F" F; Krapov

Alegerea secfiunit
conductoarelar
$i cablurilsr

colecqia
 'F: Fi KarPov

Alegerea sectrunll
conducloarelor
gi pablurilor
Edilia a II-a
Traducere din lirnba rus6,
adaptati gi contPletati i

69

: :;, .

r -,.1 ,'l;ll'
f .i,,ii'rr,,
"
iJ','.?
Editura tehnictr
Bucuregti
 Kar nu6pa.il' 3iIi1i."npo"ooo" n raoqef,
l'oceHepronsgar
Mocxra"Jleunnrpa4

.. f.q qi
dicafii lro-Eurd sint date, i-ntr-o formd accesibild, in_
formule ae catcuJ penti"'irleli"!
con'ductoarelor lini i lor- aerie"^e, I n J"i"iij i"."' i sectiunii
utilizate in refelele electrice -iimiif", l"Ai"f"nterioare
principale. cu'tensirrnea pine ta- d6o'T.*jlxpu.r"""" cu tinii
prin exemple nume,rice."rCL ioil"eiirJii p"i"'desene qi
metodelbr de cal,cul
Scopul lucrdrli este. de
.a servi ca indrurnar, in
a.qeastd privinfd, electricienilo;-;;i";ir"ti"in
-ii tucd-
iiJp a" reparaiii, intretineie a instala-
tiilor etectrice' din inireprinierii""^"ii"jrrlt.t*ru,
"ili;;l;"'; din
sectorul agrozootehnic qi' ain ie.io""i*lin.trucfiilon
p.entru aceasta_.iucrar""--""-'rlut "ld-aptata
-civile.. U
prescripfiile coresnunzdtoa"" llL io"rn.ro"-T" vigoare
9i anume ale
ta.4oi. proiectarea normativur"i- 6s.i.a.s. I.z.68
privind si irrt"fitiii#
interioare. pind la rboo
qi rr,-[re';;;;iil;i"r electrice
-ex_e_cufia
M.E.E.
lR:l-d8 lR-4-68 privind' p"oi*.Ti"".- ii","'*".,_,t""""
liniilor electrice aeriene tl"ir-rlr"J"-pirii r'. 1 000 v,
respectiv a retelelor de^_cabluri
"". eilE"i." -si""Ie regu_
lamentului M.E.E. 814_6e p.rrt"d'f;;;;laiia
zarea energiei electrice. 9i utili-
Completdrile efectrrate fa{d de edilia intii
evidentiate printr-o linie vei.ticale- tiasaia-'pe au fost
ginea stingd paginii.
a lnar-

Controlul qtiintific
al traducerii qi completdri
la editia in limba rom6n6: Inc. Emit pietrlreanu
Redactor: Ing. paulins Dumitrescu
Tehnoredactor: Nicolpe $erbtrnescu
Ooperta: Arh, V.alentin Vigan
 1. Introducere

'i,
1.1. Scopul pentnr €are a fost scrisi aeeast5 brogutd
I
j
: . . La.intre{inerea,
trice
exploatarea qi repararea relelelor elec_
de joasd tensiune este necesar id"r"r ca etect"icianut
ll respectiv sd rezolve singur unele probleme d; Ji-ili"-
{
nare a. coloanelor gi ciriuitelor eldctrice;i"-;"il';;;;.
sau cabluri. pentru aceasta, el trebuie s6 posede cuno$_
tinlele teoretice gi practice necesare qi sd^ aibe ausotriit
examenul de electrician autorizat.
Scopul acestei lucrdri este de a ajuta la rezolvarea
co_
rectd. qi
itpi$ a problemei alegerii jectiunii conductoare,.
Jt. ca!)llnlgr eiectrice utilizate in relelele cu tensiuni
.o^"
pma la bUU V ale instalatiilor de forld qi iluminat
intreprinderile industriale,' din sectorui -E"*il;h;iJ;idin
din seetorul constructiilor civile.

1.2. Conrlifiile pe care trebuie si le indeplineascd

o refea electric5

. Ori,ce
tru,
reNea electri,c:d tre-buie sd prezinte siguranfd,
uiafa oame:ni.lor sau tmpotriui peri.cotuiul, uiar-pen- in_
cendii san erplozii in rnediit ae poiie. Una am conai_
fiile care trebuie indepljnite tn afest scop este alegerea
corecti a secfiunii conductoarelor gi cabfurilor A;I.t:
{inind seama de incetzirea aamisitifa
-ii
:1t.::^:^"i^9aua,
de proteclia impotriva suprasarcinilor gi scurtcircuitelor.
 . Reteaua electricd'trebuie sd gsrezinte siguranffi" sufi_
cientd in ceea._ce priuegte alimentlarea cu enirgi,e ilectrica
a consurnatorilor, euittndu-se euentuale intreiuperi nece_
yyte d9 necesitdlile de erploatare, intrefinur" ,oi ,npor:iu.
Una din cerinlele respecterii acestei condilii este'asigu-
rarea unei rezistenle mecanice minime a conductoa".fo*
ce alcdtuiesc reteauirr care sd nu permitd ruperea lor fie
in timpul montdrii Qa tragerea in iuburi sa.' ia intinderea
intre izolatoarele de suslinere) fie in timpul exploatirii
(datoritd greutd{ii propriirr sau acfiunii-"f"ilf"i,-;-hii;
rii etc.). Rezistenla mebanicd minimd a conductomlui este
asiguratd prin alegerea unei secliuni corespunz5toare, care
sd nu fie mai micd decit valorile indicate ln anexa 1.
Releaua electri,cd, trebui.e astfel erecutatd, incit sri
poatd, asigura trans:portul energi,ei, electri;ce ,yr"
tor 9u pi.erderi. de tensiune cit mai mici d6_a lungul "o^i^o_ ei.
O pierdere de tensiune prea mare in relea pe de Jpa"te
duce_Ia pierderi neeconomice de energiei .i,-:"t"G,-d;;;
de altd -parte, la inrdutdlirea funcfiJrra"ii
(ldmpi electrice, motoare eiectrice, televizoare""""pio"r"fi"
late pentru o,funcfionare corectd numai Ia tensiunea "t"^.1, ""i*:
no-
minald a relelei. Deoareee, pentru o anumitd fungime--a
relelei, pierderea de tensiuire este invers p"oportionala
cu aria secliunii conductorului respectiv,
fi mentinutd in limite convenabite, aacarezlltd.a po*i"
sec-tiunea^con_
ductorului se alege functie de pierderea admisibild de a

tensiune.

2. Schema de calcul a unei retele electrice

2.1. Necesitatea gi modul de intocmire
a schemei de calcul
Pentru- alegerea secliunii cond.uctoarelor, din diferitele
porfiuni ale unei relele electrice.de
;oasa teirsiun", i;;;ti;
de condiliite de incdlzire admisibiid- ]i a" p*i""ii. I"
t) cit distanfa dintre punctele de susfinere este mai mare
cu atit.Cu
conductorul este mai sblcitat.

4
suprasarcind gi Ia scurtcircuit, este ne-cesar s5 se cunoasctr
raicina acestei por{iuni de relea; de asemenea pentru
,r.riti""t"* sectirjnii, astfel alese, la pierderea de tensiune,
tr.U"ie cunoscutd qi lungimea porliunii respe-ctive d.q "9:
i;;:-b" aici rezulurelele efeciuarea calculelor sectiunii
iot drr"to"telor unei "e, electrice trebuie inceputd prin
intocmirea schemei de calcul, in care se reprezintl con-
iiguratria relelei respective qi elementele ei componente'
" ln'general, pentru distribulia energiei electrice,. rete-
lele poT fi cons?ruite dup6 scheme radiale, cu magistrale
sau mixte, care Pot fi alcituite din:
coloane eiectrice (porliunile din retea care alimen-
- tablourile
teazd de distribulie);
tablouri de distribulie (echipamente cu aparate de
-
conectare pentru coloane, eventual circuite Ei cu apa-
rate de proteclie pentru circuite, ewentual coloane);
circuite electrice (porfiunile din relea dintre tablou-
-
rile de distribulie pi bornele receptoarelor inclusiv sau
-al receptoarelor,
up"""l":"t de proteclie qi pornire cind
este cazul).
Deoarece relelele de joasd tensiune obiqlglt sint cu
patru conductoare, pentru tensiunea de 380/220 V,- vom
'da
exemple de scheme de calcul din astfel de relele' In
cizun tensiu-nea de 380 V este tensiunea de linie
"""tt"
*"n itt"u faze, tar tensiunea de 220 V este tensiunea de
iaza sau dintre ,o fazd gi conductorul de nul (condu,ctorul
neutru aI relelei legat direct la pimint); receptoarele.trj-
{azafe (de exemplu- motoarele electrice) se -conecteazi la
cele trei conducfoare de fazd, iar receptoarele monofazale
(de exemplu limpile electrice) se conecteazd intre un con-
ductor de fazd Ei conductorul de nul.
In fig. 1, a se aratd un exemplu de schemd de distri-
bulie radiali dintr-utt tablou electric la care sint conectate
doud motoare electrice trifazate de 380/220 V qi trei cir-
*.tofazale de limpi electrice de 220 V; circuitele
"rrii"
de iluminat au un num5f egal de ldmpi de aceeaqi putere
qi sint conectate fiecare la cite o faz6" a tabloului pentru
irr"er""t"" uniformd a conductoarelor de fazd ale retelei.
i" iig- 1, b se aratd un exemplu de schemd de distribulie
printi-o magistrali Ia care sint conectate doud motoare
5
electrice trifazate de 380/220 V qi un tablou electric tri-
fazat de 3801220 V (din acest tablou se pot alimenta re-
ceptoare dupi exemplul dat in fig. 1, a).
3n/?20Y*50il2
.t
0
r

