборудования, выполненной проектной организацией; по рабочей документации предприятий—
изготовителей технологического оборудования, поставляющих вместе с ним шкафы питания и
управления.

4.3 Монтаж электротехнических устройств следует осуществлять на основе применения


узлового и комплектно-блочного методов строительства, с установкой оборудования,
поставляемого укрупненными узлами, не требующими при установке правки, резки, сверления
или других подгоночных операций и регулировки.

При приемке рабочей документации к производству работ надлежит проверять учет в ней
требований индустриализации монтажа электротехнических устройств, а также механизации
работ по прокладке кабелей, такелажу и установке технологического оборудования.

4.4 Электромонтажные работы следует выполнять, как правило, в две стадии.

В первой стадии внутри зданий и сооружений производятся работы по монтажу опорных


конструкций для установки электрооборудования и шинопроводов, для прокладки кабелей и
проводов, монтажу троллеев для электрических мостовых кранов, монтажу стальных и
пластмассовых труб для электропроводок, прокладке проводов скрытой проводки до
штукатурных и отделочных работ, а также работы по монтажу наружных кабельных сетей и
сетей заземления. Работы первой стадии следует выполнять в зданиях и сооружениях по
совмещенному графику одновременно с производством основных строительных работ, при
этом должны быть приняты меры по защите установленных конструкций и проложенных труб от
поломок и загрязнений.

Во второй стадии выполняются работы по монтажу электрооборудования, прокладке кабелей и


проводов, шинопроводов и подключению кабелей и проводов к выводам электрооборудования.
В электротехнических помещениях объектов работы второй стадии следует выполнять после
завершения комплекса общестроительных и отделочных работ и по окончании работ по
монтажу сантехнических устройств, а в других помещениях и зонах - после установки
технологического оборудования, электродвигателей и других электроприемников, монтажа
технологических, санитарно-технических трубопроводов и вентиляционных коробов.

На небольших объектах, удаленных от мест расположения электромонтажных организаций,


работы следует производить выездными комплексными бригадами с совмещением двух стадий
их выполнения в одну.

4.5 Электрооборудование, изделия и материалы следует поставлять по согласованному с


электромонтажной организацией графику, который должен предусматривать первоочередную
поставку материалов и изделий, включенных в спецификации на блоки, подлежащие
изготовлению на сборочно-комплектовочных предприятиях электромонтажных организации.

4.6 Окончанием монтажа электротехнических устройств является завершение индивидуальных


испытаний смонтированного электрооборудования и подписание рабочей комиссией акта о
приемке электрооборудования после индивидуального испытания. Началом индивидуальных
испытаний электрооборудования является момент введения эксплуатационного режима на
данной электроустановке, объявляемого заказчиком на основании извещения пусконаладочной
и электромонтажной организаций.

4.7 На каждом объекте строительства в процессе монтажа электротехнических устройств


следует вести специальные журналы производства электромонтажных работ согласно
CP A.08.05 и CP A.08.06, а при завершении работ электромонтажная организация обязана
передать генеральному подрядчику документацию, предъявляемую рабочей комиссии согласно
СНиП 3.01.04. Перечень актов и протоколов проверок и испытаний определяется
утвержденными в установленном порядке.

46
NCM G.01.03:2016

5 Подготовка к производству электромонтажных работ


5.1 Монтажу электротехнических устройств должна предшествовать подготовка в соответствии
со CP A.08.05 и CP A.08.06 и настоящими правилами.

5.2 До начала производства работ на объекте должны быть выполнены следующие


мероприятия:

а) получена рабочая документация в количестве и в сроки, определенные Правилами о


договорах подряда на капитальное строительство, и Положением о взаимоотношениях
организаций — генеральных подрядчиков с субподрядными организациями;

b) согласованы графики поставки оборудования, изделий и материалов с учетом


технологической последовательности производства работ, перечень электрооборудования,
монтируемого с привлечением шефмонтажного персонала предприятий-поставщиков, условия
транспортирования к месту монтажа тяжелого и крупногабаритного электрооборудования;

c) приняты необходимые помещения для размещения бригад рабочих, инженерно-технических


работников, производственной базы, а также для складирования материалов и инструмента,
согласно CP A.08.06, с обеспечением мероприятий по охране труда в соответствии с
NCM A.08.02, противопожарной безопасности и охране окружающей среды;

d) разработан проект производства работ, проведено ознакомление инженерно-технических


работников и бригадиров с рабочей документацией и сметами, организационными и
техническими решениями проекта производства работ;

e) осуществлена приемка по акту строительной части объекта под монтаж электротехнических


устройств в соответствии с требованиями настоящих правил и выполнены предусмотренные
нормами и правилами мероприятия по охране труда, противопожарной безопасности и охране
окружающей среды при производстве работ;

f) выполнены генподрядчиком общестроительные и вспомогательные работы,


предусмотренные Положением о взаимоотношениях организаций - генеральных подрядчиков с
субподрядными организациями.

5.3 Оборудование, изделия, материалы и техническая документация должны передаваться в


монтаж в соответствии с Правилами о договорах подряда на капитальное строительство и
Положением о взаимоотношениях организаций — генеральных подрядчиков с субподрядными
организациями.

5.4 При приемке оборудования в монтаж производится его осмотр, проверка комплектности
(без разборки), проверка наличия и срока действия гарантий предприятий-изготовителей.

5.5 Состояние кабелей на барабанах должно быть проверено в присутствии заказчика путем
наружного осмотра. Результаты осмотра оформляются актом.

5.6 При приемке сборных железобетонных конструкций воздушных линий (ВЛ) следует
проверять:

- размеры элементов, положение стальных закладных деталей, а также качество поверхностей


и внешний вид элементов. Указанные параметры должны соответствовать GOST 13015,
GOST 22687.0, а также ПУЭ;

- наличие на поверхности железобетонных конструкций, предназначенных для установки в


агрессивную среду, гидроизоляции, выполненной на предприятии-изготовителе.

5.7 Изоляторы и линейная арматура должны отвечать требованиям соответствующих


государственных стандартов и технических условий. При их приемке следует проверять:

47
NCM G.01.03:2016

- наличие паспорта предприятия-изготовителя на каждую партию изоляторов и линейной


арматуры, удостоверяющего их качество;

- отсутствие на поверхности изоляторов трещин, деформаций, раковин, сколов, повреждений


глазури, а также покачивания и поворота стальной арматуры относительно цементной заделки
или фарфора;

- отсутствие у линейной арматуры трещин, деформаций, раковин и повреждений оцинковки и


резьбы.

Мелкие повреждения оцинковки допускается закрашивать.

5.8 Устранение дефектов и повреждений, обнаруженных при передаче электрооборудования,


осуществляется в соответствии с Правилами о договорах подряда на капитальное
строительство.

5.9 Электрооборудование, на которое истек нормативный срок хранения, указанный в


государственных стандартах или технических условиях, принимается в монтаж только после
проведения предмонтажной ревизии, исправления дефектов и испытаний. Результаты
проведенных работ должны быть занесены в формуляры, паспорта и другую сопроводительную
документацию или должен быть составлен акт о проведении указанных работ.

5.10 Электрооборудование, изделия и материалы, принятые в монтаж, следует хранить в


соответствии с требованиями государственных стандартов или технических условий.

5.11 Для крупных и сложных объектов с большим объемом кабельных линий в тоннелях,
каналах и кабельных полуэтажах, а также электрооборудования в электропомещениях в
проекте организации строительства должны быть определены меры по опережающему
монтажу (против монтажа кабельных сетей) систем внутреннего противопожарного водопро-
вода, автоматического пожаротушения и автоматической пожарной сигнализации,
предусмотренных рабочими чертежами.

5.12 В электропомещениях (щитовые, пультовые, подстанции и распределительные


устройства, машинные залы, аккумуляторные, кабельные тоннели и каналы, кабельные
полуэтажи и т. п.) должны быть выполнены чистовые полы с дренажными каналами,
необходимым уклоном и гидроизоляцией и отделочные работы (штукатурные и окрасочные) ,
установлены закладные детали и оставлены монтажные проемы, смонтированы преду-
смотренные проектом грузоподъемные и грузоперемещающие механизмы и устройства,
подготовлены в соответствии с архитектурно-строительными чертежами и проектом
производства работ блоки труб, отверстия и проемы для прохода труб и кабелей, борозды,
ниши и гнезда, выполнен подвод питания для временного электроосвещения во всех
помещениях.

5.13 В зданиях и сооружениях должны быть введены в действие системы отопления и


вентиляции, смонтированы и испытаны мостики, площадки и конструкции подвесных потолков,
предусмотренные проектом для монтажа и обслуживания электроосветительных установок,
расположенных на высоте, а также конструкции крепления многоламповых светильников
(люстр) массой свыше 100 кг; проложены снаружи и внутри зданий и сооружений
предусмотренные рабочими строительными чертежами ПВХ-трубы и патрубки и трубные блоки
для прохода кабелей.

5.14 Фундаменты под электрические машины следует сдавать под монтаж с полностью
законченными строительными и отделочными работами, установленными воздухо-
охладителями и вентиляционными коробами, с реперами и осевыми планками (марками) в
соответствии с требованиями NCM F.01.03 и настоящих правил.

5.15 На опорных (черновых) поверхностях фундаментов допускаются впадины не более 10 мм и


уклоны до 1:100. Отклонения в строительных размерах должны быть не более: по осевым
размерам в плане - плюс 30 мм, по высотным отметкам поверхности фундаментов (без учета
высоты подливки) - минус 30 мм, по размерам уступов в плане - минус 20 мм, по размерам

48
NCM G.01.03:2016

колодцев - плюс 20 мм, по отметкам уступов в выемках и колодцах - минус 20 мм, по осям
анкерных болтов в плане - ±5 мм, по осям закладных анкерных устройств в плане - ± 10 мм, по
отметкам верхних торцов анкерных болтов - ± 20 мм.

5.16 Сдача-приемка фундаментов для установки электрооборудования, монтаж которого


производится с привлечением шефмонтажного персонала, производится совместно с
представителями организации, осуществляющей шефмонтаж.

5.17 По окончании отделочных работ в аккумуляторных помещениях должны быть выполнены


кислото- или щелочестойкие покрытия стен, потолков и пола. смонтированы и опробованы
системы отопления, вентиляции, водопровода и канализации.

5.18 До начала выполнения электромонтажных работ на открытых распределительных


устройствах напряжением 35 кВ и выше, строительной организацией должно быть закончено
сооружение подъездных путей, подходов и подъездов, установлены шинные и линейные
порталы, сооружены фундаменты под электрооборудование, кабельные каналы с
перекрытиями, ограждениями вокруг ОРУ, резервуары для аварийного сброса масла,
подземные коммуникации и закончена планировка территории. В конструкциях порталов и
фундаментов под оборудование должны быть установлены предусмотренные проектом
закладные части и крепежные детали, необходимые для крепления гирлянд изоляторов и
оборудования. В кабельных каналах и тоннелях должны быть установлены закладные детали
для крепления кабельных конструкций и воздухопроводов. Должно быть также закончено
сооружение водопровода и других предусмотренных проектом противопожарных устройств.

5.19 Строительную часть ОРУ и подстанций напряжением 330-750 кВ следует принимать в


монтаж на полное их развитие, предусмотренное проектом на расчетный период.

5.20 До начала электромонтажных работ по сооружению воздушных линий электропередачи


напряжением до 1000 В и выше должны быть выполнены подготовительные работы согласно
CP A.08.05 и CP A.08.06, в том числе:

- подготовлены инвентарные сооружения в местах размещения прорабских участков и


временные базы для складирования материалов и оборудования; сооружены временные
подъездные дороги, мосты и монтажные площадки;

- устроены просеки;

- осуществлены предусмотренный проектом снос строений и реконструкция пересекаемых


инженерных сооружений, находящихся на трассе ВЛ или вблизи нее и препятствующих
производству работ.

5.21 Трассы для прокладки кабеля в земле должны быть подготовлены к началу его прокладки
в объеме: из траншеи откачена вода и удалены камни, комья земли, строительный мусор; на
дне траншеи устроена подушка из разрыхленной земли; выполнены проколы грунта в местах
пересечения трассы с дорогами и другими инженерными сооружениями, заложены трубы.

После прокладки кабелей в траншею и представления электромонтажной организацией акта на


скрытые работы по прокладке кабелей траншею следует засыпать.

5.22 Трассы блочной канализации для прокладки кабелей должны быть подготовлены с учетом
следующих требований:

- выдержана проектная глубина заложения блоков от планировочной отметки;

- обеспечены правильность укладки и гидроизоляция стыков железобетонных блоков и труб;

- обеспечена чистота и соосность каналов;


- выполнены двойные крышки (нижняя с запором) люков колодцев, металлические лестницы
или скобы для спуска в колодец.

49
NCM G.01.03:2016

5.23 При сооружении эстакад для прокладки кабелей на их опорных конструкциях (колоннах) и
на пролетных строениях должны быть выполнены предусмотренные проектом закладные эле-
менты для установки кабельных роликов, обводных устройств и других приспособлений.

5.24 Генподрядчик должен предъявить к приемке под монтаж строительную готовность в жилых
домах - посекционно, в общественных зданиях - поэтажно (или по помещениям) .
Железобетонные, гипсобетонные, керамзитобетонные панели перекрытия, внутренние стено-
вые панели и перегородки, железобетонные колонны и ригели заводского изготовления должны
иметь каналы (трубы) для прокладки проводов, ниши, гнезда с закладными деталями для уста-
новки штепсельных розеток, выключателей, звонков и звонковых кнопок в соответствии с рабо-
чими чертежами. Проходные сечения каналов и замоноличенных неметаллических труб не
должны отличаться более чем на 15 % от указанных в рабочих чертежах.
Смещение гнезд и ниш в местах сопряжений смежных строительных конструкций не должно
быть более 40 мм.

5.25 В зданиях и сооружениях, сдаваемых под монтаж электрооборудования, генподрядчиком


должны быть выполнены предусмотренные архитектурно-строительными чертежами отверстия,
борозды, ниши и гнезда в фундаментах, стенах, перегородках, перекрытиях и покрытиях, необ-
ходимые для монтажа электрооборудования и установочных изделий, прокладки труб для элек-
тропроводок и электрических сетей.

Указанные отверстия, борозды, ниши и гнезда, не оставленные в строительных конструкциях


при их возведении, выполняются генподрядчиком в соответствии с архитектурно-
строительными чертежами и требованиями NCM F.03.03.

Отверстия диаметром менее 30 мм, не поддающиеся учету при разработке чертежей и которые
не могут быть предусмотрены в строительных конструкциях по условиям технологии их изго-
товления (отверстия в стенах, перегородках, перекрытиях только для установки дюбелей, шпи-
лек и штырей различных опорно-поддерживающих конструкций), должны выполняться электро-
монтажной организацией на месте производства работ.

После выполнения электромонтажных работ генподрядчик обязан осуществить заделку отвер-


стий, борозд, ниш и гнезд.

5.26 При приемке фундаментов под трансформаторы должны быть проверены наличие и пра-
вильность установки анкеров для крепления тяговых устройств при перекатке трансформаторов
и фундаментов под домкраты для разворота катков.

6 Производство электромонтажных работ

6.1 Общие требования

6.1.1 При погрузке, разгрузке, перемещении, подъеме и установке электрооборудования долж-


ны быть приняты меры по его защите от повреждений, при этом тяжеловесное электрообору-
дование необходимо надежно стропить за предусмотренные для этой цели детали или в мес-
тах, указанных предприятием-изготовителем.

6.1.2 Электрооборудование при монтаже разборке и ревизии не подлежит, за исключением слу-


чаев, когда это предусмотрено государственными и отраслевыми стандартами или технически-
ми условиями, согласованными в установленном порядке.
Разборка оборудования, поступившего опломбированным с предприятия-изготовителя, запре-
щается.

6.1.3 Электрооборудование и кабельная продукция деформированные или с повреждением


защитных покрытий монтажу не подлежат до устранения повреждений и дефектов в установ-
ленном порядке.

50
NCM G.01.03:2016

6.1.4 При производстве электромонтажных работ следует применять нормокомплекты специ-


альных инструментов по видам электромонтажных работ, а также механизмы и приспособле-
ния, предназначенные для этой цели.

