AUXILIAR CURRICULAR "u# i,:,--= :

2.6.3. Descdrcitoare -a -: -
Sunt situatii cdnd instalatia electricd, pentru scurt timp, suferi modificdn
rl|lllli,,!!t@*T - i-:-
=

ale valorilor tensiunii nominale. Perturbaliile se datoreaze unor supratensiuni'

Aceste supratensiuni devin periculoase dacd se repeti sau dacd
persisti' rmiin U-- - i-- a=

Supiatensiunile pot provoca strdpungerea sau conturnarea izolaliilor

pieselor active ale apaiatelor. Deosebim urmitoarele categorii de supratensiuni:
*. '*l'
- suPratensiuni atmosferice; -.*"-
- supratensiuni de comutalie;
- supratensiuni de punere la pdmint' $',*
d '=i
Se impune ca insialalia se iie protejati impotriva acestor supratensiuni' ta
printre metodele de protejare a instalaliilor electrice de supratensiuni se
*-1.
regdsesc Ai utilizarea aparatelor de proteclie
Folosirea aparatelor de proteclie face ca arcul electric s5 fie amorsat.
limit6nd astfel valoarea de vdrf a tensiunii electrice'
cele mai utilizate aparte de proteclie contra supratensiunilor sunt:
@: -==-= --:
eclatoarele, descdrcdtoarele tubulare, descirbitoarele cu rezisten!6 variabilS qi ='='==
.,.,,,.,_
d
..- :'== = =---= -=
descdrcitoarele modulare'
I
ila

lx *.-
i-
*
s 'il1

.r,
--/ ',.
/-.
-
Descircdtoarele sunt dispozitive destinate si limiteze supratensiunile "/ -r'
'/' /'
tranzitorii prin dirijarea spre pimant a supracurentilor, limitand astfel -,,
amplitudinea supratensiunii la o valoare nepericuloasd pentru instalaliigiaparate. -/
Descircdtorul ca aparat de proteclie impotriva supratensiunilor este
construit pentru a realiza doud functii: de limitare a supratensiunii 9ride
 ELECTRICE

ere automatd a legdturii cu pimdntul, restabilind

astfel izolalia conductei
ce a dispdrut supratensiunea.
Descdrcdtorul debrogabir pRD (fig. 2.sr) permite
inrocuirea rapidi a
ielor distruse,

Descdrcitoarele
alizeazd starea cartugutui. EIe sunt destinate p.t".1i"i
65r, PRD 40r)
echipamentelor
retea electricd de distribulie in sistem TN_S sau
TNC.

I\4ontarea acestor a intr-o electricd se face ca in

;ratensiunile
iEtd astfel
Qarate.
r ilor este
';unii qi de
 AuxlLlAR qglBlguLAR
2

2.6.5. Relee de Proteclie

2 1 R: r.,HiH,': su nt re r e e *':'":1n dEfl

6. 5.
3i,:!.,ltt #fi :" i:ff "
:::': u:il
i ;t?iY i
P gi;.;:i, ff:'ff e'*i [3t{f
!l el1':-::: ^'
e Ie ctro ma g
":l{: :r5|,fr[
E r

",,.InPrinciPiul de
i;l ; ;* d;;' ;;il ;
e ctrornasnetJttiiii:eli :il
{bd
d e ieeete
p o'n u'n nJ
Forta electro*,n## trece
i"' "d
armdturii mobile
' ";;ti'ii'pt'..
t"!"-?l
'ti"13,^a bobinal Datortta
qll atternati' ;'"ni
odtiatul curentulur- c-Jre ;' Tt ""*""13 p,' Fh..'rtlf
erectromas netice o"if;
'
L'"'i" :-':t='1,.;'#rilr"ir'i! THU' JJ' ffiem
ui la care int::t::Y' pS
H;;;;;; urentut 3t*'1t'yi"' H";;#"tqi
prin variatia
,,ti iri.,,"u to,t"i J,ltui;*t" f ,
::lglkeir#x*"*,i
S^

-tlfil f :tffi;%
* ##,":,1X B'JtI,l'3i:J[[t5':l dhfl
&

*----- F'ra.2.60 mediul unor Parg

@r^u":lH:;i""'b;:' 6ii"5niur de resrare.1 0)r"
de (5'
:r,'"^r::
pen
ln. :e'"id"".:':::li;*L'$mf
electromagnetlc i,{
3igil",",?,'3f caLut vt vrvv!!-'
prrotectia relelelor'
qi (3 - 6) ln pentru
;i'"i#qffioio""rot
ectro m as n eti ce
(ri s ? 6 01
t] il", Sf; lTllli",,"'
""
ffitr#;;;;'teY''"?:i;,r:f,*';Slffn:lgT!:"+.!i{;|
_ti;3i3.
er

careaction",,ap"nifr p':Liil':: precufft Ii cu un dispoziti

in unele cazuri' releul 9'tt: de'declangare, tit*r*
de regtarl'; i;;;.ii un
e';
tensiunii
d e te o rizare, :H i;e; Guprtns
mp
;: "*:Ilf '3
i,'?!|'Hlffi U;,"
"i*aiupa,
pioou c"
sau'
ffiil;;"tlrt, d" obicei
oi'po'''t''i'lr'0" t"tt'n"11re
I'::#
poate i'ri
ft *".unism de ceasomic
un mecan
instantaneu'
pentruuncurentton'i*u''ndiipozitV"dltemporizarecucondensator'
 63
TE ELECTRI

Releele de tensiune minimd apa(inand.intreruptoarelor automate trebuie

trde p li n easci u rm dto ar ele' co n d iti i' d e f u n c{ i o n a re:
6 sE andlangeze la tensiunea de minimum 0,85 Un ;
sd relind armdtura mobild la 0,7 Un;
; ; comandind declangarea in{gru.natorqlui automat atunci
a"i"hioe:bobinei,ajunggla
r canO tensiunea minimum 0,35 U",pentru'curent altemativ
atiasS. gila 0,15 Un pentru curent continuu.
'Aercut
de minimd tensiune este conectat intre doud faze sau intre fazd 9i nul.
releele Releul de minimd tensiune proteieazd numai la scdderea tensiunii'

Declangatoare
lndifereni de varianta constructivd, in componenla intreruptoarelor
9rcuo r, pe l6ngd mecanismul de actionare, circuitul principal de curent,
de stingire, piesele electroizolante gi cutia aparatului, se aflS 9i
"proieclie DT declangator termic, DE declanqator
de
>tic, btm - declanqator de tensiune minimd gi declangator de
re (fiq.2.61.

4I
lcr

pirghii
releului
pentru

mm DecldsatorTesiue
rinima actioneaa drca
tdsi$ca este cupdBa htrt
_a.2.60) 35-70%
Dea t66imea rstt >
:oinei. Un pemite actionaea
850/0

;are a
=iozitiv
-ra un
-.cduce
.2.61. nte ale intreruPtorului automat
C SAU,
 AUXILIAR CURRICULAR
-)--__LLU4\
Aceste declangatoare ?mpreunE cu accesoriile aparatuiui
(conta
auxiliare, transformatoare de curent. blocuri diferen!iale) -: :=:3l9aica'i
aparatului pentru functiile cunoscute. inchidere
permit utili lllI]ui,mEt* :-:: '^ :ci.l2 ';:
deschidere, protec lr-::: :: 3 l. lemp:
comutatie. - _- - --^:_
Declanqatoarele magneto
- termice Tlr4. permit protectia la suprasarcin
. :-:.:::: trs:ail ,ar
scurrciriuit (proie"ii" *rsn"ticd cu pra
l""t^:::-i,:.^:"^rTl.^1:ig1s.l"gt"!it),,ra
de declangare fix sau reglabil, i*n functie de calibru). ):-
j-=--=^=.=

Aparatura modulari, care se impune tot mai mult pe piala

adus ca noutate o gami diversd de declangatoare energetici, *a-:-::-^. ?c ;a
magnefo _ teimice
electronice. :0.-i-:::.33ere co:]s
r -;-- c^1.
rJ nai n
Yv)

It
lI
TM s$S s mrmr*rri-:- alimenta

li\ \fifikf .4.*,-*

r** ffiE---
=:: ,.: - ta:,',] scarea

x 25*A
lih =
$rn
5G - :'::-aa ,a a a
re -=-s_^33 .oT.
E-'- -_'_ _'C^ !3

. 2. 62. Declangator maqnetotermic

Declangatorul magneto_termic TM (fig. 2.62) are

l, reglajul pragului
declangare a protecliei ti
suprasarcina, l^ ieglalui pragului de declangare
a
protec,tiei la scurlcircuit. praguri!e de
aeclaigire a protec{iilor se regleazA
uti I iza n d cam utataa re.
Protec{ia la suprasarcini cu prag t,, reglabil Fiq.2.64.
de la 0,g la 1 x ln. Proteclia la
scurtcircuit cu prag de declangare fix sau regtaOil
(5_10) l;.
DeclangatoareTM tn:16 2s a2 40 sd 6i
eO' iOo 125 160 A. [-. APARATE P

'=:=='i c ct
rJ-ia-rr; :cr-:cul q senr
=o Si5 o ca'ra
ll /r
t\ * i-E -:,: ae scheme
ll)
Iit >-tr,3r,ZaF ae
:g-:',..,r cama ar
-
= >; -:=C
-^^!"t+^r^:E.e. ap(
^
-^^^^t^ /]^,
= .grC v= T
--.-.
::::-:aaC3nIa3:(

Fig. 2.S3. Dectanga-oiEtectronic

-3vPv,,e
 TE ELECTRICE
(contacte La declangatoarele electronice proteclia la scurtcircuit este temporizati 9i
utilizarea in doui variante:
, protectie, proteclie cu temporizate cu prag de declanqare reglabil gi temporizare fixi a
declangirii;
suprasarcini proteclie instantanee cu prag fix de declangare.
cu prag Pragurile de declangare a protecliilor se regleazd utilizind comutatoare
fi9.2.63).
tsItergellca, a
I de deschidere reprezinti din
- termice gi
de vedere constructiv un electromagnet,
cirui echipaj mobil deplasindu-se in
#,sCI #,.'.. alimentarii bobinei provoaci
&,r+* mecanismului de deschidere al
. Migcarea echipajului mobil trebuie
se producd la alimentarea bobinei cu 70o/o
tensiunea nominalS. Declangatorul de
idere trebuie sifunctioneze corect
orice tensiune cuprinsi intre 70% qi
ll0o/o din tensiunea nominald de alimentare
pragului de de comandd gi in orice condilii de functionare
Itdusiv in cazul intreruperii curenlilor de
qrrtcircuit.
se regleazd
Proteclia la

160 A. :
L7. APARATE PENTRU AUTOMATIZARI

L7.1. Butoane de comandi

in instalaliile electrice de comandi gi automatizare sunt utilizate, pentru
urnnda mnholul gi semnalizarea anumitor mirimi elecfuie, butoane de comandi.
Existi o gamd variatd de butoane de comandi care satisfac cerinlele
inpuse de schemele electrice gi electronice care deservesc procesele
Ehnologice.
Simbolizarea acestor butoane se face mnform standardelorin vigoare (frg. 2.65).
*-----l Pentru gama aparatelor modulare, butoanele electrice, pot fi oblinute prin
=mporizarea la hbrsciimbabilitate, apelind la gama de auxiliare gi componente adecvate (ng. 2.66).
il,; 5-7,5sla Butoanele de comandd sunt deslinate in special pentru comanda voiti de
= (2 - 10)1,; 4
. sd declangeze
h distanli a contactoarelor, aparate care sunt utilizate la pornirea motoarelor
fa scurtcircuit electrice.
Butoanele de comandi sunt prevdzute cu unul sau mai multe grupuri de
contacte ND gi Nl. Bornele acestor contacte sunt marcate cu cifre: pare pentru
ND gi impare pentru NI.
 AUXILIAR CURRICULAB

a - buton simplu contact N/O; b -

buton simplu contact N/C; c - buton tip
,,ciuperci", pentru oprire de urgenld,
cu revenire (contact N/O); d - buton tip
,,ciupercd", pentru oprire de urgenld,
tip"apasi -trage" (contact N/C);
urgenld, deblocare rapidi (contact N/O
N/C); f - Ouion tip ,,apa!i - trage", pentru oprire de urgenld, deblocare prin roti
(contact N/C); g - buton tip ,,apas} - trage", pentru oprire de urgen!5, h - buton dubl
contact 579 + N/C.
. 2.65. Simbolurile butoanelor electrice

Fig.2.66.

fr
ffi?
qwr
Ft
Montarea
butoanelor
electrice de
comanda .t
U L: L Microir
iri *^:a:I
@ rinii--=
4[r .--r

TB:_ra:a'e
=
e+F
e e

@ *Ef-Ee:e
lF-- +^2Fa
!

f e-i"u i

,- ^ rl
---;,
 &ATE EL

,",."- u,=
fl:'l[,ND i*
r-:cn
fl
gi un liy "f.ffi["
buton
ffi
rvr cu poi-qvtttdtrZsre'
ln carcasa aparatrrrir:"
riia=,i,
care poate fi separat
ta nevoie O;;d;;
=*!eL

:- revenire

2lQl. Butoane
Selecfoare
_ Selectoarele sunt
butoane de
-ntru selectare sq totosesc chei S2ucomandd
mano+^
permit comanda
setectatd.

ueblocare
2.6 8. Selectoaro- uu manetd

execufie capsutatd
sunt utilizate in medii
climatici.

2.09. Buto;;eln cutii

2.7 .2.
.ll/ticrointreruptoare
_r,,.rl!'T,3,fl,jii:pj"^rf"r: constituie ynyr dintre cere mai

+;,!'itf
]aductoare.
" ;s?
,
*tr#I,;riir
Pentru urrr:,_ytilizarea
'weazd
fl*:, *Tl'f*'t:*:
microintreruptoarelor,
f
cu diferite etem"ni"-jr#;il" ele ..
care permit variatia FFis. z.za
se
68 AUXILIAR CURRICULAR

fo(ei de aclionare, a modului de aclionare gi a curseiin limite largi. Limilztoa

La montarea microTntreruptoarelor trebuie urmirili urmitori i parametri :
flrhtabarek
- spaliul de montare disponibil; s$ ac&r
- caracteristicile electrice (tensiune 9i curentul nominal); S'rlrai num
nrai dar t
- caracteristicile mecanice (fo(a de aclionare, curs5, viteza
ohrnent af
deplasare a organului de aclionare gifrecvenla de aclionare); in insti
- posibilitdlile de legare la borne (cu gurub sau cu lipiturd); aoefisclan
- modul de fixare; efu-. se
- mediul ambiant. daca el
Ca aparate miniaturale de comandd, microintreruptoarele cu
instantanee, sunt caracterizate printr-o mare capacitate de comutare, real De exe
intr-un gabarit redus. - h poduril
L kt cazul
se aprogi
otliede
-h ascerx
de antn
trca dep
-b rnaqini!
elemente fiecer
componente

Microintreruptoarele se utilizeazd la aulomatizarea organelor mobile

maginilor-unelte, lucrdnd in spalii cu umiditate sporiti gi praf. Aparatele pot
aclionate prin camd sau patini. lnchiderea sau deschiderea contactului r
realizeazd printr-un mecanism cu lameld arcuitoare. Se fabricd in va
neprotejate gi protejate impotriva acliunii prafului gi umiditilii. m+ e72. Lirnil
Problema esenliali in realizarea unui microintreruptor este aceea de a se ortr rfi*gcare ret
realiza un mecanism compact gi robust, care si realizeze transformarea acliunii
lente a organului de comandi intr-o acliune brusci gi neti de schimbare a
poziliei contactelorl . h mnrtte t
Microintreruptoarele se realizeazi atdt cu acfionare directS, c6t gi cu
pctiv inver
prin elemente cinematice (roli, p6rghie, bili etc.). Se executi de asemenea
variante normal acfionate (A) gi normal neactionate (NA), cum gi in grupuri de m#intreru;
Lfi'nitatoare
sau doui aparate (dublu ). onu;dfte prxrnlr
Utilizarea principald a microintreruptoarelor este ca element de Linnitatoal
aclionat mecanic, pentru comanda inchiderii qi deschiderii contactelor care mcanic din ins
deservesc instalalii complexe de mecanizare gi automatizare. Din aceastd cauzd & mT qcarea elt
microintreruptoarele sunt realizate constructiv intr-o gamd variati (fi1.2.72,2.73,2.74).
 2.7.3. Limitatoare
Limitatoarele de cursi sunt aparate de conectare care intrerup sau
ci.cuite:sub.actiunea unui erernent irecanic ,rlrrt,i"tili, uir't in ,rii.!r*- -,--"-'
stabilesc
se mai numesc ai intreruptoare de sf6rgit de iurs6 gidin ;;;;ri; denumire
rezulti mai clar cd sunt aparate care intrerui sau stabilelccircuite iroi"liun"u
unui element aflat,in migcare gi apa(in6nd instalaliei aclionate efeCtiil.
oe
exemplu, in instalaliile cu..elemente'(pi6se) in migcaie, acfionat"
sunt: ascensoare, instalali de ridicat, magini uneite, poouii rutante,-maiini
.*
"r"itri., o"
ambalat etc., se impune condifia fie de a'intrerupe 'automat aclionarea
intiegii
instalalii, daci elem.entulin mig'care a depigit zon'i-oe J"[t6rr" permisd,
fie de
a comanda o anumiti succesiune de operalii, in funclie de pozilii ,noipi"rlin
migcare. De exemplu: '
--
- podurile rulante este necesar si
. la se opreascd automat actionarea
podului, in cazul in care, din cauza unui defect sau
din n"it*1i, ,nin,prir"trrri,
podul..se apropie_prea mult de marginea ciii de rulare,
ris6and si loveascd
anumite obiecte aflate in acea zond;
- la ascensoare este, de asemenea, necesar se opreasci automat
si
motorul de antrenare a cabinei, atunci cdnd, datoritd ,nJi d"f""t de
instalatie,
cabina urcd depdgind,uga,urtimuruietajsau coboari rro niu"iri."rui*rio"J"Gi-
- la maginile-unelte de tipul raboiezelor este necesar si se comande autoinat
fiecireicurse lnversaree sensr rlr de mers al mesei

Ft9.2.73.
Fi1.2.72. Limitatoare Limitatoare cu F19.2.74. Limitatoare cu levier (cu
cu miqcare rectilinie migcare rold, cu levier gi roli deviati gi cu
unqhiulari rold ranforsati)

in multe utiliziri, comanda- automati a opririi motorului de antrenare,

respectiv inversarea sensurui de rotalie a acestuia ial
oectangrrea inir-o
anumitd succesiune a unui lqn! de opeialii, aclionaie
eteciric, se realizea zd cu
aparate intreruptoare numite tifiitatoare A6 curia.
Limitatoarele de cursi se executi In doui variante constructive: pentru
circuite primare (directe) 9i
- pentru cirCuite
slcu;d#'iino]recte).
-
Limitatoarele realizeazd comenzi numai sub 'actiunea unui element
il,:t3?!i". Din aceastd cauzi rimitatoarerl r" pot crasifica, in funclie
:::Tl.^Ii
oe mlgcarea elementului mecanic, astfel:
70 AUXILIAR GURRICULAR
2.7.4. Componente pentru aplicalii de securitate
I.,fi. APr
L[nitatqare de cursl pentr, 2.8,1. As

Limitatoarele de cursd cu cheie tametara sunt rnontate ,e{3::-:e

in. carcasd de plastic cu dubli izoiare. Au cap
,g*::-:d.
orientabil. lntrarea de cablu se face prin presetupi. ffirs, -^e
Aceste limitatoare sunt realizate cu cheie lamelard, cu
levier cotit la dreapta, cu axd rotativi.
ntrerupitoare cu Irli:,t} f;
pedald cu manevri
pozitivi de eliberare.

ffiffi Fig. 2.75.

de cursi
Limitatoare

lntrerupitoare
pentru
aplica{ii de securitate.
cu

_6^:
6F-
-1,
J

-r--: ^ r

Fig. 2.7 6. intreruptoare pentru oprire

de urgentd prin cablu.
} -4/-i
*dE--- n
t -r=-C

+.- .'
:E_.- ^:^,
-Ct
=r=-q
,rE3-3 ir

Fig. 2.77. intrupdtoare de presiune

- t'* l,
I

.:I
 2.8. APARATE PENTRU INSTALATII
ELECTRICE DE ILUMINAT
2'8'1' Aparate p"llf instaralii $I PRIZE
erectrice de iruminat gi prize
Definitie: prizere au rorir oe
a'asigur, ,r* oJ arimentare cu energie
:|;:il;; 3,,::',::Hl
prizere 11.1"^,r,::::'^:14i,
rac parte
;*;- "; rucreaTd cu
oi. ir.trirf i,,,ir,'.1',lilX,!ilLlffif:#:.:li:rJ; enerqie
flilllli3

it

ii;

tencuiald, suOlenculatE
Prizere sunt forosite pentru
arimentarea separatoareror mobire(rimpi
rnasd, aparate erectrice) .; ;;;riliesc
mntacte de proteclie se roro.".l fird ;ffi#;e protec{ie. cere cu
de

r ir.ap"ri'-., pardoseari neizoratd

.onJrlio",. oin cupiI, o" -iini*
(mozaic),se reagd printr-un
mat apropiati conductd metatici pentru m 2.smm2de
brangament(cofret). upj, .afOr;;"';r, Ia nulul firideicea de
.Legaturid.lfJ.''prin ripiii'.r, priitr_o orarrrd metaricd.ca
gr rn cazur intrerupitoaietor,
prizere nu se monteazi
pentru maginire erectrice
od
'oaioi"riil" in camere de baie. prizere
chiuveti numai dacd .rrt-}ir"nt1".pot monta in 'irriltormato,
camerete de baie r6ngi
separare, cu o putere de printi-un
secundar separat dgjgt primar
cer ,rri is w. A."ri'trrn"riorrrtor arespeciar de
bobinaiur
avdnd carcasa reoatd ra'pamani. ii r" ,orteaza ingropriintr_un roc neaccesibir,
in- c11^erere de-rocuit gi in
fixeazd la o inirtiir.e o" o,rs-0,5il;" birouri prizere se
pardoseali neiz6tata ra pardoserta. in'incdperi
lor"btariijil-,lit#"" de montare a prizeror vade rocuit cu
fi de 1.20_
l"-?Ii,'l;::ift"%:i:l:l::g:!u copii, frLe[ ," #",t eazd tao
distanfd
intreruptoarele utiiizate in instalafiile
pentru montaj sub_tencuirra electrice interioare sunt reatizate
i"speclv pe tencuiari. o-crasificare
aparate poate fi fdcuti prin prisma a acestor
receptor sau mai multe ,eceptbrie. - ,tiriiarii
-' ."-rp"rrtJ ce satisfac numai un
 AUXILIAR CURRICULAR
Montarea acestor aparate se face conform normativelor
in vigoare care
stipuleazd atat inillimea la care si fie pozilionate cdt gi
climatul in care au
acces aceste intreruptoare.
Pentru aparatele montate sub tencuiali se apeleazd la doze
de aparat
care fac posibili izolarea aparatului atdt fald de instaiali" gifa{d de utilizator.
"at

<
<
>

Pentru montarea aparatelor sub tencuiali se parcurg o

serie de etape care
fac posibilS montarea in circuit a prizei, respectiv a intrerriptorului
(fig. 2.g0).

I =-=:z:il (vr
*E
,18 cs. ldent

h*".t
hq
-J
\--
\1
t

3 S::,etiin caiel
3- 1 lomanda z
a_utorul:
a) contar
b1 contar
 APARATE ELECTRICE 73

FI$A DE EVALUARE

1. Privili cu atenlie imaginea de mai jos.

Utilizind cuvintele cheie: contactor, bobind, circuit
magnetic, carcas5, spirE in circuit, contacte gi bacheliti,
realiza{i o prezentare verbald a imaginii identificdnd gi
elementele componente ale aparatului electric.

2. Precizali (verbal gi scris) tipurile de siguranle fuzibile prezentate in figura

3. Scrieli:Tn caiete litera corespunzdtoare rispunsului corect:

3.1. Comanda automati a motoarelor electrice asincrone poate fi fdcutd cu
ajutorul:
a) contactoarelor de c.c.;
b) contactoarelor de c.a.;
 AUXILIAR CURRICULAR
c) controlerelor;
d) Tntreruptoarelor de iluminat. Den
3-2- Protecfia motoarelor.gi a relelelor electrice poate fi ficuti cu ajutorul: otrr
siguranlelor fuzibile, descdrcitoarelor, blocurilor de relee termice; a)
3)
b) microintreru ptoa relor, relee lor electromag neti lor, contactoarelor; b)
q) intreruptoarelor diferentiale, microintreru[toarelor, contactoarelor; c)
d) descircitoarelor, butoanelor, comutatoarelor stea-triunghi. -d)
3.3. soneriile gi limpire de semnarizaretacparte din categoria apirateror: he
a) de semnalizare acusticd; a)
b) de semnalizare optici; b)
c) de semnalizare;
d) de actionare. c)
3.4. PfeCizati care fttnefic nr r acfo naraatariefinx oan^.^r^,.,r,.; ^r^^r-:-- d)
Gorn
a)
b)
c)

aparate specializate din circuit; d)

d) poate fi manevrat in sarcini, c6t gi in gol. trlren
3.5. Separatorul de sarcini este caracterizjt prii: a)
a) inchidere 9i deschidere manuali, in general cu vitezi foarte
dictati de operator; bi
b) are o singuri pozi{ie de lucru;
clr
9) suporti
d)
giintrerupe curenli nominali, inclusiv curenti de suprasarcini;
nu poate fi manevrat in sarcini
3'6' ^lntr-un circuit sub sarcind ordinea manevrdrii separatorului in raport cu i
intreruptorului de sarcini este: dlr
a) intreruptor separator, la deschidere respectiv, separator Conu
intreruptor la Tnchidere; all
b) intreruptor separator, la deschidere respectiv, intreruptor b)l
separator la inchidere; clt
c) separator ?ntreruptor deschidere respectiv, separator
la d)r
intreruptor la inchidere; Prizek
d) intreruptor - separator, la inchidere respectiv, separator _ intreru alp
la deschidere. blc
3.7. inchiderea gi deschiderea circuitelor realizati, automat, prin clp
contactelor mobile sub actiunea unei forte electror""rni"" este
dep d)n
o Elin I
caracteristicd:
a) contactoarelor; ouil.
b) separatoarelor; a)e
c) intreruptoarelor cu came; ble
d) intreruptoarelor cu p6rghie. c)e
d) nr
 a7- Demaroarele sunt aparate electrice care fac parte din clasa aparatelor de
comandd, utilizate:
a) pentru pornirea directd a motoarelor electrice;
b) pentru pornirea indirecti a motoarelor;
c) pentru separarea vizibili a doui circuite;
_ d) pentru proteclia la suprasarcinia circuitelor.
^lntreruptoarele
tx. automate de putere sunt realizate pentru a:
a) comanda automat motoarele electrice;
b) proteja relelele de distribulie de joasi tensiune sau a motoarelor
electrice;
c) proteja la scurtcircuit instalaliile din amonte;
d) proteja la suprasarcini consumatoriidin amonte.
, t9. Comutatoarele stea-triunghi sunt aparate folosite la:
a) pornirea intr-un singur sens a motoarelor de c.c.;
b) pornirea intr-un singur sens a motoarelor de c.a.;
c)reducerea curentului absorbit la pornire de citre motoarele
asincrone;
d) lnversarea sensurui de rotatie a motoarelor asincrone.
t 10- lnversorul de sens este un comuiator cu came utilizat la:
a) schimbarea sensului de rotalie la motoarele electrice trifazate prin
inversarea a doui faze de alimentare intre ele;
b) schimbarea sensului de rotalie la motoarele electrice trifazate prin
inversarea afazelor de alimentare intre ele;
c) schimbarea sensului de rotalie la motoarele electrice de curent
continuu prin inversarea a doui faze, din cele trei faze dealimentare,
intre ele.
_ d) schimbarea numirului de poli.
3-11. comutatoarele de numir de poli sunt aparate utilizate:
a) la modificarea numirului de poli la motoarele asincrone trifazate;
b) la modificarea numirului de poli la motoarele de curent continuu;
c) pornirea intr-un singur sens a motoarelor electrice;
_ d) pornirea in doui sensuri a motoarelor de curent continuu.
412. Prizele gi fisele industriale sunt aparate de:
a) proteclie;
b) conectare manuala;
c) pornire gi reglare a maginilor electrice;
d) racordare a receptoarelor mobile la retea.
413. Din punct de vedere al protectiei muncii aclionarea aparatelor de
comutatie:
a) este mai periculoasi la conectare;
b) este mai periculoasi la deconectare;
c) este la fel de periculoasi in ambele cazuri;
d) nu are importanli.
 AUXILIAR CURRICULAR
76

3.1 4.
MicrointreruPtoarele au:
a) frecventa mici de conectare;
b) frecvenla mare de conectare;
.i
frecvenla mare de conectare gi durata de serviciu micd;
d) frecvenia mare de conectare gi durata de serviciu foarte mare'
3.15. Releul termic asiguria proteclie la:
a) suPratensiuni;
bi supracurenli, indiferent de durata gi valoarea acestora;
c) suPraincalzirea mediului;
d) supracurenli mici, (1,2-6)1"'
4. Transcrieti in caiete cifra corespunzatoare fiecdrui enun! 9i
litera A, daci apreciali cd enunlul este adevdrat sau litera
notali in dreptul
F,dacd apreciali
I
enuntul este fals.
La intreruptoarele @ deschiderea circuitului
rl unui contact mobilin formd de ltal rg l4E!je.-
ntru conectarea gi
deconectarea circuitelor de distributie 9i de alimentare a receptoarqlo[' ..