rf

6.
il

Fig. 1. Scheme ,electri,ce de distribulie multifilare: j

@
- distfibutle radlale dintr-un tablou de distributie; b
- distributie el
r- rnrreruptor sen-erarj Yt3t"f"1"'if3"?l;Xiou", M motoare erectrice
"
trlfazate; L - lAmpi incandescente; ?D - tablou- de dlstributle.'

Schemele din fig. 1 indicd toate conductoarele retelei,

de aceea se numegte schemd trifilard. Deoarece este
migdlos de executat qi incarcd inutil desenul, ingreunind
citirea, in practicd se utilizeaz6 scheme monofilare, dupd
6
exemplele din fig. 2 corespunz[toare exemplelor din
fig. 1. In schemele monofilare pe lingi configuratia retelel
se indicd gi datele necesare alegerii protectiei gi eectiunii
J80/?20t/-t0tlz

Fig. 2. Schernetre electrice rnonofilare ale exernplelor din fig. l.

conductoarelor gi anume sarcina qi lungimea fiecirei por-
liuni de retea.
La alcituirea schemei de calcul, cel mai comod este si
se foloseascd planu1 qi sectiunea inciperii sau planul lo-
cului, in care este trasatd reteaua gi sint indicate toate
sarcinile conectate la ea; lungimile tuturor porfiunilor
re"felei se misoari pe desen, tinind searna de scara la
eare a fost fdcut desenul. Dacd nu existd la dispozilie
planul incdperii sau al locului, este necesar ca lungimile
tuturor porliunilor relelei sd fie mdsurate la fata locului.
La alcdtuirea schemei de calcul nu este obligatorie
respectarea scdrii. Este important numai si se pistreze in
schemi amplasarea mutualS corect5 a aparatelor de pro-
tectie a sarcinilor.
2.2. Detemrinarea sarcinilor (curenfilor) de calcul
Sint receptoare electrice, ca spre exemplu ldmpi de
iluminat, aparate de incdlzit, aparate de radio gi televi-
ziune etc., care, conectate la retea la tensiunea nominalI
de alimentare, absorb o putere electricS constant6 egall
cu puterea nominald pentru care au fost dimensionate 9i
inscrisd de fabrica constructoare pe pldcuta sau in fi$a
tehnicl a aparatului; slnt insd alte receptoarg ca spre
exemplu cuptoare electrice de topit, motoare electriee,
transformatoare de suduri etc., carg eonectate la retea la
 tensiunea nominal6 de alimentare, absorb o putere elec-
tricd variabild cu sarcina cerutd, diferitd de puterea lor
n-ominal5, pe care nu trebuie insi s-o depigeiscI. pe de
altd parte mai multe receptoare conectate- la o relea pot
f,unctiona la un moment dat toate sau numai un
din numdrul 1or, sarcina solicitatd relelei putind filrocent
astfel
foarte diferit5.
Deoarece sarcina ceruti determini secliunea condue-
toarelor respective, pentru utilizarea economicd a mate-
rialelor este necesar ca secliunea si fie calculatd tinind
seama de situafiile posibile menlionate mai sus.
In cazul alimentdrii unui singur receptor, curentul de
calcul se va determina, dupd cai, cu uni din relatiile: (l
a) pentru un receptor cu sarcind constantd
,Pn (1)
lcUn-:ccs g
ln care:
ft
Ln este puterea nominal5 inscrisi pe pldcufa sau
fiqa tehnicd a receptorului, fu: W;
k coeficient de fazi egal cu 1 in cazul rete-
lelor de curent continuu sau de curent al-
ternativ monofazat li cu l,7B in cazul
retelelor de curent alternativ trifazat;
un tensiunea nominali la bornele receptorului,
in V;
cos I factorul de putere al receptorului; in ca-
- zul curentului alternativ cu sarcind. rezis-
tivi sau al curentului continuu cos e:l;
b) pentru motoare electrice
I": Pn r}l
- .=.kt
kUrI cos Q)
e l

ln care: Pn, k, Unr cos g au semnificaliile date Ia rela-

tia (1);
lcr este coeficientul de incdrcare a receptoruiui (rapor-
tul dintre curentul absorbit din relea'Ei'cu_
rentul nominaL al receptorului) ca urmare a
supradimensiondrii sau subincdrcdrii recepto_
rului;
q randamentul receptorului;
-
I
 c) pentru transforrnatoare de suduri, rnagini electrice
pentru sudare, cuptoare electrice alimentate prin trans-
formator propriu:
I":
- =+-
kUnrt
(s)

in care: k, Un au semnificatiile date in relatia (1);

S, este puterea aparentd nominalS a transfonmatoru-
lui, in VA;
Qt.
rt - vezi relatia (2);
d) pentru grupuri redresoare qi convertizoare de cu-
rent continuu alimentate in curent alternativ
. U,In
- kU q cosg (4)
''i
in care:
U,, In sint valorile nominale ale tensiunii respectiv
curentului debitat, in V respectiv in A;
k vezi relatia (1);
A - tensiunea norninalS de alimentare in c.a.,
- ln V;
I - randamentul agregatului.
In cazul alimentdrii unui grup de receptoarb de for!5
al cdror numdr este de maximum trei sau care au in mod
sigur o funcfionare concomitentd in regim de duratS, cu-
rentul de calcul al coloanei sau circuitului de alimentare
se va determina cu relatia
f
t
I":I"rqI"rq ... *l"o (b)

in eare: 1q,,. I- sint curentii de calcul ai fiecdruia din

receptoarele considerate, calculati,
dupd eaz, cu una din relatiile
(1) . . .(4).
In cazul alirnentdrii unui grup de receptoare de forld
al clror numir este mai mare de trei, iar functionarea si-
multani a tuturor nu este practic posibild Ia incdrcarea
nominali, curentul de caleul se determin5:
' a) prin metoda coeficientului de cerere astfel:
 * pentru determinarea curentului de calcul at .{i1
c6rei dategorii de receptoare din compunerea grupului,
utilizind relafia
- k,Pt
I^:
- ftUroosgo (6)

lh care:
W
- de qerere care line seama atlt
este coeficientul -r I
de coefieientul de incSrcare k1 explicat Ia
relalia (2), cit qi de simultaneitatea func-
tion&rii receptoarelor Ei de numirul lor,
conform indicaliilor din anexa 2;
P, puterea electricd instalati a unei categorii
de recePtoare, in W;
k, Uo v. relalia (1);
ooS 9c factorul de putere al categoriei de recep-
- toare; I

pentru calculul curentului total al fu:treguLui grup .Ii

-
de receptoare, utilizind relatia I
I

l.:I"r*I"e* "'' *Ioo, (?)

':!