6.1.5 В качестве опорных конструкций и крепежных изделий для установки троллеев, шинопро-
водов, лотков, коробов, навесных щитков и постов управления, защитно-пусковой аппаратуры и
светильников следует применять изделия заводского изготовления, имеющие повышенную
монтажную готовность (с защитным покрытием, приспособленные для скрепления без сварки и
не требующие больших трудозатрат на механическую обработку) .

Крепление опорных конструкций следует выполнять сваркой к закладным деталям, предусмот-


ренным в строительных элементах, или крепежными изделиями (дюбелями, штырями, шпиль-
ками и т. п.). Способ крепления должен быть указан в рабочих чертежах.

6.1.6 Цветовое обозначение токоведущих шин распределительных устройств, троллеев, шин


заземления, проводов ВЛ следует выполнять в соответствии с указаниями, приведенными в
проекте.

6.1.7 При производстве работ электромонтажная организация должна выполнять требования


GOST 12.1.004 и Правил пожарной безопасности при производстве строительно-монтажных
работ. При введении на объекте эксплуатационного режима обеспечение пожарной безопасно-
сти является обязанностью заказчика.

6.2 Контактные соединения

6.2.1 Разборные присоединения шин и жил проводов и кабелей к контактным выводам электро-
оборудования, установочным изделиям и шинопроводам должны удовлетворять требованиям
SM SR EN 60947-5-5.

6.2.2 В местах присоединения жил проводов и кабелей следует предусматривать запас провода
или кабеля, обеспечивающий возможность повторного присоединения.

6.2.3 Места соединений и ответвлений должны быть доступны для осмотра и ремонта. Изоля-
ция соединений и ответвлений должна быть равноценна изоляции жил соединяемых проводов
и кабелей.

В местах соединений и ответвлений провода и кабели не должны испытывать механических


усилий.

6.2.4 Оконцевание жилы кабеля с бумажной пропитанной изоляцией следует выполнять уплот-
ненной токоведущей арматурой (наконечниками), недопускающей вытекания кабельного пропи-
точного состава.

6.2.5 Соединения и ответвления шин следует выполнять, как правило, неразборными (при по-
мощи сварки) .

В местах, где требуется наличие разборных стыков, соединения шин должны быть выполнены
болтами или сжимными плитами. Число разборных стыков должно быть минимальным.

6.2.6 Соединения проводов ВЛ напряжением до 20 кВ следует выполнять:

а) в петлях опор анкерно-углового типа: зажимами - анкерными и ответвительными клиновыми;


соединительными овальными, монтируемыми методом обжатия; петлевыми плашечными, при
помощи термитных патронов, а проводов разных марок и сечений — аппаратными прессуемы-
ми зажимами;

b) в пролетах: соединительными овальными зажимами, монтируемыми методом скручивания.


Однопроволочные прохода допускается соединять путем скрутки. Сварка встык однопроволоч-
ных проводов не допускается.
6.2.7 Соединение проводов ВЛ напряжением выше 20 кВ необходимо выполнять:

51
NCM G.01.03:2016

а) в шлейфах опор анкерно-углового типа:

- сталеалюминиевых проводов сечением 240 мм2 и выше - при помощи термитных патронов и
опрессовкой с помощью энергии взрыва;

- сталеалюминиевых проводов сечением 500 мм2 и выше - при помощи прессуемых соедините-
лей;

- проводов разных марок - болтовыми зажимами;

- проводов из алюминиевого сплава — зажимами петлевыми плашечными или соединителями


овальными, монтируемыми методом обжатия;

b) в пролетах:

- сталеалюминиевых проводов сечением до 185 мм2 и стальных канатов сечением до 50 мм2 -


овальными соединителями, монтируемыми методом скручивания;

- стальных канатов сечением 70-95 мм2 - овальными соединителями, монтируемыми методом


обжатия или опрессования с дополнительной термитной сваркой концов;

- сталеалюминиевых проводов сечением 240-400 мм2 - соединительными зажимами, монтируе-


мыми методом сплошного опрессования и опрессования с помощью энергии взрыва;

- сталеалюминиевых проводов сечением 500 мм2 и более - соединительными зажимами, мон-


тируемыми методом сплошного опрессования.

6.2.8 Соединение медный и сталемедных канатов сечением 35-120 мм2, а также алюминиевых
проводов сечением 120-185 мм2 при монтаже контактных сетей следует выполнять овальными
соединителями, стальных канатов - зажимами с соединительной планкой между ними. Стале-
медные канаты сечением 50-95 мм2 допускается стыковать клиновыми зажимами с соедини-
тельной планкой между ними.

6.3 Электропроводки

6.3.1 Общие требования

6.3.1.1 Правила настоящего подраздела распространяются на монтаж электропроводок сило-


вых, осветительных и вторичных цепей напряжением до 1000 В переменного и постоянного то-
ка, прокладываемых внутри и вне зданий и сооружений изолированными установочными про-
водами всех сечений и небронированными кабелями с резиновой или пластмассовой изоляци-
ей сечением до 16 мм2.

6.3.1.2 Монтаж контрольных кабелей следует выполнять с учетом требований пп. 6.4.1 - 6.4.5.

6.3.1.3 Проходы небронированных кабелей, защищенных и незащищенных проводов через не-


сгораемые стены (перегородки) и междуэтажные перекрытия должны быть выполнены в отрез-
ках труб, или в коробах, или проемах, а через сгораемые - в отрезках стальных труб.

Проемы в стенах и перекрытиях должны иметь обрамление, исключающее их разрушение в


процессе эксплуатации. В местах прохода проводов и кабелей через стены, перекрытия или их
выхода наружу следует заделывать зазоры между проводами, кабелями и трубой (коробом,
проемом) легко удаляемой массой из несгораемого материала.

Уплотнение следует выполнять с каждой стороны трубы (короба и т. п.) .

При открытой прокладке неметаллических труб заделка мест их прохода через противопожар-
ные преграды должна быть произведена несгораемыми материалами непосредственно после
прокладки кабелей или проводов в трубы.

52
NCM G.01.03:2016

Заделка зазоров между трубами (коробом, проемом) и строительной конструкцией (см. п. 5.25),
а также между проводами и кабелями, проложенными в трубах (коробах, проемах), легко уда-
ляемой массой из несгораемого материала должна обеспечивать огнестойкость, соответству-
ющую огнестойкости строительной конструкции.

6.3.2 Прокладка проводов и кабелей на лотках и в коробах

6.3.2.1 Конструкция и степень защиты лотков и коробов, а также способ прокладки проводов и
кабелей на лотках и в коробах (россыпью, пучками, многослойно и т. п.) должны быть указаны в
проекте.

6.3.2.2 Способ установки коробов не должен допускать скопления в них влаги. Применяемые
короба для открытых электропроводок должны иметь, как правило, съемные или открывающие-
ся крышки.

6.3.2.3 При скрытых прокладках следует применять глухие короба.

6.3.2.4 Провода и кабели, прокладываемые в коробах и на лотках, должны иметь маркировку в


начале и конце лотков и коробов, а также в местах подключения их к электрооборудованию, а
кабели, кроме того, также на поворотах трассы и на ответвлениях.

6.3.2.5 Крепления незащищенных проводов и кабелей с металлической оболочкой металличе-


скими скобами или бандажами должны быть выполнены с прокладками из эластичных изоляци-
онных материалов.

6.3.3 Прокладка проводов на изолирующих опорах

6.3.3.1 При прокладке на изолирующих опорах соединение или ответвление проводов следует
выполнять непосредственно у изолятора, клицы, ролика или на них.

6.3.3.2 Расстояния между точками крепления вдоль трассы и между осями параллельно про-
ложенных незащищенных изолированных проводов на изолирующих опорах должны быть ука-
заны в проекте.

6.3.3.3 Крюки и кронштейны с изоляторами должны быть закреплены только в основном мате-
риале стен, а ролики и клицы для проводов сечением до 4 мм2 включ. могут быть закреплены
на штукатурке или на обшивке деревянных зданий. Изоляторы на крюках должны быть надежно
закреплены.

6.3.3.4 При креплении роликов глухарями под головки глухарей должны быть подложены ме-
таллические и эластичные шайбы, а при креплении роликов на металле под их основания
должны быть подложены эластичные шайбы.

6.3.4 Прокладка проводов и кабелей на стальном канате

6.3.4.1 Провода и кабели (в поливинилхлоридной, найритовой, свинцовой или алюминиевой


оболочках с резиновой или поливинилхлоридной изоляцией) надлежит закреплять к несущему
стальному канату или к проволоке бандажами или клицами, устанавливаемыми на расстояниях
не более 0,5 м друг от друга.

6.3.4.2 Кабели и провода, проложенные на канатах, в местах перехода их с каната на конструк-


ции зданий должны быть разгружены от механических усилий.

Вертикальные подвески проводки на стальном канате должны быть расположены, как правило,
в местах установки ответвительных коробок, штепсельных разъемов, светильников и т, п.
Стрела провеса каната в пролетах между креплениями должна быть в пределах 1/40 - 1/60
длины пролета. Сращивание канатов в пролете между концевыми креплениями не допускается.

53
NCM G.01.03:2016

6.3.4.3 Для предотвращения раскачивания осветительных электропроводок на стальном канате


должны быть установлены растяжки. Число растяжек должно быть определено в рабочих чер-
тежах.

6.3.4.4 Для ответвлений от специальных тросовых проводов надлежит использовать специаль-


ные коробки, обеспечивающие создание петли троса, а также запаса жил, необходимого для
подсоединения отходящей линии с помощью ответвительных сжимов без разрезания магист-
рали.

6.3.5 Прокладка установочных проводов по строительным основаниям и внутри основ-


ных строительных конструкций

6.3.5.1 Открытая и скрытая прокладка установочных проводов не допускается при температуре


ниже минус 15 °С.

6.3.5.2 При скрытой прокладке проводов под слоем штукатурки или в тонкостенных (до 80 мм)
перегородках провода должны быть проложены параллельно архитектурно-строительным ли-
ниям. Расстояние горизонтально проложенных проводов от плит перекрытия не должно пре-
вышать 150 мм. В строительных конструкциях толщиной свыше
80 мм провода должны быть проложены по кратчайшим трассам.

6.3.5.3 Все соединения и ответвления установочных проводов должны быть выполнены свар-
кой, опрессовкой в гильзах или с помощью зажимов в ответвительных коробках.
Металлические ответвительные коробки в местах ввода в них проводов должны иметь втулки
из изолирующих материалов. Допускается вместо втулок применять отрезки поливинилхлорид-
ной трубки. В сухих помещениях допускается размещать ответвления проводов в гнездах и ни-
шах стен и перекрытий, а также в пустотах перекрытий. Стенки гнезд и ниш должны быть глад-
кими, ответвления проводов, расположенные в гнездах и нишах, должны быть закрыты крыш-
ками из несгораемого материала.

6.3.5.4 Крепление плоских проводов при скрытой прокладке должно обеспечивать плотное при-
легание их к строительным основаниям. При этом расстояния между точками крепления долж-
ны составлять:
а) при прокладке на горизонтальных и вертикальных участках заштукатуриваемых пучков про-
водов - не более 0,5 м; одиночных проводов -0,9 м;
б) при покрытии проводов сухой штукатуркой - до 1,2 м.

6.3.5.5 Устройство плинтусной проводки должно обеспечивать раздельную прокладку силовых


и слаботочных проводов.

6.3.5.6 Крепление плинтуса должно обеспечивать плотное его прилегание к строительным ос-
нованиям, при этом усилие на отрыв должно быть не менее 190 Н, а зазор между плинтусом,
стеной и полом - не более 2 мм. Плинтусы следует выполнять из несгораемых и трудносгорае-
мых материалов, обладающих электроизоляционными свойствами.

6.3.5.7 В соответствии с GOST 9574, GOST 12504, GOST 12 в панелях должны быть предусмот-
рены внутренние каналы или замоноличенные пластмассовые трубы и закладные элементы
для скрытой сменяемой электропроводки, гнезда и отверстия для установки распаечных коро-
бок, выключателей и штепсельных розеток.
Отверстия, предназначенные для электроустановочных изделий, и протяжные ниши в стеновых
панелях смежных квартир не должны быть сквозными. Если по условиям технологии изготовле-
ния отверстия не представляется возможным выполнить несквозными, то в них должны быть
заложены звукоизолирующие прокладки из винипора или другого несгораемого звукоизоли-
рующего материала.

6.3.5.8 Установку труб и коробок в арматурных каркасах следует выполнять на кондукторах по


рабочим чертежам, определяющим места крепления установочных, ответвительных и потолоч-
ных коробок. Для обеспечения расположения коробок после формования заподлицо с поверх-
ностью панелей их следует крепить к арматурному каркасу таким образом, чтобы при блочной
установке коробок высота блока соответствовала толщине панели, а при раздельной установке

54
NCM G.01.03:2016

коробок для исключения их смещения внутрь панелей лицевая поверхность коробок должна
выступать за плоскость арматурного каркаса на 30 - 35 мм.

6.3.5.9 Каналы должны на всем протяжении иметь гладкую поверхность без натеков и острых
углов. Толщина защитного слоя над каналом (трубой) должна быть не менее 10 мм.
Длина каналов между протяжными нишами или коробками должна быть не более 8 м.

6.3.6 Прокладка проводов и кабелей в стальных трубах

6.3.6.1 Стальные трубы допускается применять для электропроводок только в специально


обоснованных в проекте случаях в соответствии с требованиями нормативных документов, ут-
вержденных в порядке, установленном NCM A01.02.

6.3.6.2 Применяемые для электропроводок стальные трубы должны иметь внутреннюю поверх-
ность, исключающую повреждение изоляции проводов при их затягивании в трубу и антикорро-
зионное покрытие наружной поверхности. Для труб, замоноличиваемых в строительные кон-
струкции, наружное антикоррозионное покрытие не требуется. Трубы, прокладываемые в по-
мещениях с химически активной средой, внутри и снаружи должны иметь антикоррозионное
покрытие, стойкое в условиях данной среды. В местах выхода проводов из стальных труб сле-
дует устанавливать изоляционные втулки.

6.3.6.3 Стальные трубы для электропроводки, укладываемые в фундаментах под технологиче-


ское оборудование, до бетонирования фундаментов должны быть закреплены на опорных кон-
струкциях или на арматуре. В местах выхода труб из фундамента в грунт должны быть осуще-
ствлены мероприятия, предусматриваемые в рабочих чертежах, против среза труб при осадках
грунта или фундамента.

6.3.6.4 В местах пересечения трубами температурных и осадочных швов должны быть выпол-
нены компенсирующие устройства в соответствии с указаниями в рабочих чертежах.

6.3.6.5 Расстояния между точками крепления открыто проложенных стальных труб не должны
превышать величин, указанных в таблице 1. Крепление стальных труб электропроводки непо-
средственно к технологическим трубопроводам, а также их приварка непосредственно к раз-
личным конструкциям не допускаются.

Таблица 1

Условный проход Наибольшие допустимые Условный проход Наибольшие допустимые


труб, мм расстояния между точками труб, мм расстояния между точками
крепления, м крепления, м

15-20 2,5 40-80 3,5-4


25-32 3,0 100 6,0

6.3.6.6 При изгибании труб следует, как правило, применять нормализованные углы поворота
90, 120 и 135° и нормализованные радиусы изгиба 400, 800 и 1000 мм. Радиус изгиба 400 мм
следует применять для труб, прокладываемых в перекрытиях, и для вертикальных выходов;
800 и 1000 мм - при прокладке труб в монолитных фундаментах и при прокладке в них кабелей
с однопроволочными жилами. При заготовке пакетов и блоков труб следует также придержи-
ваться указанных нормализованных углов и радиусов изгиба.

6.3.6.7 При прокладке проводов в вертикально проложенных трубах (стояках) должно быть пре-
дусмотрено их закрепление, причем точки закрепления должны отстоять друг от друга на рас-
стоянии, не превышающем, м:

для проводов до 50 мм2 включ. ................... 30

для проводов от 70 до 150 мм2 включ. ..... 20

для проводов от 185 до 240 мм2 включ....... 15

55
NCM G.01.03:2016

Закрепление проводов следует выполнять с помощью клиц или зажимов в протяжных или от-
ветвительных коробках либо на концах труб.