{
lndiferentdeforma@ruptoarele_p6rghieautrei
itii de functionare vizibile.
eazi Pe dePlasarea unei
came in dreptul unui contact. Cama va inchide sau deschide acest
-o deplasare rectilinie a tijei comutatorului

5.1. in coloana A sunt redate cdteva tipuri de contacte electrice.

in coloana
denumirea acestor contate. Scrieti in caiete asocierile dintre cifrele din coloa
A si literele nzatoare din coloana B.

intreruptor cu pdrghie

intreruptor cu came Pentru

pornirea sioprirea
motoarelor electrice
 h cotoana
rTErnuak
cocbrile
B.

ET F
5.3. rit t{

t::

-:

--?
-x )

or
r+:
l!
lLor
rffi:
It--a :
l4!
-El
TL5 I
Itrc!or
tkt
lr

OI -
o3 -
o.a -
05 -
oa -
07 -
oE -
 79
EL TRI

Disjunctoare magnetotermice

acestor scheme' scrtett

rn
5.4.incoloanaAsuntredateschemeelectricedeconectareaaaparatelor
.otornr.i;;;;;it",
ebctrice manuale i.1;;il.
i. din
caiete asocierire
.or#,ii''a ii rit"r"r" corespunzatoare
dilil;il;i"-Jin
cdoana B.

Comutator voltmetric

Comutator cu o singura
s

.,
6
1
I
poz$e
I
rit
ll
ll
r3
1J
llt

Ol
o? lnversor de sens
o3
O{
o5
o6
o?
OE
 AUXILIAR CURRICULAR

sfr {} *o 3"A
Produ
Comutator de numir de ag
poli (Dahlander) extrr

]:r14"1J{ $ S U $
5
{i Comutator stea - triunghi
o 7
fi
9
o l{,
,rl
o

5.5. in coloana A sunt redate scheme electrice ale butoanelor electrice.

coloana B denumirea acestor scheme. Scrieti in caiete asocierile dintre
din coloana A si literele unzatoare din coloana B. h oatr
trr rol
sisbrru
Buton cu lampi de semnalizare cu
LED - Contact N/O+N/C.
Se nun
fdepEn
Aceste
Buton cu lampd de semnalizare a
bec Contact N/O+N/C
,d(
6rgt
Selector cu 2 pozi{ii fixe gi cu a
de semnalizare cu LED Contact si
N/O+N/C
Cfasific:
Buton cu lampd de semnalizare h trn4
i'{ '"**l bec sau cu LED (Contract N/O+N/C)

Apan
Buton cu lampi de semnalizare cu
LED - (N/O+N/C)
- sep
-s@
- sed

-+\
 APARATE ELECTRICE R1
-
3. APARATE ELEGTRICE DE MEDTE $tINALTA TENSTUNE

Producerea, transformarea, transportul la distanle mari, distribuirea gi

utilizarea energiei electrice se realizeazd prin intermediul unui echipament
electric extrem de variat. in figura 3.1 sunt prezentate principalele faze prin care
tece ia electricd de la tor la consumator.

in toate etapele acestei tehnologii, aparatele electrice de Tnalti tensiune

Facd un rol deosebit de important in ansamblul echipamentului electric, prin
care sistemul electroenergetic asiguri alimentarea cu energie electricd atAt a
^mtreprinderilor industriale,
cit gi a consumatorilor casnici gi edilitari.
Se numesc aparate electrice de medie 9i inalti tensiune acele aparate
care indeplinesc functii in relelele electrice peste 1 kV.
- Aceste aparate asiguri un anumit regim sau o schemi doriti de
functionare a instalaliilor electrice de inalti tensiune, efectudnd comenzi de
@nectare, de deconectare sau de comutare a circuitelor electrice, cu sau firi
grrent, asigur6nd proteclia acestor instalalii ?mpotriva unor regimuri de
funclionare anormale, misur6nd sau controlAnd mirimile fizice carlcteristice
funclionirii sistemului energetic.

3.1. clasificarea aparatelor electrice de medie giinarti tensiune

ln funclie de destinafia pe care o au gi de funcliile pe care acestea le
indeplinesc, aparatele electrice de inalti tensiune se pot clasifica dupi cum
urmeazd:
o Aparate de comutalie:
- separatoare;
- separatoare de sarcin5;
- seclionoare;
 AUXILIAR CURRICULAR TE
- scurtcircuitoare; h ti.maie
- intreruptoare. .(
o Aparate de proteclie gi limitare a tensiunilor sau curentilor: Ertsir
- eclatoare' m.ffi(
- descirceioare tubulare; inten
- descdrcdtoare cu rezistentd variabili; ''500,
siguranle fuzibile;
- bobine de reactanfd; ft
o Aparate de misurat gi de control: mdr
- transformatoare de misuri de tensiune;
- transformatoare de misurd de curent;
- indicatoare de tensiune.
. Complete de aparate:
- celule prefabricate;
- tablouri de distribulie;
stalii capsulate.
ln afard de clasificarea aparatelor conform funcliilor pe care le indeplinesc,
acestea pot fi categorisite in: aparate de exterior 9i de interior, in aparate de
gyrent.continu.u gi de curent alternativ, in aparate cu diferite grade de proteclie
(deschise, antigrizutoase, capsulate etc.).
Trebuie avut in vedere insi ci, datoritd marii diversitili a acestor aparate,
o clasificare perfectd a lor se face foarte greu sau este chiar imposibil de iicut.

3.2. Aparate de comutalie

Aparatele de comutalie pot fi automate sau neautomate. Aparatele de

comutalie neautomate sunt de exemplu separatoarele care servesc la
inchiderea 9i deschiderea circuitelor electrice, iar aparate de comutatie
automate sunt intreruptoarele, separatoarele de sarcini, contactoareie,
scurtcircuitoarele, seclionerele etc. care servesc la comutarea automati a
circuitelor,- independe.nt de voinfa personalului de deservire gi in funclie de felul
circuituluiin care sunt incluse.
Conectirile gi deconectirile automate 9i neautomate ale aparatelor de
comutalie sunt realizate cu ajutorul diferitelor tipuri de dispozitive de aclionare, a
ciror functionare se bazeazi pe efectuarea unui lucru mecdnic prin
transformarea energiei de provenienle variate in energie mecanicd

3.2.1. Separatoare Orice

r dec
. Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectdrii gi
deconectdrii circiitelor sub tensiune, dar fdrd sarcind, separarea fiind vizibild gi
. *rne
cu suficientd izota[ie, pentru ca, pe cir.uitrio";;;;#,-6;onatut de intretiner:e
r sodul
s5poatdexecutalucr5r.i?ndeplin5siguran!d' r dspo:
Separatoarele realizeazd intrerupereb prin deschiderea unui cutit mobil de
contact. Acesta separd astfel doud contacte fixe, la care sunt racordate, prin
,t- Setr
Separal
borne, ciile de curent ale circuitelor comandate.
sail
 Separatoare tip pdrghie

3.2. Separatoare

. $if Hffflil:l"Tf d i n urm itoarere e reme nte com po ne nte :

o elementele izolante; "*Slt]t
c soclul cu elemente auxiliare;
. dispozitivul de acfionare.
3.2"1.1. Separatoare de sarcind
separatoarere de .ri"ini'irnt
capabite sd intrerupa utirizate in instaratii
de medie tensiune
"u.rr'rirrrra', ,i; #d;Lj'll'r" i, pozitia deschisd
 AUXILIAR CURRICULAR

asigura o distantd minimd intre contactul fix Si cel mobil, intocmai ca

seoaratorul. consumatorii care sunt deconectali au curenti de sarcind mici
i-#"irp"r"a curenlilor de scurtcircuit este preluati de siguranlele fuzibile sau
de un intreruptor automat din amonte.
Separatoarele de sarcind (fig.3.2.b) au de stingere cu
----- i--- ^ -i
usti. cu autoformare de

Dupa
dis

car{

Dupi p
(

Separatorul de sarcini este utilizat in urmitoarele

cazuri'.
. conectarea gi deconectarea bateriilor de condensatoare
pdni la puteri de circa 1200 kVAr 9i 20 kV;
. inlocuirea Tntreruptorului in punctele relelei unde
puterea de scurtcircuit este relativ redusi;
o ca aparat de conectare in relelele buclate, av6nd rolul de a
inchide sau deschide bucla la sarcina nominalS de trecere;
. la conectarea gi deconectarea liniilor in gol 9i a
cablurilor in gol, caz Tn care puterea de rupere este
sensibil mai micd decit in cazul intreruperii sarcinilor
nominale.
Deoarece, in general, separatorul de sarcini (fig. - :--l-. ':
3.4.) are capacitatea de deconectare mai mici decAt
puterea de scurtcircuit, rezultd ci proteclia impotriva Fiq. 3.4. - >-vl- - .:

scurtcircuitelor, in relelele puternice, revine :- :i:: ocua:

intreruptorului sau siguranlei fuzibile.
 AUXILIAR CURRICULAR
Dispozitivere de aclionare cu servomotor
de tip ASE sunt destinate penr *:
irT,3,":"ml,T":,!ii:i:i=1 ;.9;t" oo=itii u separatoaretor oe exterior de 110
220 ei 400 kv,
:"?ll::? "riii"-oliprinere
"J orrzontal.
cjeschidere in plan
ri parari;J;"J:,fi?ffiilJ, mrr:_:_.
rilG -.- =
rlliiE--:- j

i]llmr- -: i
1'
;-__-_
dL;,]tl- =-:
ffixl-,::i
iltrr=- =
:-- -=

J"l-.1,-L

Contactele a
deschise. Curentul 2
Circuit sub sarcini stingerea sa prin
va circula prin l,ir,--, -
efect de suflaj
Fig. 3.6. Dirpot **: -__-
electric: a - contacte; b cameru o"
- .tingure; c
d - bobina; e * coloana de rdcire. --"'i - sufrarea vaporiror sub presiune;
'rF,- r:
- -

3.2.2. intreruptoare

intreruptoaiere sunt aparate erectrice

stabileasci, sd suporte. de comutalie destinate sd
gi sd intrerupe ._;;;;ft" ,rr.ir] :ej: i^-

specifice) care apar in relerere o" iilnrrorr;;"-;;Hffi,L u, o" o"r""t (in conditil
rte slnl destinate a rucralin meoii imoiante a energiei erectrice.
cu noirar sau tropicar. Ht-

lntreruptoarele automate de inaltd tensiune"rirrt

Iv trebuie
)-i.
trsuurti Dd
s5 fie
rre tlstlet
astfel construtt(
construite.
incdt sd satisfacd urmdtoarere conoitii:-- =
) i:^i
- t*ri**
11,;',-,.,:'|..,;:'ljfrrjril*
air firrun1fiar dr s*r|iciLa. art!'b! irr*$:r ifi*&rxir*r
s., ,.{$ra!:d i,.rrf * s--a,
*- ..-.*,--.,-i
i t t p a ;i ti * ;;i .
;i, ;:;,,
..,-.,.i rrrn*n,ice *ir rt:t*i'rzui*rari urrurlgi dq $,r#kilj,lJdie
) *i:.i
fr'::;iffifiT,Lif:*,il1g:1i **rr F*r
r *str;uts, t.hilnr ctltdrnrfl;lrLr il{ eirr**I. ,*r ,i11"i .i{ 3ir.rel*
l l3si, I

iilr,?l'*n'* r*s{ilre rx Srinr*ur. c*r 9i

.lil nsignrt * iililort *tJitittttt!
+.a
lxrt.et
o pdrlilt tun$attoste it (ort'nt '=r= a 4
ir, r,.rtti, Jit-*{l . i ltirtik tn*alilc
t'ii!t & il#.lfi! a!(,diJcrit(lot ldi(:
lL{att !* fil$ilint: +;
. -f(+
r ttDtrttft.!{ detr.hiq, tlt ut el*a:i
-[n:t.
f-*";- *"-"":-- -Sr3 1

i
":y xiy:. y.i: : : :: _*ti *:* t::.::l: l:^y::, :l::: ::t:Ai,ti:::* iry.**,
;
 intreluptoarele pot executa atdt operalia de inchidere sau Intrerupere a
10- circuitului in mod voit, la comanda unui opeiator, cdt gi intreruperea automati,
la comanda datd de un declangator care supravegheaii funclionarea corecti a
instalaliei. Satisfacerea conditiilor de mai sus este asigurata daci mirimile
nominale, curentul, tensiunea gi puterea de rupere,-rrni rr"a" corect.
.. Execulia intreruptoarelor se face in variante mono, bi sau tripolare,
aclionate cu unul sau trei mecanisme de aclionare. intreruptoarele tripolare sunt
destinate retelelor electrice trifazate cu neutrul izolat, compensat sau efectiv
legat la pimant, iar cele mono gi bipolare se folosesc pe relelele pentru
tracliune electricS.

3-2-2.1. Principiul de funclionare gi metode de stingere a arcului electric in

intreruptoarele automate de inalti tensiune

La deschiderea unui intreruptor automat de inaltd tensiune se constatd ci la

inceputul migcirii de separare a contactelor acestea rdmAn un anumit timp inci in
atingere, dar suprafala reald de contact scade din ce Tn ce mai mult, p6ni c6nd
densitatea de curent pe suprafala de contact rimasd este atit de mare, inc6t se
produce o topire gi o vaporizare localS a metalului de contact. Temperatura foarte
inalti a pieselor de contact, in regiunea in care se produce separarea lor, determini
ionizarea termicd puternicd a mediului izolant inconjuritor (aer, ulei etc.), ceea ce are
ca urmare amorsarea unui arc ?ntre contacte, imediat dupd separarea acestora.
A intrerupe circuitul inseamnd tocmai a stinge in timp suflcient de scurt arcul
astfel format intre contacte.
Rdcirea 9i dezionizarea coloanei arcului electric se pot obline prin diferite
metode, printre care:
) cufundarea arcului electric intr-un mediu izolant cu mare capacitate termici
(ulei, ap5, hidrogen);
) deplasarea rapidd gi lungirea arculuiintr-un mediu rece neionizat;
) suflarea unuijet de lichid sau de gaze proaspete, neionizate, asupra arcului;
rc Il$ s{
) ricirea arcului prin contact direct cu perelii reci de mare capacitate termicd;
i gi irrtm
) destinderea bruscd a gazelor din coloana de arc.
Practic, la toate intreruptoarete de inaftd tensiune se folosesc in acetagi timp
6teva'dintre metodete de stingere precedente, deosebirile dintre diferitele solulii
constructive mnstdnd mai ales in faptul cd se dd importanli mai mare unei anumite
metode de stingere a arcului, precum giin felulin care se realizeazi practic dispozitivul
;;;ffi 3.6.)
de stingere (fig.
\
J in
afard de parametrii electrici (tensiune nominald, curent nominal gi
putere de rupere), diferitele intreruptoare automate de inaltd tensiune se
 AUXILIAR CURRICULAR
poate
prin mediut de stingere a arcului, care
deosebesc Tntre ele, in primul r6nd, 5:-
fi lichid sau gazos.

_
l_!-r-
1

:--
IE
:- -

in func{ie de acegti Irmr-*.--ri

parametri, TntreruPtoarele mSilrr{

de inalti tensiune se Pot ;0-iir
Fiq. 3.6. Secliune prin polul ?ntreruptorului
to22o kv/1600 A' clasifica in: Li],]ls,BE:'

-L 'r
Tmrn[-E
) intreruptoare Gu stingere in mediu lichid:
m::
cu ulei mult;
cu ulei Pulin; ) flfT

t'
urel
)
t) g

)
h
) ;
f
muttiPta lortojector) ) i:,*
doud
,il:ffi:i
ro 110/1600 cu un rr/ioP, ;rredere; n -rnt'*oiu
de
:T:'?o:- :l':::t"J
piston de
bieli de aclionare a contactutui mobil; 3 contactele
_[5

ilJii,'r-_
aclionare cu ulei sub presiune; 1 .r*"i; 5 - resort spiral care line
contact fix(tulipi); 9 - s?rna99!ln1!9!9!--
in pozitia ,inchis" sau ,,deschis"; Q - i@ -
ulu rLr
iniiial, cu ulei mult qi cu camere
intreruptoarele cu ulei au fost concepute, frmm,s
de stingere a arcului electric'
qTB-:
 APARATE ELECTRICE

Pe parcursul dezvoltirii
sbtemului energetic aceste
htreruptoare au fost modificate,
reugindu-se ca, In volume mici de
ulei gi camere cu suflaj transversal,
bngitudinal sau mixt, si se atingi
performanle apreciabile ce le fac si
fie folosite intr-o gamd foarte largd
de tensiuni gi puteri de rupere.
'freruptoarele
cu ulei pulin de medie
tngune de tip lO sunt foarte rispdndite in
se pot furn6nia, ele fiind destinate montdrii in
istalaliile interioare la tensiunide 10, 15 gi Fig. 3.8. intreruptor cu ulei pulin tip
An kV, fiind dimensionate pentru curenfi lO 20 kV/630 A gi mecanismul de
runinalide 400, 630, 1250 gi 2500 A (vezi actionare de tip MR1 - cu resort
!g 3.8,);

) lntreruptoare cu stingere in mediu gazos:

cu aer comprimat;
cu autocompresie;
cu autoformare de gaze;
cu hexafluoruri de sulf (SF6).
intreruptoarele cu aer comprimat, ?n comparatie cu Tntreruptoarele cu
G mult sau chiar cu cele cu ulei pulin, oferd urmdtoarele avantaje:
) siguran!5 bund in exploatare prin evitarea incendiilor gi a exploziilor;
D mnrl omprinnt se ob$ne relativ ugorgi este in aela$timp gi un bun izolant;
) stingerea rapidi a arcului electric este asigurati independent de valoarea
curentului de rupere;
) uzura redusd a contactelor;
l greutate redusi a intreruptorului;
) ?ntrelinere ugoard;
) folosirea aerului comprimat atdt pentru stingerea arcului electric, c6t 9i
pentru aclionarea intreruptoru ui.I

Un progres tehnic s-a oblinut in construclia intreruptoarelor de inalti

tsrsiune prin folosirea gazelor electronegative gi in special a hexafluorurii de sulf.
La intreruptoarele cu SF6 arcul electric este stins cu ajutorul unuijet gazos
@ hexafluoruri de sulf (SF6), iar partea activi a intreruptorului, deci camera de
ttqere, se gdsegte in hexafluoruri de sulf la o presiune de 3 at atdt in pozilia
iffiris, c6t giin pozilia deschis.
in prezent intreruptoarele cu SF6 (figura 3.9.) au penetrat pe piala
errergeti ci datoriti ava ntaj elor teh n ico-econom ice.
90 AUXILIAR CURRICULAR

) lntreru are cu intreru ere in vid.

3.J-2.3. Di
l.:es'
tr'='=

-- -: ---
dmlr= e
pt sE '- =t-r

M C_-=
-,

-&
-#E+
W
"--------l"r
-' -=
,l-
,

- ---.l.
tl
l

q-;

Slrr='" - i
'[l|l"Er=::
-intreruptoare
3.2.2.2. de medie tensiune
Aceste aparate sunt utilizate in posturile de transformare 9i de dist ffi r-- a:
avAnd rolul de a intrerupe circuitele sub tensiune'
 Aparatele pot suporta curenti a cdror valoare este impusi de consumator.
'ltreruptoarele sunt concepute pentru a putea conecta
sau deconecta
:cnsumatorii sub sarcini.

3.2.2.3. Dispozitive de actionare pentru intreruptoare

3.12, Di itiv de a inchiderii

De asemenea dispozitivele de ac{ionare trebuie si men{ind intreruptorul

clocat in pozilia inchis gi deschis dupi caz,in toate conditiilb din exploatare
-
ivibratii, trepidalii, trecerea curentului de scurtcircuit de goc).
lntreruptoarele. cu ulei pulin folosesc mecanisme cu motor electric
Ai cu
acum^ulare de. energie in resort tip MR, MRL, MRl, MRI _ O (fig. 3.13.).
lntreruptoarele ortojectoare folosesc dispozitive de allionare cu motor
electric Aiacumulare de energie intro baterie de ulei + azot sub presiune
de tip MOp.
 AUXILIAR CURRICULAR

Descirr
I -E>Ui i
;-*^-
Jr *.ii s 5d ^^
lc.-<-:-rale r

E,
I sr ^+;,
3-2-3, Aparate de protecfie gi limitare a tensiunilor gi curentiror iULll
r-.i-^=rolo
Aparatele de protec[ie a circuitelor 9i instalatiilor electrice gi de
limitare a r <tri^r rr
curenlilor 9i tensiunilor sunt: siguranfele fuzibilb, eclatoarele de protectie,
descircitoarele tubulare, descirciicarele cu rezistenle v;;ia;ii;,;u,."-#;;;L aoantir
mijloace-de.proteclie contra supracurenlilor sau supratensiunilor, iar cess5r
reactan(d gi impidoarele servesc ca mijloace de limitare a
bobinele de , Alrenh
curen{ilor sau tensiunilor. supratt
vdllU
3.2.3.1. Descdrcdtoare 'T <-
"-.-.'' rcv r^,
-ytv\
Descdrcdtoarele sunt aparate destinate a proteja echipamentul rVi,naai
impotriva s. upratensiunilor atmosferice gi uneori irnpoiriu, electric -.--r
--: J= uul
supratensiunilor de __-.-.ra rnrl n
& -'J Uttu u
comutatie (interne).
-r ironar
Funclionarea unui descircdtor constd din: -:

' amorsarea coloanei dielectrice in cazul apariliei unei supratensiuni

depdgegte nivelul de izolatie al descdrcitorului;
care
_t^rnj
o conducerea la.pdm6nt a'unui curent de impuls, denumit gi curent i
i
de )
scurgere, care limiteazd supratensiunea in instalatie; --rr1^.---i
o in final stingerea arculuielectric. ' -
:t
Stingerea este determinati de rezistenfa;reliniard a cdrei i

pe mdsuri ce varoarea supratensiunii scade. Trebuie valoare cregte

menlionat
cond.ucerea supratensiunii ra pimdnt prin descdrcitor- trece
at;Uit;,
un curent de
y:|lir? la frecvenla industriald, a cdrui valoare o"pino" o" modul de tratare a
neutrului in reteaua consideratd.
. Pentru proteclia impotriva supratensiunilor pe linii, deci in
afara
este economic sd se foloseasci descircdtoare tubulare cu material sta{iilor,
gazogen, Fi
de tipul celui schitat in figura 3.14.
Montar
; intre neu
4
 APARATE ELECTRICE

Descircitoarele cu rezistenli variabili constau dintr-un izolator de po(elan

in care sunt introduse elementele active ale descdrcdtorului: discurile de eclatoare,
din cupru sau alami, puse in paralel cu rezistenlele de guntare gi discurile serie din
rezistenlele neliniare.
Funclionarea descircitorului cu rezistenle variabile se caracterizeai* p,'in
urmdtoarele etape de lucru:
r stripungerea coloanei dielectrice dintre electrozii eclatoarelor in cazul
apariliei unei unde de supratensiune ce depigegte nivelul de izolalie al
descdrcitorului;
r curentul de impuls apirut este condus la
pdmint, limit6ndu-se
supratensiunea atmosfericd in instalalii.
Cdnd descircarea s-a terminat, prin eclator trece numai curentul de
?nsofire produs de tensiunea relelei a cdrei valoare este mult mai mici decAt
cea a undei de supratensiune. Ca urmare, rezistenla electrici a discurilor de
carborund cregte, curentul de insolire igi reduce mult valoarea, astfel incAt la
ima trecere prin zero se

123 [Y

3.15. Montarea descdrcitoarelor in circuitele electrice

Montarea descircdtoarelor ?ntr-o relea electrici se face astfel (fig. 3.15):

a) intre neutrul unui transformator gi pim6nt. O undi de supratensiune care ar
 94 AUXILIAR CURRICULAR
pdtrunde in transformator se poate reflecta in locul de modificare a
impedanlei, adici in punctul neutru.
b) lntre linia aeriani
.9i
pdm6nt, Tn posturile de transformare rurale, pentru a
Iimita supratensiunile atmosferice gi a proteja transformatorul.
c) La intrarea unei linii aeriene intr-o stalie de conexiuni sau de transformare.
d) La conexiunea prin cablu a unui motor electric.

3.2.3.2. Eclatoare
Eclatoarele sunt cele mai simple aparate pentru protejarea instalatiilor
impotriva supratensi un lor atmosferice. i

Constructiv, ele constau dintr-un interval distruptiv avdnd un electrod

racordat la o fazd a echipamentului electric, iar al doil'ea electrod este pus la
pimOnt. Schema unui intervalde proteclie cu coarne este indicati in
figura 3.16.
Unda de supratensiune ce apare la descircarea atmosferic-i stripunge
in_tervalul distruptiv gi, prin arcul electric ce se formeazi, este dirijatd
spie
pdmdnt. Curentul de insolire, de frecvenli industrialS, rimane in
coniinuare gi
dup5. disparilia curentului de impuls produs de unda de supratensiune, prnano
astfel instalalia electricd Ia pdm6nt. Dacd re{eaua electricd functione azd cu
neutrul pus la pimdnt, atunci descdrcarea electrici produce un scurtcircuit la
pim6nt care este lichidat de proteclia relelei. DacI releaua functioneazi cu
neutrul uolat, strdpungerea intervalului disiruptiv duce la punerea Ib pim6nt a
relelei..in funclie de capacitatea gi inductanla relelei electrice, punerea la
pimdnt poate deveni instabild.
.. '-'.--. '
flutrod fu iw*frntinrure 1. Fig. 3.16. Eclator
.
J --- -- r_
ti!:rl_",t.t!:1.14
I

------.1rdi.Y ?*dei;dr&i..1 'lJll.# t

Iffi, $rt! 1 I
lxttt::: ffi K* l* _-*
-Diqttt_titi_r. o<trmaatnt dr njuqgS.!!
';i'fr;i;;; f
d ;ieti;;'c;l;ti iii ifi lu:*

Principiul de- func{ionare al eclatoarelor este foarte simplu, const6nd in

amorsarea arcului intre electrozi, dacd tensiunea depigegte un nivel impus.
Arculcreat intre electrozi se dezvoltd conducdnd la scurgerel supratensiunii tiniei.
 Unele eclatoare conlin intre cei doi electrozi o vergea (tiji) cu scopul
de a
prieveni scurtcircuitele datoratestationirii pisdrilor pe elIctrozi.
Reglarea distanleidintre electloziconduce la ajustarea niveluluide protec{ie.

32.3.3. Siguranle fuzibite

Sigurantele fuzibile sunt aparate care asiguri proteclia instalatiilor electrice
_
inpotriva curentilor de scurtcircuit prin topirea unei p5(i a ceii oe curent.
Din punct de vedere constructiv (fig. 3.17.) o siguranla de inalti tensiune
mnstd dintr-un patron izolant, terminat la capete cu doui armituri metalice, in
hteriorul cdruia se aflS fuzibilul metalic legat de cele doui armituri. pentru
a ugura
Cingerea arcului, interiorul patronului izolant este umplut cu un material
solid (nisip
de cua() sau este cdptugit cu materiale solide generatoare de gaze (fibre, diferite

rcu
it la
icu
nta
rla
3.17. siguranle fuzibire de meoi@so n
Patronul se fixeazd pe izolatorul suport rigidizat pe un cilindru metalic.
Elementul fuzibil al siguranlei se conecteazi in serie cu circuitul instalafiei
potejate prin intermediul bornelor de legiturd gi este topit direct
de curen{ii de
scurtcircuit sau de suprasarcind care il stribat. Dupi stingerea arcului
electric
apirut in procesul de fuziune a elementului, circuitul se intrerupe, protejAnd
astfel instala[ia din aval. Ulterior fuzibilul ars este inlocuit, siguranla putanO
fi
astfel utilizati din nou.
Parametrii principari ai sigurantelor de inaltd tensiune, inafard de
bnsiunea nominalS, sunt: curentul nominal al patronului, curentul nominal al
fuzibilului gi puterea limiti de rupere a siguranfei.
Conform normelor de incercare, fuzibiiele siguranfelor pentru proteclia
circuitelor,principale trebuie sd se topeascd dupd o ora-de funclionare
la un curent
egal cu 1,3 ln in mai pulin de o ord la un curent de 2 t,.
ind in
.Siguranlelor fuzibile pentru proteclia transformatoarelor de tensiune
mpus. r.ebuig si li se topeasci firul fuzibir la un curent cuprins intre 0,6...1,g pe
A o
iniei. duratd de 1 min.
 AUXILIAR CURRICULAR
96

.I 3.2.9. Aparate de misurat 9i de control

t Pentru o exploatare in bune condilii a sistemului energetic sunt
aparate de mSsurat mSrimi electrice: curent, tensiune, putere, d(
frecvenli etc., aparate de proteclie in vederea asiguririi unei funclioniri Tran
I intr-un iegim anormal sau de avarie din instalalie, aparate de reglare at par
care reallzeazd reglarea tensiunii, a frecvenlei etc. Adaptarea sistemelor
masurat, proteclie ii regtare la intreaga gami a valorilor curenlilor 9i tensiul ine
dintr-un sistem energetic nu se justifici din punct de vedere economic' tam
Aparatele de riisurat gi control se utilizeazi pentru alimentarea ratek
secundare de mdsurare gi proteclie sau fac parte din aceste circuite' fa$
3.19
Tna

E 35;
Te
pe
pe{
PtI

Cli
^ln

3.2.3.L Transformatoare de misuri de tensiune

Transformatoarele de tensiune alimenteazd sistemele de tensiune ka
ratelor de pn
f;a
TE
-t
it
tsi
p(
c[
ti
l(,t
ct
kr

S
rr*
-l,r

*1ll_**
 ARATE ELECTRICE

Ca mod de functionare, transformatoarele de tensiune (fig.3.18.) nu se

deosebesc de cele de for!5, avdnd doar o putere mult mai micd, o tensiune de
scurtcircuit redusd gi un raport de transformare mult mai exact gi mai constant la
@recte rerialii de sarcini.
Transformatoarele de misurd de tensiune realizeazd o separalie galvanicd
-mtre partea primari gi
cea secundarS, asigur6nd o proteclie a personalului
iunilor operator din stalii gi posturi de transformare.
lnfSgurarea primard este conectati in paralel cu circuitul a cdrui tensiune
se transform5. La bornele infdgurdrii secundare se conecteazi bobinele
aparatelor de mdsurat (voltmetre, wattmetre, varmetre, contoare de energie
activd gi reactivi) gi ale releelor. Conectarea acestor aparate se face in paralel
(fis. 3.1e.).
Transformatorul de mdsuri de tensiune are tensiunea nominali primari
mnform STAS 4323180, in kV"r: 0,38; 0,4; 0,5; 0,66; (3); (5); 6; 10; (15); 20;
(30); 35; (60/./3); 220143;400/{3 (valorile in parantezi sunt toterate).
Tensiunea secundard nominald conform STAS 4323180 poate lua valorile:
. pentru infigurarea secundari principala 100 sau 100i{3 V;
. pentru infSgurarea secundard auxiliari 100/3 sau 100 V.
Puterea de iegire nominal5 are valorile: 10, 15, 25, 30, 50, 75, 150, 200 VA.