I
j

in care lat. ..I*slnt curenlii calculali cu relatia (6) pen- I

tru fiecare categorie de receptoare

din comPunerea gruPului;
b) utilizind relaliile din anexa 3 pentru calculul curen-
tilor categoriilor de receptoare gi apoi relatia (7) pentru
calculul curentului intregului grup 'de receptoare.
In cazul instalaliilor electrice de- iluminat sau al cir-
cuitelor pentru conectanea aparatelor electrocasnice, la
determinarea curenlilor de calcul in vederea alegerii con-
ductoarelor electrice de aliment#e se va considera:
a) pentru l5mpi: 30 corpuri de iluminat pe Iazd in
clddiriie industriale gi publice qi 12 corpuri de llumilat
pe circuit, fu:sumind o putere maximi de 1000 W, in 1o-
cuinle;
pentru prizele simple sau duble de utilizare gene*
rald: 15 bucdti'pe circuit in clidirile industriale Fi pu-
blice gi S bucSli pe circuit, considerate pentru' o putere
totaii de 800 W, in locuinte; pentru prizelo Ia caro se
10
 conecteazb idmpi portative de terlsiune redusd, curentul
de calcul va fi egal cu curentul nominal de pe secun-
darul transformatorului de proteclie;
pentru prizele cu destinalie speciald (alimentarea
-
maqinilor de gitit, aparatelor de inc5lzit, frigiderelor, -ma-
ginilor de sp61at etc.), curent"l {9 .c3lc'91 se determinl cu
i"f"U" (1) pentru receptoare individuale- qi cu- relatia (5)
pu"ir" mai multe receptoare deservjte de acelagi circuit;
^ b) nentru dimensiott"t"" coloanelor se iau in conside-
ratie'rirmatorii coeficienfi de cerere sau puteri {9 5a}ey1:
0,8 . . .0,9 pentru iluminatul normal din clIdiri in-
-
dustriale gi publice;
f peniru iluminatul de sigurant5 9i iluminatuL ex-
-
terior;
-- 3 kW de garsonierd qi 6 kW de apartament;puterea pentru
calculul coloanei de alimentare a intregei clSdiri,
rezultatl din insumarea puterilor de calcul ale aparta-
mentelor gi garsonierelor ie inmu$egte cu urmdtorii coe"'
ficienfi de cerere:

Exemplul 1. La o refea monofazatd de iluminat exterior, cu

tensiunea-de 220 v, sint conectate 20 corpuri de iluminat cu ldmpi
i."""A"t.ente, a"tn,a puterca de cite 200 W. Sd se determine
curentul care circuld la inceputul liniei.
"ii-
Rezohsore. Coeficientul de cerere pentru linia de {luminat
exterior esie egal cu 1, iar sarcina de calcul are vqloarea
P=k.P r-L(20' 200):4000 W'
Pentru lAmptle cu incandescenld, factorul de putere este egal cu 1'
b"""nt"i dL calcul se determind cu forrnula (1)' ln care lc:l'
cO6 P:11

1
r: !-:9-18,r
un 2?A
e.
iJ
I Exemplul 2. O coloani i.;tifazalil de 380/220 V allmenteazb un
-io'tw respectiv ? kw), doui aeroterme (cu motoare
at,erieraettmpldrielnearesintinstalatedoudventilatoare(cu
ilii*.Jou
il
de cite 4,5 kw) qi ls maqini de preiucrat lemn (una cu m6tor de
7,5 kW, Sase cu .motoare de cite 5,5 kW, cinci cu motoare de cite
2,8 kW pi trei cu mo;toare de oite 1,7 kW); iluminatul artificial
aI atelierului este realizat prin 15 l5mpi cu incendes,centd de cite
200 w.
Se cere determinarea curentului de calcul in vederea alegerii
sectiunii coloanei de alimentare, tinind searna de incdlzirea ad-
misibilS.
Rezoluare. a) Prin rnetoda coef,icientului de cerere:
pentru ventilatoare qi aenoterme (magini cu relim con-
-
tinuu), coeficientul de cenerg conforrn indioaliilor din anexa 2,
este

k"r: k",,+' + kd :0,7b+ L 1 2'75 :o,zb+0,1b:0,e,

I,7
iar curent,ul de calcul, conform rela$iei (6) ,are valoarea

r^.- k",Pt, +2'4'5) .108:44 Ai

cL q"" -0,9(f0+7
klJ rcos 1,73 . 380 .0,8

pentru utilajele de prelucrarea lemnului (maqini cu regim

-
normalj, coeficientul de cerere, con orrn indicatiilor din anexa 2'
este
t
k"r: k"'" *t -,*,n' :0,20+ J -'0,20+0,19-0'39'
kd 4'3
=o'?o
iar curentul de calcul, conforr-n nelafiei (6), are val'oarea
, k",Ptz 0,89(7,5+6'5,5+5'2,8+8'l'7)103:60 a.
k(J noos q", 1,78 ' 880 ' 0,6

pentru instalalia de iluminat, considerind coeficientul de

- lcrr:O,9, conform relatiei (6) avem
oerere

- k""PB 0'9'15 '2A0 " .

-"
kUn oos pr, 1,78 '880' I

curentul total de oalcul pentru coloana de alimentare' con-

form- relatiei (7) va fi
I I I 59* 4:LO7 A;
": "r* "2*I"r:44f
b) Utilizind relafiile din anexa 3:
pentr,u vehtilatoare (maqini cu regim continuu):
-
I P rr:L,6 (10+7 +2' 4F):L,6' 26:42 Ai
"r:L,6
l2
 pentru ma$inile de prelu,crat lernn (magini cu regim
-
normal)
I P P or-;L,6 (7,5+3' 5,5)+
4+0'67
"r:L,6
+0,67 (3. 5,5+5' 2,8f3' 1,?):L,6' 24+
+0,67'35,6:38{24:62 A;
pentru iluminat este valabil calculul efectuat prin metoda
-
prec'edente, adicd
Ai I
"u:4
total de calcul pentru coloana de alimentare,
- eurentul
conform relatiei (7) va fi
I I A'
"r*I "r* "r:a2*62*a:fi8
Obseroafie. lntre rezultatele oblinute prin cele dou6 metode
este o difer,entd de circa 10/e, de neluat in corrsi'deralie in pnac-ticd,
deoarece, pe lingd alte veiifi'ceri care urmeazd sd se mai fac5,
-ardta
aSa cum ie va mai departe, se recomandd ca sectiunea
coloanel'or de ali'mentare ,sd ai,bd o rezervd de capacitate de
trans,port a energiei electrice de 15...20% qi deci curentul cal-
culat se va majora la aceastd valoare.

3. Alegerea sectiunii unui conductor sau unui cablu

in funclie de incilzire gi de protectie la supracurenti

3.1. Curen{ii maximi admisibili in regim permnnenrt

intr-un conductor sau cablu
La conectarea unei linii in sarcine, prin conductoarele
ei circuld un curent care produce incdlzirea 1or. Simultan,
conductoarele degaji c5ldurd in mediul inconjurdtor.
Dupd un timp oarecare, conductoarele ajung la o tem-
peraturd constant5, daci curentul prin ele nu vatiazd.
Temperatura limiti a conductoarelor s,i cablurilor este
determinatd de condiliile de siguran!5, de economicitate
gi de securitate a instalaliei. O temperaturd prea inalt5
a unui conductor izolat sau a unui cablu provoaci o uzurd
rapidd ;i reducg dUfata d-e qervieiu a instalaliei. In cazul
t3
ref_elelor aerieng supraincdlzirea provoacd o sdgeat5 rnd_
rit6 a conductelor gi poate constitui cauza ating"erii lor gi
a deconectirii liniei de citre sistemul de prot6cfie. Deo-
sebit de periculoasd este supraincdlzirea izotaliei'in cazul
lncdperilor in care existd pericol de incendiu'sau de ex-
plozie, care pot fi provocate ca urmare a aprinderii izo-
lafiei.
De aici rezultd clar necesitatea de a 1imita valoarea
curentului care trece printr-un conductor de secliune
datd, cu scopul ca temperatura maximd a conductorulli sd
nu depdgeascd o anumitd limitd. Curentul maxim admi-
sibil in regim permanent depinde de secliunea, de con_
strucfia gi de condifiile de rdcire ale conductorului.
In anexele 4 . . .6 gi B, se dau curenlii maximi admi-
sibili in regim permanent ai conductoarelor neizotate- ii
izolate, cum gi ai cablurilor, pentru condilii de i"stj_
Iare normale. se considerd condilii norrnale d.e instalare
trt aer, conditiile de instalare a oricdrui numdr de conduc_
toare sau cabluri, cu distanfa dintre ele mai mare decit
diametrul cablului sau tubului de proteclie respecti\.;i
la o temperaturd a aerului inconjurdtor de +ib.C. Se
considerd cond.ifii normale pentru -cablurile pozate in pd_
rnint, acele condilii care corespund pozdrii in Ean! a unui
singur cablu la o temperaturd a soiului de ad0"C.
In cazul in care condiliile de instalare a conductoare_
lor gi cablurilor se deosebesc de cele normale, curentul
maxim admisibil Io4* so determind cu rela{ia
Ioa^:kln od^ (8)
In care:
k este coeficientul de coreclie funclie de condi-
giile reale de instalare, determinat conform
indicatiilor date mai jos;
l* ad.* curentul maxim admisibil ln regim perna-
- nent in conductor sau cablu in Condilii
normale de pozare, conform datelor din
anexele 4...6 qi B.
Corectiile de incdrcare admisibild a conductoarelor si
cablurilor functie de condifiile de pozare sint urmltoarele:
a) pentru conductoare: coreclia de temperaturd, indi-
catd in anexa 7;
L4
 b) pentru cabluri (anexa 9):
la pozarea in p6mint: corectia influentei numlrutul
de -cabluri in func{iune agezate aldturat, fie pozate direct
in p6mint (kt), fie despdrlite intre ele prin ctrrdmizi sau
tuburi de beton sau ceramicd (k2), precum gi aorectia in-
fluentei temperaturii solului (lce) Si rezistentei lui calo-
rice (ka);
la pozarea in aer: corectia influenlei numlrului de
- pozate al5turat (ki) Ci de temperaturd a mediu-
cabluri
lui (ki); se menlioneazd, cd in anexd aceste coreclii sint
date pentru a fi aplicate incdrcdrilor admisibile date ln
anexa B pentru cablurile pozate in ptrmint;
la pozarea in apd: lcs-1,15.
- mentioneazd
Se incd o datd cd anexele 4. .. I dau ln-
cdrcdrile maxime admisibile Ei corecliile functie de eon-
difiile de pozare pentru regimul permanent de funcfio-
nare. In regim intermitent, cu durata totald a ciclului
de minimum 10 min, din care maximum 4 min reprezint5
durata de funclionare, incdrcdrile maxime admisibile se
stabilesc astfel:
pentru conductoarele de cnpru cu secfiuni peste
10 -mm2 gi pentru cele de aluminiu cu secliuni peste
16 mmz, intensititile maxime ale curentilor se determinl
prin inmullirea valorilor indicate in anexele respective
cu coeficientul dat de relafia:
j,875
^_ (e)
DC