6.3.6.8 Трубы при скрытой прокладке в полу должны быть заглублены не менее чем на 20 мм и
защищены слоем цементного раствора. В полу разрешается устанавливать ответвительные и
протяжные коробки, например для модульных проводок.

6.3.6.9 Расстояния между протяжными коробками (ящиками) недолжны превышать, м: на пря-


мых участках - 75, при одном изгибе трубы - 50, при двух - 40, при трех - 20.
Провода и кабели в трубах должны лежать свободно, без натяжения. Диаметр труб следует
принимать в соответствии с указаниями в рабочих чертежах.

6.3.7 Прокладка проводов и кабелей в неметаллических трубах

6.3.7.1 Прокладку неметаллических (пластмассовых) труб для затяжки в них проводов и кабе-
лей необходимо производить в соответствии с рабочими чертежами при температуре воздуха
не ниже минус 20 и не выше плюс 60° С.

В фундаментах пластмассовые трубы (как правило, полиэтиленовые) должны быть уложены


только на горизонтально утрамбованный грунт или слой бетона.

В фундаментах глубиной до 2 м допускается прокладка поливинилхлоридных труб. При этом


должны быть приняты меры против механических повреждений их при бетонировании и обрат-
ной засыпке грунта.

6.3.7.2 Крепление прокладываемых открыто неметаллических труб должно допускать их сво-


бодное перемещение (подвижное крепление) при линейном расширении или сжатии от измене-
ния температуры окружающей среды. Расстояния между точками установки подвижных крепле-
ний должны соответствовать указанным в таблице 2.

Таблица 2

Наружный Расстояния между точками кре- Расстояния между точками кре-


Наружный диа-
диаметр пления при горизонтальной и пления при горизонтальной и
метр трубы, мм
трубы, мм вертикальной прокладке, мм вертикальной прокладке, мм

20 1000 50 1700
25 1100 63 2000
32 1400 75 2300
40 1600 90 2500

6.3.7.3 Толщина бетонного раствора над трубами (одиночными и блоками) при их замоноличи-
вании в подготовках полов должна быть не менее 20 мм. В местах пересечения трубных трасс
защитный слой бетонного раствора между трубами не требуется. При этом глубина заложения
верхнего ряда должна соответствовать приведенным выше требованиям. Если при пересече-
нии труб невозможно обеспечить необходимую глубину заложения труб, следует предусмот-
реть их защиту от механических повреждений путем установки металлических гильз, кожухов
или иных средств в соответствии с указаниями в рабочих чертежах.

6.3.7.4 Выполнение защиты от механических повреждений в местах пересечения проложенных


в полу электропроводок в пластмассовых трубах с трассами внутрицехового транспорта при
слое бетона 100 мм и более не требуется. Выход пластмассовых труб из фундаментов, подли-
вок-полов и других строительных конструкций должен быть выполнен отрезками или коленами
поливинилхлоридных труб, а при возможности механических повреждений - отрезками из тон-
костенных стальных труб.

56
NCM G.01.03:2016

6.3.7.5 При выходе поливинилхлоридных труб на стены в местах возможного механического


повреждения их следует защищать стальными конструкциями на высоту до 1,5 м или выпол-
нять выход из стены отрезками тонкостенных стальных труб.

6.3.7.6 Соединение пластмассовых труб должно быть выполнено:

- поливинилхлоридных - плотной посадкой в раструб или с помощью муфт. Допускается соеди-


нение склеиванием.

6.4 Кабельные линии

6.4.1 Общие требования

6.4.1.1 Настоящие правила следует соблюдать при монтаже силовых кабельных линий напря-
жением до 220 кВ.

6.4.1.2 Наименьшие допустимые радиусы изгиба кабелей и допустимая разность уровней меж-
ду высшей и низшей точками расположения кабелей с бумажной пропитанной изоляцией на
трассе должны соответствовать требованиям GOST 16441, GOST R 52372, SM SR EN 50525-1,
SM SR HD 21.4 S2 и утвержденным техническим условиям.

6.4.1.3 При прокладке кабелей следует принимать меры по защите их от механического повре-
ждения. Усилия тяжения кабелей до 35 кВ должны быть в пределах величин, приведенных в
табл. 3. Лебедки и другие тяговые средства необходимо оборудовать регулируемыми ограни-
чивающими устройствами для отключения тяжения при появлении усилий выше допустимых.
Протяжные устройства, обжимающие кабель (приводные ролики), а также поворотные устрой-
ства должны исключать возможность деформации кабеля. Для кабелей напряжением
110-220 кВ допустимые усилия тяжения приведены в п. 6.4.7.3.

6.4.1.4 Кабели следует укладывать с запасом по длине 1-2 %. В траншеях и на сплошных по-
верхностях внутри зданий и сооружений запас достигается путем укладки кабеля „змейкой" а,
по кабельным конструкциям (кронштейнам) этот запас используют для образования стрелы
провеса. Укладывать запас кабеля в виде колец (витков) не допускается.

Таблица 3
Усилия тяжения Усилия тяжения за жилы, кН,
за кабеля до 35, кВ
2
Сечение кабеля, мм алюминиевую
оболочку, кН,
медные алюминиевые алюминиевые одно-
кабеля напряже-
многопроволочные проволочные
нием, кВ

1 6 10
3х 25 1,7 2,8 3,7 3,4 2,9 2,9
3х 35 1,8 2,9 3,9 4,9 3,9 3,9
3х 50 2,3 3,4 4,4 7,0 5,9 5,9
3х 70 2,9 3,9 4,9 10,0 8,2 3,9*
3х 95 3,4 4,4 5,7 13,7 10,8 5,4*
3х120 3,9 4,9 6,4 17,6 13,7 6,4*
3х150 5,9 6,4 7,4 22,0 17,6 8,8*
3х185 6,4 7,4 8,3 26,0 21,6 10,8*
3х240 7,4 9,3 9,8 35,0 27,4 13,7*

* Из мягкого алюминия с относительным удлинением не более 30 %.


ПРИМЕЧАНИЯ:
1. Тяжение кабеля с пластмассовой или свинцовой оболочкой допускается только за жилы.
2. Усилия тяжения кабеля при протягивании его через блочную канализацию приведены в табл. 4.
2
3. Кабели, бронированные круглой проволокой, следует тянуть за проволоки. Допустимое напряжение 70-100 Н/мм .
2
4. Контрольные кабели и бронированные и небронированные силовые кабели сечением до 3 х 16 мм , в отличие от
приведенных в настоящей таблице кабелей больших сечений, допускается прокладывать механизированно тяжением
за броню или за оболочку с помощью проволочного чулка, усилия тяжения при этом не должны превышать 1 кН.

57
NCM G.01.03:2016

6.4.1.5 Кабели, прокладываемые горизонтально по конструкциям, стенам, перекрытиям, фер-


мам и т. п., следует жестко закреплять в конечных точках, непосредственно у концевых муфт,
на поворотах трассы, с обеих сторон изгибов и у соединительных и стопорных муфт.

6.4.1.6 Кабели, прокладываемые вертикально по конструкциям и стенам, должны быть закреп-


лены на каждой кабельной конструкции.

6.4.1.7 Расстояния между опорными конструкциями принимаются в соответствии с рабочими


чертежами. При прокладке силовых и контрольных кабелей с алюминиевой оболочкой на опор-
ных конструкциях с расстоянием 6000 мм должен быть обеспечен остаточный прогиб в середи-
не пролета: 250-300 мм при прокладке на эстакадах и галереях, не менее 100-150 мм в осталь-
ных кабельных сооружениях.

Конструкции, на которые укладывают небронированные кабели, должны иметь исполнение, ис-


ключающее возможность механического повреждения оболочек кабелей.

В местах жесткого крепления небронированных кабелей со свинцовой или алюминиевой обо-


лочкой на конструкциях должны быть проложены прокладки из эластичного материала (напри-
мер, листовая резина, листовой поливинилхлорид); небронированные кабели с пластмассовой
оболочкой или пластмассовым шлангом, а также бронированные кабели допускается крепить к
конструкциям скобами (хомутами) без прокладок.

6.4.1.8 Бронированные и небронированные кабели внутри помещений и снаружи в местах, где


возможны механические повреждения (передвижение автотранспорта, грузов и механизмов,
доступность для неквалифицированного персонала), должны быть защищены до безопасной
высоты, но не менее 2 м от уровня земли или пола и на глубине 0,3 м в земле.

6.4.1.9 Концы всех кабелей, у которых в процессе прокладки нарушена герметизация, должны
быть временно загерметизированы до монтажа соединительных и концевых муфт.

6.4.1.10 Проходы кабелей через стены, перегородки и перекрытия в производственных поме-


щениях и кабельных сооружениях должны быть осуществлены через отрезки неметаллических
труб (ПВХ, пластмассовых и т.п.), отфактурованные отверстия в железобетонных конструкциях
или открытые проемы. Зазоры в отрезках труб, отверстиях и проемы после прокладки кабелей
должны быть заделаны несгораемым материалом, например цементом с песком по объему
1:10, глиной с песком - 1:3, глиной с цементом и песком - 1,5:1:11, перлитом вспученным со
строительным гипсом - 1:2 и т. п., по всей толщине стены или перегородки.

Зазоры в проходах через стены допускается не заделывать, если эти стены не являются проти-
вопожарными преградами.

6.4.1.11 Траншея перед прокладкой кабеля должна быть осмотрена для выявления мест на
трассе, содержащих вещества, разрушительно действующие на металлический покров и обо-
лочку кабеля (солончаки, известь, вода, насыпной грунт, содержащий шлак или строительный
мусор, участки, расположенные ближе 2 м от выгребных и мусорных ям, и т. п.). При не-
возможности обхода этих мест кабель должен быть проложен в чистом нейтральном грунте в
ПВХ-трубах. При засыпке кабеля нейтральным грунтом траншея должна быть дополнительно
расширена с обеих сторон на 0,5 - 0,6 м и углублена на 0,3 - 0,4 м.

6.4.1.12 Вводы кабелей в здания, кабельные сооружения и другие помещения должны быть вы-
полнены в ПВХ-трубах в отфактурованных отверстиях железобетонных конструкций Концы труб
должны выступать из стены здания в траншею, а при наличии отмостки - за линию последней
не менее чем на 0,6 м и иметь уклон в сторону траншеи.

6.4.1.13 При прокладке нескольких кабелей в траншее концы кабелей. предназначенные для
последующего монтажа соединительных и стопорных муфт, следует располагать со сдвигом
мест соединения не менее чем на 2 м. При этом должен быть оставлен запас кабеля длиной,
необходимой для проверки изоляции на влажность и монтажа муфты, а также укладки дуги
компенсатора (длиной на каждом конце не менее 350 мм для кабелей напряжением до 10 кВ и
не менее 400 мм для кабелей напряжением 20 и 35 кВ).

58
NCM G.01.03:2016

6.4.1.14 В стесненных условиях при больших потоках кабелей допускается располагать компен-
саторы в вертикальной плоскости ниже уровня прокладки кабелей. Муфта при этом остается на
уровне прокладки кабелей.

6.4.1.15 Проложенный в траншее кабель должен быть присыпан первым слоем земли, уложена
механическая защита или сигнальная лента, после чего представителями электромонтажной и
строительной организаций совместно с представителем заказчика должен быть произведен
осмотр трассы с составлением акта на скрытые работы.

6.4.1.16 Траншея должна быть окончательно засыпана и утрамбована после монтажа соедини-
тельных муфт и испытания линии повышенным напряжением.

6.4.1.17 Засыпка траншеи комьями мерзлой земли, грунтом, содержащим камни, куски металла
и т. п., не допускается.

6.4.1.18 Бестраншейная прокладка с самоходного или передвигаемого тяговыми механизмами


ножевого кабелеукладчика допускается для 1-2 бронированных кабелей напряжением до 10 кВ
со свинцовой или алюминиевой оболочкой на кабельных трассах, удаленных от инженерных
сооружений. В городских электросетях и на промышленных предприятиях бестраншейная про-
кладка допускается только на протяженных участках при отсутствии на трассе подземных ком-
муникаций, пересечений с инженерными сооружениями, естественных препятствий и твердых
покрытий.

6.4.1.19 При прокладке трассы кабельной линии в незастроенной местности по всей трассе
должны быть установлены опознавательные знаки на столбиках из бетона или на специальных
табличках-указателях, которые размещаются на поворотах трассы, в местах расположения со-
единительных муфт, с обеих сторон пересечений с дорогами и подземными сооружениями, у
вводов в здания и через каждые 100 м на прямых участках.
На пахотных землях опознавательные знаки должны устанавливаться не реже чем через 500 м.

6.4.2 Прокладка в блочной канализации

6.4.2.1 Общая длина канала блока по условиям предельно допустимых усилий тяжения для не-
бронированных кабелей со свинцовой оболочкой и медными жилами не должна превышать
следующих значений:

Сечение кабеля, мм2 ..... до 3х50 3х70 3х95 и выше

Предельная длина, м ..... 145 115 108

Для небронированных кабелей с алюминиевыми жилами сечением 95 мм2 и выше в свинцовой


или пластмассовой оболочке длина канала не должна превышать 150 м.

6.4.2.2 Предельно допустимые усилия тяжения небронированных кабелей со свинцовой обо-


лочкой и с медными или алюминиевыми жилами при креплении тягового каната за жилы, а так-
же требуемые усилия на протягивание 100 м кабеля через блочную канализацию приведены в
таблице 4.

6.4.2.3 Для небронированных кабелей с пластмассовой оболочкой предельно допустимые уси-


лия тяжения следует принимать по таблице 4 с поправочными коэффициентами для жил:

медных ........................................ 0,7

из твердого алюминия ............... 0,5

из мягкого алюминия................. 0,25

59
NCM G.01.03:2016

Таблица 4

Жилы небронированного кабе- Требуемое усилие тя-


ля со Сечение кабеля, Допустимое усилие жения на 100 м кабеля,
мм2 тяжения, кН кН, напряжением, кВ

свинцовой оболочкой 1 6 10

Медные 3х 50 6,4 1,7 2,3 2,7


3х 70 8,9 2,2 2,8 3,2
3х 95 12,0 2,8 3,5 4,0
3х120 15,3 3,4 4,2 4,6
3х150 19,0 4,2 5,3 5,5
3х185 23,5 5,1 5,7 6,3

Алюминиевые 3х 95 7,45 1,8 2,4 2,9


3х120 9,40 2,1 2,9 3,3
3х150 11,80 2,6 3,6 3,8
3х185 14,50 3,1 3,7 4,3

ПРИМЕЧАНИЕ: Для уменьшения усилий тяжения при протягивании кабеля его следует покрыть смазкой, не содержа-
щей веществ, вредно действующих на оболочку кабеля (тавот, солидол).

6.4.3 Прокладка в кабельных сооружениях и производственных помещениях

6.4.3.1 При прокладке в кабельных сооружениях, коллекторах и производственных помещениях


кабели не должны иметь наружных защитных покровов из горючих материалов. Металлические
оболочки и броня кабеля. имеющие несгораемое антикоррозионное (например, гальваниче-
ское) покрытие, выполненное на предприятии-изготовителе, не подлежат окраске после монта-
жа.

6.4.3.2 Кабели в кабельных сооружениях и коллекторах жилых кварталов следует проклады-


вать, как правило, целыми строительными длинами, избегая по возможности применения в них
соединительных муфт.
Кабели, проложенные горизонтально по конструкциям на открытых эстакадах (кабельных и тех-
нологических), кроме крепления в местах согласно п. 6.4.1.5, должны быть закреплены во избе-
жание смещения под действием ветровых нагрузок на прямых горизонтальных участках трассы
в соответствии с указаниями, приведенными в проекте.

6.4.3.3 Кабели в алюминиевой оболочке без наружного покрова при прокладке их по оштукату-
ренным и бетонным стенам, фермам и колоннам должны отстоять от поверхности строитель-
ных конструкций не менее чем на 25 мм. По окрашенным поверхностям указанных конструкций
допускается прокладка таких кабелей без зазора.