Clasa de exactitate este: 0,2, 0,5, 1,2.

Tn sectoarele economice gi energetice sunt intdlnite urmdtoarele variante

onstructive:
r transformatoare de joasi tensiune tip TIB - destinate pentru mdsuriri,
proteclie gi semnalizare in instalaliile electrice interioare cu tensiunea intre
faze cuprinsi intre 0,38 gi 0,66 kV la frecvenla de 50 Hz;
r transformatoare de medie tensiune in rigini de turnare tip TIRMo - TIRBo
- destinate pentru misuriri, proteclie gi semnalizare Tn instalaliile electrice
interioare cu tensiunea intre faze de 6 * 10
o transformatoare de inalti tensiune in ulei-20tip-TEMU - 110 kV - destinate
35 kV la frecvenla de 50 Hz;

pentru misuriri, proteclie gi semnalizare in instalaliile electrice exterioare

cu tensiunea intre faze de 1 10 kV la frecventa de 50 Hz;
o transformatoare de inalti tensiune, capacitive tip TECU - 1 10 - 220 - 400
kV - destinate pentru mdsuriri, proteclie gi legdturi de comunicalie prin
curenli de inaltd frecventi, in instalaliile electrice exterioare cu tensiunea
intre faze de 1 10 - 220 - 400 kV la frecvenla de 50 Hz.

Schema electricd gi modalitatea de conectare in circuit a transformatorului

de mdsuri de tensiune sunt redate ?n figura 3.20.
in relelele de foarte inalti tensiune sunt folosite transformatoarele de
bnsiune capacitive.
 AUXILIAR CURRICULAR
Transfo

toarelor de misuri de tensiune

3.2.3.2.Transformatoare de misuri de curent

Rolul transformatoarelor de curent (fig. 3.21) este de a alimenta bobinele C.aLrac

de curent ale aparatelor de misurat iile electrice. .c

k-ansror
lim

Foart

Fenfr
I
corltat
n{J e{

Valori
rt12.5),
val
hsa
infigurarea primari a transformatorului se monteazi in serie cu circuitul p

care se mdsoari. infdgurarea secundari alimenteazd numai circuitul aparatului Gonsl

de misurat (ampermeiru, bobina de curent a wattmetrului, bobina de curent a r.trre Jo
contorului, bobina de curent a releului de proteclie etc.). Dacd infSgurarea Gu

secundari alimenteazi mai multe aparate, acestea se vor conecta in serie, ca tn

infig.3.22.
Curentul primar al transformatorului de mdsuri este determinat numai de Conr
varialiile de sarcini din circuitul primar, fiind independent de numarul 9i de Sistet
(
caracteristicile aparatelor conectate la infigurarea secundard. La varialii ale g
curentului primar, variazd propo(ional 9i curentul secundar, astfel incit a\{e
(fi
aparatele de mdsurat dau o indicalie propo(ionald cu curentul primar.

rr-.u-
 Fi9. 3.22.Con

bobinele
caracteristicile tehnice ale transformatoareror
nominald, curentur nominar primar, de curent sunt: fensrunea
iurentut nominar i,icunaar, raportur
de transformare, putere, ioriiaiti, nominar
curentul limitd dinamic, cifra de
ctasa. d" pririii curentut fimitd termic,
sup,iacurent.

Foarte important!

Pentru transformatorur de curent

e.ste ca infdgurarea secundard
totdeauna in sarcind (transformat"ri.a sd fie
aibd conecirirnlprrrt de mdsurat).
caz contrar, ra bornere circuiturui in
secundar pot ,paou tensiuni pericuroase.
Dacd nu este conectata nici o
iir"iz sau
intreruptd, atunci secundaruttransio,riatoruruibobina unui aparat de mdsuraf esfe
a" va scurtcircuita.
"u,riitle
valorile standardizall
Rentru primarul transformatorului de curent sunt:
10, (12,5), 1s, 20, (2s/, 3_0; 40, 5,
50,
acestor valori (in parantezi, valorile ioo),
zs lp*"rr'9i
' r'---"' i muttiptii zecimati ai
ioierdiel.
ln secundarul transformatorului, confoim
:ircuitul rurentului poate fi: 1 A, 2 A gi 5 A. standardelor in vigoare, valoarea
:aratului
constructiv' transformatoarele de curent
: lrent a bnsiune joasd (tio crs crr sunt realizate pentru instalatii cu
, SUfafea clrRi), cu tensiune - - alRa - crRT _ ciri_ ciru _ crBo _
crrRo _
(tip crns - crRTo crnrosr *
;rie, ca tensiune inattd (tip CESU in'ufeg- -
Tggig - crRri .ESU) 9i cu
-xai de 32.4. Gomplete de aparate
9i de sistemul electroenergetic reprezinti
:tii ale ansamblul instala{iilor de producere,
ransport, distributie5ltlll?i",
incit erectrice ini"r.oi""trte intr_un anumit
comun si"n"rji"i
coniinuu o" proor""r!-ei
ffi:,f:"'[ilo.yr5:n'* .onrrm ar enersiei
 AUXILIAR CURRICULAR
-.-.dt

TT
-=

in structura acestui sistem consumatorul este format

receptoarelor erectrice dintr-un anumit din totalitatea
legate printr-un scop tehnotogic tunctionat.
spaliu ,r, Jrtr. unitate economicd
Alimentarea cu energie etectiicd a consumatorului
stalia ssE a sistemului electroenergetic prin se realizea zd de la
poate fi o linie electricd aeriand racoiJui Je inalta tensiune, care
sau"subterani (fig. i.Zg.l.
Pentru tensiuni de arimentrr" 32,
transformare sau poate fi o stalie de i;.p;rt )r
distribulie, SD.
iv-,"sr este o stalie de
Posturile de transformare sunt interpuse pentru ffi&[lrc'rt't
distribulie TG, care ra rdndur ror vor oirtriuri a alimenta tablourile de
intermediul tablourilor de distributie "n"rE, "L.t*a consumator prin
Ia lltrre :: (
TO.' {lE,
Echiparea acestor.stalii gi t'abrouri.de J

distribulie se face
de parametrii nominali ai cohsumuioiufri. lin6ndu_se seama 0$e*';ct
Tn generar aceste statii gi trororriL, citil-re{lU
in componenla ror cerure prefabricate.
r@SJliTl
3.2.4.1. Celule prefabricate
celulele prefabricate metalice inchise cu
un singur sistem de bare sau cu
dublu sistem de bare sunt destinate distribuiiir"i
tensiunea nominari gu E.Lrgetice de interior cu
1^ . .10 kv gi curentut nominar p6n5 ra 4000 A sau cu
tensiunea nominard-d.e 20 kV 9r cuientut nominar
rupere pSni ra 2s0 MVA ra 6 kV gi p6ni
pariL 12so A, puterea de q't
ra 500 MVAI;I'd _ zo kV
50 Hz. De regurd, cerurere sunt'toimate dintr-o 9i frecventa
amplasat aparatajul caoina metarici in care esie
.de medie si ioaia tensiune-p;;i;r'distributie,
comandi, protectie gi semnarizare, coresp manevri,
unzdtor tipurui Je cerurd.
 APARATE ELECTRICE 101

. 3.24. Subgta[ie de transformare 35/10 kV 2x6300 kVA

3.2.4.2. Tablouri de distributie

Pentru posturile de transformare sunt utilizate cutii de distributie sau
:ablouri de distribulie. Aceste tablouri sunt echipate cu un
intreruptor general
:e tip oRoMAX) debrogabil sau fix, un separator av6nd curentul nominal egal
:J cel al intreruptorului general, un bloc de mdsurare trifazatd a energiei
:iectrice pe intrare, coloane de alimentare a consumatorilor, un bloc de

e*

. 3.25. Tablouri enerale de dist de 0,4 kV

 AUXILIAR CURRICULAR
de dula
Tabloul de distribu{ie din figura 3'24 este un ansamblu
plSci sau cadre cu apa
electricL cuplate intre ete- in dulapirri sunt montate
semnalizare etc'
electrice (de comutare, proteciie, misuri' comandS'o unitate funclional
elemente de conexiune 9i izolare, care constituie
impreuni
abilS sd re distributi iei la consumatori.

3.2.4.3. Celule caPsulate

Distribuireaconsumatorilorpezonegiputeriadus.la.ocerinldtot
de medie
de distribulie
stringenia de a reJtuce timpul de execulie a posturilor
9t

l";;; tensiune. in acest i9n?. s-a

ienunlat la posturile de distribulie
zidite, care necesitau un volum mare
de muncd de proiectare 9i o perioadd
lungi de execulie Pe gantier,
foloiindu-se in schimb celule de
distribulie tipizate, prefabricate, ceea
ce simplifici munca de proiectare a
instalaliilor, reduce mult timpul de
realizare a instalaliilor electrice pe ,@r
gantier gi determind o siguranli mai sa-
mare in exPloatare. illl&sJ

Din Punct de vedere al soluliilor r@ts l-

constructive deosebim: celule

capsulate nedebroqabile, celule
debrogabile 9i celule capsulate in Mar.
rigini.
lndiferent de tiPul celulei, in eEg
componenla acesteia intrd aparatajul
care si deserveascd stalla cireia ii
este subordonatd.
 ARATE ELECTRPE
ELECTRIGE
Gap. 4. ALEGEREA APARATELOR
cu apar ALE APARATELE ELECTRIGE cit Ei in caz
izare REGIMURI DE FUNGTIONARE
etc.
,o])ri"il;;iat i,,;onijdi-noi*ale de serviciuunor anumite
funclion in functionar", tornptin;;i;' ;"
^tYp'"
avarii, fiecare dintrl'-eLmentet" c5nJilii timp indelul?11,'i""
cttdi tacare trebui" Ja i"ii't" in oune
'n tiino
' -'1
1
#,r'"ffg::t'H't1irfi :qE[iir#:::5$':iy,:',9r"':"2)i'ii'it"rrylce
scurtcircuit fiind
' ' ''' ,iii ,ZfriAri""t"itroAii'i"J"ttut"ntii ,de-
rduse de curent) , a
combinati
!
itectric i;:;i;;"'fi''J ;c$unea
ea) Ei ??ti"it?l! ,,?ri-'i'ii'i'ui
t,

futui gitensiunii)' . , -r-:^^ oricirui. consumator se face cu

respectarea
^.ini.,i .nnsumator
t
I

Furnizarea energlel electrice tensiune'

i i
i*prr"'rliirnilor :]::u't"electricS a
cerinte numite
1

cu energie
d"" ,ziiiit. in i'r"ntarea
; i
^
!- L. t--..-
puter
"onoi",,iii"-Irriirt"
conoftiii"
=nt,, ". p.e ;1;;,1t"::5^:,i,1:r'oTl[::,T;
"Jo'*inuitatea arimentirii
rmatorilor se rererd la condiliite -
nf':lt;: '!:?'ul' .n:.j1"'?=t"?'il;' t,'
rmatorilor. continuititea alime""l :qlilll-::g"?:'-fu"?l'."1?,,?3lif;
sr

'cr tit Din acest ..',1i*iiJ.i-,".n"

; i"ti"-i::i**:
l,1l3i'iii;"?,"#[:ii#H5'l,i'd;;il;';;';datoratdinsenerarunu
:1", :ffiffi;:?f r:
'i;:':;ii,"J-!T{':#:Tf trl".'%ru*:'T::";::!:fi::2 urnizati
l",fsi,li,3ir,["tff :?5r,",,[iT,,!rZi*,0""i"i''a,n"uf
:fiil#..,,riJ,i n' ctua{iitente sau^rapide'
ut" a o valoare efectivi
tensiunii presupune pe.l durati mare
Variatia lenti a pot suprapune fluctuat'ii
rnii reiativ constanti. -i""'";i ;*lllg?r?:"
pesie aceste uuriujiii"nte se
e caracterizate prin
rte o'i" duraru $' atttPttluvtttv ?li*,:;" l:*:::
incadr6ndu-se in litmitele
admise de
ti
ptitudinii aceste nutt'utii-Joi 'inott'pi"to"ti Je tensiune si supratensiuni'
"il
ndardele nationale, go[jri !e.ten]^u5 lilX
intereseaza urr t
Doud cazuri extreme lntereseazd
vur
ry1i"f-i:':l"r$ J.!'l'JffiH:
scurtcircuitelt e 9i supratensiunile'
anum.e iniieruperite -9e a'u cauzd (conectarea
;rcduse 9i ittr'io ti"u tu' deschid erea
ftgimurite trunr,'o'ii';"';;;;.-" t9-3Ji prin i
i"i"rr"Jirr aparatetor de comutatie' fie in
rar deconectarea) unor circuite
uu'tla unot conditii deosebite
canrin care parametrii circuitutui Ti:{:fl"tita
ffi;lJ ff ,U;p;;u;; :;u prasa rci n te ei scurtcircuitele.
7i" i'
i

i riti, ; #; ;;' ieatizeaz' in ci rcu ite' in

re{el e'

procese care. conduc la

ca u rm a re, regtmun
o..r ajutorul upurut"ili"i" "L*utrlie'.sunt lniriiii, ri" prin..tensiuni anormale' ln
fr,anzitorii caracteriiite fie prin curenli
idffiffi"o"- ti'ntlionare ale aparatelor
wrcluzie trebuie #".;- Junou."a
&ctrice. ^tnatriaaca errnosc urmdtoarete
regimuri de funclionare:

*rrataffiinati sub cea necesara

 AUXILIAR CURRICULAR

pxtrr.int
fl.ECT*ICE

ln condil
solicitatd
- tensiut
- supratt
- supratt
- suprate
Aceste
foarte vt
apara
der
accident I
tn acest regim funcfioneazd contactoarele
,
poduri rulante, instalalii frigorifice, care@ (secur

de pompare etc.
echipamentele pentru maqini_unelte ji statii

- funcJionare i;7;gimaonsiani;;a;;ti suficientd atingerii echiribrurui termic

Acest regim se gragtelzeazd prin
piesele conductoare ating.dnd
func!i"*i"ri.oerungatd sub curent,
t"rnllrStrra de regim.
Aparatele care f.uncp-oneazd in acest
regirn-sunt: intreruptoarele automate ,'
f,.:15:,",1ffjff[i
intreruptoareri *t;;i; penrru proteclia ,i
CAL'I
Tensixniie d
tuP{crltt5t!rftt1
in tratarea ce",J:,,,,or,
urme.azi sunt prezentate solicitdrile la - ie i'<ttttdal
aparatere erectrice in funcfie care sunt supuse - ottt;tt-r.ltrice
de regimurire oe runct;r# . - dr'ptnterc la

4.2. SOLtctTAR ELECTRTCE

$t ELECTRODTNAMTCE
Utilizarea multilaleralS a afiaratelor
electrice impune o mare diversitate de
conditii gi regimuri de funclionare.
curentur erectric are o serie de efecte:
efect termic, efect tuminos, efect
chimic, erect fiziotosic, erect piezoeiir:tric,
3!f!r?!f;re:fect efect Hat, efect
{-21. Solr'crt
duncicdnd dor
Tensiunei
ryductoare de

-\*.-*.-
 ::t s{.{t.:ir,ifll
EL{:{Kf{].tr i St)/"{#T"j{ftt
i; :Wff{":nNItE
Solicitirite
Yw;rt#W'1,
ratelor electrice
In,.condifii de exploatare, izolatia
interni
in primul renci la. -- -t'-
solicitatd externi a aparatelor electrice
=ste
tensiunea ae seruiciu;

lit; ti{:f.t:
( -

{.).\,: ? fl
t.. : :1;:... 1' R l;.
il. *...{ n: j"".t ; t !," t:
.,lj[:i [.-ii!t tti
| !;i:..i f)lt ti.. ]
l.l.t..t !.itt...
'.'t\:tt:?
_tr' lj:!{_;:t_'1.,"!,.,.,1;.:j ,.?,! f ra;
,.i";i..i /i,,1rj.., t.tji.,t ;t.t,:..t,.t,t.tt
t.!;..t :,1. I
j.
- iil littttts-t lo g,rtlwi$l . tjt
i,
:r: \J:t:l:. :. :t:, !: ) i ;;; t:.. ! i..; t. !.. t 1 ! li . I r ) ):
t:

]i .)lii. i..,.,1.: t.,. : l ! ;

t\.,t;i..|:t,.I: a.t/,1!,!j::; t Jtjiilt !
-|li){):l

. n#$t:Stlt,{:t:tt.4trtr.tf,qS*X*:t:qLi#
r?:{lituyll',t,:'l1l!:ril:!:11*r
*il_I;_._
l:l!:!: sn*r;iii';;.;,,,,;;r iuo, gi
+.s. soticiterGm;iG
4'2'1' saricitarea e.rectricd este cea.
atunci c6nd doui resiuni ra care este supus un izorant
ur;;ur";"rira n_",".0iJ-oi#[ erectric
rensiunea U ipricati ini;-;"];"ooua ffis.4.4.).
conductoare de curent, rie prin
1;
sd rormeze o care
srrai"u,igrr"r,fie [rin ,onlinur*a
,dir;]i;H
izoranturui.
 AUXILIAR CURRICULAR

Prin strdpungere se inlelege formarea unui canal conductor

electricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos'
Formarea unui canal conductor pe suprafala unui izolant solid
conturnarea. Po

Aparilia unei tensiuni mai mari (supratensiune) favorizeazA apa Fr

conturnirii.
Fcr
Din ansamblul unui aparat sunt solicitate electric: izolalia, dispozitivele
stingere a arcului electric, circuitele magnetice. 1G
Solicitdrile electrice cele mai intense sunt suportate de izolalie. Solicit E{
electrice ale izolaliei, chiar daci nu duc la strdpungere sau conturnare, produc
ufi(
serie de fenomene, care determind, treptat, deteriorarea izolaliei.
Deoarece conturnarea gi/sau stripungerea aparatelor pot
perturbiri grave gi pagube mari, se iau mdsuri deosebite pentru a se
producerea lor.
- dimensionarea corectd a izolaliei;
Se
- protejarea instalaliei electrice impotriva supratensiunilor;
- alegerea unor forme constructive gi a unor tehnologii de execulie
pentru izolatoare, astfel inc6t si se evite trasele scurte de conturnare
suprafelele rugoase in care se acumuleazl cu uqurinld praful gi umi
(de exemplu, izolatoarele ceramice au forme puternic nervurate 9i
glazurate).

4.2.1.1. Forla magnetici

C6mpul magnetic exerciti fo(e magnetice.
Daci dispunem de un electromagnet (sau un magnet permanent) ca
figura 4.5, constatdm cd armdtura mobili este atrasd de armdtura fixi cu o
care are expresia:

lx =!^-o
,.D --/Y^ 2lto
INI
 unde: B - induclia magneticd [TJ;
reprezinte
.,4 - suprafala polului elec[romagnetului [m2];
p0 - petmeabilitatea magneticd absolutd
a vidului Fo= dr.lO-'l !1
Lz'I

apari!ia
4.1.2. Forle electromagnetice
Fo4a F care se exercitd asupra unui
conductor, parcurs de curent, situat
intr-un c6mp magnetic se numegte
forld electromagneticd sau for,ta lui Laplacet.
produc o Expresia fo(ei electromagnetice
este:
unde: f - este intensitatea curentului
f =-itri
provoca electric care strdbate conductorul;
lungimea segmentului de .onor"toi
se evita curentului; ' orientatdin sensul
B _ induclia magnetici a unui c6mp
uniform.

:decvate
o,,.nni,?,i,'JJ#I',ili1 i;lii?:,t"'"'il;;s*iiiai l" p.i,te determina cu resura

rnare gi
"."riditarea
= gi sunt

-., carn
- o forti
Fig. 4.o
producerea cuplului activ
foimat de forta F,

Galvanometrur. magnetoerectric (inventat

brtei electromagnetice de Ampere) este o apricalie a
rr'g. +.6r. D;Je'spirere bobinei sunt parcurse de
curentur
 APARATE ELB
AUXILIAR CURRICULAR
10g . indoirea condt
i, atunci asupra unei laturi de bobinS de lungime I se va exercita fo(a lui 0 sldbirea legdtr
Laplace: F = NiBl . ddbirea Presd

4.1.3. Solicitdri electrodinamice

-1;*g1n1 datorate
. deschlderea s
norrnrr de funclionare a aparatelor, solicitirile mecanice produce scurt
insd' in instalalie pot
fortelor electrodinamice sunt mlci. in cazuri de accidente '! deformarea b
U'##;;;;;ii;";;rrtcircuit de mii ei zeci de mii-de amperi, asupra ciilor
conductoare de curent ale aparatelor se exercitS
fo(e de , atraclie _sau FENOMENE I

;,i"i[ffi o"-rii iau chiar zeci de mii de newtoni, ceea ce solicitd de

mecanic
suslinere
i"trLg;iparat 9i, indeosebi, ciile conductoare de curent 9i izolalia f,;L1. Arcul ele
a acestora. -- .-Lii 17
, in aparatek
in cazul a doud conductoare paralele strSbStute respectiv de curenlii 9i iei circ
12, fo(ele sunt de atraclie c6nd cuientii
su.nt.de acelagi sens 9i de respingere
rnrnite valori, nt
iAnO iurenlii sunt de sensuri contrare (fig' '7)' La inchidel
de relalia:
Fo(a electroJru*i"a (sau fo(a luiAmpdre)are valoarea datd i cind sPa
F = 2,041 rI rL. lo-ulaoNl ffiptrns de tens
a La deschid
Prin bobine, de reguli, circuli acelagi curent, in consecinld: \ -- 12= | si se men
de art
deci: F = 2,0412 !' to-'laoN\, outsfuctive spe
a
care stribate cele doui Dintre cele
in care: I este curentul de scurtcircuit de Soc
ffnpotriva arcului
conductoare, in A; plea mult se Po
l, - lungimea de conductor luatd in consideralie (de exemPlu, Metodele <
distanla dintre doud izolatoare-suport), in m; re produce aces
a- distanta dintre conductoare, in m'
Supracun
SuPracure
gpracurent se I

re$nut:
Misurile d
. evitarea
unor rez
. utilizarei
sau sup
intre conductoare Paralele: . verificar
a - curenliin adelagi s"nd; b - curenliin sens contrar; c - bare conductoare de
curent sustinute de izolatoare -

Cele mai frecvente defecte 'intdlnite, provocate de efectul fo(elor

electrodinamice, sunt:
 fo(a lui t indoirea conductoarelorgi, prin aceasta, reducerea
distanlelor de izolalie;
o sldbirea legdturilor gi chiar desprinderea conductoarelor
din legituri;
o sldbirea presdrii pe..contacte, care poate determina sudarea
contactelor;
o distrugerea prin solicitare mecanici a izolatoarelor-suport;
datorate c deschiderea separatoareror sub sarcind, lucru deosebit
de grav, care poate
produce scurtcircu.ite in instalalie gi deterioriri
importante alJ acesteia; '
t deformarea bornelor.

mecanic 4.3. FENOMENE CARE PRODUG SOLTGITARI ALE

APARATELOR ELECTRICE
sustinere
1.3.1. Arcul electric
in
- aparatele electrice, arcul electric insolegte orice modificare a stirii ori
configuraliei circuiturui, cu conditia ca tensiuhea gi
curentur si depdgeasci
anumite valori, numite v?rori limitd, gi care sunt interdepenJente
. La inchiderea qontactelor *tite sub tensiun", ,r"rl se formeazda
izotator dintre contacte, din ce in "l"ctric
,ri-ri.,'o"_."'r,
3L1:i^:T:_:l^ql:t ""
:Lg dese-h.rdfjga- cgnia.cteror sub sarcina, .ri"riiri ; t7#; oir"ri"rii,
g*"" ::'^"^'"::1 n i ::i j?:1, I yare p ri n ;;;i, i ;i ;ii" t", tr.i" ;, Hffi il ;
arcl
,pentru stingerea arcutui de OescniOeil"'rJ",rr" #rlrii
:lo::?_",.9:speciale.
mnstructive
Dintre cele doui situalii prezentate, mai periculoas6
este prima deoarece
impotriva arcului de inchideie nu se iau masurirpe.iate
prea mult se poate produce deteriorarea $ dacd acesta dureazd
aparatului.
Metodele de stingere a arcului electric vor
line seama de conditiile in care
se produce acest arc ai de felur curentului (continiru
sau-aiternativy.
Supracurenli
supracurenlii curenli mai mari dec6t curentur nominar. orice
:rlt
supracurent se caracterizeazd prin mirime gi
durati.

Misurile de protectie impotriva supracurenliror constau

in:
evitarea conectdrii consumatoriror de putere oli".t-r,
,"iea,
-sil prin utirizarea
u n or rezistente,inserigte ori p
r
rin, ihcirbarea treptbti Ja
utilizarea aparateror de proteclie pentru deconectarr,
;;;;;;#;
sau supraincircate;
.ir.riGi";;;i;L
Verificarea Stdrii izolatidi pentr:u a prevenidefectele
-are de

':rtelor
 AUXILIAR CURRICULAR APARATE
(:tltttNlttltt!
I It t oY:s t' llt't:tt: r: :;da f{ )N} r $1{t 4.4. SOLIGI
fiE TI{}A{{TE
lrrfn*rr* : f6..,,i# if,*
SCU*Ti DUfrA*i
I Soliciti
rlt*dtr*: 3 t'r't,\...5/1 fili
ffierne intr-t
i lx <'o.tnrut DE nl:rECT {ic'tt'' ;
::ndi!ii reale
.{, brnperaturi

. {tt|'t\lli de x ut'ttittuit ; +"4.1. Gauz

fiE:I{:URT,'I r rny'n*rrr d*, ;t*:'i d* {;&-i.}r'ryl#ri;
,gIIPRA{TJ&.8?i'Ti Canti
tluftATji r tltrrtttd t*' $r{litwl xffilrtr1*k)v:-
n*:e!'ne a ul
- --- r:ansferul d
t nr('913-gfl9 ry!!9i :'srmd de e
inS
t *n?',t1l.i do' trtarxit'tt tt tlt(}ft)ttt{lilri
* r,gjilnr* t'5...7.t1,, : -f iatea cal(
r rfiirulri .{s.., l.i.Y. Prin
t r;ntz' trt t t r:V ttt t't rl ffece care z
ll/[ :U?\i{;,i r fit*uEr,*r' r/t:./'tt::rt:l rt :i ] 4){l

intat'tv:iit $tutt:{it;tt*rtt itt tlttati !tt:. } ; s care, afla

DAR,ATi
* rnlrtare ll"3...].ll,; Er termica
mficiale re
4.8. nti

Supratensiuni t :ensjinl
Supratensiunilesunttensiunilemaimaridecafibnsiuneanominald.
ca si supracJrJntii ;; caracterizea.ze. pin Y'1o'-f:,,:i durati; in
plus, Se ten'.;
:;taiari
supratensiunile se mqldracterizeaze 9i :
t*rwaA: wAA* gM {&ffi,ffi t$N @ a l-a'lsiur'T
,ITITT}ST;ERTCE wlowa;w.#taerrg*'Y*#ti
:;fent'
drtrd&' s*d dd r*{enoc'*mdc.

t ** elxtrm;Atr+ft*regdmors"
supR4tr.ffft{finw,ft{{ IIE c$fi{ur,*TlE lafue*,'p.*.iJ4;
&llaffir udderun#aw*rda

oewruNrafi at@a e' $$ k

fiE FLI!dERE Fm&'
reIffi," fJ,3'.,J,flILt
axLitel

t* r.i*t"dni'r -:ir'r
-- . i.,
r

--- +-

De -
- relinut:
-rrrrarrrile
de protectie Tmpotriva supratensiunilor constau in:
sunt anihilate prin -: !::.
. utilizarea unor ap;;"'J. pioi".1ie prin care supratensiunile sli5
unui q'
amorsarea urrsr
drrrur-arEq arc electric; ^ liniilor
^ -a a
,:^:il^, de
.r^
lgiii accidgntale la Pdmint
' fl:fl :;:le ?Jl"? T:fJ' 1 3^[:"lXXi, i 1'# ll i'l;'il' i'1] fi # ;',
 ARATE ELECT

1.4. sor-rcrARlrERMtcE
'y solicitarile termice sunt
solicitdrile care determind
i interne intr-un corp in absenla apari{ia tensiuniror
,r**rr" exterioare, ,:rl?:T'if::iir''^
de
ffHlff .
ru n cf iona,e, orice
0,"., este supus; ",
ililXl;i3 X,Jiff:,J:
1.4.1.
lau.lete aparifigi soticitdritor termice
i*r:, ?llfl".lroe tatourJ dl"p"o=intd
(termodinamic),^ .cantitatea cu care variazdenerqia
tansrerur o"'"r"rg,9m
are loc numai prin Igi-,;
ilfi.i,ln" cu un altur, c6-no
o roffi""J#*il:'" migcare microii'iicd.
Deci, cdrdura este
un it, t",r
prin
t !i
isol; ; ilffi
[i :T l,ru.t,r] :," Ma i es te to, rd e ra
Prin izvoare^
izvoare s?y I !i d,3:llix,'ri
sarr surse
e,Fo^ -I^ ^yr
o"
?ffiili?f,j[, r