in care DC este durata relativd de conectare (raportul

dintre timpul de func{ionare gi timpul total);
pentru conductoarele cu secliuni mai mici decit
cele- de mai sus, incdrcdrile admisile in regim intermi-
tent sint aceleaEi ca in regim permanent.
In ceea ce priveEte conductoarele de nul de luc'ru din
sistemele de curent trifazat cu patru conductoare, sec=
fiunea lor va fi cea corespunzdtoare incdrcdrilor maxime
posibile gi anume minimum 500/o din sectiunea conduc-
toarelor de fazd ale circuitului sau coloanei respective
(vezi indisafiile corespunzdtoare dln anexa 1).
l5
 Exemplul 3. Sd se determine curentul maxim admislbil in
reqim permanent pentru un conductor de cupru neizolat qi un
coidu'cior de aluniiniu neizolat, avind secliunile de 25 mmz, in
cazul instaldrii lor in aer li'ber la o temperaturl de *25"C a aeru-
lui.
Rezolrsare. Din anexa 4 rezultd curentul maxim admisibil in
conditii normale, qi anurne 140 A pentru conduttorul de c-upru qi
105 A pentru cei de aluminiu. Deqi sectiunea conductoarelor este
identi,cS, curentii maximi admisibili ai acestora sint -diferiti' .de-
oarece cond'u,ctdrul de alu,miniu are o rezistivitate mai mare qi se
incdlzeqte mai puternic.
Exemplul 4. Sd se -determine curentul maxim admisibil al
unui conductor de aluminiu cu seciiunea de 6 mm2 si izolaite de
cauciuc, in cazul instalSrii in aer liber qi in cazul pozdrii in-
tr-un tub.
Rezoluare. Din anexa 5 se obtine curentul admisibil in con-
ductor, in ,conditii normale, care est'e de 39 A in cazul instalSrii
in aer li;ber qi d,e 30 . . .36 A in cazul instaldrii in tub. ln cazul
instalSrii in tub, curentul maxim admisibil scade din cauza in-
rdutdlirii ,conditiilon de rdcine a conductorului'
Exemplul 5. Intr-ir.rn qan! comun, Ia o temperaturd a solului
de +25'C au fosi pozate, la o distantS li,berd de 200 rnrn intre
ele, opt cabluri cu trei conductoare de aluminiu cu izolalie de
hirlie,- pentru o tensiune pind la I kV qi avind -sectiunea- de
L20 mnP, Sd se determine curentul admisibil pentru fiecare cablu,
dacd doud dintre cele opt cabluri se g6se,sc in rezervd'
Rezoltswe. In anexa B se gdsepte curentul admisibil in cazul
pozdrii unui singur cablu intr-un qant, la o temperaturd de
f20"c:
Inoo*:270 A.
Corecliile cerute de conditiile reale de pozare sint urmdtoarele
(v. anexa 9):
corectia datoritd numdrului de cabluri in functiune pozate
-
Eldturat, consider,ind pozarea dire,ct in pdmint (6 cabluri)
lc1:0'65;
* corectia datoritd influentei temperaturii solului (*el'C)
kz-0,94i
corectia totalS
-
k-kr' kz:O,ffi ' 0,94:0,61.

Valoarea curentului maxim admisibil pentru un cablu, fininfl

seama de conditiile reale de pozate, conform relafiei (8) este
Ird.m:k In nO*:0,6t'Q7Q:1$5 A;

16
 3.2. Alegerea siguranfelor fuzibile
gi a aparatelor automato de protecfie

La alegerea unui motor electric ai Ia determinarea cu-

rentului lui de lucru se pornegte de la conditiile normale
de funclionare ale mecanismului acfionat (maginS-unealtd,
pomp5, bandi transportoare etc.). Pentru multe meca-
nisme, ins5., nu este exclusd posibilitatea de a surveni o
supraincdrcare, in cazul cdreia motorul electric ai linia
care il alimenteazd vor fi parcurse de un curent mai mare
decit ce1 calculat. In plus, dacd motorul electric sau linia
care il alimenteazd suferl o avarie, poate apdrea un scurt-
circuit; ilr acest caz, curentul din infdgurdrile motorului
electric ai din linie creqte foarte mult.
De aici rezultd clar necesitatea de a proteja motorul
electric Ai conductoarele liniei lmpotriva suprasarcinilor
qi a scurtcircuitelor.
In instalatiile de joasd tensiune, pentru protectia im-
potriva suprasarcinilor qi a scurtcircuitelor se folosesc si-
guranle fuzibile qi aparate automate de protectie.
Siguranlele fuzibile pot fi cu actiune rapidi (utilizate
pentru limitarea la minimum posibil a efectelor termice
qi dinamice ale curenlilor de scurtcircuit) sau cu actiune
lenti (utilizate pentru a suporta curentul de pornire al
motoarelor asincrone cu.rotorul in scurtcircuit); aparatele
autorfiate de proteclie pot fi numai cu relee termice pen-
tru protectia la suprasarcinS, protectia la scurtcircuit
realizlndu-se prin siguranle fuzibile (contactoare cu relee
termice), sau atit cu relee termice pentru proteclia la
suprasarcind clt qi cu rel.ee electromagnetice pentru pro-
tec{ia la scurtcircuit (intreruptoare automate). In ane-
xele 10 qi L1 se dau tipurile gi curenlii nominali ai fuzibi-
lelor sigurantelor qi aparatelor automate de proteclie
fabricate in RomAnia.
Cind curentul care circulS prin sigurante sau prin re-
lee1e de protec$ie depdqeEte o anumiti valoare stabilit5,
fuzibilul siguranlei se va topi sau aparatul automat de
protectie va deconecta, intrerupindu-se astfel alimentarea
receptorului qi protejindu-se atit circuitul de alimentare
cit gi receptorul respectiv.
! - Alogerea secliunli conductoarelor L7
 Utilizarea protectiei prin relee a coloanelor gi circui-
telor electrice se adoptd in unul din urmitoarele cazuri:
curentul de calcul al coloanei sau circuitului
- cind630
dep6geqte A;
cind este necesard repunerea imediati in funcliune
-
a receptoarelor deconectate;
cind se cere ca aparatul automat de protectie res-
- si fie cornandat qi de o protectie suplimentard sau
pectiv
de blocaje ale utilajului aclionat de motorul electric pro-
tejat;
cind receptorul sau grupa de receptoare functio-
- frecvent
neaz5 in regim de suprasarcinS;
cind reteaua de joasd tensiune funclioneazd buclat.
-
I\4ontarea aparatelor de protec{ie (siguranfe fuzibilesau
aparate automate de protec{ie) este obligatorie:
la plecdrile din tablourile electricel
- la intrarea in tablourile electrice care au peste
-
5 circuite gi sint alimentate direct din re{eaua publici;
daci aceste tablouri au mai pulin de 5 circuite insi de-
servesc o putere instalatd mai mare de 5 kW, proiectantul
va hotdri, funclie de procesul tehnologic, dacd este cazul
sd se p'revadd sigurante generale;
ramifica{iile spre receptoare individuale; fac ex-
- laramificatiile
ceplie din circuitele de alimentare ale re-
ceptoarelor de putere micS (corpuri de iluminat, aparate
electrocasnice etc.), asigurate Ia tablouri cu maximum 15 A
Ia 3801220 V sau 20 A la 22A1fl7 Y;
la intrarea in tablouri de distribulie cu puterea
-
instalati de peste B kW alimentate din coloane rnagis-
trale;
- in toate
punctele unde secliunea coloanei sau ra-
mifica{iei descreqte, dacd siguranlele precedente nu asi-
gur6 gi secliunea cea mai mic6; dacd coloana nu este
supusd loviturilor mecanice, montarea sigurantelor se
poate face pind la o depdrtare maximd de 5 m de punctul
de descregtere a secliunii, iar dacd ramificalia se face din
puncte greu accesibile (de exemplu aflate la iniltime
mare), siguranlele se pot monta in locuri accesibile aflate
1a maximum 30 m de punctul de descreqtere a sectiunii,