6.4.4 Прокладка на стальном канате

6.4.4.1 Диаметр и марка каната, а также расстояние между анкерными и промежуточными креп-
лениями каната определяются в рабочих чертежах. Стрела провеса каната после подвески ка-
белей должна быть в пределах 1/40-1/60 длины пролета. Расстояния между подвесками кабе-
лей должны быть не более 800-1000 мм.

6.4.4.2 Анкерные концевые конструкции должны быть закреплены к колоннам или стенам зда-
ния. Крепление их к балкам и фермам не допускается.

6.4.4.3 Стальной канат и другие металлические части для прокладки кабелей на канате вне по-
мещений независимо от наличия гальванического покрытия должны быть покрыты смазкой (на-
пример, солидолом). Внутри помещений стальной канат, имеющий гальваническое покрытие,
должен быть покрыт смазкой только в тех случаях, когда он может подвергаться коррозии под
действием агрессивной окружающей среды.

60
NCM G.01.03:2016

6.4.5 Прокладка при низких температурах

6.4.5.1 Прокладка кабелей в холодное время года без предварительного подогрева допускается
только в тех случаях, когда температура воздуха в течение 24 ч до начала работ не снижалась,
хотя бы временно, ниже:

- 0 °С - для силовых бронированных и небронированных кабелей с бумажной изоляцией (вяз-


кой, нестекающей и обедненно пропитанной) в свинцовой или алюминиевой оболочке;

- минус 5 °С - для маслонаполненных кабелей низкого и высокого давления;

- минус 7 °С - для контрольных и силовых кабелей напряжением до 35 кВ с пластмассовой или


резиновой изоляцией и оболочкой с волокнистыми материалами в защитном покрове, а также с
броней из стальных лент или проволоки;

- минус 15°С - для контрольных и силовых кабелей напряжением до 10 кВ с поливинилхлорид-


ной или резиновой изоляцией и оболочкой без волокнистых .материалов в защитном покрове, а
также с броней из профилированной стальной оцинкованной ленты;

- минус 20°С - для небронированных контрольных и силовых кабелей с полиэтиленовой изоля-


цией и оболочкой без волокнистых материалов в защитном покрове, а также с резиновой изо-
ляцией в свинцовой оболочке.

6.4.5.2 Кратковременные в течение 2-3 ч понижения температуры (ночные заморозки) не долж-


ны приниматься во внимание при условии положительной температуры в предыдущий период
времени.

6.4.5.3 При температуре воздуха ниже указанной в п. 6.4.29 кабели должны предварительно
подогреваться и укладываться в следующие сроки:

не более 1 ч ................ от 0 до минус 10 °С

не более 40 мин ............от минус 10 до минус 20 °С

не более 30 мин........... от минус 20 °С и ниже

6.4.5.4 Небронированные кабели с алюминиевой оболочкой в поливинилхлоридном шланге да-


же предварительно подогретые не допускается прокладывать при температуре окружающего
воздуха ниже минус 20 °С.

6.4.5.5 При температуре окружающего воздуха ниже минус 40 °С прокладка кабелей всех марок
не допускается.

6.4.5.6 Подогретый кабель при прокладке не должен подвергаться изгибу по радиусу меньше
допустимого. Укладывать его в траншее змейкой необходимо с запасом по длине согласно
п. 6.4.4. Немедленно после прокладки кабель должен быть засыпан первым слоем разрыхлен-
ного грунта. Окончательно засыпать траншею грунтом и уплотнять засыпку следует после ох-
лаждения кабеля.

6.4.6 Монтаж муфт кабелей напряжением до 35 кВ

6.4.6.1 Монтаж муфт силовых кабелей напряжением до 35 кВ и контрольных кабелей должен


выполняться в соответствии с ведомственными технологическими инструкциями, утвержден-
ными в установленном порядке.

6.4.6.2 Типы муфт и концевых заделок для силовых кабелей напряжением до 35 кВ с бумажной
и пластмассовой изоляцией и контрольных кабелей, а также способы соединения и оконцева-
ния жил кабелей должны быть указаны в проекте.

61
NCM G.01.03:2016

6.4.6.3 Расстояние в свету между корпусом муфты и ближайшим кабелем, проложенным в зем-
ле, должно быть не менее 250 мм. На крутонаклонных трассах (свыше 20° к горизонтали) уста-
навливать соединительные муфты, как правило, не следует. При необходимости установки на
таких участках соединительных муфт они должны располагаться на горизонтальных пло-
щадках. Для обеспечения возможности повторного монтажа муфт в случае их повреждения с
обеих сторон муфты должен быть оставлен запас кабеля в виде компенсатора (см. п. 6.4.1.13) .

6.4.6.4 Кабели в кабельных сооружениях следует прокладывать, как правило, без выполнения
на них соединительных муфт. При необходимости применения на кабелях напряжением 6-35 кВ
соединительных муфт каждая из них должна быть уложена на отдельной опорной конструкции
и заключена в противопожарный защитный кожух для локализации пожара (изготовленный в
соответствии с утвержденной нормативно-технической документацией). Кроме того, соедини-
тельная муфта должна быть отделена от верхних и нижних кабелей несгораемыми защитными
перегородками со степенью огнестойкости не менее 0,25 ч.

6.4.6.5 Соединительные муфты кабелей, прокладываемых в блоках, должны быть расположены


в колодцах.

6.4.6.6 На трассе, состоящей из проходного туннеля, переходящего в полупроходной туннель


или непроходной канал, соединительные муфты должны быть расположены в проходном тун-
неле.

6.4.7 Особенности монтажа кабельных линий напряжением 110-220 кВ

6.4.7.1 Рабочие чертежи кабельных линий с маслонаполненными кабелями на напряжение


110-220 кВ и кабелями с пластмассовой (вулканизированного полиэтилена) изоляцией напря-
жением 110 кВ и проект производства работ (ППР) на их монтаж должны быть согласованы с
предприятием - изготовителем кабеля.

6.4.7.2 Температура кабеля и окружающего воздуха при прокладке должна быть не ниже: минус
5 °С - для маслонаполненного кабеля и минус 10 °С - для кабеля с пластмассовой изоляцией.
При меньших температурах прокладка может быть допущена лишь в соответствии с ППР.

6.4.7.3 Кабели с круглой проволочной броней при механизированной прокладке следует тянуть
за проволоки с помощью специального захвата, обеспечивающего равномерное распределение
нагрузки между проволоками брони. При этом во избежание деформации свинцовой оболочки
общее усилие тяжения не должно превышать 25 кН. Небронированные кабели допускается тя-
нуть только за жилы с помощью захвата, смонтированного на верхнем конце кабеля на бараба-
не. Наибольшее допустимое усилие тяжения при этом определяется из расчета:
50 МПа (Н/мм2) - для медных жил, 40 МПа (Н/мм2) - для жил из твердого алюминия и 20 МПа
(Н/мм2 ) - для жил из мягкого алюминия.

6.4.7.4 Тяговая лебедка должна быть снабжена регистрирующим устройством и устройством


автоматического отключения при превышении максимально допустимой величины тяжения.
Регистрирующее устройство должно быть оборудовано самопишущим прибором. Надежная
телефонная или УКВ связь должна быть установлена на время прокладки между местами рас-
положения барабана с кабелем, лебедки, поворотами трассы, переходами и пересечениями с
другими коммуникациями.

6.4.7.5 Кабели, проложенные на кабельных конструкциях с пролетом между ними 0,8-1 м, долж-
ны быть закреплены на всех опорах алюминиевыми скобами с прокладкой двух слоев резины
толщиной 2 мм, если нет иных указаний в рабочей документации.

6.4.8 Маркировка кабельных линий

6.4.8.1 Каждая кабельная линия должна быть промаркирована и иметь свой номер или наиме-
нование.

6.4.8.2 На открыто проложенных кабелях и на кабельных муфтах должны быть установлены


бирки. На кабелях, проложенных в кабельных сооружениях, бирки должны быть установлены не

62
NCM G.01.03:2016

реже чем через каждые 50-70 м, а также в местах изменения направления трассы, с обеих сто-
рон проходов через междуэтажные перекрытия, стены и перегородки, в местах ввода (вывода)
кабеля в траншеи и кабельные сооружения.

На скрыто проложенных кабелях в трубах или блоках бирки следует устанавливать на конечных
пунктах у концевых муфт, в колодцах и камерах блочной канализации, а также у каждой соеди-
нительной муфты.

На скрыто проложенных кабелях в траншеях бирки устанавливают у конечных пунктов и у каж-


дой соединительной муфты.

6.4.8.3 Бирки следует применять: в сухих помещениях - из пластмассы, стали или алюминия; в
сырых помещениях, вне зданий и в земле - из пластмассы.

Обозначения на бирках для подземных кабелей и кабелей, проложенных в помещениях с хими-


чески активной средой, следует выполнять штамповкой, кернением или выжиганием. Для кабе-
лей, проложенных в других условиях, обозначения допускается наносить несмываемой краской.

6.4.8.4 Бирки должны быть закреплены на кабелях капроновой нитью или оцинкованной сталь-
ной проволокой диаметром 1-2 мм, или пластмассовой лентой с кнопкой. Место крепления бир-
ки на кабеле проволокой и сама проволока в сырых помещениях, вне зданий и в земле должны
быть покрыты битумом для защиты от действия влаги.

6.5 Токопроводы напряжением до 35 кВ

6.5.1 Токопроводы напряжением до 1 кВ (шинопроводы)

6.5.1.1 Секции с компенсаторами и гибкие секции магистральных шинопроводов должны быть


закреплены на двух опорных конструкциях, устанавливаемых симметрично по обе стороны гиб-
кой части секции шинопровода. Крепление шинопровода к опорным конструкциям на горизон-
тальных участках следует выполнять прижимами, обеспечивающими возможность смещения
шинопровода при изменениях температуры. Шинопровод, проложенный на вертикальных уча-
стках, должен быть жестко закреплен на конструкциях болтами.

Для удобства съема крышек (деталей кожуха), а также для обеспечения охлаждения шинопро-
вод следует устанавливать с зазором 50 мм от стен или других строительных конструкций зда-
ния.

Трубы или металлические рукава с проводами должны вводиться в ответвительные секции че-
рез отверстия, выполненные в кожухах шинопроводов. Трубы следует оконцовывать втулками.

6.5.1.2 Неразъемное соединение шин секций магистрального шинопровода должно быть вы-
полнено сваркой, соединения распределительного и осветительного шинопроводов должны
быть разборными (болтовыми).

Соединение секций троллейного шинопровода должно выполняться с помощью специальных


соединительных деталей. Токосъемная каретка должна свободно перемещаться по направ-
ляющим вдоль щели короба смонтированного троллейного шинопровода.

6.5.2 Токопроводы открытые напряжением 6-35 кВ

6.5.2.1 Настоящие правила должны соблюдаться при монтаже жестких и гибких токопроводов
напряжением 6-35 кВ.

6.5.2.2 Как правило, все работы по монтажу токопроводов должны производиться с предвари-
тельной заготовкой узлов и секций блоков на заготовительно-сборочных полигонах, мастерских
или заводах.

6.5.2.3 Все соединения и ответвления шин и проводов выполняются в соответствии с требова-


ниями пп. 6.2.1; 6.2.6; 6.2.7.

63
NCM G.01.03:2016

6.5.2.4 В местах болтовых и шарнирных соединений должны быть обеспечены меры по пре-
дотвращению самоотвинчивания (шплинты, контргайки - стопорные, тарельчатые или пружин-
ные шайбы). Все крепежные изделия должны иметь антикоррозионное покрытие (цинкование,
пассивирование) .

6.5.2.5 Монтаж опор открытых токопроводов производится в соответствии с пп. 6.6.3.2-6.6.3.18.

6.5.2.6 При регулировке подвеса гибкого токопровода должно быть обеспечено равномерное
натяжение всех его звеньев.

6.5.2.7 Соединения проводов гибких токопроводов следует выполнять в середине пролета по-
сле раскатки проводов до их вытяжки.

6.6 Воздушные линии электропередачи

6.6.1 Вырубка просек

6.6.1.1 Просека по трассе ВЛ должна быть очищена от вырубленных деревьев и кустарников.


Деловая древесина и дрова должны быть сложены вне просеки в штабеля.

Расстояния от проводов до зеленых насаждений и от оси трассы до штабелей сгораемых мате-


риалов должны быть указаны в проекте. Вырубка кустарника на рыхлых почвах, крутых склонах
и местах, заливаемых во время половодья, не допускается.

6.6.1.2 Сжигание сучьев и других порубочных остатков следует производить в разрешенный для
этого период времени.

6.6.1.3 Древесина, оставленная в штабелях на трассе ВЛ на пожароопасный период, а также


оставшиеся на этот период "валы'' порубочных остатков должны быть окаймлены минерализи-
рованной полосой шириной 1 м, с которой полностью следует удалить травяную раститель-
ность, лесную подстилку и прочие горючие материалы до минерального слоя почвы.

6.6.2 Устройство котлованов и фундаментов под опоры

6.6.2.1 Устройство котлованов под фундаменты следует выполнять согласно правилам произ-
водства работ, изложенным в NCM F.01.03, CP F01.02.

6.6.2.2 Котлованы под стойки опор следует разрабатывать, как правило, буровыми машинами.
Разработку котлованов необходимо производить до проектной отметки.

6.6.2.3 Разработку котлованов в скальных, мерзлых грунтах допускается производить взрывами


на "выброс" или "рыхление" в соответствии с [1].

При этом должна производиться недоработка котлованов до проектной отметки на 100-200 мм с


последующей доработкой отбойными молотками.

6.6.2.4 Котлованы следует осушать откачиванием воды перед устройством фундаментов.

6.6.2.5 В зимнее время разработку котлованов, а также устройство в них фундаментов следует
выполнять в предельно сжатые сроки, исключающие промерзание дна котлованов.

6.6.2.6 Сборные железобетонные фундаменты и сваи должны отвечать требованиям


NCM F.02.04, СНиП 2.02.01, СНиП 2.02.03, СНиП 2.03.02, СНиП 2.03.04, СНиП 2.03.11,
СНиП 3.04.03, консультируя [2], [8]-[11].

При монтаже сборных железобетонных фундаментов и погружении свай следует руководство-


ваться правилами производства работ, изложенными в NCM F.01.03.

64
NCM G.01.03:2016

При устройстве монолитных железобетонных фундаментов следует руководствоваться


NCM F.02.03.

6.6.2.7 Сварные или болтовые стыки стоек с плитами фундаментов должны быть защищены от
коррозии. Перед сваркой детали стыков должны быть очищены от ржавчины. Железобетонные
фундаменты с толщиной защитного споя бетона менее 30 мм, а также фундаменты, устанавли-
ваемые в агрессивных грунтах, должны быть защищены гидроизоляцией.

Пикеты с агрессивной средой должны быть указаны в проекте.

6.6.2.8 Обратную засыпку котлованов грунтом надлежит выполнять непосредственно после


устройства и выверки фундаментов. Грунт должен быть тщательно уплотнен путем послойного
трамбования.

Шаблоны, используемые для устройства фундаментов, следует снимать после засыпки не ме-
нее чем на половину глубины котлованов.

Высота засыпки котлованов должна приниматься с учетом возможной осадки грунта. При уст-
ройстве обвалования фундаментов откос должен иметь крутизну не более 1:1,5 (отношение
высоты откоса к основанию) в зависимости от вида грунта.

Грунт для обратной засыпки котлованов следует предохранять от промерзания.

6.6.2.9 Допуски при монтаже сборных железобетонных фундаментов даны в таблице 5.

Таблица 5
Допуски для опор
Отклонения
свободно сто- с оттяжками
ящих

Уровней дна котлованов 10 мм 10 мм

Расстояний между осями фундаментов в плане ±20мм ± 50мм


1
Отметок верха фундаментов 20 мм 20 мм

Угла наклона продольной оси стойки фундамента 0° 30' ± 1° 30'

Угла наклона оси V-образного анкерного болта — ± 2° 30'

Смещение центра фундамента в плане — 50 мм

1
Разность отметок должна быть компенсирована при монтаже опоры с помощью стальных прокладок.