"IrJrla ,i, i ,,',,iT'I!:fl ii3'3iil;::fil;

fr;ri:l?d,: ff,:,XHX" ;:::1*,',
*,[:H?:,[!:;il.,""gf ;#,:':':ff 3TiJ;,:8"#l:,[;ru;[,,iJ,"J:f
Try{;rua
* tensduni interne produse
^
* Condi[iile
t,;,$"4i?"yi.
da ?utru:
de variatii
cle temFeratura in
di{atdri ?mpiedicare;
sisten*i***"""*" r: tunctionarea
:llllirrernperaruriimediutui:
in sister r*s teirnlca car
rffidwSJ 1*'rrlp6ratuf&. varia{ie de
* tansiuniinteryle in pia*e
*ar6 au
* * f*nomcn ce ?nsorepie ab$otul
f|11a1ea
rensmenefe ioate
*u{erit rfi*tri inegale" fieiee si i
y11*igi- -il;#ilf iif#*s6ruia corpurls
.t {q!PF
ffi{ffirlffi
Frytct
%%
aie'eur*nhrru,i erecmq,

ei*& ,r-*-*--*-"ry_I*% *
_% @4@4tu,@4**%4'_

i E:*:i:t:l.b. "

i- exl.stcr]ril unr)r ten$jfini

necl*nrrseu*e, c$re
$B Adaugfi
j . *rfire*r: rrblrl{rr*r
peri*<,trt rie&r$ere:ru''}er*;
:::::j:y-l-r..ctusi
Br*eltlccreu ut* **ron lEill*q!
se
II
" rqa{Io;}rci

_ ;ff,jj.|']::i.*,n*o"i*ti*iiur
.- rrortrue*rer
{.rrnt1*r,*e,.e rl,, .*,,- , 13b
..,r^
rnec,rnice uren,rruriarcr*,f j :
aliunca unur'agenfi cor,:#r,i;
ilfffi;ilillil:;;:ii,_,
fI r*tio*i, rje laxg*r* rau

lrt-ttie
Ia *{ieloXr'
efbcou ti.r.rrerasrir:e
opricc ,*-.--... ,, "
Jc{r rrft*ii,,
r{sr,ru,*,j.il:i:-' Jl
co*nl . f i
i,*_I#*
-- ..:^..r.-
pio*t*
srstem*) {pi:rmir r,irunrizar(a ,l'' f I -
r.'jru'r{s'rr1 *u.tot* de cale icratfr;
"-r,,*,r", ll pocruri nl*tutlcr;
efifid$*{* de *t}ilr, *{*.
+.t0. Soliciiarn
 APARATE ELECTRIC

a:
Cildura apare ca urmare
. Arderii unui combustibil;
o Frecdriiintre doud corPuri;
a reacliilor nucleare;
t Reacliilr, ,t'i*i" u*otu'*i"" Si Joule)
printr-un conductor (efectul
c Trecerii curentului electric

4.4.2. Transmisia cildurii i de la un corp la altul

datoritd diferenlei]
5'" r". prin trei meca1isme Cele mai bune t
I";;Xffi
distincte:
ffil?J:,::%i::1i:*:ei;"ffi,;I aqintul (420w/m K)
-e Dintre conducSl
.Princonvectietransferulareloclasuprafataoecol]SStdintreunsolidgiun de fluid
face cu aiutoiui curentilor llernnul, cdrimida, stic
ftuid .ichid .u, nuril'i;;;*.i;eldu;:; peretii caselor, ai sobt
naturari sau artiriciali
naturari *fi ;l:;;"Cd iU***l;'lTX?#5':*' mai ca e sp'ru
ca oe spre rd
Lichidele au o I
be masd (fig'?fi;
;?:"11Jli:l,y:::il:il;ffii1[5ff'n':::fll a'1 1)' retalelor, iar gazele t
cele mai reci are ro"''i'uitun cu transportut coiiecgia este fofiatd' Cel mai bun izo
in cazut ug"ntuiui'*;i. po*putin'';;i*if";;se bazeazd Pe transferut de
a cildurii, iar conduc
. irigr.,,"r,1t *'xiriJJ"r *''"*!'
Gonduclia termiJa"ii ,u, rezeazd tocmai Pe
energie care are to'" t, ciocnirile iniTiriiiiiii6-aint'"
""'" nristrarea al mentelol
i

acestora. se numesc, duPd t

ransPorti aerul,azo

. Radialia termic
Fansfer de cildura
cildurd Pentru tranr
wrde electromagne
energie Provine din
Undele electn
rnoactul cu alte cor
Acest moG dr

ilH;;;iJi*ria exciti t:-]':'"::

Deqiparticuleleinselenusunttransportate,cSlduraestetransmisidelao Fig.4.13' ExPl
particuri
uartruurq rs
ra ur'-'
arta, d":T:.:?^?:*9:'"'" :: t ter
energic ridicat'
energie joasi spre tln nivel ,iirou rain watt./.metru' kelvin
(w/m K)'
'I
in s.t. conouciivitatea termica.r" de la un corp l
*! Ji"{ "p,;iJ;;care c,ldura trece
{ orice obiect oi"u.,!.-,;; I
i
I
mai card ra artut ;;i;'t';
"uro,
b d'ti"io5-piil: ::-1::'i"":;"r[5:1'tll"B:i[}
{!
l Hll3tlJxfl *':lu*::i,..?5";"ffii'Ji3lx''';'#;Jconteclionata
conducdtor de cilduri'
F
fi"grtif, bun
x
J,
"tte
 TE ELECTRI

Fig. 4.12. Explicitard ta

conductia termicd

diferentei
mecanisme
cele mai bune conducdtoare de cildurd sunt cuprul (3g0 w / m K) qi
solid gi un m K). Ele conduc cdldura de doui ori mai bine decdt fierul.
argintul (420 w /
Dintre conducdtoarele rele de cdlduri (izolatoare termice) fac parte
lemnul, cdrdmida, sticla, masere plastice, ldna, etc. Din aceste materiale
se fac
calde spre perelii caselor, ai sobelor qi rdcitoarelor.
Lichidele au o conductibiritate termicd de sute de ori mai micd decdt
a
metalelor, iar gazele de 20000 ori mai micd.
Cel mai bun izolator termic este vidul. in vid nu existd agen{i de transmisie
a cdldurii, iar conductibilitatea termici este minimi. Vasele numite ,,termos,,
se
bazeazd tocmai pe folosirea vidului. Ele se intrebuinte azd nu
numai pentiu
pistrarea alimentelor calde sau reci, ci qi in gtiintd sau
tehnici. ln acest caz ele
se numesc, dupd numele inventatorului, vase "dewar,,. in aceste ,rr"
transportd aerul, azotul gi oxigenul lichid.
**

delao

Fig. 4.13. Explicitard la radiatia

termici
 AUXILIAR CURR!CULAR
solicitdrile termice ale ciilor de curent sunt determinate de
proceselor interne de dezvoltare a cdldurii (datoritd pierderilor generate in
I
$
lor) gi^de sursele de cilduri apropiate.
ln exploatarea aparatelor electrice, adesea functionarea lor s[)r-lc
i
intermitentd ceea ce inseamnd cd dupd o perioadd de incircare urmeazd
perioadi de pauzd, timp in care aparatul se ricegte (cu alte cuvinte sa
aparatului variazd period ic).
i frr. -fl
capacitatea ciilor de curent de a suporta solicitirile termice ale c
;
timp oric6t de lung fdri ca incilzirea diferitelor pa(i ale acestuia si dep ldi
oori
temperaturile maxime admisibile stabilite prin standarde, este exprimaia
valoarea curentului nominal.
capacitatea cdilor de curent de a suporta solicitirile termice ale
de scurtcircuit pentru o duratd data fdri deteriordri sensibile, se num Gea n
stabilitate termicd a ciilor de curent gi se exprimi prin curentul de stabit wfl
;J](
termicd.
tullfi[m*tat
4.5. UZURA MECANICA A APARATELOR ELECTRICE PRIN FUNC
cfumie-n
TNDELUNGATA
lftlsd ce
rAcara
. . Prin func{ionare indelungatd, piesele in migcare ala aparatelor se uzea
treptat, ajung6nd in cele r: ac{
din urma la un stadiu de uzura care nu mai perm
funclionarea corecta a aparatului. Uzurile mecanice ce apar mai frec ffiEraie
amintim: Jl I

. uzura prin func{ionare indelungatd a lagirelor; i-$sc

. uzura prin frecare a camelor diferitelor mecanisme; ten
. uzura prin frecare sau lovire a diferitelor clicheti de zdvordre; @ate
. rupere prin indoiri repetate a legiturilor elastice; eb.g
de
r tasarea armiturilor electromagnelilor, prin lovirea relativ bruscd a acestora ,ffiunti" di
la inchidere, etc. rezistr
Pentru a asigura aparatelor o funclionare de durati cat mai mare gi
a se t
obline intervale cot mai mari intre revizii gi reparalii, se prescriu prin
hor6u .Apara
anumite condilii de robustete mecanici. 5r S{
Misurile care se ia.u in vederea asigurdrii unei robusteti mecanice
satisfdcitoare a aparutelor, se refera mai ales la:
- reducerea numdrului gi mase pieselor in migcare; Ccdut
U

- studierea deosebitd a tagdretor;

- alegerea atentd a materialelor pentru oblinerea unor coeficienti mici
de - rctedi
frecare (in cazul a 2 piese care trebuie sd alunece una pe urtu,ie
una dintre piese sd fie din material plastic ir";;;; ; -pri$ectii
ai, in orice caz, se evitd ca ambele corTrpu
piese si fie din acelagi metal); A,JffI UI
- alegerea gi tratarea deosebit de ingrijita a materialului pentru resoarte, - Frirna
clicheli gi mecanisme; iuI la
- nI -l^,,.
!iUU(
 ARATE ELECTRICE
ide caracterul a aparatelor la probe de uzurd, in vederea depistdtrii
supunerea sistematicd
lerate in masa slabe.

LUCREAZA RPRRRTEIT
4.6. SOLICITARI DATORATE MEDIULUIiN CARE
ELECTRICE

qYl:.it':^Ilfi?:t::?.f
in timpul funclionarii lor, aparatele electrice .t"tt praful,
rit"i,-J* sunt: umiditatea, radialiile solare,
,''i.,i"?ili"r'lg;.,
corosivi etc. Rceqtia,'acliondnd asupra unor elem"ni?- lu1tl!|",1
[i,""*i ;;i##'i";;1i;.;;"; necorectd sau scoaterea ror din
tune.
Ceamaimareparteaaparatelorseconstruiescpentruafunclionain
caracteristici:
ii normaleadici in aer, inir-un mediu cu urmdtoarele
plesiunea atmosfericd in jur de 760 torr,
de 35...40oC,
temperatura medie J" io6c, iar temperatura maximd
,*iiitut" normali (63% cu umiditate relativd)'
altitudinea Pind la 1000 m,
- lipsd de praf 9i substante corosive'
"ui;;;*[',"'o1l"r;;i;;ri;.;se construiesc obienurt
-L:^^.. numai pentru interior,
dar giin acest cazin mai -idmulte variante:
- aparate Oestinate funclioneze in centrale--9 :j'ti^:]:^"'11?;"#13
aparate se
p"rr,inrrur de exploalare este [utin numeros dar calificat' Aceste normal se
construiesc in o"t.r,ita, adici, av6nd partjle care in mod
"*""*i"
aflisubtensiune,neprotejateimpotrivaatingeriaccidentale;
- aparate in clpsulata, destinatJ, sa tulcJrar'191e in mediu industrial
unde ele pot veni In'contact cu un personal numeros 9i mai pulin calificat'
"*""r[i" iar
se inchid in carcase
pericolul de lovire al aparatului este mare. Aceste aparate
plastice cu
de fonti, din tabta l" LJ"i, J, aliaje de aluminiu sau din materiale
i
mare rezistenta mecani"a, p"nttu fi protejate impotriva
loviturilor qi pentru a
t" infatrtu pelicolul de electrocutare a personalului'
Aparateletrebuiesdfieconstruiteastfelinc6tsipoatSsuportafSrS
defecliuni solicitiri timp indelungat'

Simboluri uzuale. lndicele de protectie lP

proteclie oferit de un
Codul lp (lnteinational Protection) indica gradul de
echipament pentru: ^{^ nnrinr rrnaco.
periculoase'
- protectia oamenilor contra contactului direct cu componente
- proteclia materialelor contra influentelor externe'
Este compus din literele lP urmate de doui cifre cu
semnificatie independentd'
dupi cum urmeazd'.
- prima cifrS caracterizeazd gradul de proteclie a oamenilor impotriva
accesului la pd(i p"ii-rtous" gi iripotriva
pitrundeiii corpurilor strdine solide'
-Adouacitrainoicagradul'deproteclieimpotrivapdtrunderiiapei'
116 AUXILIAR CURRICULAR J.PARATE ELECTRiCE

Prima cifri A doua cifrd CAP 5. ALEGEREI

iupornrve coRpuRtLoR soLtDE pRorEclA irupotRrvn pArRuruorRu npet

protec!ie impotriva corpurilor solide proteclie impotriva cdderii verticale a

maimaride 50 mm icaturilor de apd
Funclionarea in bL'3
proteclie impotriva ciderii picdturilor :: aparate care sunt in s::
proteclie impotriva corpurilor solide
sub o inclinare de max 15o fate de -=-^: folosite aparate ce
maimaride 12 mm ::: rate.
verticalS
protectie impotriva apei de ploaie, cu Fiecare aParat Prez'
proteclie impotriva corpurilor solide
o inclinare de pand la 60o fatd de
mai maride 2.5 mm
verticalS Separatorul
protec{ie impotriva corpurilor solide protectie impotriva proiectdrii de apa ln chidere gi desci:::
maimaride lmm din toate directiile operator; -
proteclie impotriva jetului de apa din
protec{ie impotriva prafulu i are doua Pozilii de re:z
nu poate fi manevral
r:
totala impotriva prafului impotriva valurilor marii ,ealizeazb functia de st
suportd timp nelrmita: :
protectie impotriva apei in cazu
scurt timP, curentil
imersiunii sub presiune scurtcircuit.

ntreruptoru I (seParatoru

inchidere gi deschide't
are doua Pozitii de rer
suporte gi intreruPe c-:
de suprasarcini;
suporte, un timp sPe3'
p6nd la elin'rinarea a::
specializate inseriale'
realiz-eazd f unctii le c
=
intreruptorul de Pr"rtere (
inchidere manuala s
intr-un resort, cu vite:
are doud Pozitii Ce
inchis se realizeaze c
deschidere voite - ma
prin echipare cu dec i
funcliile de comutatle
poate fi concePut s- '
stabileqte qi intrerul=
de suprasarcina: ir:'3
;ULAR APARAIEJ+ECTR!9E
Al\ryr=_=-=-
ELECTRIGE DE JOASA
CAP 5. ALEGEREA APARATELOR
DERIT APEI
TENSIUNE

verticale a Pentru aceasta

Funciionareainbunecondiliia.consumatorilorelectricidepindedetipurile
de aparate i"";i';;trearize#p"'*"lliltircuitului'
proteciie' pe larngi alte tipuri
de
piciturilor "rr" 'unt
sunt folosit" ,p"'il";;:;;;tu1iL
9i-iJ
'fa!5 de ,outull""rre particularitdti de funclionare'
aparat prezinti anu mite
: ploaie, cu
fa!5 de
u' : .
DePal drYr : de cdtre
tdriide aPa - incrrrOere qi deschidere' vlzual'
ooerator;
de aPa din - ut" doud Pozilii de rePaus; -
- nu Poate fi manevrat in sarctna;
br martt - ,"alizeazd funclia de seParare;
nominali qi' pentru
n cazul - ;;ffit*p de suprasarcind qi de
""rii"it'icurenlii
scurt timp, "utunlii
rei in cazul

de cdtre operator;
inchidere 9i deschidere' vizual' w@
are doud Pozilii de reoaus'
nominali' inclusiv curenli
suportd giintrerupe tli"tii :: owSs
m^
de suPrasarclna;
curenti de scurtcircuit' ",:. .' t, . . ....
suportd, un timp specificat'
de cdtre alte aparate .,i::|j*,"",,,,r)l!\ -
o6nd la elirninarea u""ttoiu .:t:.:tt:tl:lt:,:r.:
8q*.W*
..::
'.:
-i ' ::

!p""iuf irute inse-riate in "l!:.Yll^ {,,^^rinnari

i
i::i;:;;;\r..liii" o comutatie ru nclio nar
"
@junctor)
*un"ie sau'prin u?'Tyl1:^::.i::tn'"
inchider"
intr-unresort,",uit",aindependenGdeoperator;
- are doud pozitii";;;p;;s;mecanism menJln-e-r"^1
cu -'L,::''t'"
zavor;
in"ftii se realizeazi printr-un automat;
- O"t.f,iOlre voita - manual sau indeptineqte simultan
- prin echipare tt O"tf'"1'toare'
putere 9i de proteclie;
funcliile oe comu;iiL de separare;
- ooate ti concepui se real\izeze 9i functia de
normati' inclusiv curenli
- :;r1il;;;ii'it;;pe curenli
p" tut"nti de scurtcircuit;
de suprasattinalinit"'u

--l
 APARATE ELECTRICE

Aoarate integrate, cu ft
Solutiile Practice s
- seParator + sigurante
- intreruPtor - seParatc
- intreruPtor + sigurantl
- intreruPtor de Putere
- intreruPtor de Putere
- demaror (starter) i - q
unui motor, Precum

5.1. ALEGEREA !

Contactoarele ele
duod cafeg oria de ufi
Fiecdrei cate{
stabilegte sarcina co
tehnice Precizeaza t
curentul nominal lc'.
de comutdri Pe or5'
- 1 +8 astfel:
R CURRICULAR APARATE ELECTRICE

Eni la eliminarea Aparate integrate, cu funclii multiple

Soluliile practice sunt:
fei mecanice. - separator + sigurante incorporate (siguranle pe fiecare pol);
- intreruptor - seParator;
- intreruptor + sigurante incorporate;
- intreruptor de putere (disjunctor) - contactor;
- intreruptor de putere (disjunctor) - contactor - separator; pornirea oprirea
- demaror (starter) - ansamblu de aparate care asigurd 9i
unui motor, precum qi proteclia acestuia Tn caz de suprasarcind.

lli
135
W
ffk' Separator cu
r.F
siguranle
"
incorporate

':ffi;w :WW
'MM

i:t a9a #@9

ta
wt'l .w':
#*
Demaroare
ie, se pot face
teazd functional:
s.1. ALEGEREA $l UTILIZAREA C9NTA6TOARELOR iN CIRCUITELE
ELECTRICE

Contactoarele electromagnetice sunt clasificate interna!ional (CEl 158/1)

dupd cafegoria de utilizare.
Fiecdrei categorii de utilizare ii corespund condilii tehnice prin care se
stabilegte sarcina comutati (recomandarea CEI 947 4 - -
111990). Condiliile
tehnice precizeazd valoarea curentului intrerupt le (de suprasarcini) fala de
curentul nominal lc, durata relativd de trecere a curentului, precum 9i numdrul
de comut6ri pe ord. in acest sens distingem opt categorii de utilizare notate AC
- 1+8 astfel:
r20 AUXILIAR CURRICULAR

:=
. Curent temporar ad,
$ L
suportat de calea de curenl
c
'o
(D .=
cailor de curent si dePdgee
()J
L (I)=
a #L t Puterea de inchiden
Categoria $ $a)
L
o !0: *rchide fbrd a apare sudare
5
a o=o . Puterea de ruPere {l
a produce uzura exageratd
Sarcini slab inductive, cuptoare cu arc
. Iens iunea nominala
caile de curent.
Motoare asincrone bobinate . Iensiunea de con
dectromagnetului;
Motoare asincrone pornire 9i decuplare
. Iensiunea de izolare
inclusiv impulsuri
mlrraximi a tensiunii aPlica
Pornire frdnare motor asincron cu rotor @iectricul, Uis1500V;
colivie
t Puterea nominald -
rnotor alimentat de contact
CEI
Comanda ldmpilor cu descdrcare . Durata relativd de tt
947-4- raportul dintre durata de tr'
11990
Comanda ldmpilor cu incandescentd rclorile stattdardizate : 15.
. lmpedan{a caii de ct
Comanda transformatoarelor
t Numdrul de comdi
Comanda bateriilor de condensatoare numirul de cicluri de ma
Sarcini mici inductive pentru aparate eiectricd a contactelor;
casnice
c Durata de via{d me
suportate de ciile de cure
Motoare pentru aparate casnice . Temperatura ambiat
Comanda motoarelor cu compresor pentru
frigider cu rearmare manuald duPd de funclionare ale
Aceste servicii de func
Comanda motoarelor cu compresor pentru : Serviciul de lungd dura
frigider cu rearmare automati dupi : Serviciul de scurtd dur'
declangare repaus astfel incit calea
Not5: Acest serviciu este carac
* - valori precizate de CEI 947-4-111990; : Serviciul intermitent P
U..- tensiunea de restabilire la frecvenla industriald; numirul de manevre Pe
tensiunea nominalS.
Un- definegte caPacitatea unr
Fiecirei categorii de utilizare i se definesc conditii de conectare 9i cicluri pe or5.
deconectare corespunzdtoare 9i anume: La funclionarea ln
. Curent intrerupt de contactor (1") - funclie de categoria de utilizare; a unui contactor Poate fi n
. -
Curent termic al contactorului (l,n) reprezinti valoarea efectivd a incilzirea ciii de

curentului suportat de aparat timp de 8h fird ca incilzirea cailor de curent sI

depdqeasci limita admisi;
}ULAR APARATE ELECTBICE

lCurenttemporaradmis_reprezintdvaloareamaximdacurentului
suportat de calea de curent a contactorului timp
de 1s - 10min far6 ca incilzirea
cailor de curent sd depigeascd limita admis6; poate sa-l
. putet-ea de inchidere (pdF) - cure:t,-rl pe care contar:Jcrul
(tta|r:area electivd);
inchid6 f5r5 a apare sudarea contactelor
. putereu a* ,uyiir" (pdc) - valoarea curentului Tnl,erupt de contactor fdrS
(arcul sI nu dislrugd contactele);
a produce uzura"*SJuiuti a contactetor
. Tens iunea nominald (1.J") - reprezinta valoarea efectivi a tensiunii dintre
caile de curent.
. fensiunea de comandd reprezintd valoarea tensiunii aplicate
electromagnetului;
o rens iunea de izalare (tensiunea tle restabitrre) 1(u,)minut- reprezintd valoarea
de fdrd a stripunge
maximd a tensiunii apficata intre contacte timp
dielectricul, Uis1500V; .r^-^^ ,,^, .

.Putereanorninald*pentrupornireamataarelor_reprezintdputereaunut
rnotor alimentat de contactor la tensiunea nominald;
. conectdrii DC) reprezintd
Durata relativd de trecere a curentului-(durata
durata unui ciclu (T") 9i are
r.aportul dintre UuraG Ju tr".*r* (t"n) a curentului 9i
ralorile stattdardizate : 15, 25,4A 9i 60%;
.lnlpedan{acdiidecurentla50Hzlavaloareacurentuluinominal;
. Numdritl de comutdri pe ordt sau frecventa
comutdrilor f" - definiti de
fdrS distrugerea
numirul de cicluri de manevr6 suportate de caile de curent
eiectricd a contactelon,
de cicluri de manevri
. Durata de via{d mecanicd - definitd de numdrula contactelor;
suportate de cSile de curent fdrd distrugerea rnecanici
. Temperatura ambianti 9i altitudinea'
pentru
de func{ionare ale contactoarelor
Aceste servicii de funclionare sunt:
] Serviciu t de tungi auraia 51 (de B ore) definit de curentul terrnic
esor pentru
durata a cupl6rii si una de
.atd dupi c Seruiciut de scurtia duratd 52 caracteiizat printr-o mediului ambiant
iepaus astfel inc6t calea de curent sa alungi la temperatura
10, 30, 60, 90 min'
.Acest serviciu este caiacterizat prin valoiile nominale
prin durata conectdrii si
t Serviciut intermitiit periodic 33 este caracterizat
in acest serviciu se
numirul de manevr* p* ori efectuate (fc=1/Tc fig.A.2 )..
definegte capacitatea unui contactor de a efectua
iu certitudine un numir de
:nectare gi cicluri pe ord.
de calea de curent
La funclionarea in serr,iciile Sz 9i Sg curentul suportat
de la funclionarea in serviciul 51"
a unui contactor poate fi mrai ridicat decii cuientul de durata
incdlzirea cSii de curent in serviciu sa este dependenti
'. :fectivl a
conectirii.
i surent sa

*-ry
r22 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELECTRICE

Cunoscdnd categoria de utilizare a contactorului funclie de . Tensiunea de utilizare (l

consumatorului se poate alege contactorul. Alegerea acestuia implicS: bnsiunii de linie a relelei- Ac
poate avea valoarea 60, 250,
nominald a tensiunii de linie a retelei. Aceasta reprezinti tensiunea dintre . Tipul circuitului de coman
de curent gi poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef. reloarea efectivd a tensiunii
bnsiuni sunt standardizate P
ce se aplici blocului de comandS. Valorile acestor tensiuni sunt standardi . Numdrul contactelor auxili
putdnd efectua comanda atit in c.a. c6t qi in c.c. (24,48,110, 380, 500 Vc.a. . Gradulde proteclie al aPa
24, 48, 60, 1 1 0, 220, 440 Vc.c). . Calculul curentului tntrerul
ceea ce implicd determinarea prin calcul functie de puterea consumatorului - curentul nominal al motc
curentului suportat de caile de curent. Functie de valoarea acestui curent
alege valoarea curentului nominal al contactorului ce trebuie sd fie superi - curentul intreruPt I, = (
celei din calcul. Curentul nominal al contactorului reprezintd valoarea efectivd a
curentului suportat de aparat timp de th fdra ca incdlzirea cdilor de curent sd Curba numdrului de t
depdgeasca limita admisd. Curentului maxim suPortz
Constructorii de aparate (inclusiv firmele rom6neqti) prin recomanddrile intrerupt.
CEl produc contactoare cu urmdtoarele valori ale curentilor nominali: 10, 32, 63,
5.2. A
125,250,400 A.
Alegerea contactoarelor este dependentd de:
o Variabilele de intrare'. tensiunea nominala a relelei, natura curentului, Alegerea intreruPito
frecventa; in funclie de caPacitatea de
o Variabilele de iegire: natura receptorului, puterea acestuia, randamentul, de joasi tensiune se incadn
defazaj u l, tensi unea de alimenta re, frecventa comutd rilor. 1. lntrerupdtoare cu @Pa
in funclie de acegti factori se determind caracteristicile de utilizare ale denumirea de intreruPdtoar
unui contactor: interioare;
. curentul nominal - l"; 2. intrerupdtoare comPacte
. tensiunea nominald - Uu; 3. intrerupdtoare de mare P
. categoria de utilizare; 4. i ntre ru p dtoa re .l i m itatoare
\
. numdrul ciclurilor de manevri. C,e (1 - 100)KA.