18
cu conditia ca sectiunea ramificatiei s5 aib[ o capacitate
de incdrcare de minimum 100/o din cea a coloanei ma-
gistrale;
din contorul de tarifare aI lntreprinderii
- Ia iegirea
furnizoare de energie electricd, dacd lungimea coloanei
pind Ia tabloul de distributie este mai mare de 20 m;
Ia tablourile de distribu{ie cu plecdri speciale (cir-
- pentru
cuite iluminatul de siguranld, coloane de ascensor,
coloane pentru pompe de incendiu etc.) care se racordeazl
inaintea intreruptorului general sau, in lipsa acestuia, di-
rect 1a bornele de intrare in tablou;
lnaintea circuitelor secundare de protectie, co-
- qi semnalizare.
mandd
Nu sint obligatorii:
_- proteclia Ia suprasarcind prin intreruptoare auto-
mate pentru motoarele electrice cu puteri mai mici de
1 kW cu funclionare intermitentd sau de scurtd duratd
precum gi cu regim de duratS, dar cu suprasarcind pulin
probabil5;
protec{ia la scurtcircuit in ramificatii la receptoare
de -putere mic5, conform menliunii ficute mai sus asupra
obligativititli rnontdrii aparatelor de proteclie la recep-
toare individuale (pag. 1B).
Circuitele protejate trebuie si aibd siguranle pe toate
fazele; Ia circuitele monofazate din locurile qi din instaia-
!ii1e deservite de personal necalificat, montarea siguran-
felor se va face gi pe conductorul de nul de lucru, acest
conductor neputind insd fi utiLizat gi ca nul de protecfie.
Se interzice montarea siguranlelor:
pe conductorul de nul de lucru din circuitele bifa-
zate- cu trei conductoare sau trifazate cu patru conduc-
toare;
pe instalatiei de proteclie: pri4 le-
gare- la nu1,conductoarele
prin legare la pimint etc.
Valorile curentilor nominali ai fuzibilelor siguranlelor
sau ai curen{ilor de reglaj ai releelor aparatelor automate
de protectie trebuie si fie cit mai reduse, insi atit cit
sd nu intrerupd funclionarea instalatiilor la suprasarcini
de scurtd durati, normale In funclionarea unei instalafii,
,* 19
curn ar fi de exemplu curenlii de pornire ai motoarelor
sau supraincdrcdrile de moment cerute de utilajul tehno-
logic acfionat. Astfel:

La instalafii.Ie de Jorfd':
1o. Pentru proteclia la scurtcircuit, la dimensionarea
fuzibilelor siguianlelor sau a curenlilor de reglaj ai relee-
lor electromignetice, se va avea in vedere mirimea ,qi
durata cureniului de pornire, utilizindu-se, ln cazul ali-
mentdrii unui singu,r receptor, relatia
Irr r": (10)
{'
iar in cazul alimentdrii mai multor receptoare, relatia
lor
".-
fu +r"^
csc

in care:
Ipeste eurentul de pornire al recepto-rului, F et.
Ippt suma celor mai mari curenli de pornire ai re-
- ceptoarelor considerate cd pot porni concomi-
tent sau la intervale de timp in care 'regimu-
rile de pornire se pot suprapune' in A;
I"a suma curenlilor de calcul ai restului de 19-
ceptoare, care se considerd in funcliune, in A;
cr" co-eficient de siguranli egal cu 1,5 la porniri
grele qi dese sau cu 2,5 la porniri ugoare 9i
rare.
Valoarea curentului astfel'calculatd trebuie sd satisfaci
in plus relalia (15).
2". Pentiu proteclia Ia suprasarcini a coloanelor. cir-
cuitelor gi receptoarelor electrice, curentul releelor ter-
mice trebuie si satisfaci relatia
fpr e": C""fr, (12)

in care:
c"" este un coeficient de siguranli egal cu 1,05-1,2;
i curentul nominal al receptorului sau curentul
de calcul al coloanei, in A.
20
 Valoarea curentului astfel calculat trebuie sI satisfacd
in plus relafia (15).
,La instalafii,ile de ilumhmt proteclia coloanelo,r qi cir-
cuitelor se face Ia suprasarcind prin siguranle fuzibiie sau
intleruptqqe automate. Valoarea curehtului protecliei va
trrebui sd fie

a)1"
Io, (13)
gi sd satisfacd in acelagi timp relatia (15).
In aJard de cele de mai-sus, la alegerea valorilor cu-
renlilor de protec{ie se va avea in vedere ca, in cazul
unej avarii, sd funclioneze protectia cea mai apropiatd
de locul avariei, in scopul izoldrii lui firi scoaterea din
functiune a restului rele1ei eleetrice. Aceasta se reali-
zeazd \inind seama de urm5.toarele reguli:
in cazul montdrii in serie a siguranfelor, curenfii
lor -nominali se eqaloneazd din doud in dou5 trepte pen-
tru cele cu topire rapidd sau din treapti in treapt5, peirtru
cele cu topire lent5;
montarea sigurantelor cu topire rapidd inaintea ce-
lor cu topire lentd va fi evitatd;
curenlii nominali ai fuzibilelor siguranlelor
- intle
cu topire lenti montate ln amonte qi ai releeloiintreiup-
toarelor va fi o diferentd de minimum doud sau tiei
Egpt. peltru curenti de scurtcircuit de valoare proba-
biid pinS Ia 500 A, respectiv mai mari d.e b00 A.
Asigurarea selectivititii intre introruptoarele cu re-
leele electromagnetice practic nu este poiibil5, deoarece,
chiar dacd se face o egalonare a curenlilor nominali res-
pectivi, in caz de scurtcircuit deco,nectarea se poate pro-
duce simultan la toate intreruptoarele. De asem-enea, cind
se, utilizeazd sigurante de fabricalii diferite, problerna
selectivitbtii protecliei se complic5, deoareee topirea fuzi-
bilelor poate avea loe concomitent sau in ordine inversd
decit cea doritA, chiar daci s-a ficut o eqalonare cores-
punzdtoare din punctul de vedere al valorii curenlilor no-
minali.
Exemplul 6. Un mic atelier mecanic este dotat cu b maqini
de prehi,crdri actionate de motoare electrice trifazate cu rotorui in
scurtcir.cuit, atirnentate la tensiunea de BS0l220 V, Amplasarea

2t
ma$lnilor este aretat5 [n fig. 3, iar caracteristicile rnotoarelor
luate de pe plSculele respective sint in'dicate in tabelul 1, in
col,oanele 1-5. Incdrrcar,ea rnotoarelor in regim p,enmanent de
func$ionare ,este concretizatd prin factorul de incdrcare lc1 speci-

Ac3 A03
ACYAby-3x2r,t6

3Af. +lFy '2t.0ft1n

lAf y/6 t tFy t0 3tF, +/Fy.
tPEfs0t/9n 2
4kw

l0+ AC,9 AC3

4t tfy t5t2A 6/5A

Fig. 3. Exemplu de plan de instalatie electricd a unui atelier:

TP tablou de distributle principal; ?.F
- forttr; tablou de distributie --
M - motoara electrice pentru-acllonarea utUajeforl'-- atc

TabeIuI I

Pozifie P
n t, * ko uj I"
plan kw A "o" (kc I
nl I
p, ,, ,", ,o,
| ""

I
o
l0 2r.l 0,82 6,5 0,8 i6,BB 68 ?.5t25
4 i0,25 0,75 6,5 1,0 r0,25 35 J,51r2,3
o l15 407 6,67 6,5 0,9 366 I6 6t4,5
4 'o 7.38 a,77 6,5 0,8 5,78 20 1l/8,8
5 l15 4,07 Q,67 6,5 1,0 4,07 16 6/4,9

2 "
o 4 -
t)

22
flcat in coloana 6 din tabel, iar protecfia circuitelor electrice Sl
a receptoarelon se face la scurtcircuit prin sigurante fuzibile gi
la suprasancind prin contactoare cu relee termice.
Se cere determinarea curentilor nominali ai fuzibilelor sigu-
ranfelor qi a curenlilor releelor termice.
Rezoluare. a. Determinarea curentilor nominali ai siguranlelor
fuzibile se face finind seama de valoarea cureniilor de pornire,
utilizind relatiile (10) Si (11); curentul nominal al fuzibilelor va
avea valoarea standardizatd egald sau, cind nu existS, imediat
superioard valorii calculate Si anume:
pentru circuite:
-
I.-^^,: kPIn, :b6--+63 A:
pf sc1.
osct --6,5'21,1
-
2,5
kp In, :u,t
I7,r scz:. 10,*:16,6 --+ Bb A;
Cscz Z^5
=