6.6.3 Сборка и установка опор

6.6.3.1 Размер площадки для сборки и установки опоры должен приниматься в соответствии с
технологической картой или схемой сборки опоры, указанной в ППР.

6.6.3.2 При изготовлении, монтаже и приемке стальных конструкций опор ВЛ следует руково-
дствоваться требованиями СНиП III-18.

6.6.3.3 Тросовые оттяжки для опор должны иметь антикоррозионное покрытие. Они должны
быть изготовлены и замаркированы до вывозки опор на трассу и доставлены на пикеты в ком-
плекте с опорами.

6.6.3.4 Установка опор на фундаменты, не законченные сооружением и не полностью засыпан-


ные грунтом, запрещается.

65
NCM G.01.03:2016

6.6.3.5 Перед установкой опор методом поворота с помощью шарнира необходимо предусмат-
ривать предохранение фундаментов от сдвигающих усилий. В направлении, обратном подъе-
му, следует применять тормозное устройство.

6.6.3.6 Гайки, крепящие опоры, должны быть завернуты до отказа и закреплены от самоотвин-
чивания закерниванием резьбы болта на глубину не менее 3 мм. На болтах фундаментов угло-
вых, переходных, концевых и специальных опор надлежит устанавливать две гайки, а промежу-
точных опор - по одной гайке на болт.

При креплении опоры на фундаменте допускается устанавливать между пятой опоры и верхней
плоскостью фундамента не более четырех стальных прокладок общей толщиной до 40 мм.
Геометрические размеры прокладок в плане должны быть не менее размеров пяты опоры. Про-
кладки должны быть соединены между собой и пятой опоры сваркой.

6.6.3.7 При монтаже железобетонных конструкций следует руководствоваться правилами про-


изводства работ, изложенными в СНиП 3.03.01 и [12].

6.6.3.8 Перед установкой железобетонных конструкций, поступивших на пикет, надлежит еще


раз проверить наличие на поверхности опор трещин, раковин и выбоин и других дефектов со-
гласно указанным в п. 5.7.

При частичном повреждении заводской гидроизоляции покрытие должно быть восстановлено


на трассе путем окраски поврежденных мест расплавленным битумом (марки 4) в два слоя.

6.6.3.9 Надежность закрепления в грунте опор, устанавливаемых в пробуренные или открытые


котлованы, обеспечивается соблюдением предусмотренной проектом глубины заделки опор,
ригелями, анкерными плитами и тщательным послойным уплотнением грунта обратной засыпки
пазух котлована.

6.6.3.10 Деревянные опоры и их детали должны отвечать требованиям NCM F.05.01,


SM SR EN 14545 и проекта типовых конструкций.

При изготовлении и монтаже деревянных опор ВЛ следует руководствоваться правилами про-


изводства работ, изложенными в NCM F.05.01.

6.6.3.11 Для изготовления деталей деревянных опор следует применять лесоматериалы хвой-
ных пород по GOST 9463, пропитанные антисептиками заводским способом.

Качество пропитки деталей опор должно соответствовать нормам, установленным


GOST 20022.0, GOST 20022.2, GOST 20022.5.

6.6.3.12 При сборке деревянных опор все детали должны быть пригнаны друг к другу. Зазор в
местах врубок и стыков не должен превышать 4 мм. Древесина в местах соединений должна
быть без суков и трещин. Зарубы, затесы и отколы должны быть выполнены на глубину не бо-
лее
20 % диаметра бревна. Правильность врубок и затесов должна быть проверена шаблонами.
Сквозные щели в стыках рабочих поверхностей не допускаются. Заполнение клиньями щелей
или других неплотностей между рабочими поверхностями не допускается.

Отклонение от проектных размеров всех деталей собранной деревянной опоры допускается в


пределах: по диаметру - минус 1 плюс 2 см, по длине - 1 см на 1м. Минусовый допуск при изго-
товлении траверс из пиленых лесоматериалов запрещается.

6.6.3.13 Отверстия в деревянных, элементах опор должны быть сверлеными. Отверстие для
крюка, высверленное в опоре, должно иметь диаметр, равный внутреннему диаметру нарезан-
ной части хвостовика крюка, и глубину, равную 0,75 длины нарезанной части. Крюк должен
быть ввернут в тело опоры всей нарезанной частью плюс 10-15 мм.

Диаметр отверстия под штырь должен быть равен наружному диаметру хвостовика штыря.

66
NCM G.01.03:2016

6.6.3.14 Бандажи для сопряжения приставок с деревянной стойкой опоры должны выполняться
из мягкой стальной оцинкованной проволоки диаметром 4 мм. Допускается применение для
бандажей неоцинкованной проволоки диаметром 5-6 мм при условии покрытия ее асфальтовым
лаком. Число витков бандажа должно приниматься в соответствии с проектом опор. При разры-
ве одного витка весь бандаж следует заменить новым. Концы проволок бандажа надлежит за-
бивать в дерево на глубину 20-25 мм. Допускается взамен проволочных бандажей применять
специальные стяжные (на болтах) хомуты. Каждый бандаж (хомут) должен сопрягать не более
двух деталей опоры.

6.6.3.15 Деревянные сваи должны быть прямыми, прямослойными, без гнили, трещин и прочих
дефектов и повреждений. Верхний конец деревянной сваи должен быть срезан перпендикуляр-
но к ее оси во избежание отклонения сваи от заданного направления в процессе ее погружения.

6.6.3.16 Допуски при монтаже деревянных и железобетонных одностоечных опор даны в табл.
6, а технические требования, конструкции стоек железобетонных опор и их размеры представ-
лены соответственно в GOST 22687-0 и GOST 22687-1.

6.6.3.17 Допуски при монтаже железобетонных портальных опор даны в табл. 7.

6.6.3.18 Допуски в размерах стальных конструкций опор даны в табл. 8.

Таблица 6

Допуски для опор


Отклонения
деревянных железобетонных

Опоры от вертикальной оси вдоль и поперек оси линии (отноше- 1/100 высоты 1/150 высоты опоры
ние отклонения верхнего конца стойки опоры к ее высоте) опоры

Опоры из створа линии при длине пролета, м: 100мм


до 200 100мм 200мм
св. 200 200мм
1/100 длины тра-
Траверсы от горизонтальной оси 1/50 длины тра- версы
версы 1/100 длины тра-
Траверсы относительно линии, перпендикулярной оси ВЛ (для 1/50 длины тра- версы
угловой опоры относительно биссектрисы угла поворота ВЛ) версы

Таблица 7

Отклонения Допуски

Опоры от вертикальной оси (отношение отклонения верхнего конца стой- 1/100 высоты опоры
ки опоры к ее высоте)

Расстояния между стойками опоры ± 100 мм

Выход опоры из створа 200 мм

Отметок траверс в местах крепления их к стойкам опоры 80 мм

Отметок между местами сопряжения траверс (стыков) и осями болтов, 50 мм


служащих для крепления траверс к стойке опоры

Стоек опоры от оси трассы ±50мм

Траверсы от горизонтальной оси при длине траверсы, м:


до 15 1/150 длины траверсы 1/250
св. 15 " "
 

67
NCM G.01.03:2016

Таблица 8

Отклонения Допуски

Опоры от вертикальной оси вдоль и поперек оси линии 1/200 высоты опоры

Траверсы от линии, перпендикулярной оси трассы 100 мм

Траверсы от горизонтальной оси (линии) при длине траверсы, м:


до 15 1/150 длины траверсы 1/250
св. 15 " "

Опоры из створа линии при длине пролета, м:


до 200 100 мм
от 200 до 300 200 "
св. 300 300 "

Стрелы прогиба (кривизны) траверсы 1/300 длины траверсы

Стрелы прогиба (кривизны) стоек и подкосов 1/750 длины, но не более 20


мм
Поясных уголков и элементов решетки (в любой плоскости) в пределах
панели 1/750 длины

6.6.4 Монтаж изоляторов и линейной арматуры

6.6.4.1 На трассе перед монтажом изоляторы должны быть осмотрены и отбракованы.

Сопротивление фарфоровых изоляторов ВЛ напряжением выше 1000 В должно проверяться


перед монтажом мегомметром напряжением 2500 В; при этом сопротивление изоляции каждого
подвесного изолятора или каждого элемента многоэлементного штыревого изолятора должно
быть не менее 300 МОм.

Чистка изоляторов стальным инструментом не допускается.


Электрические испытания стеклянных изоляторов не производятся.

6.6.4.2 На ВЛ со штыревыми изоляторами установку траверс, кронштейнов и изоляторов следу-


ет, как правило, производить до подъема опоры.

Крюки и штыри должны быть прочно установлены в стойке или траверсе опоры; их штыревая
часть должна быть строго вертикальной. Крюки и штыри для предохранения от ржавчины сле-
дует покрывать асфальтовым лаком.

Штыревые изоляторы должны быть прочно навернуты строго вертикально на крюки или штыри
при помощи полиэтиленовых колпачков.

Допускается крепление штыревых изоляторов на крюках или штырях с применением раствора,


состоящего из 40 % портландцемента марки не ниже М400 или М500 и 60 % тщательно промы-
того речного песка. Применение ускорителей схватывания раствора не допускается.

При армировании верхушка штыря или крюка должна быть покрыта тонким слоем битума.

Установка штыревых изоляторов с наклоном до 45° к вертикали допускается при креплении


спусков к аппаратам и шлейфам опор.

На ВЛ с подвесными изоляторами детали сцепной арматуры изолирующих подвесок должны


быть зашплинтованы, а в гнездах каждого элемента изолирующей подвески поставлены замки.
Все замки в. изоляторах должны быть расположены на одной прямой. Замки в изоляторах под-
держивающих изолирующих подвесок следует располагать входными концами в сторону стойки
опоры, а в изоляторах натяжных и арматуре изолирующих подвесок — входными концами вниз.

68
NCM G.01.03:2016

Вертикальные и наклонные пальцы должны располагаться головкой вверх, а гайкой или шплин-
том вниз.

6.6.5 Монтаж проводов и грозозащитных тросов (канатов)

6.6.5.1 Алюминиевые, сталеалюминевые провода и провода из алюминиевого сплава при мон-


таже их в стальных поддерживающих и натяжных (болтовых, клиновых) зажимах должны быть
защищены алюминиевыми прокладками, медные провода — медными прокладками.

Крепление проводов на штыревых изоляторах следует выполнять проволочными вязками, спе-


циальными зажимами или хомутами; при этом провод должен быть уложен на шейку штыревого
изолятора. Проволочная вязка должна быть выполнена проволокой из такого же металла, что и
провод. При выполнении вязки не допускается изгибание провода вязальной проволокой.

Провода ответвлений от ВЛ напряжением до 1000 В должны иметь анкерное крепление.

6.6.5.2 В каждом пролете ВЛ напряжением выше 1000 В допускается не более одного соедине-
ния на каждый провод или канат.
Соединение проводов (канатов) в пролете должно отвечать требованиям пп. 6.2.6-6.2.7.

6.6.5.3 Опрессовку соединительных, натяжных и ремонтных зажимов следует выполнять и кон-


тролировать согласно требованиям ведомственных технологических карт, утвержденных в ус-
тановленном порядке. Прессуемые зажимы, а также матрицы для опрессовки зажимов должны
соответствовать маркам монтируемых проводов и канатов. Не допускается превышать номи-
нальный диаметр матрицы более чем на 0,2 мм, а диаметр зажима после опрессовки не дол-
жен превышать диаметра матрицы более чем на 0,3 мм. При получении после опрессовки диа-
метра зажима, превышающего допустимую величину, зажим подлежит вторичной опрессовки с
новыми матрицами. При невозможности получения требуемого диаметра, а также при наличии
трещин зажим следует вырезать и вместо него смонтировать новый.

6.6.5.4 Геометрические размеры соединительных и натяжных зажимов проводов ВЛ должны


соответствовать требованиям ведомственных технологических карт, утвержденных в установ-
ленном порядке. На их поверхности не должно быть трещин, следов коррозии и механических
повреждений, кривизна опрессованного зажима должна быть не более 3 % его длины, стальной
сердечник опрессованного соединителя должен быть расположен симметрично относительно
алюминиевого корпуса зажима по его длине. Смещение сердечника относительно симметрич-
ного положения не должно превышать 15 % длины прессуемой части провода. Зажимы, не удо-
влетворяющие указанным требованиям, должны быть забракованы.

6.6.5.5 Термитную сварку проводов, а также соединение проводов с использованием энергии


взрыва следует выполнять и контролировать согласно требованиям ведомственных технологи-
ческих карт, утвержденных в установленном порядке.

6.6.5.6 При механическом повреждении многопроволочного провода (обрыв отдельных прово-


лок) следует устанавливать бандаж, ремонтный или соединительный зажим.

Ремонт поврежденных проводов следует выполнять в соответствии с требованиями ведомст-


венных технологических карт, утвержденных в установленном порядке.

6.6.5.7 Раскатку проводов (канатов) по земле следует, как правило, производить с помощью
движущихся тележек. Для опор, конструкция которых полностью или частично не позволяет
применять движущиеся раскаточные тележки, допускается производить раскатку проводов (ка-
натов) по земле с неподвижных раскаточных устройств с обязательным подъемом проводов
(канатов) на опоры по мере раскатки и принятием мер против повреждения их в результате
трения о землю, скальные, каменистые и другие грунты.

Раскатка и натяжение проводов и канатов непосредственно по стальным траверсам и крюкам


не допускаются.

69
NCM G.01.03:2016

Раскатка проводов и канатов при отрицательных температурах должна производиться с учетом


мероприятий, предотвращающих вмерзание провода или каната в грунт.

Перекладку проводов и канатов из раскаточных роликов в постоянные зажимы и установку рас-


порок на проводах с расщепленной фазой следует производить непосредственно после окон-
чания визирования проводов и канатов в анкерном участке. При этом должна быть исключена
возможность повреждения верхних повивов проводов и канатов.

6.6.5.8 Монтаж проводов и канатов на переходах через инженерные сооружения следует произ-
водить в соответствии с Правилами охраны электрических сетей [5] напряжением свыше 1000 В
с разрешения организации — владельца пересекаемого сооружения, в согласованные с этой
организацией сроки. Раскатанные через автодороги провода и канаты надлежит защищать от
повреждений путем подъема их над дорогой, закапывания в грунт или закрытия щитами. В слу-
чае необходимости в местах, где возможны повреждения проводов, должна быть выставлена
охрана.

6.6.5.9 При визировании проводов и канатов стрелы провеса должны быть установлены соглас-
но рабочим чертежам по монтажным таблицам или кривым в соответствии с температурой про-
вода или каната во время монтажа. При этом фактическая стрела провеса провода или каната
не должна отличаться от проектной величины более чем на ± 5 % при условии соблюдения
требуемых габаритов до земли и пересекаемых объектов.

Разрегулировка проводов различных фаз и канатов относительно друг друга должна состав-
лять не более 10 % проектной величины стрелы провеса провода или каната. Разрегулировка
проводов в расщепленной фазе должна быть не более 20 % для ВЛ 330-500 кВ и 10 % для ВЛ
750 кВ. Угол разворота проводов в фазе должен быть не более 10°.

Визирование проводов и канатов ВЛ напряжением выше 1000 В до 750 кВ включ. следует про-
изводить в пролетах, расположенных в каждой трети анкерного участка при его длине более
3 км. При длине анкерного участка менее 3 км визирование разрешается производить в двух
пролетах: наиболее отдаленном и наиболее близком от тягового механизма.
Отклонение поддерживающих гирлянд вдоль ВЛ от вертикали не должно превышать, мм:
50 - для ВЛ 35 кВ, 100 - для ВЛ 110 кВ, 150 - для ВЛ 150 кВ и 200 - для ВЛ 220-750 кВ.

6.6.6 Монтаж трубчатых разрядников

6.6.6.1 Разрядники должны быть установлены таким образом, чтобы указатели действия были
отчетливо видны с земли. Установка разрядников должна обеспечивать стабильность внешнего
искрового промежутка и исключать возможность перекрытия его струей воды, которая может
стекать с верхнего электрода. Разрядник должен быть надежно закреплен на опоре и иметь
хороший контакт с заземлением.