Alegerea completd a aparatului implicd: CunoscAnd caPaciti

. Tipul aparatului: numdrul de poli, natura curentului, numdrul de manevre poate alege intreruPdtorul- I
. curentul nominal al aparatului: (116 , lu), ceea ce implici determinarea prin
calcul funclie de puterea consumatorului a curentului suportat de caile de nominalS a tensiunii de linit
curent. Funclie de valoarea acestui curent se alege valoarea curentului nominal de curent gi Poate avea valt
al contactorului ce trebuie s5 fie superioari celei din calcul. Curentul nominal al
contactorului ln reprezintd valoarea efectivd a curentului suportat de aparat timp ceea ce implicd determina
de Bh fdra ca incdlzirea cailor de curent sd curentului absorbit. Func!
depdgeasc d timita admisd. curentului nominal al intn
Constructorii de aparate (inclusiv firmele rominegti) prin recomandirile CEI
produc contactoare cu urmdtoarele valori ale curentilor nominali: 10,32,63, calcul. Curentul nominal
125,250,400 curentului suPortat de aPat
depdgeascdt limita admi
RICULAR APA&\TE ELECTRICE t23
lie de tipul . Tensiunea de utilizare (U.) ; ce se alege funclie de valoarea nominald a
s: tensiunii de linie a relelei. Aceasta reprezintd tensiunea dintre cdile de curent gi
de valoarea poate avea valoarea 60, 250, 380, S00, 660, gO0, .l000Vef.
t dintre cdile
hf. ' Tipul circuitului de comandd gi definirea tensiunii de comanda ce reprezinti
valoarea efectivi a tensiunii ce se aplici blocului de comandS. Valorile acestor
6 a tensiunii tensiuni sunt standardizate putdnd efectua comanda at6t in c.a. c6t gi in c.c.
tandardizate . Numdrul contactelor auxiliare: instantanee gi temporizate;
500 Vc.a. 9i . Gradul de proteclie al aparatului (lp xx).
aparatuluf
. Calculul curentului intrerupt de aparat:
rmatorului a P
ui curent se
- curentul nominal al motorului.. I, =
I superioard
Jl .u,, 'cose.ry
a efectiva a
- curentulintrerupt I" =6.1,,
b curent sd Curba numdrului de conectdri este de 0.1 milioane conectdri fdrd revizie.
Curentului maxim suportat de aparat trebuie sd fie mai mare dec6t curentul
;omanddrile intrerupt.
:10, 32,63,
s.2. ALEGEREA irurneRupAroaReuon

curentului, Alegerea intrerupitoarelor in instalatiile electrice se face in primul r6nd

in functie de capacitatea de rupere a acestora. Din acest motiv intrerupdtoarele
ndamentul, de joasd tensiune se incadreazdin 4 mari categorii:
1. intrerupatoare cu capacitate micd de ripere l, < 3KA cunoscute sub
utilizare ale denumirea de intrerupdtoare automate mici sau intrerupdtoare pentru instalatii
interioare;
? Pt7*pztoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de rupere
3 lptrerupdtoare de mare putere de rupere CiS0KA
4' lntrerupdtoare,limitatoare ce acoperi intreaga gamd a capacitdlilor de rupere
C,.e (1 - 100)KA.
\

Cunoscdnd capacitatea de rupere functie de tipul consumatorului se

mevre poate alege intrerupitorul. Alegerea acestuia impiici.
inarea prin
e caile de nominalS a tensiunii de linie a retelei. Aceasta reprezintitensiunea dintre
cdile
lui nominal de curent gi poate avea varoar"" bo,2s0, 3g0, 50b, 660, g00, 1000vef.
nominal al
tparat timp ceea ce implici determinarea prin calcul funclie de puterea consumatorului
a
'a admisd. curentului absorbit. Funclie de valoarea acestui curent se alege valoarea
dirile CEI
curentului nominal al intrerupitorului ce trebuie si fie superioaid celei din
r0, 32, 63, calcul. Curentul nominal al intrerupdtorului reprezintd valoarea efectivd a
curentului suportat de aparat timp de Bh fdrd ca'incdlzirea liniitor de curent
sa
depdgeascd limita admisd intrerupdtorului echipat cu declangatoare
 APABAIEIIETfEJ
AUXILIAR CURRICULAR

ice ei se qrege
" DimensiWte
'ace tinindu-se seanil
U?:lXl :i-"J.?:,fl:LTll:
.HilH "ifT' x:; ";; ;; ;;
",i
p i' d e scuricircuit), care Prci
Este necesar
fi;:[:$:,ff
intreiupatoare au gama
;: * -*: - t ii,",:.'t
de regtal 4 - ru
"o

pentru intre.rupitoarele
actionate
'- asa fel incit la Pc'"
- rrnir"u in
stea-triuni
, ateserea *,ir,i,"7,i-oi-iikanaSjl'r*r'
;:;';;;';u"t'i"),":;;;;;;;td
valoarea erectivd
sunt
a tenstuntt
standardizate :ct citii valorile dura:t
cu electromasne\i vuliiirJ"estor tenstuni110' 380' 500 Vc'a
'aPortul dintre curen
ce se aplicd oto.uffi"o"'.o*rnoa.
atat in .!i"i' t''- zi' +a' ;i;';' ]-
r ..
firr
out.rnd efectua "o.i'nou = K ), valorile
iJj;l,il;;";r, .L de cer de I
Ij;3? #l{{fi
functie de curentur nominar ei
adicS:
t'ntfi" ou curentul nominal'
rupere, iar cele I,
"iil;;;n I,u,2
I"')-l''
Iun)'l'
ttt; u al ;
ru ui rnan Pentru ca Iuzr
ilil * I n omi nal al intrerupto
I

al intreruptorului manual;
- curent'l ;;';;;te mic decit curet
"tu -ai
[,*
intreruptorului automat'
lnu - curent'l ;;*;;;ial puse ambele condilii' deoarece
pentru intreruptoarele manuar" tl[ri" iar
curentu' ;;;;" mai mic decdt cel nominal'
pArghie au
intreruptoarele cu cel nominal'
de rupere mai mare decart
cele cu came uu tu'"nt'l plicula indicatoarea UnUl
i,lrc,t" p-
Caracteristi"iil..it]Iouioi,,tu
sunt:
intreruPdtor (disiunctor) d?li]:li:
o Ui: tensiune nominals ;i rezultd conditia
tensiunii de
pentru direrite varori are
: Y:'.:"J"':llA':J'?il""i:'TflH:,
utitizare Ue La Pornire
o cat: categorie de utilizare :u reostat l\ =
.
o l"*i curent Oe sc'rta duratd 'd"T'^::?" Pe de altd
in servtctu
; i"", .ap"itute de rupere 'rcdlzeascd Pes'
o t": curent nominal
t'
aptitudine de seclionare' .:Peascd inainte
o Simbolul
"rftiii" admisi in condu'
Pentru I
DE PROTECTIE
5'3. ALEGEREA ELEMENTELOR suPlimentar tret
mari :cloanele ce allr
elementelor de- proteclie Ia supracurenlii mart se
5.3.1. Alegerea fo(a ia
Protejarea
u toro'[uil;t 'supracurenti
"i'*';;il;i ;";'t ;is';*1"^ lliltS;'lX
r eatizeazd,
in *'i;;it;i;;
tu"'ilo'""
se utilizeazi
^
intreruptoare
#:TiJl: -r C?fl l"mur Al
motoarelor mari 9i J li';iil;;'
"tde
cu retee electromagnetice'
 APARATE ELECTRICE 125

laj termic o Dimensionarea siguranlelor fuzibile pentru protejarea circuitelor se

gnetic face lindndu-se seama de regimurile de scurtd duratd la pornire gi de la defect
tipuri de (scurtcircuit), care produc curenli mari.
Este necesar ca sd se determine valoarea nominalS a siguranlei fuzibile
actionate in aga fel incdt la pornirea directS siguranla fuzibild si se topeascd in 8 s, iar la
a tensiunii pornirea in stea-triunghi in 40s. Astfel, din caracteristica de timp a fuzibilului se
rdizate pot citii valorile duratelor de topire (f), in funclie de curentul de topire /. Se face
500 Vc.a. raportul dintre curentul de topire gi curentul nominal al siguranlei fuzibile /r

i de cel de (-r : K ), valorile fiind date in tabelul de mai jos.

1".
Coeficie K de topire a fuzib ilor
1 2 3 4 5 6 7 I
t oO th 20min 40s 8s 4.5s 2,4s

x=L
IF
1,3 1,6 1,8 2,0 2,5 3 4

Pentru ca fuzibilul sd nu se topeasci, trebuie ca lo<1, adicd curentul si fie

mai mic decdt curentul de topire lnru:
deoarece r
1-:,'
sau I=K.Ir
deci,
It,<K'IF
qi rezulti condilia de dimensionare in functie de curentul de pornire, adici:
ensiunii de 1,,
I_>
,K ',',

La pornire directd, K = 2,5,|a pornirea steatriunghi K = 2, iar la pornirea

cu reostat K= 1,6.
Pe de alti parte, in cazul scurtcircuitului,
conductorul nu trebuie sd se
incdlzeascd peste limita admisd, de aceea siguranla fuzibili trebuie si se
topeascd inainte ca curentul defect si atingi de trei ori incdrcarea maximi
admisd in conductor l*u, adicd: I , < 3. I,,n .
Pentru protejarea coloanelor, conditiile sunt asemindtoare, insd
suplimentar trebuie realizatd gi verificarea in funclie de curentul nominal, la
-an
-.i mari se coioanele ce alimenteazd un numdr mai mare de receptoare, adic6:
r
- exceplia Io)Iri Irrf}Li
,K Ir13In,n
. :nzestrate
in care: /"r", este curentul maxim pe coloani , K = 2.
 APARATE ELECTRICE

Releele termice se
a
*ll-:tn Ik *7*.trO tl50IIz n, +oO A) 9i curentYld::
Y 5a
;;; r;;"'llrgd (0,1e; o'2
F1,.,F3
=rtt" O,O ...1.8 --------

\r*

l,
relee t' fficircuitelor
cu declanqatoare
fuzibile
cu sigurante 3
termice 9i electromagnetice' Efectel
nTurrclie de valoal
coresPunzdtor astfel:'I't"
' de ::.:.:l'"''t"'"
pornire: I
motoarelor de
>L,21p 9i de -n care s-a notat cU lcr cul
mare putere se t" in functie de conditiile ^u*
(relee cu aclionare
lnalaa O"itu verificd la funcliont
la I < 4'51*n De asemenea' ll
protejare a sectiunii scurtcircuit
" ^'* siourantei f uzibile trebuie
instantanee). ---r^: ar ,oraatnr electromaqnetice;
electromagr i;;; ,i releelor qi de.
curentul de reglaj al releelor
Tn care: - lnErra est
"'""'';I;l',.8';u;,Ili:ii:ff:t";':;f;sryti'-",*:"Pcoroanere Ir"olr*t"nti mari trebti
declanqeze reteul t"To;
-- ale s{
rO"'rl"fe;'i conOilii, in felul urmitor maxime
:
Vatorite
tabtourilor g"n"rut"'13't"'i" ir"",
t -l->1,2/ n,*' o" I 3 4'51^n' I nnu <l'51 o'o
pe coloani'
este curentul maxim ce
in relatiile de mai "'' l"'u* ;iili;;;;5-in sclelele de distribulie
Releele electromagnetice o proteclie
'", se- reatizeze
servesc .onrr*u#i e""d. gfiilurl"-ia
ilil";r;i,
siqurd din punctul ;: ;ffi;ai
setectivitatii'
ii"oiot""lie la s-upracurenfilamici
5'3.2' Aegerea elementelo'
;; 'u
motoarelor curenli ' de
Protelarea'1Tffi;i;'- ,.^ti..uii la depieirea
oe varJri;;;" 'li;;nta'"nii" t9r9" t:lTi"" care'
suprasarcina rrupru comanda a contactorului'
curentului de regtaj, actioneazS "ir"Lituluide
 Releele termice se caracterizeazd prin curentul nominal lNnr (10A, 32 A,
A, 400 A) 9i curentul de serviciu /" al elementelor termice care variazi intr-o
Frne foarte largd (0,19; 0,29; 0,40...400 A). De asemenea, ele se pot regla
htre 0.6 ...1*ls.

Efectele lor de scurtcircuit

n functie de valoarea curentului oe c@
corespunzdtorastfel: I **, ) Ir; I, ) Ir; I,
I *, =
l,2I e gi de -tn
care s-a notat cu lp1 curentul de reglaj, a cirui valoare se indicd prin proiect
dar se verifici la functionarea normalS a motorului in sarcind.
De asemenea, intre curentul de serviciu /" gi curentul nominal al
siguranlei fuzibile trebuie sd existe o relatie determiniti din analiza timpilor
de
lucru ai releelor gi de topire a sigurantelor fuzibile, in sensul urmitor: la
supracurenti mari trebuie sd se topeasci sigurantele fuzibile gi sd nu
se
declangeze releul termic. Taberur de maijos indiid aceastd legetura.
Valorile maxime ale siguranlelor fuzibite pentru divergi cureh,ti de seruiciu
ai
releelor termice leqate in serie
jstributie ce
c protectie
'r'lici
arrenli de
t depdgirea
 APARATEEIEq

NTIFICAREA EL
EL

3omPetenle
- identificarea eiel
= orec\zarea i'oi''rnz
. specificarea
- respectarea nc

f;".i*t P"

'%ffi DuPd m
-:ntacte (fig
:z alunecare
ContaQ-t
'-rctioneaza
'
URRICULAR
APARATE ELECTRICE

Fr .AREA E LE M E N+YFieSfiffiI.ryIE
-__ ' AL E A'ARATE Lo R
ELEcrRrcE DE.lonia rENsruNE
Competente
+ identificarea
elem.entelor componente
$ precizarea rorurui ale.aparatelor electrice
runcJionai 5i","*Lrt"ror de joasd tensiune.
+ specificarea materiarurli iin componente
.rr"
$ respectarea normeloro",gilnll,?""
;
."rr""ii"Irt'Ii*il"ntur component.
".r" oro,"ctia muncii
Figd de documentare
Contacte electrice

gqlAglde atunecare
de contacte

W
 APARATE ELECTRICI
AUXILIAR CURRICULAR
130 Contactele liniare
resi u n-q'r tre ca re' Estt
-curenti
continuitateacircuitului'Elerealizeazlimbinareamecanicdaconductoarelor' "tari"' Ca forme
i" iui""iprin strangere cu guruburi..-r r^r^^ilo nanrrrr stabilirea si intreruperea deget,lalea gi Pene'
'""033,?ji)#'X3"il",[iJ#ei:[I'".:]'?^ffi
intre condy.l"rii!;--realizeazd l:]i'*l[fi
practic:iiJ:':i'H"Jff
totdeauna pnn
fi
circuitetor. Legdtura Contacte Plane
erectrice sunt de doui antact f of o si nd Paqucl
ffi*:.,1*1"'i:"[".Tt:''rfffH'],e, contactere
t""'#:;",!Ei:;::;i,:i;";li'! rorur de a stab,i un circuit
erectric hntactele - deget sed
1:}':
i:'i3ltf f! il;;;.contactele--
doui piese de contact (dintre':.::^ :{ia l:"*;*:f:f"l?',
maqin.'e de curent arternativ
cu rne
ffiffi ;,iu.;: ::";;ilffi,,.5'g"* qil&': t'l1o"A
intre perii ei colector maol!ll!i:,::t"9,j:i;;;ii;;;' intre troleu t'
11

I
j

t
i

I
I

T7. e#tacte alq!@

"il,.uoruura,
Formapiesetordecontactdifer5foartemultdelaunaparatlaaltul,dar
din punct de vedere al Contactele Perie x
oricare ar fi
a"
aceasta, contaclele e
unut dintre urmStoarele trei conductor avAnd o
aspectutui g"o*"tr.;?r lupiri"t"i o" "o,if,"t ln
tipuri:
'i"oi,tu"t" - ,-\ t=l_ 4.\. Contactele P
plane (de suprafafd) (fig'1'3); inchidere; ele Prez
contacte liniare; aoisiri reduse Pen
cea mai mare Parte
'on'u"'3{n'l![llJlJ\E*se rorosesc:]'9::':::,::,'IT?::?iffff:?'J""rectoare
drept contact de lucru la sau Pastite' Se folo
(fig. 1.3), la legdturi de conducto"" iiil;;;';i 9i
curenti mijtociigirru
u'i"f" seParatoare 9i siguranle'

*ffir-l ffi--'w
Pentru a fr-.bl
sd aib-dconductibili

T- sdr aibdt duritate

srlt
sd nu se oxideze I
ca temPeratura sa

ffi \Wih
"M.UW
sd fle ugor de Pr.el!
Ca matenatt
materiale sinteiza
 ELECTRICE
CURRIGULAR
Contactele liniare sunt acele a la care contactul electric se obline
prin
: conductoarelor,
,resiune gi frecare. EG forma de contact cea mai des intAlnitd la aparatele de
qi intreruperea :urenti "tari". Ca forme specializate de contacte Iiniare, se intAlnesc contactele
deget,lalea gi Perie.
totdeauna Prin
contacte plane fixe legatura cte confac( fit fsrrrra" <ts so-r?c t4-s-'?'r<i<-: "r-
:e sunt de doud
3 ntact folo si n d P aP uci.

:'cuit electric intta

cealaltd rdmare
alternativ cu inele
- qi firul de cale a

ffia<,
?a\t
,,W
,J

1' ',,'{ti'-'
w'li'i14"'
{} *t4
r W Wl
. 1.4. Contacte liniare des
;'at la altul, dar
pachet de foi din material
de vedere al contactele perie se obtin prin inminuncherea unui fosforos).
-'"ndtoarele tre: :onductor av6nd o etastititaie foarte bun6 (tombac sau bronz
presiune fird frecare la
Contactele punctiforme sunt contacte de
simple 9i a necesitdlii unei
inchidere; ele prezi;t5;G-ntajul unei construclii
drept contacte de intrerupere' la
apisiri reduse p"nii, conia"t. Sunt folosite joasS tensiune, sub formd de nituri
=ror colectoare cea mai mare parte , upurut"ror electrice de
,:t de lucru la sau pastile. Se folosegie argint pentru curenii
mici, materiale sinterizate pentru
curenti mijlocii 9i mari (fig' 1'5)'

fi b de t, un me
* saaibaconductibititffictibilitateatermicdfoartebune;
;@ '': , i',t:::
sd aibdt duritate suficientd;
ra n, t" oxideze 9i sd nu fie atacat de agentii chimici;
ca temperatura si de topire sd fie cit mai ridicatd;
sd fie ugor de prelucraf 9i sa aibd cost redus'
cuprul, argintul' materiale dure'
Ca materiafe pentiu contacte sunt folosite'.
materiale sinterizate.
 AUXILIAR CURRICULAR
APARA ELECTRICE
I - contact c)tltlctor
CAI25A il5 in timp, oscilAnr
2 - cottttrct fix contoctor ceea ce face ca mz
tip RGl00A rdtor. Varialia in timl
3 - contactfx conlactor i, la scdderi accic
RG 4OA
Pentru a se reduce
4 - contact.fi.r contactor
tip TCA 10A i de curent alt
5 contact mobil
- tn scurtcircuit (fig.1
contactor tip TCA l0A ndere.
6- contacte platte fitce
7- cotiacte Ji.re
8- cotttacte plane
coDrutator cu catne
9 * contact plan -JiSd
i

l'apucPTl?10/7 1

(5xl& i.-..."---__:*
I0
etc)
- contact papuci
?t
I I - contact plan (piesd
siguranyd.[uzibild) i-
l2-papuc4x2,8 ,l-
I3 - contacl itireruptor l:

l4 * cctrtto.ct ./ix
a--
TCA 1 OA,

Electromagneli
1.7. Metode de fixi
tiv: a-fixarecu
Electromagnetii utilizali in constructia aparatelor pot avea diferite forme in
rea spirei de cuPt
funclie de mdrimea cursei gi caracteristica fo(ei, care reprezinti condilii impuse-
cu ajutorul unui ac
ln general, valoarea curentului absorbit de bobind trebuie sd fie cdt mai mici,
in scurtcircuit din
electromagnetul trebuind si aibd un consum mic de energie gi sd functioneze in
condilii bune la varialii ale tensiunii.
Principalul criteriu de clasificare a electromagnetilor utilizali la constructia bolatoare gi piese izoli
Se numesc izolatoa
aparatelor este felul tensiunii de alimentare a bobinei, forma geometrici a
mnstruite oentru a
miezului tic sau felul miscirii armiturii mobile SAU

Fo(a portantd a unui electromagnet de curent alternativ variazd cu

pitratul valorii curentului ce strdbate bobina. Aceastd fortl este o mirime Fig. 1.8. lzolatoare t
 APARATE ELECTR
alact cotltoctor
15A variabild in timp, osciland de 100 de ori pe
fiod rt.r contoclor
secunde intre valoarea maxima gi
zero, ceea ce face ca magnetur sd vibreze, producano
uneori u.
miregte 9i perictrur de =il"ii""nl
1001 superetor. Variatia in timpL forlei portante
lactfx cotltTctor desprindere a
t armiturii, la scdderi accidentale ale tensiunii.
1lact.fi.r cont^ctor Pentru a se reduce aceste deficienle, se introduc
I tqA
in armdturile magnetilor
3?.li:r:j:,1"^,::::|:,: in ve ci n aiat"u p ru n rL i' o * p i," a a rm jru
hact ttobil
spire in siurtcircuit (ris.lT"jirl,,",
.a'^oi;;;k;?T,ffi!J",r5[:,i riror
r i

br tip TCA l0A 7), rr

de desprindere. tlTXiYj[?J;
plane.firc
Ji-re conectori
plutrc
clt catne
plon -fiSd
I 0/7
popuci (5x10,

plan Qtiesd
fitzibild)
4x2,8
?ntrentptor iT
Ji.r. contactor

lzolatoare gi prese izol ante

*,,i;,,3Hff : fa :n',"#";:::ff
ine mecanic :1"1 "-: : 1' P1?l : f
e e d e a a ra t s ci a
p
41r p
si a asigura izorarea-saerectiicd a cdiror de curent.
: i
pe r

r(vedere:
mntinuu.

, variaze cu
b o mdrime
 t34 AUXILIAR CURRICULAR APARATE EI

Ele trebuie sd facd fa!5 solicitdrilor termice provocate de curentii de regim gi O contacte elt
scurtcircuit pentru care au fost dimensionate elementele conducdtoar Oe O electromagt
curent. O electromagl
Elementele izolatoare folosite pentru aparate electrice sunt foarte variate. O izolatori ele
in constructia aparatelor electrice sunt utilizate o serie de piese din materid C piese electr
electroizolant cu scopul de a proteja partile interioare aie aparatului impotriva
agenlilor atmosferici sau de atingere a acestor pirli aflate sub tensiune. piesele flod de lucru
electroizolante au rol de izolare a pirlilor aflate sub tensiune sau de fixare a Elevii vor pt
unor elemente componente din aparatul respectiv. Existi o gamd variati de ale diferitelor
piese electroizolante. mmponente. it
piesele compot
fiecare piesd ir
mmponent stut

6. Tabel cu t

s
!
t,
t.
t
Ir
Ii
FF

E
r
st
t
E
*!a
,i

Utilizdnd
masiv FY, con
in figura 1.9 sunt redate cdteva piese electroizolante componente ale mai sus cu spe
aparatelor electrice de joasd gi medie tensiune.

Fige de lucru
2. Exan
D FISA DE LUCRU 1.1 - contacte etectrice
D Fr$,A DE LUCRU 1.2 - electromagneli;
D FrSA DE LUCRU 1.3 - izotatori, piese electroizolante;

Nomenclatorul aparatelor
O contacte electrice permanente;
@ contacte electrice de rupere;
IRRICULAR

entii de regim 9i
rnducStoare de

nrte variate.
ese din materid
atului imPotriva
ensiune. Piesele
sau de fixare a
de
iamd variatd
I

rlrice de joasd 9i

componente ale
 AUXILIAR CURRICULAR
APARATE ELEC
, Precizali unde pot fi regdsite, ca eremente componente are aparateror
electrice,-.tipurile de contacte de rupere din fig.
1.1.2. 2.
In figura 1.1.2. semnificafia cifrelor i gi 2 este: cutit, respectiv ldentificali elem
ldentificali aparatul de inaltd tensiune care este prevdzut furci. 'ol are spira in scur
cu aceste elemente.
in fig'1'1.3' sunt redate contacte de alunecare. 3. in figura 1.2.2. s
?
lamele, perie,
Utilizand cuvintele cheie: fir, ldentificali acegti e
colector, pantograf, realizafi o pr"r"ntu* verbald a imaginilor
de mai ios. ipurile de electromi

I lndicati care sunt condiliile pe care trebuie sd le indeplineascd materialele

folosite la construclia contacteior electrice. Enumerati
Lete mai importante
materiale utitizate in constriclia contacteror unuii;t;r;pt;,
oe putere.

Ft$A DE LUCRU 1.2

ELEGTROMAGNETI
1. Examinali cu atenlie figura 1.2.1. precizali ce fel
reprezentat.
de erectromagnet este

1. Faceli referiri l;
constituie circuitul fe

,z

1. Examinafi cu ate
Fis. 1.2.1.
'ealizali acegti izolat<

\L--*-
AUXILIAR CURRICULAR

lornponente CTRIC
ale aparatelor

respectivrurcd
:l.e+:^:uJit'
tut cLt aceste
elemente.

li:?: i:il,l!" 5,*5,?; JJ;

#d.]*,*#f,*r:?,T#iiffi j,?:il,*T':x,;';#:ff
fl !!, x,ff ;

leplineascd
materialele
imPortante
':::,[il

I electromagnet
este

4a1pqffi
4. Face{i referiri ra ri^,,rir^ r rof ----
constituiecircuitul,atiPuriledematerialeutilizate",-}
r
p

r
romasnetiJ;,
ff:il:#H:;1"",: a miezuri masnetice, ce

,.o.o,o [i :# p,? g5+l

!l 1,1o.o,,.
1,,,::iT[11,",i"il,"r,l,?,izoraroriidinris
:ori ei inoicJil
#J:[i .lf,J;,l"."riefi din ce materiare
sunr
 AUX|LIAR cuBRtcuLAR
APARATE ELECI

-) recunoasterea sc
+ precizarea rolului
+ indicarea modulu
exploateazd in tin
+ montarea gidemr
+ localizarea
.) identificareadefect
elem
+ precizarea mater
aparatelor
:) respectareaelectric
nonr
1.3.1. tzotffit aparatelor electrio

piese izolante ale 2. Figd de documel

aparatelor electrice
electroizolante de
tati tabetut 1.3. Comutatoare cu cam
lntreruptoarele si
,,. wa pentru inchiderea
si dr
- _t t- ''
gi pentru ac(ionarea
r1. mi
il
@,
=*r",

WT
Din punct de vedt
numdr variabil de eler
1.3.2. Piese e
inchiderea contactelor
comun. pe ax sunt monl
Nr.
izolator Denumire ComponGni r aoelul 1.3.
Materialdin cane
1.
Ql alarahfit este Confcr.finn-r Observatii
2
3..

Fig.
CURRICULAR
APARATE ELECTRICE
139
LUCRAREA,2
APARATE DE coNEcrARE
1. competente
recunoagterea schemei,erectrice
a aparaturui dintr_o diversitate
precizarea rorurui aparaturui de aparate;
in insi#tia erectrici;
indicarea modurui cum se ro;i;;;;taceste
exploateazd in timpul funcfionirii; aparate in instaratii gi cum se
montarea qi demontarea in'pi(i
componente are aparateror;
localizarea defectelor ce apar
in aparaiete electrice;
d e n tif ca re a e e m e
n te o r cb m p o rilr]"*,
i

+
i r t
r u, pu rrte o r e e ctri ce ;
r

.,ni
r

din Lu,.u .""lri=i" pi"r"r" componente are

$:::1il:iJ::,1?:E,"ror
de isiend si protectia muncii in timpur
:?,#iin:3,J?lT"l'"r exproatdrii

2. Figi de documentare

sunt aparate utilizate

semnalizare, iluminat

. 2.1. Comut?tGreiuiarne
Din punct de vedere constructiv
numdr variabir de eremente aceste aparate sunt arcdtuite
oe dintr_un
cu''ca.1 o"
inchiderea contactero*ooir"
"ri*t'il#i"".
e"rtl"r"rrizata piin u"ffirr", unui
Deschiderea gi
ax centrar
33 T;
s-e ; iril,
odatd ffi
cu axul X,"1T,H: :, :::::,,:
acfionar",'o"i"irii,
de qvrrvrrcrrE'
eqrrIE i,;
".,, "
uetermlna separarea
;##
urrr Ilraterlati tzolant care,
izor antca re, rotindu-
rot ndu_
i

frg.2.2.) SaU apropierea contactetor

 APARAT

[--.---_-..-
este univoc printr-un simbor
::li:!?:::n:o#[t?tor
poziri
_dererminat
i L,,,a,ili, ::T ::i:%,x,: BH?l.&hrm*i simborur

qo, a4. EA. &,:"'" sl*rii*r#i"

-
a ciruisemnificafie o c d
este ,rrdlorrur,

i:Ji1 ; - ffiEl.'; ;Xffi*l :"::Ul

a, comutarorurui, 16
A;

sffffI ; _ rm;}1#:';iffi [:i,r1"*"

j

il,en re _ o; t.;
;iili!
ixare
fcontact;a elen
S-c
Separat,
l(ct *r.l ! ttn t t.* rt:u I.i:t*.t:a circuitului: inc
/*rtd dt L,#tll*t.,t Separato;
t,la*tut.t ntuhi! scopul separd
{'ttnlitt.:r /i:; rensiunii. La n
,Sr"'tt.t. {lt, ;i1111y7a, .s
,
il l.\l r{ ): II I\ t! ItIi tlt. .i s1 I 1f ,-1 1.r,
legdturi sd 1
1.1
int6mpldtor sa
t care sd nu poi
t
il aval este desc
r
: Dispozitivr
compune in esentd
.,r";#,-fli:|::ffiese
" pldcile
>
din trei or;;; manual un sep
lntreruptoaie
de etaj cu contacte
fixe gimobile; intreruptoa
" T?lqf" 9i pldci rrontate.
r-tactte de etai inchiderea gi dr

3g1t3.t"i"
diferit
# ;i3 ":ffT:?:i:l".Jfi"l mobireunapepeste
de la un comutator
care se sdsesc montate curentului elec
diferite tipuri dr
r4rirr. il;::.1':!'se. alta 9'i .rfir'n'rria,. pot fi de joasi t
re atize a z d n
p ri i n te rm u q i ri n ;,';r,,::rr?o;# "r:fi*A;
:i;
i

". " !.1?l : 1" :mg

y Ii]:; i *tr tl i e a rc u ri
ftlg : Je
:=::1 .:.j:1||j.. I l!::i .
t3 t"-o-,
,ti"H!
fixeazd mdnerul
aclionare.X1il"#,.":r "r axului
-rmediul ", comutatorurri
c a m e,
p"'"rr" J"
e d e !':1'P'
:- ;oa ;"'
I ,l:4rqlL,
Separatoare .:-.1".:l)2,tii:rl::;k
,,:l:,::# ti:".t,i.ii
t:E
q*
Separatoar"l"_(fig.. \l*i: !j,

ffi
=...,fi ,lr:jit:l ;rl
2.4.) suntaparate cu r,-1Yi,=.drora :::i:ii+ ;-*fi
::_..hi9 circuite erect"rice
capacitatea oe a irn11er,up" ;r'"rT;ltjl,
ajutorul cdr
J"fat;#1,#:?r,.:?:jl:
;il se inchid sau se
;:,";, l" i:" ff,
e
*Eq
curent de mers in gor #?:?l"d
ici (de ,aiir"r"r,riri {
ur ,nritrri.ro,irao, de putere).
Fig
;URRICULAR APARAJE ELECTRICE

e manevrare a

mbol. Simbolul
al numdrului de
lr
s simbolul:
\\

tire - 0;
Fig.2.4. t"0*
fixare a elementetor; j - izorator;i clronare; f_ socfu Oe
sq$qq.q-qq(qser - ur"uri pentru asiqurarea oresirrnii na
;':flg:::i:?,,-S:
separatorul are menirea de a asigura
circuitului: inchis sau deschis.
u observarea
vvrv' vqrEicl Lde la distantd a stdrii
separatoarele se monteazd intre
drfertte. po(iuni ale instalatiitor
1 .4 scopul separdrii lor la efectuarea electrice, in
unor lucrdri ia iare n".*.ard intreruperea
: tensiunii' La montarea separatoareror "ii" griji ca barere de
se va avea o deosebiti
L\ tlr t1]l.tfit.,tt legdturd sd fie imbinate .or""i -pJntru
t!;t i it: sttt:tt t!*rt:
intdmpldtor sau de la sine, se va monta
ca aparatur sd nu se deschidd
un oispoziiiv de btocare in pozilia inchis
care sd nu poatd fi indepdrtat decdt
lre a UnUi i aval este deschis.
in momentul cand intreruptorul automat din
I