6 5ilo7l:10,5
I.:t tc3:kPl'" - -+ 16 A;
cscs Lri
. kp Inr _- 6,5.7,99
I
rr r"F ;--usrt =' -- 4l,-;E- -19 --+ 2o A;
Ipt sr':Ip, eca:10,6 > 16 A'

pentru co.oana de alimentare, considerind cd pornegte

- nr. 1
motorul in timp ce celelalte ma.qini s,int in functiune
kpl,
, scc-;t'
'pr - +"o:56$23,76:?9'?6 -> 100 A,

in care .lr" este suma curenlilor reali in regim normal de duratd

ai motoarelon consirder.ate in functiune qi ale cSror valori sint
calculate in coloana 7 din tabelul 1; observdm cd valoarea gdsitl
pentru fuzibilul sigurantei coloanei de alimentare (100 A) satisface
gi condilia de sei.mtivitate a protectiei la scurtcircuit, deoarece
este cu doud trepte mai mare decit valoarea celui mai mare
fuzibil al receptoerelor alimentate (63 A).
In relaliile de m'ai sus s-a luat co":2,5.
Valorile calculate le trecem in coloana 8 a tabelulut 1, cu
rnenliunea c5,mai este necesard verificarea La relatia (15) care
se va face in exemplul 7.
b. Determinarea curentilor la care vor fi reglate releele ter-
mice pentru protectia Ia suprasarcin6 precum qi a curenlilor de

23
sewlclu respectlvl se f'ace cu ajutorul relatiei (12) ln cat'e se' ia
crr:1,2i
Iorrrl:corlrt:lr2'2L,1:25 A, deci I"t:25 A;
tirti:"*Ini:L,2'L0,25:12,3 A, deci /"r:15 A;
lorrog:co" In:L,N.lrQl-lr$ $, deci /r3: 6 A;
Iprro4:c6 In;7,2'7,3t-',U O, deci /ru:11 A;
iptro6:Iprrrs:4,9 A, deci /"5: 6 A'
Aceste valori le trecem in coloana 9 din tabelul 1 mai sus'
cu menliunea cd mai este neeesard verificarea la relatia (15) care
se va face in exernPlul 7.
c. Intoomirn scherna electricd a insta"trafiei (fi,g. 4).

3.3. Alegerea sectiunii conductoarelor gi cablurilor

in functie de condi{iile de incllzire $
)

Alegerea sectiunii conductoarelor gi cablurilor functie

de condiliile de incdlzire se face astfel:
a. Curentul de calcul f, care va trece prin conductor
$i este determinat conform indicatiilor din subcap.-3.1 "Y
ielaliile (1) . . .(?), trebuie sd fie mai mic sau cel mult egal
cu curentul admisibil in conductoare in conditiile reale
de functionare loa^, odicd
I,(Ioa-
sau pentru c6, conform relaliei (B)
'Iad,n:k In
ad'^

rezultd cd
I"<kI, a6n s&tJ t,,o^)lt' (14)

b. Curenlii aparatelor pentru protectia conductoarelor,

determinali confbrm indicaliilor din subcap. 3'2 cu lela-
liile (10) . . . 1te1 tr'ebuie sd satisf,acd urmitoarea relatie:
I.{krrlotn sau l"a*}ff, (15)

24
in care [p4 est'e urr cbefrcient care fine seama de aparatul
de protectie uti.lizat qi este egal:
de forti, eu: 1,5 in cazul releelor
- in 3instaiatiile
termice, fn cazul siguranlelor fuzibile gi 4,5 ln cazul
releelor electrtmagnetice ;
ln instalatiile de iluminat cu 0,6. . .0,8.
-
380/220/ - f?t{z

tfl' tft
2r/20A 25ft51

iI AC3
tlM
Aft
6/fA

\
\ s
( H
\ N
G $
llr tlela lP l 2 3 4 5
ai,kw 2A 4 1,5 t,
{". A 3t t6.68 in ?a 3,06 5,78 4,O7

Fig. 4. Scherna electric6 a instal.afiei din planul din tig. a.

c. Aparatele de protectie trebuie sd deconecteze sigur

Ia scurtcircuitele monofazate qi polifazate produse la ca-
pdtul porfiunii protejatg ceea ce are ioc cind
I,olkp,2lp, (16)

in care krr2 este un coeficient egal cu 3 in cazul siguran-

{elor fuzibile qi cu 1,5 in cazul releelor'.electromagnetiee.
2;5
 Curentul de scurtcircuit se determintr cu relafiat)
un UR
f"o: (1?)
/rl
ln care:
Uo este tensiunea dintre conductoarele liniei, ln V;
Z impedanfa buclei conductoarelor direct qi in-
vers ale liniei, in iQ;
t lungimea liniei de la aparatul de protectie
- pini la capdtul porfiunii protejate a liniei,
in km;
E1
- impedanla buclei conductoarelor direct gi in-
veis ale liniei, pe 1 km de linie, in Q; valo-
rile lui 21 pentru liniile ln cablu 9i aeriene sint
date in anexa 12.
Pentru o relea cu trei conductoare, calculul trebuie
efectuat pentru un scurtcircuit bifazat; atunci elnd se
scurtcircuiteazS intre ele dou6 conductoare de faz6; in
acest caz, in formula (17) se intr'oduce tensiunea intre
faze gi se ia m5rimea 21 corespunz6toare buclei celor doud
conductoare de fazd. Pentru o retea cu patru conductoare,
calculul trebuie efectuat pentru un scurtcircuit mono-
fazat, atunci cind conductoml de fazi intri in scurtcir-
cuit cu cel neutru; in acest caz, ln formulS se introduce
tensiunea pe fazd, iar z1 se ia pentru bucla conductoare-
lor de fazi gi neutm.
In practicS, mirimea Z:zl poate fi determinatd ln
modul urmdtor: bucla celor doud conductoare se scurt-
circuiteazi ta sfirqitui liniei, se aplic5 liniei o tensiune
micgoratd gi se mdsoard cu voltmetrul tensiunea U dintre
r) Cind valoarea curentului de scurtcircuit, gdsitd cu formu-
lele (16) gi (17), depdge$te cu mai mult dectt de 2-3 ori curentul
norriinal al sursei de alimentare (centrald electricd sau substatie
de transformare), in calcul, rezistentei liniei trebuie sd i se adauge
rezistenta infdsur6rilor generatorului sau transformatorului.

26
aceste conductoare la inceputul liniei, iar cu un amper-
metru gsrsnful f' din linie; in acest caz, Z:U|I'".
-
Dacd existd mai multe portiuni de linie cu valori di-
ferite ale lui zr, z,2,. . . impedanla tota16 a liniei se deter-
mind cu formula aproximativi
Z:zlt*zzlz* ... (18)

d. Curentul de virf sau de pornire nu trebuie s5 ducA

la o densitate de curent periculoasd din punctul de vedere
al incilzirii, adicd

? <r,- "uu '>fi (1e)

in care:
le este curentul de pornire al receptorului sau cu-
rentul de virf aI circuitului sau coloanei care
alimenteazd mai multe receptoare (suma cu-
renlilor de pornire ai receptoarelor conside-
rate ci pot porni concomitent gi ai curentilor
de re.qim ale 'celorlalte receptoare considerate
in funcfiune), in A;
sectiunea conductorului, ln mmz;
jaa* * densitatea admisibild de curent la pornire,
ega15 cu 20 Afmmz la aluminiu qi 30 A/mms
la cupru.
Din cele de mai sus relultd ci in practic5, pentru ale-
gerea secliunii unui conductor sau unui cablu functie de
condiliile de incdlzire, este indicat sE se urmeze urmdtoa-
rea metod5:
* determindm curentul nominal, curentul de calcul qi
curentul de pornire sau de virf al receptoaretror conside-
rate;
alegem aparatele de protectie q'i determindm cu-
- de
renlii protectie respectivi;
determindm curenlii admisibili gi secliunile respec-
- astfel ca si fie satisfdcute fiecare din relatiile (14),
tive,
(15), (16) qi (18) 9i alegem sec{iunea cea mai mare rezul-
tati din calcul.
27
 Exemplul ?. Sd se determine sectiunile coloanei de alimentare
din TP a tabloului ?.F' gi al,e circuitelor oe pleacd din ?F Ia
neceptoare, finind cont de datel'e pi determin6rile din exern-
plul 6, precum gi de faptul cd temperatura mediului ambiant din
atelier este de +25"'C, iar condr.rctoarele utilizate slnt din aluminiu
cu izola{ie de PVC, introduse in tub de pnotectrie.
Rezohsare. In tabelul 1 s-au calculat curentii de calcul (co-
loana 7) gi de protectie (coloana B $i 9).
Determinarea seciiunilor coloanei qi cincuitelor se face asdel:
a) Pentru coloand:
Curentul de calcul prin coloana care alimenteaz6 ta.bloul ?F
,din TP, conform relatiei (6) este
r k"Pt 0,6.20 . 10s :31 A,
- ftU, cos g" r,73 . 380 .0,6
in care, conf,orm indicaliilor din anexa 2, receptoarele din atelier
se lncadreazd in categoria celor cu regim normal cu k :p,21
cos 9":0,6; ko:2 (s,fnt 5 reoeptoare) gi deci ",
1-kc' 1-0.2
k.:k * ^ :0,2 + t-:0,2+0,4-0,6.
"' O-
Pentru determinarea sec{iunii; conforrn relafiilor (14), (15)
qi (1e):
minim admisibil in conductoare, liniind seama
- curentul
curentul de calcul qi de curentul de protecfie, avind valonile:
de