6.6.6.2 Разрядники перед установкой на опору должны быть осмотрены и отбракованы. Наруж-
ная поверхность разрядника не должна иметь трещин и отслоений.

6.6.6.3 После установки трубчатых разрядников на опоре следует отрегулировать величину


внешнего искрового промежутка в соответствии с рабочими чертежами, а также проверить их
установку с тем, чтобы зоны выхлопа газов не пересекались между собой и не охватывали
элементов конструкций и проводов.

6.7 Распределительные устройства и подстанции

6.7.1 Общие требования

6.7.1.1 Требования настоящих правил следует соблюдать при монтаже открытых и закрытых
распределительных устройств и подстанций напряжением до 750 кВ.

6.7.1.2 До начала монтажа электрооборудования распределительных устройств и подстанций


заказчиком должны быть поставлены:

70
NCM G.01.03:2016

- трансформаторное масло в количестве, необходимом для заливки полностью смонтированно-


го маслонаполненного оборудования, с учетом дополнительного количества масла на техноло-
гические нужды;

- чистые герметичные металлические емкости для временного хранения масла;

- оборудование и приспособления для обработки и заливки масла;

- специальный инструмент и приспособления, поступающие в комплекте с оборудованием в со-


ответствии с технической документацией предприятия-изготовителя, необходимые для ревизии
и регулировки (передаются на период монтажа).

6.7.2 Ошиновка закрытых и открытых распределительных устройств

6.7.2.1 Внутренний радиус изгиба шин прямоугольного сечения должен быть: в изгибах на
плоскость — не менее двойной толщины шины, в изгибах на ребро — не менее ее ширины.
Длина шин на изгибе штопором должна быть не менее двукратной их ширины.

Взамен изгибания на ребро допускается стыкование шин сваркой.

Изгиб шин у мест присоединений должен начинаться на расстоянии не менее 10 мм от края


контактной поверхности.

Стыки сборных шин при болтовом соединении должны отстоять от головок изоляторов и мест
ответвлений на расстоянии не менее чем 50 мм.

Для обеспечения продольного перемещения шин при изменении температуры следует выпол-
нять жесткое крепление шин к изоляторам лишь в середине общей длины шин, а при наличии
шинных компенсаторов — в середине участка между компенсаторами.

Отверстия проходных шинных изоляторов после монтажа шин должны быть закрыты специаль-
ными планками, а шины в пакетах в местах входа в изоляторы и выхода из них должны быть
скреплены между собой.

Шинодержатели и сжимы при переменном токе более 600 А не должны создавать замкнутого
магнитного контура вокруг шин. Для этого одна из накладок или все стяжные болты, располо-
женные по одной из сторон шины, должны быть выполнены из немагнитного материала (брон-
зы, алюминия и его сплавов и т.п.) либо должна быть применена конструкция шинодержателя,
не образующая замкнутого магнитного контура.

6.7.2.2 Гибкие шины на всем протяжении не должны иметь перекруток, расплеток, лопнувших
проволок. Стрелы провеса не должны отличаться от проектных более чем на ± 5 %. Все прово-
да в расщепленной фазе ошиновки должны иметь одинаковое тяжение и должны быть раскре-
плены дистанционными распорками.

6.7.2.3 Соединения между смежными аппаратами должны быть выполнены одним отрезком
шины (без разрезания) .

6.7.2.4 Трубчатые шины должны иметь устройства для гашения вибрации и компенсации тем-
пературных изменений их длины. На участках подсоединения к аппаратам шины должны быть
расположены горизонтально.

6.7.2.5 Соединения и ответвления гибких проводов должны быть выполнены сваркой или оп-
рессовкой.

Присоединение ответвлений в пролете должно быть выполнено без разрезания проводов про-
лета. Болтовое соединение допускается только на зажимах аппаратов и на ответвлениях к раз-
рядникам, конденсаторам связи и трансформаторам напряжения, а также для временных уста-
новок, для которых применение неразъемных соединений требует большого объема работ по

71
NCM G.01.03:2016

перемонтажу шин. Присоединения гибких проводов и шин к выводам электрооборудования


следует выполнять с учетом компенсации температурных изменений их длины.

6.7.3 Изоляторы

6.7.3.1 Изоляторы перед монтажом должны быть проверены на целостность фарфора (быть
без трещин и сколов) . Подкладки под фланцы изоляторов не должны выступать за пределы
фланцев.

6.7.3.2 Поверхность колпачков опорных изоляторов при их установке в закрытых распредели-


тельных устройствах должна находиться в одной плоскости. Отклонение не должно составлять
более 2 мм.

6.7.3.3 Оси всех стоящих в ряду опорных и проходных изоляторов не должны отклоняться в
сторону более чем на 5 мм.

6.7.3.4 При установке проходных изоляторов на 1000 А и более в стальных плитах должна быть
исключена возможность образования замкнутых магнитных контуров.

6.7.3.5 Монтаж гирлянд подвесных изоляторов открытых распределительных устройств должен


удовлетворять следующим требованиям:

- соединительные ушки, скобы, промежуточные звенья и др. должны быть зашплинтованы;

- арматура гирлянд должна соответствовать размерам изоляторов и проводов.

Сопротивление изоляции фарфоровых подвесных изоляторов должно быть проверено мегом-


метром напряжением 2,5 кВ до подъема гирлянд на опору.

6.7.4 Выключатели напряжением выше 1000 В

6.7.4.1 Установку, сборку и регулировку выключателей следует производить в соответствии с


монтажными инструкциями предприятий-изготовителей; при сборке следует строго придержи-
ваться маркировки элементов выключателей, приведенной в указанных инструкциях.

6.7.4.2 При сборке и монтаже воздушных выключателей должны быть обеспечены: горизон-
тальность установки опорных рам и резервуаров для воздуха, вертикальность опорных колонок,
равенство размеров по высоте колонок изоляторов треноги (растяжек), соосность установки
изоляторов. Отклонение осей центральных опорных колонок от вертикали не должно превы-
шать норм, указанных в инструкциях предприятий-изготовителей.

6.7.4.3 Внутренние поверхности воздушных выключателей, с которыми соприкасается сжатый


воздух, должны быть очищены; болты, стягивающие разборные фланцевые соединения изоля-
торов, должны быть равномерно затянуты ключом с регулируемым моментом затяжки.

6.7.4.4 После окончания монтажа воздушных выключателей следует проверить величину утечки
сжатого воздуха, которая не должна превышать норм, указанных в заводских инструкциях. Пе-
ред включением необходимо проветрить внутренние полости воздушного выключателя.

6.7.4.5 Распределительные шкафы и шкафы управления выключателями должны быть прове-


рены, в том числе на правильность положения блок-контактов и бойков электромагнитов. Все
клапаны должны иметь легкий ход, хорошее прилегание конусов к седлам. Сигнально-
блокировочные контакты должны быть правильно установлены, электроконтактные манометры
должны быть проверены в лаборатории.

6.7.5 Разъединители, отделители и короткозамыкатели напряжением выше 1000 В

6.7.5.1 Установку, сборку и регулировку разъединителей, отделителей и короткозамыкателей


следует производить в соответствии с инструкциями предприятий-изготовителей.

72
NCM G.01.03:2016

6.7.5.2 При сборке и монтаже разъединителей, отделителей, короткозамыкателей должны быть


обеспечены: горизонтальность установки опорных рам, вертикальность и равенство по высоте
колонок опорных изоляторов, соосность контактных ножей. Отклонение опорной рамы от гори-
зонтали и осей собранных колонок изоляторов от вертикали, а также смещение осей контакт-
ных ножей в горизонтальной и вертикальной плоскости и зазор между торцами контактных но-
жей не должны превышать норм, указанных в инструкциях предприятий-изготовителей. Вырав-
нивание колонок допускается с помощью металлических подкладок.

6.7.5.3 Штурвал или рукоятка рычажного привода должна иметь (при включении и отключении)
направление движения, указанное в таблице 9.

Таблица 9

Направление движения
Операции
штурвала рукоятки

Включение По часовой стрелке Вверх или направо


Отключение Против часовой стрелки Вниз или налево

Холостой ход рукоятки привода не должен превышать 5°.

6.7.5.4 Ножи аппаратов должны правильно (по центру) попадать в неподвижные контакты, вхо-
дить в них без ударов и перекосов и при включении не доходить до упора на 3-5 мм.

6.7.5.5 При положениях ножа заземления "Включено" и "Отключено" тяги и рычаги должны на-
ходиться в положении "Мертвая точка", обеспечивая фиксацию ножа в крайних положениях.

6.7.5.6 Блок-контакты привода разъединителя должны быть установлены так, чтобы механизм
управления блок-контактами срабатывал в конце каждой операции за 4-10 ° до конца хода.

6.7.5.7 Блокировка разъединителей с выключателями, а также главных ножей разъединителей


с заземляющими ножами не должна допускать оперирования приводом разъединителя при
включенном положении выключателя, а также заземляющими ножами при включенном положе-
нии главных ножей и главными ножами при включенном положении заземляющих ножей.

6.7.6 Разрядники

6.7.6.1 До начала монтажа все элементы разрядников следует подвергнуть осмотру на отсутст-
вие трещин и сколов в фарфоре и на отсутствие раковин и трещин в цементных швах. Должны
быть измерены токи утечки и сопротивления рабочих элементов разрядников согласно требо-
ваниям инструкции предприятия-изготовителя.

6.7.6.2 При сборке разрядников на общей раме должна быть обеспечена соосность и верти-
кальность изоляторов.

6.7.6.3 После окончания монтажа кольцевые просветы в колоннах между рабочими элементами
и изоляторами должны быть зашпатлеваны и закрашены.

6.7.7 Измерительные трансформаторы

6.7.7.1 При монтаже трансформаторов должна быть обеспечена вертикальность их установки.


Регулировку вертикальности допускается производить с помощью стальных прокладок.

6.7.7.2 Неиспользуемые вторичные обмотки трансформаторов тока должны быть закорочены


на их зажимах. Один из полюсов вторичных обмоток трансформаторов тока и трансформаторов
напряжения должен быть заземлен во всех случаях (кроме специально оговоренных в рабочих
чертежах).

73
NCM G.01.03:2016

6.7.7.3 Высоковольтные вводы смонтированных измерительных трансформаторов напряжения


должны быть закорочены до их включения под напряжение. Корпус трансформатора должен
быть заземлен.

6.7.8 Реакторы и катушки индуктивности

6.7.8.1 Фазы реакторов, установленные одна под другой, должны быть расположены согласно
маркировке (Н - нижняя фаза, С - средняя, В - верхняя), причем направление обмоток средней
фазы должно быть противоположно направлению обмоток крайних фаз.

6.7.8.2 Стальные конструкции, расположенные в непосредственной близости от реакторов, не


должны иметь замкнутых контуров.

6.7.9 Комплектные и сборные распределительные устройства и комплектные трансфор-


маторные подстанции

6.7.9.1 При приемке в монтаж шкафов комплектных распределительных устройств и комплект-


ных трансформаторных подстанций должны быть проверены комплектность технической доку-
ментации предприятия-изготовителя (паспорт, техническое описание и инструкция по эксплуа-
тации, электрические схемы главных и вспомогательных цепей, эксплуатационная документа-
ция на комплектующую аппаратуру, ведомость ЗИП) .

6.7.9.2 При монтаже КРУ и КТП должна быть обеспечена их вертикальность. Допускается раз-
ность уровней несущей поверхности под распределительные комплектные устройства 1 мм на
1м поверхности, но не более 5 мм на всю длину несущей поверхности.

6.7.10 Трансформаторы

6.7.10.1 Все трансформаторы должны допускать включение их в эксплуатацию без осмотра ак-
тивной части при условии транспортирования и хранения трансформаторов в соответствии с
требованиями GOST 11677.

6.7.10.2 Трансформаторы, доставляемые заказчиком на территорию подстанции, должны быть


при транспортировке ориентированы относительно фундаментов в соответствии с рабочими
чертежами. Скорость перемещения трансформатора в пределах подстанции на собственных
катках не должна превышать 8 м/мин.

6.7.10.3 Вопрос о монтаже трансформаторов без ревизии активной части и подъема колокола
должен решать представитель шефмонтажа предприятия-изготовителя, а в случае отсутствия
договора на шефмонтаж - монтирующая организация на основании требований документа, ука-
занного в п. 6.7.35, и данных следующих актов и протоколов:

- осмотра трансформатора и демонтированных узлов после транспортирования трансформато-


ра с предприятия-изготовителя к месту назначения;

- выгрузки трансформатора;

- перевозки трансформатора к месту монтажа;

- хранения трансформатора до передачи в монтаж.

6.7.10.4 Вопрос о допустимости включения трансформатора без сушки должен решаться на ос-
новании комплексного рассмотрения условий и состояния трансформатора во время транспор-
тировки, хранения, монтажа и с учетом результатов проверки и испытаний в соответствии с
требованиями документа, указанного в п. 6.7.35.

6.7.11 Статические преобразователи

6.7.11.1 Разборка полупроводниковых приборов не допускается. При монтаже их следует:

74
NCM G.01.03:2016

- не допускать резких толчков и ударов;

- удалять консервирующую смазку и очищать контактные поверхности растворителем;

- устанавливать приборы с естественным охлаждением так, чтобы ребра охладителей находи-


лись в плоскости, обеспечивающей свободный проход воздуха снизу вверх, а приборы с прину-
дительным воздушным охлаждением так, чтобы направление потока охлаждающего воздуха
было вдоль ребер охладителя;

- устанавливать приборы с водяным охлаждением горизонтально;

- располагать штуцера охладителя в вертикальной плоскости так, чтобы входной штуцер был
нижним;

- смазывать контактные поверхности охладителей перед ввинчиванием в них полупроводнико-


вых приборов тонким слоем технического вазелина; закручивающий момент при сборке должен
соответствовать указанному предприятием-изготовителем.

6.7.12 Компрессоры и воздухопроводы

6.7.12.1 Компрессоры, опломбированные заводом-изготовителем, разборке и ревизии на месте


монтажа не подлежат. Компрессоры, не имеющие пломбы и поступающие на строительную
площадку в собранном виде, перед монтажом подвергаются частичной разборке и ревизии в
объеме, необходимом для снятия консервирующих покрытий, а также для проверки состояния
подшипников, клапанов, сальников, систем маслосмазки и водяного охлаждения.

6.7.12.2 Смонтированные компрессорные агрегаты должны быть испытаны в соответствии с


требованиями инструкции предприятия-изготовителя совместно с системами автоматического
управления, контроля, сигнализации и защиты.

6.7.12.3 Внутренняя поверхность воздухопроводов должна быть протерта трансформаторным


маслом. Допустимые отклонения линейных размеров каждого узла воздухопровода от проект-
ных размеров не должны быть более ± 3 мм на каждый метр, но не более ± 10 мм на всю длину.
Отклонения угловых размеров и неплоскостность осей в узле не должны превышать ± 2,5 мм на
1 м, но не более ± 8 мм на весь последующий прямой участок.

6.7.12.4 Смонтированные воздухопроводы должны быть подвергнуты продувке при скорости


воздуха 10-15 м/с и давлении, равном рабочему (но не более 4,0 МПа), в течение не менее 10
мин и испытаны на прочность и плотность. Давление при пневматическом испытании на проч-
ность для воздухопроводов с рабочим давлением 0,5 МПа и выше должно составлять 1,25 Рраб ,
но не менее Рраб 0,3 МПа. При испытании воздухопроводов на плотность испытательное давле-
ние должно быть равно рабочему. В процессе подъема давления производится осмотр возду-
хопровода при достижении 30 и 60 % испытательного давления. На время осмотра воздухопро-
вода подъем давления прекращается. Испытательное давление на прочность должно выдер-
живаться в течение 5 мин, после чего снижается до рабочего, при котором в течение 12 ч воз-
духопровод испытывается на плотность.

6.7.13 Конденсаторы и заградители высокочастотной связи

6.7.13.1 При сборке и монтаже конденсаторов связи должна быть обеспечена горизонтальность
установки подставок и вертикальность установки конденсаторов.

6.7.13.2 Высокочастотные заградители до начала монтажа должны пройти настройку в лабора-


тории.

6.7.13.3 При монтаже высокочастотных заградителей должна быть обеспечена вертикальность


их подвески и надежность контактов в местах присоединения элементов настройки.