-_l
lcte:

Esc montate
unt in numdr
br mobile se
b cami prin l ;..,ji'.,]

i",'
" Camele de ',*
.r pe care se ',,,93

:!:{:4N
1$1rvl4l rs ,,ffi
i W" tua'P'%';qr'
:
e.'} :.Y i.
{(
q*
I
:.rid sau se -&,
-.le nu au #,,t
;imea unui
Lggig iggmee qe
ioasa GnSrine.
 t42 AUXILIAR GURRICULAR
APARATE ELECTRICE
intreruptoarele automate sunt previzute cu dispozitive de proteclie, Gare
folosirea unui electromag
comandd automat deschiderea circuitului in anumite condilii prescrise (de ex., la
folosirea unui disPozitiv d
cregterea intensitilii curentului peste o anumiti valoare sau la scurtcircuit, la
sciderea sub o anumitd valoare limiti a tensiunii, impedanlei sau a altui
parametru al circuitului). intreruptoarele automate pot fi comandate de operator
pentru stabilirea sau intreruperea curentului de sarcinS. intreruptoarele
automate sunt de tip disjunctor, avind numai declangatoare automate.
lntreruptoarele automate de putere sunt realizate pentru a proteja relelele
de distribulie de joasd tensiune, pentru a proteja motoarele electrice gi pentru
protectia impotriva defectelor de punere la pimdnt.
La intreruptorul compact principiul de stingere a arcului electric este bazat
pe cuplul rotativ, ceea ce conferd aparatelor o putere de rupere mare, intr-un
volum mic.
Dati fiind varietatea r
,' ri varietate a soluliilor constrt
1i 5i ri ri sl distinge totugi cinci categorii
i
:ii)i.ii
tt\
i)
r\.\-r\ \-\'\ ' intreruptoare automate mo
...\"--;\--..\ 'r'
\ ' l \ "'l \ ' intreruptoare automate triP
'f \' r'
r':' t') ti - intreruptoare automate in t
t
z1 Ni
I

zi| ti; rl z!"' li' r,i' - ?ntreruptoare automate cag

intreruotoare automate liml
T) t:d
Fig. 2.5. intreruptor automat modular. Principiul
de stingere a arcului electric; scheme electrice
pentru intreruptoare cu: a - un pol, b- 1 + N poli,
c - 3 poli, d -intreruptoare automate modulare

I ntreru ptoa re autom ate

Spre deosebire de contactoare, intreruptoarele automate se
caracterizeazd prin faptul cd, odatd inchise contactele principale, ele sunt
mentinute in pozilia " inchis " cu ajutorul unui zdvor mecanic numit " broasci ";
acesta blocheazd la sfdrgitul cursei de inchidere contactele mobile, asigur6nd
presiunea necesard in contacte, gi le menline in aceastd pozilie un timp oric6t DD - &aclarpat*r ds d*schtdse:D
de lung, fdrd vreun consum suplimentar de energie. intreruptorul automat DT - Seckrirp*t*r !*rrstt:DE - ced
rdm6ne in aceastd pozilie p6nd c6nd, la comanda voitd a unui operator sau la Fig. 2.7. lntreruptor de sarc
comanda automatd a unui releu de proteclie, se indepirteazd zdvorul mecanic, declanqatorului; 3 - manet
eliberind contactele mobile, care se deschid cu mare vitezd sub acliunea unor declanqare, 5 - contact mt
reostate puternice. carcas5; b-schemaelecl
inchiderea intreruptoarelor automate se poate realiza prin diferite metode, ca:
' apdsare - de cdtre un operator - a unui buton de inchidere, metodd folositi intreru ptoarele automa
la aparatele de curenli nominali mici; D ca intreruptor princiPalP
. ac,tionarea unui manete; )) ca aparat normal de a
corespund curenlii maride s

b"-
 AUXILIAR CURRICULAR
APARATE ELECTRICE

tn resort
.4:. .a':34 i.?aa

*, d# '*
tnY'.Wm ,ri:1 j
,,r:,.1. 4
lir@ ",r. ",-.\a@*@/pzz44?a
,"y
: &*;i :t
:'u ic

arcului electric este

-- qe rupere rnare,
bazat w'
intr-un
Fi toarq autom-ate

3; -i
5i
'i
\i \: .;
I

\\
,.,1 ,.j
21 4i *i
c{
podutar. principiul
' scheme electrice
pot, b*1+Npoti.
nmate modulare

!,arele aubmate se
yle- grinciOate, ete sunt
numit ,, broascd ,,;
:?:,i"
tc_tete mobile,
asigur6nd
;ta^pozifie un
timp"oricdt
L
ta_tntreruptorul automat
unui operator sau
la
zdvorut mecanic,
I:gd
nezd sub actiunea
unor
prin diferite
metode, ca:
ntdere, metodd folositd
lntreruptoarele arrtnmr+6 6^ r^,-
-

;:;:;Wr#,t#rf
co d i
ii:Lj,:",":,:iir!i,i:i!;J:ri[::,:"#:rl,',
i ; ; ;;;i ;ir"u,ro,f,#l
re s p u n c u re n i
* "
Zi : ril:l: ; :* :i:iX
t m a, Za ro u
"" ; r
 I 4

';"::&',:;;:;'#,Zi o' "on"'ii,i";;;;";,ff"'Z:;"'F:'!,:r3fr?!,?l,i*

ei socr

y+ ,li'Jfi:#::il:?5;;ffi[:iJl"'
J
circuitut t .
de intreruptor automat,
er este construir
^;-^..:a princip,ai ile";;;i;i'i"rmat
rupere, bobind de sufraj d.in: contacte principare,
,"gn"ii., .orr" contacte de
r"Jl"JfitT:';:ff,:,',";ri='i"' o"
ji' ffiil g;.;i;;';i;"#"
de racord ra circuitr.{
protejate sau nu
) camerele de stingere a arculuielectric; ",pnj'"rJJi,oiiti.,
(,, .{i5 "r?"" ;', :iilh'ril f:"'[,miX j" c re t s i e p a ra re a r azetor.
) mecanismut ir,u'iyi*i"si )I,'r)o.ran, ;lil,iJi.^tdin u n s

tratate in mod soeciat p"';il, tabre si profire de otd

f;;i;rruzuritor coroziuiiror; 9i

A"" rmflfl
ili:
, elementele ;ll,:,.]:'n;fl;1[1"t frtj::ffii:le e mar e d n rde ri
de proteclie impotriva supratensilnitor (reree
"r".t.r"iffir,"" termice $
ir"d';#ffjfj", ff;:::rJ,". bobin e de decra nsa re, reree, tra nsrormatoa re de
Schema electricd
>> F$A DE LUCR,U
>> FISA DE LucRu.z? 1 _-
intreruptoare gi comutatoare Descrie{i ce semnifi,
z iiii"{"J*; cu came;
D Fr$A DE LttcRu.z.i _"JiiiJaJii separatoare de sarcind;
D F/sA D E L rr cR u.
D F/gA DE LU,RU z.s ?4 i : ;r;;JrrJ
de sarcind;
o"sens,.
- iiiiirr"ii.=r're aireiingiare, intreruptoare
automate-
Nomenclatorulaparatelor
^
intreruptoare cu p6rghfj,Ifurrtoare
ntreruptoa re de sarcind gi comutatoare cu
r
came; separatoare:
; inversoa o J" ."nr; intreiuptolle_oirerenlia
te.

rrurReRu rrooJlt$ BE,hU?X|"?;LE cu .AME

Desenafi schema ek
utirizale #g,Ti||fiX,j,:"j[""J[:fl::, din fisura 2.1.1. preciza{i
unde sunr

1. Pentru separator
;URRICULAR APARATE ELEerRl-gE

atd deschiderea
sfela;
vibraliigi gocun

ll este construit

ale, contacte de
racord la circuitul
protejate sau nu

epararea fazelor,

qi profile de olel
t
Si din rdgini
[mari
p'"" termice 9i
de rglle
fnstor*atoare . 2.1.1. Comutatoare qq
I
I 2. Descrieti ce semnificatie au cifrele din fig'2'1'2'
l*",
ha;
=

ffioare automate.

separatoare;

. 21.r. Etaj al unui cqlqlglel ql-came

came'
3. Desenati schema electrici a unui comutator cu

unde sunt
Fl$A DE LUGRU 2.2
SEPARATOARE

1. Pentru separatorul din fig' 2'2'1'

t46 AUXILIAR CURRICULAR

l1 I

Fig. 2.2.1. Separator de joasd tensiune

completali tabelul 2.2.1 cu datele corespunzdtoare.

^:-
l:
''

Tabelul2.2.1
Aparat:
Materialul din care este
Element Denumire Observatii
confectionat
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

2. Desenali schema electricd a unui separator trifazal de joasd tensiune,

3. UrmErili cu atenlie modalitatea de realizare a unui separator utilizAn:

module corespunzdtoare. Realizali, in laborator, un separator utilizand elemeni; Precizati rolul sepa
adecvate.
Desenali simbolul I

Da{i exemple de ci
[R CURRICULAR

r
.k
&W
l4
I

W /F.m

i1t
W
: a.&#
f->, -ry'Y
t/ \.\1"{#'
11 &\t
ru
*ilo
"qu**
-F
,"rn**:
"\1.
*-"*
^&*
-g%^
e\- "\*-*-
4 .J+- 'h
\*,-
m-)' *\. q4,

&q%i
i

rclu|2.2.1 .@*

oase tensiune.
Ft$A DE LUGR U 2.3
parator utiliz6nd SEPARATOARE DE SARCINA
ilizdnd elemente 1. Precizali rolul separatorului
intr_un circuit electric.
2. Desenafi simbolul sparatorului
de sarcind.
3' Dafi exempre de circuite care forosesc separatorur
de sarcind.
 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELE
148

1. ComPletati frr
la un motor asinl

2. Pentru a sc
schema din fig. I

de sarcinS.

4. Completalitabelul 2'3-1 cu datele corespunzitoare:

Tabelul 2.3.1

Materialul din care este

il
.1 ,.--- ,

t!

l. hI
Fiq
 FlgA DE LUCRU 2.4
INVERSOARE DE SENS

1. Completali figura 2.4.1 pentru a putea realiza inversarea sensului de rotatie

la un motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit.

2. Pentru a schimba sensul de rotatie a unui motor asincron se utilizeazd

schema dinfig.2.4.2

J- ,,
"4-)
. ft,-;\.t
j.,f H
-\,i.
150 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELECTRICE

Fr$A DE LUCRU 2.5 i.

irurRrRuproARE DtFERENTIALE, lnrReRuPToARE AUToMATE , {6'}

"' '

#,
cAilcnsA
clEul : i\r

Hglffrl&rrar'r"1,3]
:=r ''' .
;::. ,@ * od
-;
-:
"'1,:... i'

I
-._.,
....-Bt'; 4:
I r:.
1

1:

ffie
S#*ffi i
&sl ti ct,*trrr i*
r,as; ,."
Bu'r*llAcrromrr $-i
ffi.
ffi
:. , i,.r,,
''
ct..,crr,r trrr*uEp,ox,'d
t
w'' *o,tTA.r$oxr-tll
atr
cArdEFA SE STf|CERT n AnCUiUt alEcrntc ' i ;
F
cor.{r&cI r,x cu ftAldPA s slnuARE n aBcuLiji glscTslc ldj ,..:. -:
ogcLAlisaToRuL eLEcIRoMAGNETIC Sg i'9
SUPR,AOUREIII CU LA&ITLA BIMITAL'CA ""

C*tlTAcT $UPL$iEfiTAB iaccBscriul i'l 0-:

0ENLA,,,$AIg* B lEfl$lutlg ,!tlNl$A {n$fe."r,rf '*j: i= +.,;ii'g;l-.*r ,*

a
; ,1.:, :
.a !. -- I .,'.,i:',:,,'1'r' '
0ECL*tltAfOR gE tA tlSIAl'lIA {seE ariul'li;;l ii :i:_r ,:i ::: ..::ri:

,'' .#;'t'1,'-

a
<G-
W
.,*.."1

i':*],
#
f...il:*,rii
w,:

l$ crn^cr
Ls: Q lnlrenrrt0arele iu{l dstliftale coil*{-1i+rii $j d*cc09fl6rii cilfuittlor eitcir,co Pie*iiB $i '$,c-ur
s A Ir4lfcicl attltiri la culenli de $uilla$a1rci,1a si scnficit*iJ,l. Caiiclerlsticl l,dltipale:
I
S Iensiunea ro,trirala de *tiliza{i*r ?} ilU e ?,.,3:l$v t, ^.
l.$rarc*
[' - Nu*rarulc* poli'.1. 2,3,4
X Cari3cteil*lici de C*ciansarr;r$anlarl0* 5i mLld{l d* i;liiizare;
tl cot n
- - Curra 0 aliteri de C,ician$ale in riofietiil! 3 + $ i iJtili?at* la prclettiri llriiior i;irt6i sl *
"

fineial$ale
-
'fi
*u|ha d - cr.:reni de {tdanla:!4 ifi dofi,)niul 5 4 '1C h: uliliurls la prcilici ja tahiurilill {i
f:*-tn-
corr;umatiilor slendarJ
,S'-l's*r"
- tuiha D - fti'"ent de ii*cia'')$ale jn domenh,l 1{J + 2* 1,r, i:tili?ate ia ploieclis
cc#sumat0lik:r c.ii culeri l':rare de rrlrnila ,$a,*
C,3lnriialea l}rilrirlala dt tuFr3re: 4.SkA, 6 kA, 10k{
"
r$.*u
Fig. 2.5.1. lntreruptor diferen{ial, elemente componente
Fig.2.5.2. Intr
 ,,.1.r:r::i

.=ii,:1r$
Y1:|Yi*+3
,,t!l
I i.lt. l;

WWWffiWi

\ ',r l;''a
t il
s4a ,
rl

#,
*#:
;. {^.,

i ,8i :. ,,

l
I
j,

ryW
:,;::.;;i'i: ------,--.-........

.. .t: t.:t . ,
' :: ll l -a-":."i j

+
;;Si
.,r,:.:,,'- : ' l'
: .i:" -:r..lj:;:l,t::!:tt:, . ?&l

ii) ':*rac rnor,iur ik czr"*c"stw r"''e11c ?et$o.'i **tt't.*

i$j rrnou
t
1::\cAacAgA tNFLAtdA.sriA $.-$1 **nxervt^wtL,,ntu{r&L,t&
.#.' &*E

f,i,.: sBrrr* c0 c *b|T&cTr

M4,t LE
t
$i r**atrt axt "',#
i*'i*r*un,r,*,oo,.r :;';::,':::',u*"*'*filtqaiseaa*$i,,i
{**e*aa*' e':
{.f.; uuru*r,*, ,,:NrnLt *txt \r: ;' ; et*t*ii. tzicii'iiii" 'b'
r}'$1 A!41 b'

-;, 114 )AWACI AtJxtL,An:a.iesaiu;

-
..rj c\H,r.?4|glt[e?.*rA*,t EL.r,crfr.tc, ,,$i r,r*;-or,*$Ars& xraLerlrsre
I,h *ra*r*, o, , *,***ua.&Rr NTAlxc+***rlu1

iidi r,,sr,*2.** renr*r:

vn"' L!'+r'Lt!'Y'r'YNTR\ie*'6AX'lt'LoNl\L
,"
"*1a:*uair&.,*1i*{rui
Fig. 2.5.2.
c i^+-^.-.
intreruptor automat, elemente
componente
 ARA

Soclurile su
fieciruii
Sigurantele I
rurrcultelor. Ef(
o bandd
.rEbdtute de sub
un o
rntrerupdnd astfelc
Din punct de
ot filet gi cu furci.
g_cu legdturd tald ct
Sigurantele
L
La montarea
poorul unui soclu
e
mnductor *

,a+

*"._., |oqt, pentru sigu

unei sisura-n1
fifl3fl.l'
;6 - rondeli Ae aZ

_ Capacul
filetat al
oe apdsare cerutd
de c
.,orOH"

:I:#,H,?ii?:"JJ,'?
maner izolant care asigr
Siguranfele cu fitel

curefi
25A
63A
100 A
FR CURRICULAR

soclurile sunt ra rAndur ror de trei feruri ?n functie

de care difer6 - gi
montarea fiecdruia: -,J-g- ., regdturi spate; LF - cu r"giir;"a fa{d .
!, ^-..- |]gr.frn{et"fuzibire
scurtcircuitelor.
sunt cei" #i slmpre ,pr;;;" 9i MpR
protectie impotriva
Ele cuprind, in principiu, elemente iriio-iri'constand
dintr-un fir
ai;il i#i j#; ili
t
t3y. g. bandd subtire de metar, cu'secriunea astrei
lrsitate de aparate; strdbdtute de un curent mai mare decdt
intrerupind astfer circuitur protejal, in care
,dri.il'i;trhtig ;.;j;;r#;
i ""rsunt,montiie in ,"n".
i instalalii gi cum se Din punct de vedere constructiv, siguranter" pot ii,
cu filet gi cu furci.
,rli,-mignon, normale
plor; Siguranlele cu filet sunt construite in doui variante:
cu tegdturd spafe LS
i
i-
gi cu legdturd fala LF.
Ftflce;
le componente ale
I
I

[t timpul
I
exploatdrii

iile electrice sunt

soclul, capacul gi

capacul filetat al siguranlei trebuie bine ingurubat pentru

de apdsare cerutd de con[act.
a asigura fo(a

Drguranlere fuzibite
Siguran{ele tuzibile de mare putere de rupere se vor monta
vertical' Introducerea.gi scoaterea siguranlei din in plan
furci se-race cu ajutorul unui
mdner izolant care as.igurd manipurariaftripericor
oe Jectrocutare.
siguranlere cu firet tip LFi se construieic in gil, (trb"rur
3.1):
Patron fuzibil
I fuzibil al unei
Tabelul 3.1.
 '1-
___ ^--
= J
-=- = J

Tabelul 3.1

atoa
Re/ee termice
Rereere termice sunt forosite
pentru a semnariza
anumitd parte a unei sau a scoate din func:
instaralii ra care temperatura
limitd, sau a scdzut sub a crer"rt peste o anunr
o anumita limita
ou vurusr ,Iir]:
oLi."iirotectia
prurecrra motoareror :ij:If
ffiotoareror erectrice impotriva
suprasarciniror
:,::ii:1i#Jl,.f.'u" teimice, i,i'p'it".tia impotriva scurrcircuiteror e
prin re
. . Folosirea releelor termice si electromagnetice pentru
:ircuitului,;*e;i:
circuiturui,
tnmlB: :3 i3*a
urmareEte timlnroo
riri,rr""'"iJ","]:,.
,',, ^r^^+j,_ E!H;l[?::::?rJ;,1[.i intrerrrnp,
_ Releele
;i;j ;;,
- ,v, oup,dbdrctnt sau a unuiscurtcircuit
,,Jii::T::,
-_ .!, v,vui '1fut6+:,;-15. it-
H: ll"1l,?ll;i":,
*"r Releele i;ilI :i :,1?:+ u n u i scu rtci rcu
ir flliEr"-= a a3t
oupao,it,,,Ill jlii,1;.fl1"#:..:,J!:til;"hffi
cat varoarea acestuia
Rereere termice se grupeaza ,iiu-., at6t interirai]r-ol":,*TX,:,:J;?Ji
este mai
j @F
Nt ---:
t=

]=
-d
cola ,

in btocuri, .rpririar;;;il, ti*p este mai rrr:

trebuie prorejate. ir-1r3ir;;ui;r"prpriu-ziie,
l@5:- l3.ea c(
reree c6te circum a--^
trin intermediut ilff;;:.
reree
cdrula T"iJ"r" pr;;;;;";"=rlh,o",u, cuprind si .r. ffiiEE :a"
Js=
ccral
UU

ff:,?il:' unui conraal .jeciansa

mri:5:.Jtd de c
S:rE-trj CeSCh
)eclanga,
lntrts:E-,smului (
mEE:zrtiv. in cc
Bs:- ierea ac
rLr-- -3ieu de te
Refeele ei
Il.::i:iia ia S(
$a:a-ate cu p
!-s= atiei cirei
I4.i r-.n^l
tdt

in construr
raiorie prcz
":tr
r--=-uptorul la c
r-: 3Cicd inchid
*r-=: entd.
 RICULAR ELECTRICE 155

folosi siguri sd declangeze in timp de doud ore la un curent egal cu 1,2 I moto,,
r tabe sd declangeze la un curent egal cu 6l *oton intr-un timp > 2secunde.

Tabelul 3.3. in instalatiile electrice un releu termic este reprezentat schematic ca infig.4.4.

kl a ng atoa re eI ectrom ag n eti ce

Pentru prevenirea deteriordrii instala[iei este necesar ca ea sd fie
fevdzutd cu relee de proteclie care si aclioneze rapid, izolind partea defecti.
h acest fel poate fi restabilit regimul normal de funclionare gi poate fi evitatd
din functie o dstrugerea elementului defect.
te o anumtE Releele de proteclie se clasificd dupd mai rnulte criterii.
o dupd mdrimea electricd de aclionare releele pot fi de curent, de tensiune, de
putere etc.;
rcinilor esE
prin relee D dupi principiul constructiv deosebim relee termice, relee electromagnetice,
rclee de induclie gi relee intermediare.
intrerupere Releele sunt dispozitive care controleazi o mirime (tensiune, curent,
mirit, creat h ftecvenld, timp, temperaturd etc.), iar la depigirea unei valori minime sau
rnaxime a acesteia, deschid sau inchid un contact electric dintr-un circuit de
ui cregte, ci comandd.
curentul; cu Releele pot fi deci asociate contactoarelor electromagnetice, comanddnd
este mai mic- deschiderea contactorulu i pri n intreru perea ali mentdri i bobi nei.
cdte circuib Spre deosebire de relee, declangatoarele, in cazul depdgirii valorii
cuprind gi un stabilite, comandd direct mecanismul de declanqare al unui intreruptor automat.
unui contacl Declangatoarele electromagnetice sunt electromagneli cu infigurarea
stribdtuti de curentul principal sau de un curent propo(ional cu acesta, de tip
solenoid deschis sau clapetd.
Declangatoarele sunt aparate de proteclie care lucreazd direcl asupra
rnecanismului de zdvordre a ?ntreruptorului automat 9i nu prin intermediul unui
dispozitiv. In consecinli, la intreruptoarele automate, declangatoarele comandd
deschiderea acestora prin intermediul unui electromagnet de declangare sau a
unui releu de tensiune minimi.
Releele electromagnetice pot realiza at6t proteclia la suprasarcini cit gi
proteclia la scurtcircuit. Releele electromagnetice pot constitui elemente
separate cu posibilitatea de a deconecta prin contactul lor intreruptorul
instalaliei cireia ii aparlin, fie ci pot face parte integrantd dintr-un intreruptor
automat.
, *-lui termic
in construclia intreruptoarelor automate pentru proteclia motoarelor este
obligatorie prezenla unui declangator de tensiune minimd care deschide
intreruptorul la disparilia tensiunii sau la scdderea ei sub o anumitd valoare gi
impiedicd ?nchiderea intreruptorului atit timp c6t tensiunea nu a atins o valoare
:: destinate suficientd.
 AUXILIAR CURRICULAR
15
necontrolfi
Rolul acestui declangator este de a Impiedica inchiderea
intreruptorului Oupa L-intrLrupere mai indelungati
a tensiunii, care a dt's
oprirea motorului 9i a maqinii antrenate'
Condiliite teh;; G iare trebuie si le Tndeplineasci un declanqator
tensiune minimd sunt:
t,!.S tl1.
rI ., J"pjieasca temperatura admisibild ta obligalii stare caldd impune
; ;; ir;hii;l; o,as ui6noeplinirea acestei
^
in
stare rece sd se inchidd la circa 0,8 U);
si se deschidd intre 0,7 qi 0,35 U' J

a tens
{t
in unele cazuri releul este prevdzut cu posibilitatea.de reglare
:::+

dedeclanqare,pr""r*gicudispozitivdetemporizare'careface
prereglat, de obicei
deschiderea releului sd se producd dupd un timp
Tntre0gi 5secunde.

Releul de tensiune minimd este conectat intre doud

faze sau intre fazd 9i

pornirea neagteptatii
utilizarea releului de tensiune minimi impiedici
motorului protejat, deconectat in urma sciderii tensiunii
de alimentT
::,b-
anumite valoare. Acest fapt reduce gocul de curent in relea la
accidentelor'
tensiunii gi protejeazS personalul din exploatare impotriva
2. Desenati sirnbolul
3. Schema electrici
D FISA DE LIJCRIJ 3-1 - siguran{e fyzifi!3 c1t filet; putere r^ rupere;
---a--- de -..^.
3. in figura 3.1.3.este
ce semnificalie at
> figA DE LUCRU 3.2 siguranie fuzibile de mare
-
-
D FrsA DE LUCRU 3.3 relee termice;
eria DE LUCRU 3.4 _ dectangatoare electromagnetice;
"
>l n$e DE LUCRU 3.5 -intreruptoare automate;
4. Nomenclatorul aParatelor
siguranle fuzibile;
relee termice;
declangatoare electromag netice;
intreruptoare automate.

FI$A DE LUGRU 3.1

SIGURANTE FUZIBILE CU FILET
ce tip
f in figura 3.1 .1 este redati o siguranli fuzibili cu filet' Precizali
. Fig.3'1.3. Siguranli
siguranli esiL redati in figurd gi completali tabelul 3.1.1
4. Precizaii semnil
 CURRICULAR

ea necontrolati a
rnii, care a dus la

un declangator de

caldi impune ca in

reglare a tensiunii
, care face ca
de obicei cuprins

u intre fazd gi nul.

neagteptatd a
alimentare sub o
ielea la revenirea
ntelor.

de rupere;

Drecizafi
ce tip de
158 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELE

Fr$A DE LUCRU 3.2

SIGURANTE FUZIBILE DE MARE PUTERE DE RUPERE 4. Scara curenlilor nom
4;6;10; 16;20;25;35
f . inscrietiin tabelul 3.2.1 datele nzitoare 3.2. 400; 500; 630 A
Precizali ce siguranfe
lere este indicati Tn tabt

BL(

f . in figura 3-3.1 e
Wntic Ai vedere in bloo
mrespunzitoare.

Tabel 3.2-1
Reper DENUMIRE MATERIAL CARACTERISTICI OBS.
a.
b.
1

2.
3.
4.
5.
6.
7. a
Fit
2. Desena{i simbolul unei siguran{e de mare putere de rupere.
3. Treceli in tabelul 3.2.2 gama curentilor fuzibilului pentru patronul respectiv Nr. DENU,,,IR,,
folosindu-vd de scara curentilor nominali pentru siguranle prezentatr maijos. b.1
Iabelul3.2.2 b.2
SUPORT PATRON b.3
CURENT coD TIP FUZIBIL b.4
SIST 101 411 NT 00- 406 4- .A b.5
SIST 150 412 NT0 -407 6- ..-.. A b.6
SIST 201 413 NT1 - 408 36-..... A b.7
SIST 4OO 414 NT2 -409 224 - ..... A b.8
SIST 630 415 NT3 - 410 .A b.9
 AUXILIAR CURRICULAR
APARATE
I

,ERE
DE RUPERE 4. scara curentiror nominari pentru fuzibirur siguran{ei
este urmdtoarea:
t;Jr:,uAt 35 ; 50 ;'oi ; a-o ; 11 o .ei; rca';-
; zooi-224; 2s0;3 00 ; 3 1 5 ;
i 3.2. fj ffi iu'
Precizali ce siguranle
.c9le:spund protecliei motoareror erectrice
ere este indicatd in tabelul a cdror
3.2.3.
Tabelul 3.2.3

FtgA DE LUCRU 3.3

BLOCURI DE RELEE TERMICE

f . in figura
q este reprezentat principiul de functionare
]
bmic in blocut de relee tip iSA. insrieti ln tabetut a unui releu
Ai vedere ^3
orespunzdtoare. 3.3.1 datele

--,,11 @ A
Tabel3.2l
)I'ERISTICI

F de rupere. Fig. 3.3.1. Bloc de relee termice tip

TSA.
i
pentru patronul respedh
Tabel 3.3.'1.
(e prezentatd maijos. canncrentsrrct
 I
AUXILIAR CURRICULAR
2- compretati in taberur 3.3.2. domeniire curentiror termici
bloc de releu termii ajutdndu-va oelcaia pentru
curentiror r, prezenrati mai jos.
ahplr rl ? DENUM,
TSA-10 TSA-16 TSA-32 TSAW-^nnlR1n
3670
TSAW\PG.63O
3671 3872 oe/oA- JOI I
10 3679
16 32 400 A?N 630

Scara curentitor t,; 0,75; l;

80; loo; 1'25i r6oi !:1;
40; 50; 63; ^oal;-0,55; !,-B; 2,a; J,3; 4,5; 6; 8; 11; 16;
'rtaT, zoo; zbd; iiit;'itiol; s00; ilt; 630;
,,

Armahxa Temporizare
3. Desenali simbolul unui releu termic. -t -.,'declansare

Impuls
FtgA DE LUCRU 3.4 deschidere
DECLAN$ATOARE ELECTROMAGNETTGE
in figura 3'4'1 este reoata schema de principiu
o:,1"::l,j:i" j",p;I^,: y1.1,trJi,ptoi'Lto,at
"i"rlurrielectromagnetica
lfl?ff":il:.,,:i din taberur 3.4 Menliona{i in
o"nrri,ii"' ;id#:"ili"',5!,,ffi,,I
::ff;:,#'l::,"'
magneio-teffrdc
!00-800A

=aaa*a,,*a_r..aJ
lrur

Schema de principiu
Fig.3.4.2. ffi
a unui minim6. Schema electrici
releu secundar

Fig.3.4.3.
Declangator
pentru curent de
utilizare.
Schema electrici
Utilizdnd cataloaE
, Telemecan
toarelor automate r
 ,*r*JAt#i"1H.'XUSuror.