I'a^bl"e:
a@mv 91:31 Ai
k I
m'o
Ioaoollzr-ts:- -33,3 -,1,
nprt o
rezultd cE este necesard, ,conform anexei b, o eecliune a conduc-
torului de 10 mm2 cane admite un curent maxim de durati de
39 A;
secfiunea rninirnd necesard, finind seama de densitatea de
- la pornire este
curent
Ior* I"n
- --:----- 6,5.21,1 + 2,3,,76
:8
,c> mm2;
ladm 2A

- rezultd ln definitiv cd secJiunea necesar6 pentru conduc-

toarele coloanei de alimentare a tabloului ?F esie de 10 mm2;
pentru eventuale suplimentdri ale incdrcdrii coloanei cerute de
rnontarea unor receptoare noi, recomanddm secfiunee de 16 mrn2.
b) Pentru circuite:
Curentii maximi admisibili ln conductoare linfind sea.ma de
curenjii do calcul Si de proteciie, conform relafiilor (14) qi (15)
vor fi:
28
 pentru eircuitul la motorul nr. 1:
-
rn admtr-T:{fl:,u,r, o,
Io-'
In admts '"' : T :zt a:
krr, - I
rnadmtr+#:_fu:,, o,

pentru 'circuitul la rnotorul nr. 2:

-
rn admzr-7:{f :ro,ru o,

Inadmzllp;',, - 8j :11,0 a;
u
^prr
In admtr- g :8,2 A,
Kprt
"r"u,: Iro

pentru cincuitul la mo orul nr. 3:

-
ln admt'-?:8'-66 :g'eo a;

tnadmtr+f:f;:s,s a;
IP-'
rn admss "'" :
Kp2 -fIro :r,ru o,
pentru circuitul la motorul nro 4:
-
tn adn n)-?: T :b,TB A;

, , Ipr r", 20
Inadmr,- -o',- :5 :6'67 A;
70-'"n
In admts- !'8 :5,g 4,
Kprz- rr?
?9
 pentru circultul Ia motorul nr. 5:
-
L- 4.07
ln admr > ;: 1-:4,0T A;
In admtr-'o:'"o:
hprr f;o :u ot
I,t admt2lP'
Kpn r,o
"o: -f :r,ru.
Conform anexei 5, rezultd cd condiliile de mai sus slnt
sati.sfdcute dacd se alege:
pentru circuitul 1: st:4 mrn2, pentru eare Ino6^:25 A;
- pentru cirruitele 2-5: s2:5r:s4:sb:2,5 nrm2, pentru care
-
Ino6^:19 A.
f,inind cont Ei de conditia densitdlii a.dmisibile de curent la
pornire, confor,m relatiei (19), secliunile necesare ale circuitelor
de mai sus vor fi:

, krIr" 6,5.21,I
''' ffi : --w-
:6'e -;' 1o mm2;

k^l^" 6-5.10_5
sz)- ,n "' :3,4->4 mm2;
iaam 20
kp lrr(u\ 6,5 . 4,07 _, .,,
$s:sr)
iaam 2a

_ kp I nt : 6,5 . 7,39

")-
-t# -:-;-:2,40 -> 2,5 mm2.

Comparind aceste valori cu cele de mai sus rezultd cd sectiu-

nile al,ese sint urmdtoarele:
pentru ,circuitul 1: sr:19 --2'
- Pentru circuitul 2t s2:4 1t't^z'
-. pentru circuitele 3, 4, 5: s3:s4:s5:2,5 mmz.
-c)In ceea,ce privegte deconectarea sigurd la
scurtcircuit, .nu rnai este necesard verificarea la relatia (16),
deoarece, avin'd in vedere lungimea scurtd a circuitelor, valoarea
curentului de scurtcircuit este practic nelimitatd.
Exemplul 8. O linie cu lungimea de 1 km gi tensiunea de
500 V este executatd din cablu cu conductoare de cupru avind
sectiunea de 3X50 mm2 qi este protejatd de un automat cu de-
clangator electromagnetic, al cdrui curent de aclionare este
I*our:350 A. Sd se verifice dacd automatul va asigura deconec-
tanea liniei in cazul unui $curtcincuii bifazat Ia capdtul liniei.

30
 Rezohsore. Valoarea curentului de scurtclrcult ee determlnd
cu formula (17):
U.
."r
I _
-:.,rL_

ln acest caz, (Jr:500 V gi l:1 km. Din anexa 12, pentru un cablu
de cupru,'ase obline zt:0,76 {)/krn, pentru o sectiund, egald -cu
50 m'm2 conductoarelor direct Ei invers (a conductoarelor
cablului).
Introducind valorile numerice rezultS

f-^: _--
500
:660 A.
0,76. I

Introducerea in forrnula (16) a valorii l*orr:350 A dovedeEte cd

automatul va asiSura deconectarea liniei in cazul unui scurt-
circuit.
I*>L,5 I*outi 660 A> 1,6'350*'525 A.

4. Determinarea sectiunii conductoarelor

sau cablurilor in funcfie de pierdgrea admisibild
de tensiune

4.1. Neoesitatea calculului unei relele elestrico

la pierderea de tensiune

ln cazul cind tensiunea scade, o lampd de iluminat dd

o cantitate mai mic[ de lumind, un aparat termic degajd
mai putind c51dur5, iar un motor electrie se tncllzegte mai
puternic, deoarece cu seiderea tensiunii cregte curentul
care circuld prin infdqurdrile acestuia. La fel de nedoritd
este qi cregterea tensiunii la bornele unui receptor; pentru
ldmpile de iluminat gi pentru aparatele electrocasnice,
funclionarea la o tensiune merit6 scurteaz5 durata lor de
functionare,
31
 Tensi,unea pentru care este calculat un receptor d,e
energie electricd,, tn uederea asigurd,ri,i cond,ifi,i,tar optime
d,e funcfionare, poartd, denumirea de tensittne nomi,nald
a receptorului,

Fig. 5. Exemplificarea pierderii de tensiune de-a lungul unei

linii electrice de iluminat exterior:
U *o*- tensiunea maximi aplicatA la capltul de lnceput al ll-
nLeli Un - tenalunea nomitalt; Umtn- tensiunea minlm6 la capi_
tul ce1 mai depdrtat de sursd aI liniei.

Nu este posibil si se asigure funclionarea la tensiune

nominald pentru toate receptoarele conectate la o relea
electric5, deoarece tensiuniie sint diferite in diversele
puncte ale relelei.
In fig. 5 este reprezentatd schema unei linii de ilumi-
nat exterior, ln cafle sdgelile indicd diferitele corpuri de
iluminat. Tensiunea la inceputul liniei, ling6 sursa de
alimentare, in punctul a, va fi cea mai mare. In cazul
lndepdrtirii de inceputul liniei, tensiunea se va micgora
din cauza pierderii de tensiune in conductoarele liniei.
Tensiunea minimd va fi ta capdtul liniei, in punctul c, la
bornele corpului de iluminat cel mai indepditat de sursa
.de alimentare. La tensiune nominald se va gdsi numai
o singuri largpd, coneclatd in punctul b al 1iniei. Toate
celelalte 15mpi vor fi la o tepsiune fie mai mare decit cea
ngminltd (pentru ldfnpile d. pS pqrtiurrea pb), fie mai
micl {ecit' .cga nomi.4ald (pentru'ld,mpi1e de pe porfiu-
nea Oc).
Diferenfa dintre paloarea tensiunii, reale, i,ntr-un punct
oqrec&re aI refielei,, gi, ualoarea tensiunii
ry6f.nryqlg ig *U-
me6te uariagia tensiunii in qcel pung!,