75
NCM G.01.03:2016

6.7.14 Распределительные устройства напряжением до 1000 В, щиты управления, защиты


и автоматики

6.7.14.1 Щиты и шкафы должны поставляться предприятиями-изготовителями полностью смон-


тированными, прошедшими ревизию, регулировку и испытание в соответствии с требованиями
ПУЭ, государственных стандартов или технических условий предприятий-изготовителей.

6.7.14.2 Распределительные щиты, станции управления, щиты защиты и автоматики, а также


пульты управления должны быть выверены по отношению к основным осям помещений, в ко-
торых они устанавливаются. Панели при установке должны быть выверены по уровню и отвесу.
Крепление к закладным деталям должно выполняться сваркой или разъемными соединениями.
Допускается установка панелей без крепления к полу, если это предусмотрено рабочими чер-
тежами. Панели должны быть скреплены между собой болтами.

6.7.15 Аккумуляторные установки

6.7.15.1 Приемка под монтаж стационарных кислотных (SM SR EN 60896-11, SM SR EN 60896-


21 и SM SR EN 60896-22) и щелочных (SM SR EN 60622) аккумуляторных батарей закрытого
исполнения и деталей аккумуляторов открытого исполнения должна производиться в объеме
требований, приведенных в государственных стандартах, ТУ и других документах, определяю-
щих комплектность поставки, их технические характеристики и качество.

6.7.15.2 Аккумуляторы должны быть установлены в соответствии с рабочими чертежами на де-


ревянных, стальных или бетонных стеллажах или на полках вытяжных шкафов. Конструкция,
размеры, покрытие и качество деревянных и стальных стеллажей должны соответствовать
требованиям [3].

Внутренняя поверхность вытяжных шкафов дли размещения аккумуляторов должна быть ок-
рашена краской, стойкой к воздействию электролита.

6.7.15.3 Аккумуляторы в батарее должны быть пронумерованы крупными цифрами на лицевой


стенке сосуда либо на продольном бруске стеллажа. Краска должна быть кислотостойкой для
кислотных и щелочестойкой для щелочных аккумуляторов. Первый номер в батарее, как прави-
ло, наносится на аккумуляторе, к которому подсоединена положительная шина.

6.7.15.3 При монтаже ошиновки в помещении аккумуляторной батареи должны выполняться


следующие требования:

- шины должны быть проложены на изоляторах и закреплены в них шинодержателями; соеди-


нения и ответвления медных шин должны быть выполнены сваркой или пайкой, алюминиевых -
только сваркой; сварные швы в контактных соединениях не должны иметь наплывов, углубле-
ний, а также трещин, короблений и прожогов; из мест сварки должны быть удалены остатки
флюса и шлаков;

- концы шин, присоединяемые к кислотным аккумуляторам, должны быть предварительно об-


служены и затем впаяны в кабельные наконечники соединительных полос;

- к щелочным аккумуляторам шины должны быть присоединены с помощью наконечников, ко-


торые должны быть приварены или припаяны к шинам и зажаты гайками на выводах аккумуля-
торов;

-неизолированные шины по всей длине должны быть окрашены в два слоя краской, стойкой к
длительному воздействию электролита.

6.7.15.4 Конструкция плиты для вывода шин из аккумуляторного помещения должна быть при-
ведена в проекте.

6.7.15.5 Сосуды кислотных аккумуляторов должны быть установлены по уровню на конусных


изоляторах, широкие основания которых должны быть уложены на выравнивающие прокладки

76
NCM G.01.03:2016

из свинца или винипласта. Стенки сосудов, обращенные к проходу, должны находиться в одной
плоскости.

При применении бетонных стеллажей аккумуляторные сосуды должны быть установлены на


изоляторах.

6.7.15.6 Пластины в кислотных аккумуляторах открытого исполнения должны быть расположе-


ны параллельно друг к другу. Перекос всей группы пластин или наличие кривопаяных пластин
не допускается. В местах припайки хвостовиков пластин к соединительным полосам не должно
быть раковин, слоистости, выступов и подтеков свинца.

На кислотные аккумуляторы открытого исполнения должны быть уложены покровные стекла,


опирающиеся на выступы (приливы) пластин. Размеры этих стекол должны быть на 5-7 мм
меньше внутренних размеров сосуда. Для аккумуляторов с размерами бака свыше 400х200 мм
можно применять покровные стекла из двух или более частей.

6.7.15.7 При заготовке сернокислого электролита надлежит:

- применять серную кислоту, удовлетворяющую требованиям GOST 667;

- для разбавления кислоты применять воду, удовлетворяющую требованиям GOST 6709.

Качество воды и кислоты должно быть удостоверено заводским сертификатом либо протоко-
лом химического анализа кислоты и воды, проведенного в соответствии с требованиями соот-
ветствующих государственных стандартов. Химический анализ производит заказчик.

6.7.15.8 Аккумуляторы закрытого исполнения должны быть установлены на стеллажах на изо-


ляторах или изолирующих прокладках, стойких к воздействию электролита. Расстояние между
аккумуляторами в ряду должно быть не менее 20 мм.

6.7.15.9 Щелочные аккумуляторы должны быть соединены в последовательную цепь с помо-


щью стальных никелированных межэлементных перемычек сечением, указанным в проекте.
Аккумуляторные щелочные батареи должны быть соединены в последовательную цепь с по-
мощью перемычек из медного кабеля (провода) сечением, указанным в проекте.

6.7.15.10 Для приготовления щелочного электролита должна применяться готовая смесь гидра-
та окиси калия и гидрата окиси лития или едкого натра и гидрата окиси лития заводского изго-
товления и дистиллированная вода. Содержание примесей в воде не нормируется.

Допускается применение отдельно гидрата окиси калия или едкого натра и гидрата окиси лития,
дозируемых в соответствии с инструкцией предприятия-изготовителя по уходу за аккумулято-
рами.

Поверх щелочного электролита в аккумуляторы должно быть залито вазелиновое масло или
керосин.

6.7.15.11 Плотность электролита заряженных щелочных аккумуляторов должна быть


1,205 ± 0,005 г/см3 при температуре 293 К (20°С). Уровень электролита кислотных аккумулято-
ров должен быть не менее чем на 10 мм выше верхней кромки пластин.

Плотность калиево-литиевого электролита щелочных аккумуляторов должна составлять


1,20 ± 0,01 г/см3 при температуре 288-308 К (15-35°С).

6.8 Электросиловые установки

6.8.1 Электрические машины

6.8.1.1 До начала монтажа электрических машин и многомашинных агрегатов общего назначе-


ния должны быть:

77
NCM G.01.03:2016

- проверены наличие и готовность к работе подъемно-транспортных средств в зоне монтажа


электрических машин (готовность подъемно-транспортных средств должна быть подтверждена
актами на их испытание и приемку в эксплуатацию);

- подобран и испытан такелаж (лебедки, тали, блоки, домкраты);

- подобран комплект механизмов, приспособлений, а также монтажных клиньев и подкладок,


клиновых домкратов и винтовых устройств (при бесподкладочном способе установки).

6.8.1.2 Монтаж электрических машин следует выполнять в соответствии с инструкциями пред-


приятий-изготовителей.

6.8.1.3 Электрические машины, прибывшие с предприятия-изготовителя в собранном виде, на


месте монтажа перед установкой не должны разбираться. При отсутствии уверенности в том,
что во время транспортирования и хранения машина после заводской сборки осталась непо-
врежденной и незагрязненной, необходимость и степень разборки машины должна быть опре-
делена актом, составленным компетентными представителями заказчика и электромонтажной
организации. Работа по разборке машины и последующей сборке ее должна выполняться в со-
ответствии с инструкцией предприятия-изготовителя.

6.8.1.4 При проведении испытаний по окончании монтажа прибывших в разобранном виде или
подвергавшихся разборке электрических машин постоянного тока и электродвигателей пере-
менного тока зазоры между сталью ротора и статора, зазоры в подшипниках скольжения и виб-
рация подшипников электродвигателя, разбег ротора в осевом направлении должны соответст-
вовать указанным в технической документации предприятий-изготовителей.

6.8.1.5 Определение возможности включения машин постоянного тока и электродвигателей пе-


ременного тока напряжением выше 1000 В без сушки следует производить в соответствии с
указаниями предприятия-изготовителя.

6.8.2 Коммутационные аппараты

6.8.2.1 Коммутационные аппараты следует устанавливать в местах, указанных в рабочих чер-


тежах и в соответствии с инструкциями предприятий-изготовителей .

6.8.2.2 Аппараты или опорные конструкции, на которых они должны быть установлены, следует
закреплять к строительным основаниям способом, указанным в рабочих чертежах (дюбелями,
болтами, винтами, с помощью штырей, опорные конструкции - сваркой к закладным элементам
строительных оснований и т.п.). Строительные основания должны обеспечивать крепление ап-
паратов без перекосов и исключать возникновение недопустимых вибраций.

6.8.2.3 Ввод проводов, кабелей или труб в аппараты недолжен нарушать степень защиты обо-
лочки аппаратов и создавать механических воздействий, деформирующих их.

6.8.2.4 При установке нескольких аппаратов в блоке должен быть обеспечен доступ для обслу-
живания каждого из них.

6.8.3 Электрооборудование кранов

6.8.3.1 При подготовке и производстве работ по монтажу кранов на объекте строительства


должна учитываться степень заводской электромонтажной готовности кранового оборудования,
которая регламентируется GOST 22045. Предприятием-изготовителем в соответствии с указан-
ным GOST 22045 должны быть выполнены следующие работы на кранах общего назначения:

- электромонтаж крановых кабин и грузовых тележек;

- изготовление токоподвода к грузовой тележке;

- изготовление узлов (жгутов) электропроводов с наконечниками и маркировкой концов для мо-


стов;

78
NCM G.01.03:2016

- установка на мосту крана подставок и кронштейнов под электрооборудование, протяжных


ящиков, коробов или труб для прокладки электропроводов;

- сборка электроаппаратуры, устанавливаемой на мосту (сопротивления, магнитные станции) ,


в блоки с монтажом внутренних электросхем.

6.8.3.2 Работы по монтажу электрической части мостовых кранов следует выполнять на нуле-
вой отметке до подъема моста, кабины крановщика и тележки в проектное положение.

6.8.3.3 До начала электромонтажных работ должна быть осуществлена приемка крана под мон-
таж от механомонтажной организации, оформляемая актом. В акте должно быть оговорено
разрешение на производство электромонтажных работ на кране, в том числе и на нулевой от-
метке.

6.8.3.4 На нулевой отметке необходимо выполнять максимально возможный объем электро-


монтажных работ, приступать к которым следует после надежной установки моста на выклад-
ках и оформления разрешения механомонтажной организации. Оставшийся объем электромон-
тажных работ необходимо выполнять после подъема крана в проектное положение и установки
его в непосредственной близости от переходной галереи, лестницы или ремонтной площадки, с
которых должен быть обеспечен надежный и безопасный переход на кран. Кроме того, до про-
изводства электромонтажных работ на кране, установленном в проектное положение, должны
быть:

- полностью закончены сборка и установка моста, тележки, кабины, ограждений и перил;

- главные троллеи ограждены или расположены на расстоянии, исключающем доступ к ним с


любого места на кране, где могут находиться люди.

6.8.4 Конденсаторные установки

6.8.4.1 При монтаже конденсаторных установок должна быть обеспечена горизонтальная уста-
новка каркасов и вертикальная установка конденсаторов;

- расстояние между дном конденсаторов нижнего яруса и полом помещения или дном масло-
приемника должно быть не менее 100 мм;

- паспорта конденсаторов (таблички с техническими данными) должны быть обращены в сторо-


ну прохода, из которого производится их обслуживание;

- инвентарный (порядковый) номер конденсатора должен быть написан маслостойкой краской


на стенке бака каждого конденсатора, обращенной к проходу обслуживания;

- расположение токоведущих шин и способы присоединения их к конденсаторам должны обес-


печивать удобство смены конденсаторов во время эксплуатации;

- ошиновка не должна создавать изгибающих усилий в выводных изоляторах конденсаторов;

- заземляющая проводка должна быть расположена так, чтобы она не препятствовала смене
конденсаторов во время эксплуатации.

6.9 Электрическое освещение

6.9.1 Светильники с люминесцентными лампами должны быть переданы заказчиком в монтаж


в исправном состоянии и проверенными на световой эффект.

6.9.2 Крепление светильника к опорной поверхности (конструкции) должно быть разборным.

6.9.3 Светильники, применяемые в установках, подверженных вибрации и сотрясениям, долж-


ны быть установлены с применением амортизирующих устройств.

79
NCM G.01.03:2016

6.9.4 Крюки и шпильки для подвеса светильников в жилых зданиях должны иметь устройства,
изолирующие их от светильника.

6.9.5 Присоединение светильников к групповой сети должно быть выполнено с помощью клем-
мных колодок, обеспечивающих присоединение как медных, так и алюминиевых (алюмомед-
ных) проводов сечением до 4 мм2.

6.9.6 В жилых зданиях одиночные патроны (например, в кухнях и передних) должны быть при-
соединены к проводам групповой сети с помощью клеммных колодок.

6.9.7 Концы проводов, присоединяемых к светильникам, счетчикам, автоматам, щиткам и элек-


троустановочным аппаратам, должны иметь запас по длине, достаточный для повторного под-
соединения в случае их обрыва.

6.9.8 При подсоединении автоматов и предохранителей ввертного типа защитный (нулевой)


провод должен быть присоединен к винтовой гильзе основания.

6.9.9 Вводы проводов и кабелей в светильники и электроустановочные аппараты при наружной


их установке должны быть уплотнены для защиты от проникновения пыли и влаги.

6.9.10 Электроустановочные аппараты при открытой установке в производственных помеще-


ниях должны быть заключены в специальные кожухи или коробки.

6.10 Электрооборудование установок во взрывоопасных и пожароопасных


зонах

6.10.1 Монтаж электроустановок во взрывоопасных и пожароопасных зонах следует выполнять


в соответствии с требованиями настоящих правил и ведомственных строительных норм.

6.11 Заземляющие устройства

6.11.1 При монтаже заземляющих устройств следует соблюдать настоящие правила и требова-
ниям SM SR EN 61138 и SM SR EN 61230.

6.11.2 Каждая часть электроустановки, подлежащая заземлению или занулению, должна быть
присоединена к сети заземления или зануления при помощи отдельного ответвления. После-
довательное включение в заземляющий или защитный проводник заземляемых или зануляе-
мых частей электроустановки не допускается.

6.11.3 Соединение заземляющих и нулевых защитных проводников должно быть выполнено:


сваркой на магистралях, выполненных из строительных профилей; болтовыми соединениями —
на магистралях, выполненных электромонтажными конструкциями; болтовыми соединениями
или сваркой - при подсоединениях к электрооборудованию; пайкой или опрессовкой — в конце-
вых заделках и соединительных муфтах на кабелях. Места соединения стыков после сварки
должны быть окрашены.

6.11.4 Контактные соединения в цепи заземления или зануления должны соответствовать SM


SR EN 60947-5-5.

6.11.5 Места и способы подсоединений заземляющих и нулевых защитных проводников к есте-


ственным заземлителям должны быть указаны в рабочих чертежах.

6.11.6 Заземляющие и нулевые защитные проводники должны быть защищены от химических


воздействий и механических повреждений в соответствии с указаниями, приведенными в рабо-
чих чертежах.

6.11.7 Магистрали заземления или зануления и ответвления от них в закрытых помещениях и в


наружных установках должны быть доступны для осмотра. Это требование не распространяет-
ся на нулевые жилы и оболочки кабелей, на арматуру железобетонных конструкций, а также на

80
NCM G.01.03:2016

заземляющие и нулевые защитные проводники, проложенные в трубах, коробах или замоноли-


ченные в строительные конструкции.

6.11.8 Монтаж шунтирующих перемычек на трубопроводах, аппаратах, подкрановых путях, ме-


жду фланцами воздуховодов и присоединение сетей заземления и зануления к ним выполняет-
ся организациями, монтирующими трубопроводы, аппараты, подкрановые пути и воздуховоды.