."n1r",Yil,"'+",:11?asere urmdtoareror firme: Mertin Gerin,

intrerupioai",o.r"ri#"r"*3T,Xiidrrr,3:{T.;,, Modicon.
caracteristicite tennice-'-IiJ
 APARATE ELEC

elemente de pn
2. Precizali semnificalia cifrelor din figura 3.S.2
elemente acct
transformatoare

*l'
@
Fig. 3.5.2 intreruptoare automat
monopolar - secliune.

ir,r r n e {iE+8S i,?'%'^ffiiIffi

i*i
lndiferent de varianta constructivS, un intreruptor automat
N s 63 0
este construit din
urmitoarele elemente componente:
' mecanismul de a.clionare gi zdvorilre realizatdin otel tratat;
' gircyitul principalde curent format din: contacte prihcipare- gi bornerv vv de Iracord
qevr
e@sdl shddEJsl
b!, tririib
la circuitul exterior rearizate din profir de cupru
: camere de stingere din materiale refractare ce "ijintrl-
fglmare 9i stingere a arcului electric
ai
liriiteazd gi izoleazi spaliul de
permite
cildurd dezvoltati in coloana arcului eleciric; "ur"rrr",
cantititii
' P''".t" lzolate pentru.suslinerea ciilor de curent gi separare a fazelor. piesele
izolante se executd din materiare, ceramice'(po4eran pentru
i de
siguranle
'
tl
fuzibile, steatit pentru aparate electrocalorice, etc.), materiale
t"rm"oiigi,je
(bacheliti pentru piese fdri solicitdri ,"crni"e sau termice
deosebite),
materiale cu umpluturi anorganici- mici, azbest _ pentru
termice deosebite, polistireni cu fibri de sticli p"ntru #"; ",
,"ii.iiari
- solicitiri la arc ai
materiale plastice(pVC - pentru carcase, prize, poriuriJ"'ii"poriiil;i
pentru capace transparente (prexigras) din rigini
fenorice;
' cutia aparatuluiexecutati oin taoia la intreruptorr"t" ,rri iar Ia cele de tip
"compact" din rdgini fenolice; Fis.5s3E
CURRICULAR
ARATE ELECTR
a
elemente de protectie: DT, DE, instantanee sau temporizate,
DTm;
I elemente accesorii precum blocuri de declangare, contacte
auxiliare,
transformatoare de curent.

CEpra d* c6rns
sigiinbil
Ext6osii ,Bfitil
* caBun rupapui
'en6
t-h-
b;,1-*
--{{sil

ry wm**n*
fifr,6lradlil
,Ahfud ii 4ddFtircae$;o;

ffiqrrrri{fl
*-1
Leg.atu i spat E
W@** 'Jg*ll
\f;."i[r,?-
'-
-

nr r.trrila

%& 6L
q, cetiL-isu{,](rr

construit din
ecffirdl @dfiGl,
i.' r'F{rturi.seia
Ctf,ir.dl marGitd
ii iaEalni hie

i
$ffi r*jj
:m
tIJ
a*;heds
ffiGEE.d
,lrsrsl6 dird

Somrndi ieclnir", ,i
borne de racord lsuttu irlib

leazi spa{iul de
cantitdtii de
e& ,WA
*W=w
,t.!6dtrdd,
cffi!ft61fu

fazelor. Piesele
ffiffi ffi
gcfre ffntnj

ntru siguran{e
ale termorigide
ice deosebite),

ffi
cu solicitdri
icitdri la arc qi
fuF#de'tufr,
gi polistireni ,inE
'ir

la cele de tip
Fiq. 3.5.3 in NS 630 A, PanoramS
 AUXILIAR CURRICULAR
Bornele butoaneror sunt marcate cu numere
cu sot pentru conr
f,?:::!^I":.:1,,;r: cu numere fdrd so pintiu-
:i normat it
(incepdnd cu cifra 2). "oit)ctere
Butoanere de comandd sunt'actionate numai
pozilie stabild, ra care revin indatd manuar. Ere au o
ce butonur nu mai esG aclionat; de
f111:t1]:T^"lg_dg_comqnd_d dau numai comenzi de scurtd durati.
buton de comandd poate fi insd -se -contacte,
pievazut cu mai ;rl[ astfel
comande mai mutte pL
:[:t-^:_:i:g.:Ii
gi ??_Tri",,si
pe altele deschiz6ndu-le. "ir"rit",
unete inchizd
de vedere at numlrutui de butoane grupate pe 4.2. Microintren
," o"3jlf"1l.!tul aceeagi
allameleielastk
> butoane de comandd simpre, forosite pentru inchiderea sau deschiderea EsiF-cont
circuit de comandd sau de semnalizare;
> butoane de comandi dubre, forosite indeosebi pentru comanda Microintrerupto
motoarelor electrice normale; ra di .unelte, lur
prin cam
motoarelor cu doud sensuri de rotatie !s v'!elq'iis printr-un
sau a agregatero, o" .iJi.ril
de cr
Chei de comandd Limitatoarele ,

Cheile de comandd sunt aparate care stabilesc circui

seryesc numai la conect
circuitelor de comandd. cheire de comande
s" ar"ard1d, constructiv, fc
mult cu intreruptoarere pachet, deosebindu-se
- de u."ri"u mai ares prin f
ci au curentul nominar mai mic (2...6 .v A) 9r
gi purerea
puterea qe de rupere
ruoere micsr
corespunzdtor, astfel Tncdt nu pot serui ^) mics
direct ca aparate de conectare a
circuite de putere, ci numai ca aparate
de conectare a circuiteror de
indeplinind aceeagifunclie ca butoanere
de comandi.
cheile de comandd se mai aseamdnd cu
butoanere de comandi gi prin
faptul ci gi in acest caz comanda se
executd voit, de.ati" ,n operator.
Astfel, in insta
i"*:*:.r:i:j:^P,::1?,e- j',
b u toa n e Ie d e co ma n
d a s ia o res c o
+ comarja, ".i"
aceea cd in timp ce
'u,o,3.il
pot inchide concomitent mai murte
i o6il ri, llr".,
" ircuite ^@e iomarnaz,
ri t""?
;""ffi , :#L ff
:1' magini - unelte, p
a" semnarizare, & ambalat etc. , apar
zdvordre etc.).
actionarea intregii ir
deplasare permisS,
Microintreruptoare funclie de pozilia ur
Microintreruptoarele (tig. a.2) reprezinti
aparate miniaturale de comandd cu
v la podurile rulan
ac{ionare instantanee, caracterizate printr-o'
realizatd intr-un gabarit redus. - r ,;;; fficitate de comutare, h cazul in care, dir
se apropie prea mr
ca aparate miniaturare de comandd, microintreruptoarere obiecte aflate in act
instantanee, sunt caracterizate prinir-o cu actionare
mare capacitate o" ."rrtr'r", ,""|jT,=Xla
intr-un gabarit redus.
 ICULAR

contactele (; Jr.
inchise
N ;r.. -#t:

au o singuri
; de aceea, lameld elasticd - detaliu
td. Acelaqi
astfel incdt,
inchizdndu-le schema cinematicdt

rceeagi placi, @ptorculamelielasticdinT:A-bra!ullungallamelei,B_bra!ul

de intrare punct de fixare a lamelei
scurt al lamelei elastice, C--+ontact leit, D - borni 9i
elastice. E si F - contacte fixe, G -qtift de
unui
Microintreruptoarele se utilizeazd la automatizarea organelor mobile ale
la distanli a maginilor-unelte, lucrAnd in spatii cu umiditate sporiti 9i praf. Aparatele pot fi
actionate prin cami sau patini. inchiderea sau deschiderea contactului se
la distanti a realizeazd printr-un mecanism cu lameld arcuitoare.

Limitatoare de cursi
Limitatoarele de cursd (fig. 4.3) sunt aparate de conectare care Tntrerup
sau stabilesc circuite sub actiunea unui element mecanic al instalaliei, aflat in
h conectarea miscare.
iv, foarte
prin faptul
micAorati
a unor
de comandd,
4.3. Limitatoare
9i prin

Astfel, in instalaliile cu piese Tn migcare, aclionate electric, cum sunt:

ci in timp ce magini - unelte, poduri rulante, ascensoare, instalali de ridicat, magini de
de comandl
ambalat etc. , apare in mod frecvent necesitatea fie de a ?ntrerupe automat
are, de
ac{ionarea intregii instalalii, cdnd cursa organelor in migcare a depigit zona de
deplasare permisS, fie de a comanda o anumiti succesiune de operalii, in
funclie de pozilia unor piese in migcare. De exemplu:
: la podurile rulante este necesar si se opreasci automat aclionarea podului,
comandi cu
Tn cazul in care, din cauza unui defect sau din neatenlia manipulantului, podul
de comutare,
se apropie prea mult de marginea cdii de rulare, risc6nd si loveasci anumite
obiecte aflate in acea zonA;
cu aclionare
realizatd
 AUXILIAR GURRIGULAR

= la ascensoare este, de asemenea, necesar sd se opreasci automat

de antrenare a cabinei, atunci c6nd, datoritd unui defect de instalalie,
urci depdgind uga ultimului etaj sau coboari sub nivelul celei mai de jos ug(
= la magini -unelte de tipul rabotezelor este necesar sd se comande
la capitul fiecirei curse, inversarea sensului de mers al mesei port - cutil

Ldmpi 9i casefe de semnalizare, butoane cu ldmpi de semnarizare

/1.5

remtat c
& excit
Casetele de semnalizare sunt tot ldmpi de semnalizare, avdnd cutia
dimensiuni mai mari qi o placi frontald din sticlS opaci pe care se pot
anumite inscriplii, Tn scopul de a ugura supravegherea regimului de funcli Goflrfi
a instalatiei. Co
rmare
Reostafe de pornire gi excitalie ru tens
Reostatele de pornire sunt utilizate la pornirea motoarelor electrice &nsiurx
posibilitatea reducerii curentului de pornire, a cirui valoare depdgegte pefsoGa
Aceste sunt folosite numai in timpul pornirii, Tncircarea lor fiind mult mai bd
dec6t a reostatelor de reglaj. in consecinli ele au dimensiuni mai reduse. r ; c---
Reostatele de reglare, spre deosebire de rezistenlele de pornire, ii

solicitate permanent ele av6nd dimensiuni mai mari. Aceste reostate :li
:it
utilizate pentru a se obline o reglare a tensiunii sau o modificare a cu :ti
UEE
cazul maginii de curent continuu se modifici curentul de excitalie).
reostate sunt cunoscute sub denumirea de reosfaf de excitatie.
Constructiv reostatul de excitalie se compune dintr-o placd izolantd,
obicei din marmurd, pe care sunt fixate circular o serie de ploturi de alamd.
spatele pldcii, intr-o cutie metalicd, se afld rezisten[ele fixate prin piulile
bornele de contact (trei borne situate pe marginea pldcii, care servesc penfiu
efectuarea leg dturilor la generatoare).
Cu ajutorul unei manete sau al unei roli, se poafe deplasa o perie de
contact, care stabilegte legdtura intre unul dintre ploturi gi un inel de contad
 montat pe aceea$i pracd, modofic,ndu-se
rezistenlei introduse in circuit in ferur acesta, dupd voie, varoarea
fng. i.S"i

Fig. 4.5. R"

de porn ire ( pe ntru moroa rere'"rin.ron "r5.iii.a de conectarea a unui

:""*::?t!:r:.1,9*":^lL,,T^_u^u^9,,',-'"n"ru
reostat
;; ;il; ;JL{:Ttil:'*J:,:
i
"
lesituriior-unui reostat o" semn senerar
ErirX,:t,18*;.,i:ffma "*"itu1ie;
 >
$10 D
-l
i

Frs
rR-i"Bo
X

E #
ilYl
t
: -.t. L.Lf
l:\U8
x_,i + x
x
Orfc
dffih urmdl
11
wcuite ar

":/ I
x x *nente
Circr
Fig. 4.7.lnversor
de sens

lnversoare de sens
lnversoarelr
(fig'4'7) s
oe rotatie ur ,;-ll-lens j.in.ro;use utilizeazd la comi
rnversoarel" o"
.1t13*rot

#,:,11'tr;fl
Contactoare
$fu 9ilfl$#ffi l#$flfiffi
. Contactoarel
='B;:t,lL
*,r;;; , a pa ra te din
.il::T:,T,:ff
ffi:t! ll,lii:l F
!erecrric,
I _ ?,Jo ir
de comandd
r, iJ.Z "on""ir,,.Jr-H,X:.:ljl_.^,31?t,,," *t"
[';rd#]tr#f":li,:i:"J,r::'?rd::"hu?:::ffi1r:'r""i'#';;i"' ","-
pieselor de <

j=",:lilifl :iJ,f'trrtff,fr ,$i:i7H].il:[**",ff

materialde c
Datoriti
_l.Hr,;i.;ir;i1,1'qit" contactoe
acfioneazd un contactor,
o",,"Jf j[:m'ffi puternice pe
:l:,*#i,fl?i5ijiHlfJl?,,J'!1""',ii",ff
schema o" p'i*ipi' 'iii,",iji: arcului de intr
Circuitu,
"ffJ"T;l];"r este redatd in fisura
4.8. contactele de
Circuitel
semnalizare.
 APARATE ELECTRICE

Ilollinal !$ l, . I*o \'

4.8. Schema electrici de principiu a unui contactor.

Oricare ar fi varianta constructivd a contactorului (fig. 4.9.), el este alcdtuit

din urmitoarele elemente'. circuitut principal de curent; circuitul de comanda;
circuite auxiliare; camerele de stingere; elemente izolante; elemente metalice;
elemente de fixare.
Circuitul principal de curent este format din: borne de racord Ia circuitul
exterior, contacte fixe Si contacte mobile (fiq. 4.g.

Toate elementele circuitului principal de curent sunt din cupru, cu exceplia

pieselor de contact care au aplicate nituri sau pldcule de contact din argint siu
material de contact din argint-oxid de cadmiu.
Datoriti numdrului foarte mare de conectiri cirora trebuie si le facd fatd
un contactor, contactele sale sunt puternic solicitate atdt mecanic, prin lo;itu;i"
puternice pe care le suporti la Tnchidere, c6t gi electric gi termic, prin efectul
arcului de intrerupere.
Circuitul de comandd cuprinde: bobina electromagnetului de actionare,
contactele de autorelinere gi butonul de comandd.
Circuitele auxiliare sunt formate din: contacte de blocare gi contacte de
semnalizare.
 APARATE ELECTI
172 AUXILIAR CURRIGULAR

Una dintre problemele principale ale folosirii contactoarelor o constituie

alegerea corespunzdtoare a acestora, in acord cu solicitirile cdrora ele sunt
supuse in timpul serviciului, la locul in care sunt montate efectiv.
3. Schema elec{r
D Ft$A DE LUCRT
Contactoare cu relee
)) FtgA DE LUCRT
in funclionarea motoarelor electrice apar frecvent situalii in care motorul
D FtgA DE LUCRI
este supraincdrcat, ceea ce, dacl suprasarcina se menline, poate provoca
D FtgA DE LUCRI
arderea motorului prin depigirea temperaturilor admise in bobinaj.
Astfel de suprain cdlziri periculoase pot fi provocate de: )) FtgA DE LUCRT
. supraincircarea mecanicd a agregatului antrenat de electromotor;
. blocarea mecanicd a rotorului;
4. Nomenclatoru
butoane de com
'. tensiunea de alimentare sub cea nominall;
inversoare; com
intrerupereauneifaze;
. frecvenli prea mare de conectare.
Contactorul Tndeplinegte funclia de aparat de manevri, inchizdnd sau
deschizind circuitul principal, la comanda voitd a unui operator. Cind ?n
instalalia protejati se produce insi ceva anormal, deschiderea sa poate fi
provocatd giin mod automat, de un releu. 1. Pentru butoanelt
- Reteete electromagnetice asiguri proteclia instalaliei impotriva
scurtcircuitelor, comandAnd Tn caz de avarie, fird intdrziere, deschiderea
contactorului.
- Reteele termice asigurd proteclia instalaliei impotriva suprasarcinilor,
comandAnd deschiderea contactorului c6nd curentul depigeqte valoarea
normalS un timp indelungat. Se obline, in felul acesta, un ansamblu cu care se
pot realiza at6t operaliile de manevri, cdt gi proteclia instalaliei.
in practicd contactorul 9i releul termic se regisesc ca unitdli distincte.
Pentru a se realiza montajul corespunzitor se inseriazi aceste aparate dupi
scheme corespunzitoare (fig. 4.1 1).
 APARATE ELECTRICE 173
RRICULAR
M
l\&
,.

w,
'@
M
wa
'gii''

t%
ru%
%a
IW
,4-spirdint

or o constituie al!../!."? :;:::t tl,t'l!;t:);;tjffi;. 4.::.:tt':tt:,11,,\t,tt,|itiit=

Srora ele sunt Fiq. 4.11. Contactoare cu relee

3. Schema electrici
D FISA DE LIJCRU 4.1 - butoane de comandd;
n care motorul D FI$A DE LIJCRIJ 4.2 - limitatoare de cursd;
poate provoca D F/$A DE LUCRU 4.3 - contactoare;
i.
D Fr$A DE LIJCRIJ 4.4 - inversoare de sens manuale, automate;
D FISA DE LUCRU 4.5 - comutator stea - triunghi;
{ectromotor;
4. Nomenclatorul aparatelor
butoane de comandd; chei de comandd; limitatoare de cursd; contactoare;
inversoare; comutator stea - triunghi

?nchizdnd sau Fr$A DE LUCRU 4.1

rator. CAnd in BUTOANE DE COMANDA
ea sa poate fi
1. Pentru butoanele d ln 4.1.1. desenati semnele conven tionale
rliei impotriva
e, deschiderea

suprasarcinilor,
;egte valoarea
nblu cu care se

rnitili
distincte.
e aparate dupd
W
cu LED inteqrat cu bec cu alimentare directi
cu transformator
Fiq.4. 1.1. Butoane cu ldmpi de semnalizare

&'
}URRICULAR APARATE ELECTRICE

FrgA DE LUGRU 4.2

LIMITATOARE DE CURSA

t
**-..*\r*
.t -T-
t-

rrmerind schema
Fia.4.2.1. Limitatoare de curse
@itatoare sunt prezentate in figura 4.2.1.

de utilizare a limitatoarelor din figuralZl.

4.2.2. Limitatoare
@cursi are limitatoarele din figura 4.2.2'

Fi1.4.2.3
4. Desenali schema electricd a limitatorului de cursi din figura 4.2.3'
 APARATE EI.

3. Desenati
4. Dupd mt
asamblarea cor
 3. Desena{i schema electricd a unuicontactor

4. Dupd moderur de asambrare a unui contactor

asamblarea contactoarelor din ,fig. tip LC1 (fig. a.3.3) rearizati
a3.i, fig. 4.3.5, fig." 30.

lir fig.
4.3.1.
r-abelut 43.1

1 - modul de bazi
2 - modul de
protec!ie
3 * capac de protectie
4-5-modul contacte
auxiliare
6 - modul de
temporizare
7 - modul mecanic de
zdvordre

Fig.4.3.3. panorama
asambldrii unui
contactor tip LCt
178 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELEC

: INVET

ry *
:
t

+t1
lE
t
+

T
I
t

rlt
,rt-J"-lc
*t
,'' II
lr1I
t.Mj
Fiq.4.3.4. Fiq.4.3.5. ,+.-,J

#.1:
c-----*i. T-
}*
PE! :
iI
-ir
it
-&:r
*" lrl

#{

1. Completali sd
de rotalie cu ajutc

2. Pentru schem
completirile nec
 80
AUXTLIAR
Ft$R DE LUCRTJ 4.5
conaurnroene sree gl
_'r-ru urue
s*tt S cti AF

\ttt\trta\
E) e\aborarea
+ precizarea
+ indicarea n
4.5.1. Comutatoistea_triunqhi. de exploaft
+ demontarei
+ identificarei
L5 precizarea
aparatului
respectarea

g.t 1_I it*

2. Figd de do
Dacd apa
chiar in locuinl
anumite punc
interconexiune)
bit, calificat pentru i

x
x
x
s
:

t. tOentm

3,,",1#fi 'flffiffi TLJ?*'i:3,.Tll:miiL#;TJ"i;,1area,zi"o,,'r,,",

 APARATE ELECTRICE 181

LUCRAREA 5
APARATE DE MEDIE $I INALTA TENSIUNE

1. Competente

+ identificarea scheme electrici a aparatului dintr-o diversitate de aparate;

+ descrierea principiului de funclionare a aparatului;
+ elaborarea schemelor electrice;
+ precizarea rolului aparatului, pozitionat in instalalia respectivd;
+ indicarea modului cum se monteazd aceste aparate in instalalii gi a modului
de exploatare in timpul funclionirii;
+ demontarea gi montarea in pirli componente a aparatului;
+ identificarea elementelor componente ale aparatului;
+ precizarea materialului din care se realizeazd piesele componente ale
aparatului
+ respectarea normelor de igiend gi proteclia muncii.

2. Figi de documentare
Daci aparatajul de joasd tensiune este prezent in toate intreprinderile gi
chiar in locuinle, aparatajul de medie gi inaltd tensiune este concentrat in
anumite puncte (centrale electrice, stalii de transformare, stalii de
interconexiune) unde nu au acces decdt un personal restrdns ca numdr gi bine
calificat pentru a putea deservi astfel de aparate.
 APARATE EI
Aparatajur de medie gi inartd tensiune este format
urmdtoarele categoriide aparate:
in principar din
trr,,la?it?,1i2: -
care au rolul de izotarevizibili
a unor pdrli are instataliitor de
preiau funcfiire de comutalie
ei de proteclie a
",,"!|,r|;f,{i{J?i[?lfr;r[T:,
inattd tensiune - ca aparate simpre de proteclie
rrril?,Hilflz::;;:,::f,de
Descdrcdto,r? aparate de proteclie impotriva supratensiuniror;
.ca
o*tii -

o fl;Jr?
- p e nt ru- rn tr r" L
t i i i5, rjr io s c u rr c rc u t in
i ns ta a ! i i
",f"tf#*l ", " "
i i I

Transformatoare de mdsurd
funcfionali ai energiei trrnrportrl"; - care permit supravegherea parametriror
Celule gi posturi prefibricate.

separatoarele sunt aparate de conectare

sub tensiune, dar fdri sarcina, destinate conectdrii circuitelor
pentru ca, pe
."prrrr* tiino viztiia'ij suficientd izotalie,
deconectat,'personatur "u sd poatd executa
lucrdriin deplind "iryli
siguran{d. 'r de intretinere intrerupto
destinate si efe
separatoarele realiieazS intreruperea
prin deschiderea unui culit tensiune aflate s
contact. Acesta separd astfer mobil de
ooua iontact; fix;,
borne, cdire de curent ate circuiietoicomanoat. i;
;;;"u sunt racordate, pprin strdbitut de curr
in funclie de co.ndifiite oe -utitlare se stribdtut de cun
separatoare, care pot fi grupate: deosebesc mai murte tipuri de

"';r[:Z:ri.,::ir[{,inatd: separatoare de 1, 3, 6, 10, 1s,20,3s, 60, 220,

oroa{o:"{.,il:i";#f inatd: separatoare de 200, 400,
630, 12s0, 1s00,
Dupd modur de deprasare a curitetor.
separatoare tip p.rghie (numite gi
cu cutit")' t"putltour" tip-totrtir-'[u tr!i,
;:ii;,[l*re I".p"fii, oJra
Dupd ferut instaraliei: separatoare
de,interior gi separatoare de exterior,
orice separator este arcituit Jin
urmatour"r" Lr"ni*te componente:
.C_1ile conductoare de curent;
.Elementele izolante;
.Soc/u/ cu elementeie auxiliare;
+ Dispozitivul de actionare.
ln circuite, sepaiatoarete .rnimontate
au rol de a ?ntrerupe circuitur in serie cu siguranlere fuzibire, care
oin avaiin cazur ,no,"
oerect (fig. s.2).
"*"niiie
 ULAR

orincipal din

rnstalaliilor de

proteclie a

de proteclie

lor;
in instalatii

parametrilor

lntreruptoarele automate de inattd tensiune

sunt aparate de conectare
destinate si efectueze inchiderea 9i Jeschiderea circuitetr electrice de inaltd
cufit mobit de sarcins, at6t in ionoilii normare de rucru,
::fli:? 11',p -1* c6nd circuitur este
prrn
stribdtut de curenti mult mai mari. ;;;i'ffi:[ru:#';
te tipuri de

35,60,220,

1250, 1500,

(numite qi
iv doud

exterior.
nte:

fuzibile, care
(fis.5.2).
 .^*-^- L1t'""o,orr"
a circuitulri in - rJj' ,rtt, b comanda
rntrerupere
eiluranle fuzil
un
;x#t?,Fl::"x?:"#11Jeli,${.Ji;,,01"J[',xil,'::'*"::;1',?,nl;; gi siguranle fu
La deschiderea r,.,,,i't^i^.,,^._
:s::;u*;,:,1,q_:'h'#:iJtr::l.X$T1H:,.il.,:n;i,,ifl
arrngere, dar suorafala
reata oJt""ril.t scaoe
o, ." in-"" ,',?,"&H
densitatea de curent
b";;od;"iu ,ri murt, p6nd c6rd
ramaJestJ atat de mare, inc6t
produce o topire gi
o vaporizai'e rocata
; ;;c;i-j"=
"ontr.t se
toarte inaltd a oieselo1o"L"rili Temperatura
determind izorarea puternici, fri:yi::,"!.ilG,.1 J"'prodr""
"ontrct.
,riiriri-izorant inconlu*ior(aer, separarea ror.
urmare amorsarea ,nui urei etc.), cee
::":i:r:: ,i. ant,;;;;i;;lll,iileoiat dupd separarea

,,",,!,liJl?[ifrZ,"i;i{,:l#::Emnd tocmai a stinge in timp suficient de scurt

Construc
r9a gi d ezi o n i zi ri)- Jo
laciprinirJ i arcului electric se pot obline . siguran,te
metode, .lL mai folosite na sunt:
ne
prin diferite . siguranle
m"oi, izorant cu mare capacitate . sigurante
-' t?flIxiT:f,li|j,liY]lir""#i'i"'n
Deprasa'e,
rroild ii tungirea arcuruiintr-un
termici nisip);
mediu rece neionizat;
;i[ il'"*"" proaspete, Descdra
i i!H:?#HJil3ig',q
i"#iffi
n"iJii=,t", asupra arcurui;
il supratensiunilc
ffi l! '
j,ij j,?i: t5 ;
J",*"
ca pa ci taie tu * i.i, . limil
gi pi
. intn
@n

Descdrcd
. desr
. dest

[x"siJ:xh:j;"d"#;TJ:'";ffi I":J:ff '[Tllx;;,,,-,

. apd (expansind);
intreiupiorr" l, stingere
in medi
,5:'
?llJoggmere.iu, .ri r r't;l;;'j,J' i"g:i::;^.: -::: -comp
gaze(gaze produse
rimat, cu
sub innueniJ
;:i:Hl,.?;lf de
hexafluorurd :i::lyxl;t-'"ip,'i"I",iol'f '??,'?,8:?3T; aer liber, iu
. intreruptorr" .r;;d#;"
sulf (SFu);
in vid.

*,,,.?fl 3ffi',"I?'i,f;FiJ"p,,1fl:,,1;fl:ffi
Din punct o"^l^"^o"i: :ili#y..JH;,.1,,,,1?l?laii,ede
stingere' se deosebesc
doud ;i.;ri*plr:it ir**ll"
tibrri-iu siguranle u, ar mediurui de
rrii[ir" de inartd tensiune: in circuit ar
 siguran,te fuzibile care realizeazd intreruperea
gi siguranle fuzibile limitatoare de
la trecerea prin zero a curentului
curent.

inceputul
inci in
pdnd c6nd
, inc6t se
ura
lor,
etc.), ceea
separarea

de scurt Constructiv aceste sigurante sunt clasificate

. siguran,te tubulare astfel:
aelchrs6;
prin diferite
' siguran{e de inattd tensiune cu intrerupere
in tichide izorante;
termicd
' siguranle de inattd tensiune cu mare putere
de rupere (cu stingere in
nisip);

Descdrcdtoarete 5.6) sunt aparate de proteclie

.(fig.
supratensiu niror, construite impotriva
istfer inc6t si realizeze doud funcli un
' rimitarea supratensiuniror care pot i:

sd apari intie conducte protejatd

gi pim6nt, prin stabirirea unei regdturi d"
' intreruperea automatd a regdtrr]i
il;
impeoanla, ra pdm6nt;
conductei, indati ce suprat;nsiunea
.,p.rnarlrr'ii restabirirea izoratiei
i
rurirnrrJta.

ulei pu(in, cu

primat, cu
sub influenta
aer liber, cu

instala!iile de

mediului de
td tensiune: ln circuit aceste descdrcdtoare sunt
montate funclie de tipur relerei (fig. 5.7).
 AUXILIAR CURRICULAR
--t-.=t* APARATE ELI
Nqlt IlI ampermetrele, br
AT
,C, curent ale releelo
!rm*rlr !
Transfonnak
\)t il
in figura 5.9
T'-rI-
I {140[]2tt r, L

Important
r: &l',
*'*t- intotdeauna infiq
protectie. Daci la
atunci bornele ser

5.7.
AoArr"
pentru limitarea
curenlilor ile scurtcir.rit in
rnstalafii de medie
tensiune.
Ele mai Do artd
reactoare. denumirea gi de
Sunt constituite dintr_o
mrez de fier), cu ,bobind in aer(fdrd
Ii?d : ce,il'; ffi ,;1'-f,l:?,,jTli
tn func{ionarea normald, dar cu reaciantd
jjilj
rnductivd relativ
mare. Transformatc
nominalizatd pentr
transformatorul at
transformatoarelor
35 110
--,= Sau ------- kV
J'l ^ls
Tensiunea nc

tensiune, 100 V sa

3. Schema elect

)) F|SA DE LUC
>)

m,
Ft$A DE LUC
)) Fl$A DE LL
TENSIUNE
>) Fl$A DE LUt
ate aparatetor de masiiat"ii"rilLq," a MASURA DE
trriiiilti, ca de exempru:
 ampermetrere, bobinere de curent are
contoareror gi wattmetreror; bobinere de
curent ale releelor de protectie etc.
Transformatoarele de curent au curentul
nominal secundar de 5 A (uneori de 1 A).
in figura 5.9. este reprezentat iimnotut unui transformator
de curent.

Transformatoarere de tensiune au tensiunea

nominalizati pentru infSgurarea de inalti nominari primard
tensiune a tlnsrormatorului. Dacd
transformatorur are un por regat ra pdm6nt
transformatoareror este tensiun6a oe iensiunea nominard a
"tunci ?, kirovorli, sub
iaze, expr:i;;te
35
--F sau 110
forma:
-- kV.
VJ --
.ls
proteclie Tensiunea nominard secundari este, pentru
ale toate transformatoarere de
de misurS: to3
tensiune, 100 V.r, ,.
Js
3. Schema electricd

)) FI$A DE LUCRU 5.1. SEPARATOARE

DE MEDIE TENSITTNE
)) FtgA DE LUCRU 5.2. DESCARCATOARE
D F/$4 DE LUCRTI 5.3. ?NTNENUPTOARE AUTOMATE
DE |NALTA
TENSIUNE
t
)) FI$A DE LUCRU 5.4. VERIFICAREA rRAA/SFO
RMATOARELOR DE
uAsunA DE IIIRENT
lele de curent
de exemplu:
 APAR

,:i*,'.
i-; -
'.t

{# ,r,r
,+'*l;iJt-:
e__"__
lft-
l..v '
%w' -t
rator de mEoEEElrn;-o ff#"
NEq4.B=:lz ryfr-
%w
"*
-
""-'
W"--
W,'"
I
I W;--''
\"'
i
ffif f
!'!i!1

Precizatjid
y.# tt hl
atoare sG-iEdaGTn
de maii
 CURRICULAR

NSIUNE
Ft$A DE LUCRU 5.2.
qgsgAncAroene

1. Borna terminali '10. lndicator

2. intreruptor cu vacuum
3. lzolafie din r6$ina
4. Punct imDamentare
5. Rezervor din otel inoxidabit
6. Acluator magnetic
7. CadTSCEM
8. Cablu de controt
9, lnel de tragere manuald
de ulei
1 1. Mdner pentru indicator
luminos
12. lr,4angon de proteclre
dln olel inox
13. Transformator de curent
14. Transformalor de tensiune
15. Bornd terminali

DescercatoiEemente

Fig.5.2.t[a@
 AUXILIAR CURRICULAR
APAMTE EI
irurnenurroo*E'itit"-#frtJH=uifr orrnrENSruNE
intreruptoarele de inaltd tensiune dupd
mediul de stingere al arcului
JL.*93t'o"ati
2' lndicali ordinea de.aclionare a separatorului gi a intreruptorului?ntr-un
de medie giinaltd tensiune. circuit
care este rorur intreruptoareror de inarti tensiune a

3;.;t:":,.ati in circuitere
4' Urmdrind ordinea de ac[ionare a contactului
mobil, la intreruptorul din figura 9**
rcului electric.

3**

il
 RRICULAR
APARATE ELECTRICE

islurue Elc,menlele print:iltule ulu unt.il

iiltrcrupk)r (:u tiei ptt{in;
l - tuh izo!utt, ruzit;ttnl lu ptusiLrnc, rlin rii;.ind
r/t:
Itingere ai arcului lurfiurc Si {tstittti &.tticli; 2 izolutrtr tle
Ir\ttx.lie lht pot lt:lat; J Si 4 j\ilrryc d(,)i:.ul: a
i:r, lo or I u i ), a ri n,l.t i s ut 1, p., r i r, .r i 1,,.,,.,,r
t r r
1,, r],;
rlui intr-un circuit rtr*,r,[ !u lit,it, 5 - iutturit ilt! ytintt,ti; ditt i:ulttttti
)^lratiJicilti, rci"ticnli h pycs iurre
$i la actituted
tut.:ului elacu.it.: 6 -^ {:ontactul superilt; 7
rne in circuitele leqitu a duslic'ti contl*-:tottrt IL! u.BtIu(tttI
--l .superior; 8 - con!a<,t rb ulunet,ure. stultilitul 2
c It,;,itttt.'tr itttt,: (.t)juilr'rul ntt)hi! .ti l\trDJ inli,ritlrtt.at
ttorul din figura v ttltt t t)tuut tttltti nt,thil, l(j r,tl,int,u:,lc
,
J-
Li electric. er!iltuilre u u/t:iului din t.tlt: dotui i:olutoitra: ll 4
lijA izo!&ki da ueiotttu.e e tDnttk:tului iltDbi!,.
, 5
. /0 I ) ... I 6 - cltuu:n td il fu tuc(:oltirfttlilri ie
nr:tknttn:

6
.,

0
Set:litme prirt iztslnlrtrul ,;up"riur rff
fnlrentytktr cu ulei pulin tip colounit; 9_
I Si l0 - harnelc tlt rut:ord lrt linit: j i
(:(ilttut:t? nriN,i?ttlt,dy huu,, $i
3 Si 6 " cuntuttul it
untrri./i.r' 5i Lt:f nrobil; .1 r:ilitulrn it)!unt
t.uzi.\liil/
lu i,r,..iitrrte; 5 - , a,,Lri d(.\tit!r.t.ti,ti) lahiriut,
/6 tu
tttt/.,y Iiln;ittttlirt,tl; 7 ti.iu ttttttttr.t,rltri t)
iltr,hil, .

t: tIl.t It)t d{' Ixrrldn n.

Fig. 5.3,? intreruptor cu ulei putin

Y.*"t,
;i I
i' i
.i'i

L -...i
i
rr
ri
I
I
a-i--*i
.1, i
!l-rl

fi
 APARATE E

VERIFICART

1. Gompeten
descrierea
+ elaborarea
executaree
trasarea cx
de misuri
+ trasarea gt
verificarea
calcularea

Scheme d

3. Nomencli
TGT 2
- trus
tensiune;
A ampern
Ar amperm
Az amperm
V voltmetru
TC trafo de
Conductoridt

4. Mod de It
Sevat
1).12. Rezutt
Raporht

Rezulta
Eroan

u,l%7: !
CURRICULAR

vE Rr F I .AREA rRA* t riF,frffohHElS I 3L *a, u nA o r c u RE Nr

1. Gompetenfe
descrierea principiul de funclionare a transformatorului
+ de mdsurd de curent;
elaborarea schemei de mdsurare;
executarea montajului conform schemei;
+ trasarea curbei de magnetr-zgre (curba vort-amper)
pentru un transformator
de misuri tip CIRS - 0,S; 30/S A;
trasarea graficului Uz = f(lz);
+ verificarea raportului de transformare;
calcularea erorii de raport.

Determinarea curbElvoiil Verificarea raport

3. Nomenclatorul aparatetor
TCT - 2trusd de curent gi
tensiune;
A ampermetru;
,A1 ampermetru;
Az ampermetru;
V voltmetru;
TC trafo de curent 30 /5 A;
Conductori de legdturd.

4. Mod de lucru:
se va trasa grafictlr u, = f(r2), variind tensiunea
din trusi in rimitere (0,2
1).12 . Rezultatele vor fi trecute in
taOetu I 5.4.1.
-
Raportul de transformare se calculeazd cu
relalia: K*^"
tas=lL i
r^'
Rezultatele vor fi trecute in tabelul S.43.2.
Eroarea de curent poate fi calculati cu doui
relatii:
KnI'-1, .1gg' Kr, .roo
",1%)- lt
respectiv: utL/vJ-- --r\-'v
",1,1,:;l=K,^=_
Kr,
 AUXILIAR CURRICULAR APARATE ELECTRICE

5. Rezultate gi concluzii:
Tabelul 5.4.1
0,2 0,3 0,4 0,5 0"6 0,7 0,8 0.9 1
lzr.r tAt
lz IAl
Uz vl
Tabelul 5.4.2.
Nr. lt lz
,,1%)=f*'{!" 'too
crt. tAl tAI
K*"r=L KNominat
=Kre
1. 0.11n
2. 0,21r
3. 0.31t
4. 0,41t
Ft$. S'4 'B
5. 0,51r
Trensiorrnalor de HrsirE
c
0.61t circ'frAi de
6. til x oernere I

u - s &orfietre f$fegar *i
e'
tl*QZ e*Parfnf;
TT frt*nsfuffilator de A:6*tlc
R refrrlsfi{&;
F ,?ftrl.,i
E {3#s dlr"

1. Precizali care este'

2. Descrieli modul de

3. Enumera$ elerrrcnts

4.'Enumerati elemerlE

5. lndicali ce rolau t

6. lndicati care estl

CURR,CULAR

$&rc<r

I Fr
Tab-etut S.<.2.
,-l
t

! ;E
d.-t l*,,.. &
Bt
lg*.h,J
-Jji

":ry
F*
t
rr

EYAL,ARE

3.
,. ffiffi ::""' ";il,::
de funcfionare
a
Enurnerar L u' descd
ruo'' rcd tor'
componen*
4' Enurnerar, l'
unui descdrcdtorc
","ru'unt"/e cornponente--/e rezisrenfd
5' Indjcati
ce ro/ unei ststuran variabi'
bobine/e * ,)iru
6. Indicari
"ln*^ ou o*1"
intr-o inshr;":":;:edie tensiune' ,

"r.u ""' re sernniricaria

cirrer,
or din figura
5.q.0.
 AUXILIAR CURRICULAR APARATE EI

1i
il
a:::5

Fig. 5.4.6.
7. Desenali simbolurile conventionale ale urmatoarelor aparate de medie gi
inaltd tensiune: descdrcdtoare, eclatoare, siguranle fuzibile, separatoare,
intreruptoare de inalti tensiune.

ldentificali aparatele din figura 5.4.7 gi desenati semnele conventionale ale

acestor aparate.
&A,ne
 AUXILIAR CURRICULAR
SIMBOLURI GRA APARA'

",;,;;;"";Hffi ,?ig):r:",f :ii:zELEcrR,cE

Simboluri cu
,:!:!!e!e' lsl eln e ra I d
r\r ,*\+ j-GnIluEli
::jy,icurenruril--!
continuu; b) curerii a) curent
- atternativ; c) curent
alternativd;
Si,,Lli,,,:,: ;T|,il:;,i; polaritate

IL---- x Z\ri 5,11*m

ejs!Gedr";#';, o,.^,"1l^!9tr9ttrv;

B:ffifi:::'::,$fl?Joca riza rea d ere ctu r u i) ;

a) tegare raEEfr
b) legare la gasiu;
c) tegare ta pamint
(punere ta pdm6nt)

CircuitT tinie-O-iuE"r
1,5 * i0 fiz 400 V
?lllr,1,,r..,litazat, so Hz,
:29 _
r
. firt."-]r.Ji i'r".i
3x25 mm2+ IxI6,# W:s?I,qgoy_
rxl: mnf"i l6
I;x
;::r?J;::'"0"0 ", l'i", jB
mnt:
:::31" si un conduoor
lirll, ,"1in reprezentare:de
secfiunea
i3jT_:
a) muttifitard:
b) unifitard

rrnrn FE71
, I a I l,fv\,s-) il"m
of
. _,r1gqanfa,"'ijo,na,
mez magnetic:
'bobina,
cu infdsurare

", ,nJl"1g",rnld, infdsurare cu

o, bobina, infdsurare
;:S?,i!rfa, cu 2

1;j;;,|*''?;"",.0:l,1i r.- inrdsurare

 Rezistoare: a)--*bol
general; b) rezistor reglabil;
c) rezistor cu contact
glisant (cursor), reostat; d)
rezistor cu 2 prize fixei
e) potentiometru cu contact
glisant; f) poten[iometru cu
preselectare lregla)
predeterminat; g) gunt;
n) element de incdlzire.

Condensatoare: a) simbol general;

b; con_densator polarizat (de eiemplu,
electrolitic); c) condensator regt;bili
d) condensator cu regtaj

semiconductoare

erS'S- +rr #i.

Diode se@
general; b) diodi tuminiscenie; (LEDj;
c) d) diodd tr.,*r; il'i[i!
-fotodiodd,

Pftftr#
Lenet.

curent
Tiristoare: al@
50 Hz, I!!lYid"
anod
pgjt?; b) tiristor
(poartd N); c) tiristor *rrnJ"i
*,r;il ;;
), trei
catod (?^oart3 P);
["
linie cu O) tiristor btocabit (poartii

Yw
]ynzlstoap

v h l?'3:llt^l: -:'g:Yri; c) NPN cu avaransi;

t
h !) bazd
,unUglgiune
(rUJ), cu oZzdt'pi;'
d cu "irnnf';;;'
N; f) cu efect de c6mp 1ilc,''rrt;, .,
.t
J canalN; g) idem, p;
cu canat fr) rbtdtra#istor pNp.
rr fT rr Linia cu sigeati reprezintd emitorul respectiv grila.
h

lnfdsu.lq! s

lilf-ftl,
hcd
accesibile scoase la borne; ;i;
l:l:::::l:,
rffa$urari; ,.
b) trei inraeuiJri;
.
- c)
ease
d) intdgurare trifazatd cu fazele
 rY-v1 r\r\rY"\ @)decomutalie
b) serie; c)
cltt
sau de compensare;

@:
derivatie sau indePenqeda.
a)Motorserie,
de
l
I
tr

I
H$v
a)
a:
b)
Motor cu
rePulsie'

Uffi& \y
monofazat;
J*U monofazat; c) Motor asincron monofazat &

cu extremitSlile infdgurdrii auxiliare

'Generator

tt. t) c
ffi.J accesibile; d) sincron, lrilazal
(cu toate extremitilile infiguririlor
iccesibile), cu rotor in stea 9i neutru
accesibil; e) Generator sincron trifazat' cu
tFr
H'
H- #J
\-/ &1
m ffi
ambele extremitili ale fiecdreiinfigurdri de
fazd, accesibile; i) Motor asincron trifazat
cu iotorul in scurtcircuit, cu infSguririle
conectate intern; g) idem, cu extremitilile
efs h inf5guririlor accesibile; h) Motor.asincron
fiif a2al cu rotorul bobina!{gtr j! s!s).._-.-

Magini de curent continuu

(generatoare, motoare) :
a) cu excitalie indePendenti;
b) cu excitatie serie; c) cu
excitalie derivalie; d) cu
excitalie mixt6.

Transformatoare electrice
Tra;sfotrna de Putere: a) cu
doui infiguriri: 1-rePrezentare
L^^^J multifilari; 2 - reprezentare monofilard;
a) autotransformator, simbol general;

f**l ry #
* el 3
1 rePrezentare multifilarS;
2 - rePrezentare monofilari;
c) autotransformator monofazat
t LJ*J
{11

reglabil: 1 - reprezentare multifilari;

;A q 2 - rePrezentare monofilari; d)
Transformator trifazat cu conexiune

rlT1
C,
rffi B fr d, d.
stea/triunghi.
;;'md'?'i1ren't rn'"'' : mt i ee
adduga' in reprezentare"'
iumaidacd este abso/uf necesar'
"
se'l'' p o !e
multifilard,
CURRTCULAR APARATE ELECTRICE

h&
a) Transformatoare (de mdsurd) de
H*
at d: c, t:,
tensiune monofazat: b) idem lrifazal;
c) transformatoare (de mdsurd) de
curent -simbol general; d) cu doud

|F
h & infiguriri secundare pe acelagi miez;
e) cu doui miezuri magnetice gi
respectiv doui infSgurdri secundare
1 - reprezentare multifilari;

F @ 2 - reprezentare monofilari;

Simboluri distinctive (suplimentare) indicdnd

U :
func{ia contactului sau aparatului: a) contactor;
b) intreruptor de putere; c) separator; d)
tl e separator de sarcini; e) declangare automati -
nt continuu
motoare):
independentS; Contacte cu doud pozilii: a) de inchidere/de
serie; c) cu lucru/normal deschis (ND) b) simbol general
;d)cu .\I
I
pentru intreruptor mecanic; c) de

I1 r 1
bc
)
e
7Y
J'g
deschidere/de repaus/normal inchis (Nl);
contact cu funclionare decalati fafd de alte
contacte similare ale aceluiagi ansamblu de
contacte - inchidere anticipatS; e) idem,
d)

putere: a) cu inchidere intdrziati; 0 idem, deschidere

1-reprezentare idem, deschidere an
monofilard;
Contacte cu

Y{t {
funclionare intdrziatd
multifilarS; (temporizatd) in raport cu operalia de
monofilarS; activare sau dezactivare a dispozitivului de
monofazat acfionare: a) contact de inchidere/ND, la
multifilarS; activare (aclionare); b) idem, la dezactivare
(revenire); c) contact de deschidere /Nl, Ia
conexiune
{t: t}, e, g activare (acfionare); d) idem, la dezactivare
(revenire).
se-,r,?oafe 1 - 2 - simbolul de acliune int6rziatd va fi
reprezentat in partea contactului convenabili

f
'muiftifilafd,

fFfF
din punct de vedere al spaliului disponibil gi
al plasdrii codului de identificare.
e) intreruptor cu efect termic direct (de
exemplu, cu bimetal); f) contact de
deschidere/Nl al unui releu termic cu bimetal.
 AUXILIAR CURRICULAR
e (de comandi

f
de
Aparate de
)to @
b) intreru pror i" put",ro i.i,
\
{t
I
\ J

r
t
CI c
I )
a
\
I

e
! :jc) :::9:1?i:
separator; d) separator
contactor asociat cu relee Oe supruiai"inai
f) intreruptor.
n

de sarcind: e)
Jil'r",
//
trb
rate de comandl

,l ,l ;.1
')') '( t
rnrreruproare/aparate
intreruptor /contact cu -deacfionare
comanoa
general; b) buton de.ac[ionaie prin manuald, simbol
inchidere); c) idem, (contact od
-Grpotare:-l
apasare lcontact dJ
A(
Jr\.,
JeJnijJr"t;
aclionat prin apisare cu revenireiretinere d) buton
a1'lc(t (contact de inchiderel.gl io"i.,, automatd
idem, actionat prin rotire; g) !"tion'di' Jrin tragere; f)
Buion de urgenta (tip
ciupercd), cu retinere; f) but#
,"ti"rli[r:n apasare, cu
-tf tl *")
,l ',J re{inere.
Se presupune cd, de regutd, dispozitivele
' \' prin apdsare sau prin cu ac{ionare
) '\ triQi,i;..;;-i;;;;;;; aubmatd iar
fsh 22,",?^"t,:,:"::,1:,:-:?tiir;;',,;;;;;;iirJiia*rtd.(sunt
1g !.,,,,r.
_ _fr
u, re I i n e re)j . si m o t il a r- : ie., JiiJ"'
b,
JirloE!rli
respectiv de retinere
-*x _J
nu se mtai reprezinti.'

{tb
Siguran{e f F---_{ t-+

{}
\Y I *
hc{te
llO_lrante: a) siguranti rr".tir'a]
:y separator
b)
iJ_,:,"f.rrul:r
fuzibitd.;
cu silurania iffiffi;
d) ectator;
paratrdsnet.
de, ,ar"iie
;i
., .ig;r*t;
O"*EriIi;.
fl

9rg9n de comandd/ bobind de releu:

a) simbol general; b) pentru releu
cu
remporizare la revenire; pentru
releu cu temporizare la actionare:
c)
dl

i,-YYf
ffi! H-! *l-,
pentru releu cu temporizare't
--1-- gi ta revenirel e) pentiu
aclionare
leleu . pnjd (ta aclionare
'si j; Simbolul apar
revenire); f) pentru releu cu zaiorari e) frecvenlmet
mecanicS; g) pentru releu electronic.
XILIAR CURRICULAR

.comutatie oe -EGre raficd a schemetor

reruptor de putere/disjunctor;
/ rnrreruptoare: a) simbol
!)^
.uryruto1 Oe sarc-ina; e)
t cu relee de suprasarcind;
add ol ffi -""rnr"ti.r,.";
ramp5 o"
3onof,:':,t- :Y
d) comutator ,;r"o'Jl?;
:i bipolar;
e) comutator dg. .rpat- (Oe""icara);
f) com utator i nte rmed iu, (,iri, "g)
L r,on,
mandd unipotare:-- aJ P^^ !!,"1_ gy
tncorporatS;
tampd de "",,)]semnatizare
i) intreruptor pentruluO,]""r",
lonare manuald, simboi 'j)
: prin apdsare (contact
le o.eschidere); d) buton
de exemplu, i,:':iii',ti
:l:*:?, cu capac din siicta). d;; ;;;;' (0"
venrre/re(inere automatE
r, ac(ionat prin tragere;
f)
ffi% *< ---1lnn* Orspozitiv
de urgenfd
^ ?rtol prin (tip
G [t t', IaIa;
tatd; b) nnntr^+
contact h^h:. '.1iiia
mamd; ^\ .. v
actronat apdsare, cu **ft+-_ a, ii
{
,..
7-t1r+*--._ l::1?:,d) figa si priza de conector, de
lispozitivele cu ac{ionare
zu revenire automatd
d ]lll: cdldre!; e) to.r, ou p,i]I
lIcu contact de oroteclie; rl piiii
iar figd tripolard. si
re.ven ire automatd (sunt

l pozi{ie%
oe revenire automatd
zintd.
**x *+{ &
reprezentatd
cu circuit;
corp de iluminat q.e Ot p".,fi" O"rirr'j

*; QIrc reprezentatd cu circuit;

generat; d) proiector,
perete, (aptici),
.) frrnpa,,jr"O'or

? Try
aparate de comutatie .urn gJn;rri,
"clio
siguran{d tuzibiiit;
srguranti fuzibild; f,li?^"1?r
rrumrnat
cu spot de tuminj; ii
cu lEmpi fluorescente trOuirr"
"l ;
arcind cu sigurantd srmbol general; g) idem, ;; ;"ffi;:
or; e) descircdtor, h) incdtzitor oe apJ
crrcuit.
1ooir"ll, il ,"riiru,;1,"5,j

de mdsurat control

andd/ bobind de releu: Aparate de mdsurd

ral; b) pentru releu cu simboluri generale:

@@tr EM@ffi
revenire; c) pentru a) indicator;
rzare la actionare; d) j) inregistrator;
cu temporizare
t revenire; e) pentrula k) integrator;
ta actionare Si h , ;
Itru releu cu zdvorilre 3j?3t,1, ,
ntru releu electronic.
 APARATEE[

ffi* ffi Dispozitive de semnalizare'. a) lamp5,

lampd de semnalizare; b) indicator de
pozilie, cu o pozilie de repaus gi doud
dJht pozitii de functionare; c) sonerie;

*k3
?r & d) buzzer; e) siren5; f) hup5, claxon;
g) lampi de semnalizare cu
transformator incorporat; h) ceas,

{s simbolgeneral

W
w
ffi
,r
4q
m-

*W* w.
@@%
Panorama montdrii aparatajului de comandi
 205
APARATE ELECTRICE
\.- L

a) lampd,
.t l
cator de - -/^-
gi doud
sonerie;
ffi
claxon;

,, {, {#'

w&i.
.
206 AUXILIAR CURRICULAR APARATE E

1 - intreruptoare; 2 - protectie impotriva atingerii; 3 - capac pentru borne de

racordare; 4 - nnn; 5 - terminale ,,tunel" pentru cabluri din aluminiu sau cupru
(cleme); 6 - terminale pentru circuitele de comand d,; 7 - dispozitiv de abroqare Emil Micu
gi debrogare; 8 - serie de cleme; 9 - conexiuni in spate; 10 placi suport; 1 1 (coordonator
-
- contacte auxiliare normale (de declangare); 12 - mdner rotativ pentru montaj Moeller
lateral; 13 - m6ner rotativ de comandi de pe ug5; 14 - ax de prelungire,
15 - mdner rotativ de comandd;16 - m6ner rotativ; 17 - plScutd avertizoare; Schneider El
18 - rami mascati; 19 - Aclionare de la distanli; 20 - dispozitiv de inchidere
S. C. Mirescr
cu mdner basculant; 21 - mdner basculant lateral; 22 - modul DMI; 23 - Mareg, R. Lu
terminal de date EASY; 24 - secliune PRoFIBUS - DS; 25 - declangator de
Bildgoiu, D,
tensiune; 26 - unitate de temporizare pentru declangatorul de tensiune minimd;
Federenciuc,
BilSgoiu
S. C. Miresct
Mareg, R. Lu
85l5goiu, D.
Federenciuc,
Bdligoiu

F. Mareg, T.
G. Fetecdu, I
Enache, D. B
D. Federenci
Florin Mareg,
Cristian Mirer
Cociuba, Dar
Carmen Mae
Florin Mareg,
Cristian Mires
Cociuba, Dar
Carmen Maq

F. Popa $t. D

A. Popa

t7 I 1992
 CURRICULAR

pentru borne de

Emil Micu
(coordonator) ta Z, Edituragtiinlirica
Moeller
rt'E;'#ffJJ[X :iJ;{
Catatog 200g/2006
avertizoare; Schneider Electric
v de inchidere Catatog 200g/2006
modul DMI; 23 _
* declangator de Laborator tehnologic_
Fige de lucru
tensiune minimd; Editura Economici _ preunive
rsitaria,2004

Laborator tehnologic _
Lucrdri de laborator
Editura Economicd _ preuniversitaria,
2004

Henset, Catalog deproduse

2A06 -
Hager, catatog zood -'--- -vvi ZOOT
i.Yrr"u,T. Bdrdgoiu,
u. t-etecdu, Elemente de
S.
fn3"hu, D. Bdtdgoiu, . _a
cf io n i r, u i
Manuatpeniru",!.,""1T5: :ffi lj':Iff,; :1:
u. Federenciuc
Florin Mare$, Silviu
Cristian Mirescu, petru f, 1lufi*Hfi +r,;,.*s-stff ,i=-;,j,*,
uoctuba, Daniela p.oresionarii
Carmen Macadon !"ret";;" ;",rjil"1'"?!,
Grup EditorialAi
Florin Mare$, Silviu
Cristian Mirescu, petru
uoctrJba, Daniela Uggjilitrl!"p, """ r#,BE .ARrE $,
proresionarii
Carmen Macadon 1",r,_.i, * ;".fflllrT,:X
Grup
Execulia
EditoriatArt er.r[gtii
ZOoo
F. Popa gt. Drdgan
si "IgriliJ;'
yoasd tensiune. in-lt?aliiror de
InOreptar. pentru
autorizarea etectricien -t'-,
itor-'
Editura tehnicd 19g3
Aparate etectrics de joasi Si
A. Popa tensiune _ inaltd
Manu_at. n"rg,iii"""
'--yv ,,,
irioustriale
:l.prof,] de etectrotehnicd
trorrura Didacticd pedagog
9i icd 1977
/1992 privind- proi""iri"r-si""*""rtrr",
t7 lPIl"liy etectrice.
rnstatafiitor
tensiuni p6ni ta 1000
rr-"-oi3riltori, cu
V,r".*I lt lllesti rggz
 AUXILIAR CURRICULAR

Actionarea maginilor electrice I

loan lonescu Editura MatrixRom 2005
Electrotehnologii
Lucian Ciobanu Editura MatrixRom 2003 g1

El""i-tn"canici Laborator de bazele

metrologiei
D. Cosma, col. Editura Economicd - Preuniversitaria

ru.F
Bucuregti - 2004
lnstalafii electrice industriale de joasa
Paul Dinculescu tensiune
Editura MatrixRom 2003

Lucian Ciobanu
Senzori gitraductoare
Editura MatrixRom 2006
Oi"1ion"t explicastiv de inginerie electrici
iJ\-..1''
\-\ li ,l
Lucian Ciobanu Ediiura MatrixRom 2002 rFl \
T. Cdnescu, M. Aparate electrice de joasi tensiune (."# G\'+D

Huhulescu, R. Dordea Editura Tehnicd - Bucuregti 1977

Eilr"nt" de tehnologie a aparatelor de
Alexandru Vasilievici, joasi tensiune
Lucian Moldovan Editura Facla -Timigoara, 1981
,ft
Gewiss - Gatalog 2005 )'
Aem Luxten Lighting Co' \o.
Gatalog 2006 -'t)/
ELMARK i, r
Catalog 2006
ETI Gt+l
Catalog 2006
LovatoElectric
Catalog 2006
Rittal Sisteme
Catalog 2006
Phoenix Contact F
Catalog 2007

kt
Finder
Catalog 2006

(.## e'L
 GV2-AKOO

h,
syl

,i
tl

-@
1

ffi
J GV-AE11, AE2O

m'"m
 ml
Ir ts."

" t,B
F' [J ffiI
\hp l-u (

ffi---'-l
LA7OB.

ffiru
,H- ]

m.'
WI
LA7-Deo2
-l
1'''.dolELa

?I"tH
G

e
t g
:Ol
:t
a=l

Sig uranle automate, intreru ptoare automate, d isju nctoare

rl
-I
I ,*$
*ii
L=i
l=

)
;:J
J

G
4
 n
E
#4*} ;l

1
Releu term ic tip ZE-ZW -ZEV 1 -reglaj I motor; 2- resetare: 3_
 oIc,
Y.a
* URECI*{
$rrnt,

x 7-<1
,l
1r-'*
.-)-\ --

.
==,
-=: 'I

i.
l.'
:-G-
!,
\. yd
\b \_.-
'J G''
1

E.
E .,,.
:

E ,.-,,
E.
I .':.'
E' '::;:,
t
I
i

::l
E'
 6\BLlol4
V.t
I uneciir
9g^t

=---'
--
z
<-4
-'!

-
C
-!E tU
rb-
.rF "{

t:
II
a