6.11.9 Заземление канатов, катанки или стальной проволоки, используемых в качестве несуще-
го троса, должно быть выполнено с двух противоположных концов присоединением к магистра-
ли заземления или зануления сваркой. Для оцинкованных канатов допускается болтовое со-
единение с защитой места соединения от коррозии.

6.11.10 При использовании в качестве заземляющих устройств металлических и железобетон-


ных конструкций (фундаментов, колонн, ферм, стропильных, подстропильных' и подкрановых
балок), все металлические элементы этих конструкций должны быть соединены между собой,
образуя непрерывную электрическую цепь, железобетонные элементы (колонны), кроме этого
должны иметь металлические выпуски (закладные изделия) для присоединения к ним сваркой
заземляющих или нулевых защитных проводников.

6.11.11 Болтовые, заклепочные и сварные соединения металлических колонн, ферм и балок,


используемых при возведении зданий или сооружений (в том числе эстакад всех назначений)
создают непрерывную электрическую цепь. При возведении здания или сооружения (в том чис-
ле эстакад всех назначений) из железобетонных элементов непрерывная электрическая цепь
должна быть создана с помощью сварки арматуры прилегающих элементов конструкций между
собой либо приваркой к арматуре соответствующих закладных деталей. Эти сварные соедине-
ния должны быть выполнены строительной организацией в соответствии с указаниями, приве-
денными в рабочих чертежах.

6.11.12 При креплении электродвигателей с помощью болтов к заземленным (зануленным) ме-


таллическим основаниям перемычку между ними выполнять не следует.

6.11.13 Металлические оболочки и броня силовых и контрольных кабелей должны быть соеди-
нены между собой гибким медным проводом, а также с металлическими корпусами муфт и ме-
таллическими опорными конструкциями. Сечение заземляющих проводников для силовых ка-
белей (при отсутствии других указаний в рабочих чертежах) должно быть, мм2 :

- не менее 6 .......... для кабелей сечением жил до 10 мм2

- 10 ......................... для кабелей сечением жил от 16 до 35 мм2

- 16 .......................... для кабелей сечением жил от 50 до 120 мм2

- 25 .......................... для кабелей сечением жил от 150 до 240 мм2

6.11.14 Сечение заземляющих проводников для контрольных кабелей должно быть не менее
4 мм2 .

6.11.15 При использовании строительных или технологических конструкций в качестве зазем-


ляющих и нулевых защитных проводников на перемычках между ними, а также в местах при-
соединений и ответвлений проводников должно быть нанесено не менее двух полос желтого
цвета по зеленому фону.

6.11.16 В электроустановках напряжением до 1000 В и выше с изолированной нейтралью за-


земляющие проводники разрешается прокладывать в общей оболочке с фазными или отдельно
от них.

6.11.17 Непрерывность цепи заземления стальных водогазопроводных труб в местах соедине-


ния их между собой следует обеспечивать муфтами, наворачиваемыми до конца резьбы на ко-
нец трубы с короткой резьбой и установкой контргаек на трубе с длинной резьбой.
7 Пусконаладочные работы

81
NCM G.01.03:2016

7.1 Настоящие правила устанавливают требования к пусконаладочным работам по электротех-


ническим устройствам.

Требования к объему, порядку и методам проведения приемо-сдаточных проверок, измерений


и испытаний, соответствие которым обеспечивает требуемую электро- и пожаробезопасность
электроустановок зданий, безопасность населения и обслуживающего персонала, а также на-
дежную работу электроустановок при их использовании по назначению устанавливают согласно
SM SR HD 60364-6-61, [6], [7] и консультируя [4].

7.2 Пусконаладочные работы должны выполняться в соответствии с обязательным приложени-


ем 1 к СНиП 3.05.05-84 и действующими правилами [6] и [7].

7.3 Пусконаладочными работами является комплекс работ, включающий проверку, настройку и


испытания электрооборудования с целью обеспечения электрических параметров и режимов,
заданных проектом.

7.4 При выполнении пусконаладочных работ следует руководствоваться требованиями Правил


устройства электроустановок, проектом, эксплуатационной документацией предприятий-
изготовителей.
Общие условия безопасности труда и производственной санитарии при выполнении пусконала-
дочных работ обеспечивает заказчик.

7.5 Пусконаладочные работы по электротехническим устройствам осуществляются в четыре


этапа (стадии).

7.6 На первом (подготовительном) этапе пусконаладочная организация должна:

- разработать (на основе проектной и эксплуатационной документации предприятий-


изготовителей) рабочую программу и проект производства пусконаладочных работ, включаю-
щий мероприятия по технике безопасности;

- передать заказчику замечания по проекту, выявленные в процессе разработки рабочей про-


граммы и проекта производства работ;

- подготовить парк измерительной аппаратуры, испытательного оборудования и приспособле-


ний.

7.7 На первом (подготовительном) этапе пусконаладочных работ заказчик должен обеспечить


следующее:

- выдать пусконаладочной организации два комплекта электротехнической и технологической


частей проекта, утвержденного к производству работ, комплект эксплуатационной документа-
ции предприятий-изготовителей, уставки релейной защиты, блокировок и автоматики, в необ-
ходимых случаях согласованные с энергосистемой;

- подать напряжение на рабочие места наладочного персонала от временных или постоянных


сетей электроснабжения;

- назначить ответственных представителей по приемке пусконаладочных работ;

- согласовать с пусконаладочной организацией сроки выполнения работ, учтенные в общем


графике строительства;

- выделить на объекте помещения для наладочного персонала и обеспечить охрану этих поме-
щений.

7.8 На втором этапе должны быть произведены пусконаладочные работы, совмещенные с


электромонтажными работами, с подачей напряжения по временной схеме. Совмещенные ра-
боты должны выполняться в соответствии с действующими правилами техники безопасности.

82
NCM G.01.03:2016

Начало пусконаладочных работ на этом этапе определяется степенью готовности строительно-


монтажных работ: в электротехнических помещениях должны быть закончены все строитель-
ные работы, включая и отделочные, закрыты все проемы, колодцы и кабельные каналы, вы-
полнено освещение, отопление и вентиляция, закончена установка электрооборудования и вы-
полнено его заземление.

На этом этапе пусконаладочная организация выполняет проверку смонтированного электро-


оборудования с подачей напряжения от испытательных схем на отдельные устройства и функ-
циональные группы. Подача напряжения на налаживаемое электрооборудование должна осу-
ществляться только при отсутствии электромонтажного персонала в зоне наладки и при усло-
вии соблюдения мер безопасности в соответствии с требованиями действующих правил техни-
ки безопасности.

7.9 На втором этапе пусконаладочных работ заказчик должен:

- обеспечить временное электроснабжение в зоне производства пусконаладочных работ;

- обеспечить расконсервацию и при необходимости предмонтажную ревизию электрооборудо-


вания;

- согласовать с проектными организациями вопросы по замечаниям пусконаладочной организа-


ции, выявленным в процессе изучения проекта, а также обеспечить авторский надзор со сторо-
ны проектных организаций;

- обеспечить замену отбракованного и поставку недостающего электрооборудования;

- обеспечить поверку и ремонт электроизмерительных приборов;

- обеспечить устранение дефектов электрооборудования и монтажа, выявленных в процессе


производства пусконаладочных работ.

7.10 По окончании второго этапа пусконаладочных работ и до начала индивидуальных испыта-


ний пусконаладочная организация должна передать заказчику в одном экземпляре протоколы
испытания электрооборудования повышенным напряжением, заземления и настройки защит, а
также внести изменения в один экземпляр принципиальных электрических схем объектов элек-
троснабжения, включаемых под напряжение.

7.11 Вопрос о целесообразности предварительной проверки и настройки отдельных устройств


электрооборудования, функциональных групп и систем управления вне зоны монтажа с целью
сокращения сроков ввода объекта в эксплуатацию должен решаться пусконаладочной органи-
зацией совместно с заказчиком, при этом заказчик должен обеспечить доставку электрообору-
дования к месту наладки и по окончании пусконаладочных работ — к месту его установки в
монтажной зоне.

7.12 На третьем этапе пусконаладочных работ выполняются индивидуальные испытания элек-


трооборудования. Началом данного этапа считается введение эксплуатационного режима на
данной электроустановке, после чего пусконаладочные работы должны относиться к работам,
производимым в действующих электроустановках.
На этом этапе пусконаладочная организация производит настройку параметров, уставок защи-
ты и характеристик электрооборудования, опробование схем управления, защиты и сигнализа-
ции, а также электрооборудования на холостом ходу Для подготовки к индивидуальным испы-
таниям технологического оборудования.

7.13 Общие требования безопасности при совмещенном производстве электромонтажных и


пусконаладочных работ в соответствии с действующими Правилами техники безопасности
обеспечивает руководитель электромонтажных работ на объекте. Ответственность за обеспе-
чение необходимых мер безопасности, за их выполнение непосредственно в зоне произ-
водимых пусконаладочных работ несет руководитель наладочного персонала.

83
NCM G.01.03:2016

7.14 При производстве пусконаладочных работ по совмещенному графику на отдельных уст-


ройствах и функциональных группах электроустановки должна быть точно определена и согла-
сована с руководителем электромонтажных работ рабочая зона производства работ. Рабочей
зоной следует считать пространство, где находится испытательная схема и электрооборудова-
ние, на которое может быть подано напряжение от испытательной схемы. Лицам, не имеющим
отношения к производству пусконаладочных работ, запрещается доступ в рабочую зону.
В случае выполнения совмещенных работ электромонтажная и пусконаладочная организации
совместно разрабатывают план мероприятий по обеспечению безопасности при производстве
работ и график совмещенного производства работ.

7.15 На третьем этапе пусконаладочных работ обслуживание электрооборудования должно


осуществляться заказчиком, который обеспечивает расстановку эксплуатационного персонала,
сборку и разборку электрических схем, а также осуществляет технический надзор за состояни-
ем электротехнического и технологического оборудования.

7.16 С введением эксплуатационного режима обеспечение требований безопасности, оформ-


ление нарядов и допуска к производству пусконаладочных работ должны осуществляться за-
казчиком.

7.17 После окончания индивидуальных испытаний электрооборудования производятся индиви-


дуальные испытания технологического оборудования. Пусконаладочная организация в этот пе-
риод уточняет параметры, характеристики и уставки защит электроустановок.

7.18 После проведения индивидуальных испытаний электрооборудование считается принятым


в эксплуатацию. При этом пусконаладочная организация передает заказчику протоколы испы-
таний электрооборудования повышенным напряжением, проверки устройств заземления и за-
нуления, а также исполнительные принципиальные электрические схемы, необходимые для
эксплуатации электрооборудования. Остальные протоколы наладки электрооборудования пе-
редаются в одном экземпляре заказчику в двухмесячный срок, а по технически сложным объек-
там - в срок до четырех месяцев после приемки объекта в эксплуатацию.

Окончание пусконаладочных работ на третьем этапе оформляется актом технической готовно-


сти электрооборудования для комплексного опробования.

7.19 На четвертом этапе пусконаладочных работ производится комплексное опробование элек-


трооборудования по утвержденным программам.

На этом этапе должны выполняться пусконаладочные работы по настройке взаимодействия


электрических схем и систем электрооборудования в различных режимах. В состав указанных
работ входят:

- обеспечение взаимных связей, регулировка и настройка характеристик и параметров отдель-


ных устройств и функциональных групп электроустановки с целью обеспечения на ней задан-
ных режимов работы;

- опробование электроустановки по полной схеме на холостом ходу и под нагрузкой во всех ре-
жимах работы для подготовки к комплексному опробованию технологического оборудования.

7.20 В период комплексного опробования обслуживание электрооборудования осуществляется


заказчиком.

7.21 Пусконаладочные работы на четвертом этапе считаются законченными после получения


на электрооборудовании предусмотренных проектом электрических параметров и режимов,
обеспечивающих устойчивый технологический процесс выпуска первой партии продукции, в
объеме, установленном на начальный период освоения проектной мощности объекта.

7.22 Работа пусконаладочной организации считается выполненной при условии подписания


акта приемки пусконаладочных работ.

84
NCM G.01.03:2016

Библиография

[1] ПБ 13-407-01 Единые правила безопасности при взрывных работах. 2002 г.


[2] СП 63.13330.2012 Бетонные и железобетонные конструкции. Основные положения.
[3] ОСТ 45.85-96 Стеллажи деревянные и металлические для аккумуляторов предприятий
связи. Основные требования.
[4] GOST R 50571.16-99 Электроустановки зданий. Часть 6. Испытания. Глава 61. Приемо-
сдаточные испытания.
[5] Правила охраны электрических сетей. Постановление правительства Республики
Молдова №514 от 23.04.2002.
[6] Постановление Правительства №285 от 23.05.96 об утверждении Положения о
приемке строительных работ и установленного оборудования.
[7] Regulamentul privind modul de admitere în exploatare a instalaţiilor energetice noi sau re-
construite. Ordinul nr.101 din 13.10.2013. Aprobat de Inspectoratul energetic de stat.
[8] СП 22.13330.2011 Основание зданий и сооружений. Актуализированная редакция
СНиП 2.02.01-83*, 2011.
[9] СП 24.13330.2011 Свайные фундаменты. Актуализированная редакция
СНиП 2.02.03-85, 2011.
[10] СП 27.13330.2011 Бетонные и железобетонные конструкции, предназначенные для
работы в условиях воздействия повышенных и высоких температур. Актуализирован-
ная редакция СНиП 2.03.04-84, 2011.
[11] СП 28.13330.2012 Защита строительных конструкции от коррозии. Актуализированная
редакция СНиП 2.03.11-85, 2012.
[12] СП 70.13330.2012 Несущие и ограждающие конструкции. Актуализированная редакция
СНиП 3.03.01-87, 2013.

85
NCM G.01.03:2016

Содержание
1 Область применения ………………………………………..…………………………………. 43
2 Нормативные ссылки …………………………………………………………………………… 43
3 Термины и определения ………………………………………………………………………… 45
4 Общие положения ………………………………………………………………………………. 45
5 Подготовка к производству электромонтажных работ …………………………………… 47
6 Производство электромонтажных работ …………………………………………………… 50
6.1 Общие требования …………………………………………………………………………. 50
6.2 Контактные соединения …………………………………………………………………… 51
6.3 Электропроводки. ……………………………………………………………………………. 52
6.4 Кабельные линии. …………………………………………………………………………… 57
6.5 Токопроводы напряжением до 35 кВ……………………………………………………… 63
6.6 Воздушные линии электропередачи ……………………………………………………. 64
6.7 Распределительные устройства и подстанции. ……………………………………….. 70
6.8 Электросиловые установки. Электрические машины ………………………………… 77
6.9 Электрическое освещение ………………………………………………………………… 79
6.10 Электрооборудование установок во взрывоопасных и пожароопасных зонах …. 80
6.11 Заземляющие устройства ………………………………………………………………… 80
7 Пусконаладочные работы ……………………………………………………………………… 82
Библиография …………………………………………………………………………………… 85

86
NCM G.01.03:2016

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică şi standardizare în construcţii CT-C 08


"Instalaţii electrice, de automatizare, semnalizare şi telecomunicaţii"
care au acceptat proiectul documentului normativ:

Preşedinte dr. ing. Constantin Codreanu Universitatea Tehnică a Moldovei

Secretar Victor Balan Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Reprezentant al Ecaterina Grigorean Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor


MDRC

Membri Iurie Ghieş Institutul de proiectare „Energoproiect”,

Oleg Pereverzev Institutul de proiectare „Energoproiect”,

Alexandru Şevcenco Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor


Excepţionale, Direcţia salvatori şi pompieri
Leonid Eroscenco Serviciul de Stat privind Verificarea şi
Expertizarea Proiectelor şi Construcţiilor

87
NCM G.01.03:2016

Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor amenda-
mentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în publi-
caţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul construcţiilor,
pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md), precum şi în alte
publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu
prezentarea referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

88
Ediţie oficială

NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII
NCM G.01.03:2016
”Dispozitive electrotehnice”

Responsabil de ediţie ing. L. Cuşnir

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ___

Tipărit ICŞC ”INCERCOM” Î.S.


Str. Independenţei 6/1
www.incercom.md

S-ar putea să vă placă și