$?
 Diferenta tensiunilor intre doud puncte a1e unei retele
se numegte pierdere de tensiune intre aceste puncte. Nor-
mativul C.S.A.C. I.7-68 reglementeazi pierderile de ten-
siune in instalaliile electrice la consumator, in regim nor-
mal de functionare. Astfel:
a) in cazul alimentdrii directe din re{eaua publici
functionind cu o tensiune pini la 1000 V se admit urm5-
toarele pierderi de tensiune:
3o/o pentru iluminat intre contor qi oricbre din
- fatd de tensiunea
ldmpi nominali de utilizare, considerati
de la tabloul general de distribulie,, de la contor sau, 1a
locuinle, de la firida de branqament qi pini la ultimul
receptor (lamp5, motor etc.), 1a sarcina maximd, pentru
care s-au dimensionat coloanele qi circuitele considerate:
in instalatiile de iluminat;
- 3o/o
50/o in instalaliile de alimentare a altor receptoare;
-b) in cazul alimentirii prin posturi sau statii de trans-
formare, sau uzind proprie instalati Ia consumator, di-
ferenfa de tensiune dintre tensiunea la receptor Si ten-
siunea nominald respectivd de utilizare nu trebuie s5 fie
mai mare decit:
iluminat;
- 100/oIapentru
Bo/o

- ln instalaliilealte
c)
receptoare;
de iluminat pe tensiune nepericuloasi
(12 . . .42 V), pierderea maximi de tensiune admisibild
este de 100/o din tensiunea nominal5;
d) in instalaliile de iluminat, pentru al.imentarea 15m-
pilor izolate gi depdrtate, in cazuri exceplionale se admite
o pierdere ,de tensiune de maximum 100/o din tensiunea
nominald; in acest caz, se va tine seama de fluxul cores-
punzdtor pentru tensiunea efectivd la punctul de utilizare.
e) in cazul pornirii motoarelor sau al alimentdrii apa-
ratelor de automatizare sau cu alte destinatii speciale,
pierderea de tensiune pini 1a bornele receptoarelor nu
trebuie sd depdgeascd valorile permise de fabrica con-
structoare qi inscrise in figa tehnicd respectiv5.

3 - Alegerea secfiunii conductoarelor 33

 4.2. No{iuni lundamentale cu privire la calculul
unei re{ele electrice la pierderea
de tensiune

Se considerd o linie electrici trifazati de curent alter-

nativ care are consumatori concentrati la capdtul ei
(fie.6).

Pc.Ic

Fig. 6. Schema de calcul la.pier-

derea de tensiune pentru o linie
cu sarcina concentratd la un ca-
pdt:
t - lunglmea liniei: s - sectiunea
conductoarelor liniei; Pc 1e pute-
-
rea, respectiv curentul de calcul.

In cazul general, pentru o linie de acest fel pierderea

de tensiune AU IVI se determind cu formula
AU:1,73 (r cos q*r sin cp)/l, (20)
in care:
r este rezistenla unui kilometru de linie, in Q;
x reactanla inductivd a unui kilometru de
linie, in fJ;
cos q factorul de putere al sarcinii;
sin g corespunzdtor lui cos q, luat din tabelele
trigonometrice;
I lungimea liniei, in km;
I -* curentul de calcul, in A;
r rezistenla specificd a conductoarelor liniei,
- in rfl/km;
r reactanta inductivd specificd a conductoare-
lor liniei, in 9/km.
inrela{ia de mai sus, expresia (r cos q+tr sin e) re-
prezinti valoarea impedantei specifice a liniei; rezistenta
specificd componenti a acestei impedanle depinde de ma-
terialul gi secliunea conductorului, iar reactanla inductivi
e1
 - de fiuxul
specifice magnetic care strlbate spaliul
dintre conductoarele liniei, fiind cu atit mai mare iu cit
distanta dintre conductoare este mai mare. In anexa 18
se dau valorile rezistentelor qi ,reactanlelor inductive spe-
cifice ale conductoarelor qi cablurilor in condiliile o6iq-
nuite de pozare.
La calculul unei re{ele electrice la pierderea de ten-
siune, rezistenfa electrici a conductoarelor trebuie luati
inconsiderare totdeauna. Reactanla inductivi insi poate
fiuneori neglijatd, valoarea erorii comise in acesi caz
depinzind de raportul dintre mdrimile r cos g gi r sin g.
Astfel:
a) pentru sarcina dintr-o retea cu receptoare rezistive
(ldmpi incandqscente, aparate de incdlzit cu r.ezistenle
electrice etc.) factorul de putere este egal cu 1 (cos q:1);
rezulti cd sin q:0 Si deci prodl-rsul r sin g:0, ceea ce
inseamnd cd inductanla conductoarelor poate fi in acest
caz neglijatd totdeauna, indiferent de valoarea pe care o
are (in curent continuu inductanla este neglijat8 in toate
cazurile);
b) pentru sarcinile cu un factor de putere mai mic
decit 1, valoarea lui sin q devine diferitd de zero; cu cit
valoarea lui cos g este mai mic5., cu atit valoarea lui sin q
va fi mai mare; deci o datd cu inrdutdlirea factorului
de putere, influenla reactanlei inductive a liniei asupra
valorii pierderii de tensiune se mdregte;
c) cu cit secliunea conductoarelor este mai mare, cu
atit valoarea mdrimii r cos g devine mai micd, in tirrp ce
valoarea lui r sin e se. micgoreazi numai intr-o mdiurd
neinsemnatS; in consecinld, o datd cu creqterea secliunii
conductoarelor, influenla relativd a reactanlei inductive
asupra pierderii de tensiune se mdreqte;
d) in sfirgit, este evident ci influenla reactanlei in-
ductive a conductoarelor asupra pierderii de tensiune se
va accentua in cazul trecerii de Ia o relea in cablu la o
relea interioari, construiti din conductoare montate pe
role gi izolatoare, qi de la aceasta din urmi la o retea
aeriani, deoarece in acest ca7 valoarea reactanlei induc-
tive va cregte.
Ca urmare, in cazul calculului, la pierderea de ten-
siune, a unei relele executate din conductoare si cabluri
8{ 35
 de cupru sau aluminiu, trebuie avut in ved.ere urmd_
toarele:
a) fd,rd, a line searld ile reactan{a i,nducti,ud a cond,uc-
toar elor, se calculeazd :
relelele de curent continuu;
- porfiunile unei retele de curent alternativ, pentru
care- se poate admite cos g:1.
retelele ,construite din conductoare gi cabluri cu
-
secliunea pind la 6 mmz inclusiv;
refele,construite din conductoare in interiorul clddi_
- sau din cabluri, dacd, secliunile jor nu depdgesc sec_
rilor
liunile indicate in tabelul 2;
Tabelul 2
Factorul de putere o,7

Alumi- Alumi-
---T---
Materialul conductoarelor c'p'" latf,,[''
Iiu niu
I

Cabluri qi conductoare
pozate in tuburi 70 120 35 70 25 50

Condu.ctoare pozate pe
role sau izolatoare l6 10 l6 t0
b) toate celelalte relele trebuie calculate {inind searna
cle r eactanla inductiud,

4.3. Determinarea seefiunii conductoarelor qi cablurilor

in functie de pierderca admisibili de tirnsiune,
' f{rd a fine seama de reactanfa inductivi
a liniei
In cazul cind secliunea conductoarelor liniei este datd,
pierderea de tensiune, in volli, se determini cu formu-
lele:
a) pentru o linte tri.fazatd. de curent alternati.u
sarcina concentratd Ia un capdt (fig. 6)
tmo,Pct
au_ (21,
\U, s

36
 l'78
A(J: ,Iol , (22)
Ys
in care: P" este puterea de calcul a sarcinii in regim
permanent, in kW;
Io curentul activ din compunerea curen-
tului de icalcul, in A; Je afld cu rela-
\ia l":1o cos .uc''
I - conductivitatea materialului conducto-
*:,T"'
ril', Tffi " ili.
",lr#lf"T1';"
1:31,7 m/Q mm2;
tensiunea nominalS a retelei (intre faze),
Un
in V; -
s
- sectiunea conductorului liniei, in mm?;
sarcina distribuiti de-a lungul liniei ale cdrei
conductoare au secliune diferitd intre punctele de ramifi-
catie (fig. 7), calculind mai intii pierderile de tensiune pe
tronsoanele dintre ramificatii:
Aft 1000 (Prr*P""+...)r, .
-vr- \un s1 '

Aur: t=900, (" * P"' *... )1, etc., (23)

un .92

'I ),

Pctlot Pc2 ,Ia 2 Pc.9.l o3

Fig. 7. Schema de cal.cul la pierderea de tensiune pentru o linie

cu sarcina distribuiti de-a lungul ei $i cu secliunea conductoarelor
dintre punctele de r,emificaiie variabili:
Isi, '.. Pslr P62,. curentll respectiv puterlle Cle calcul pentru fiecare
.. -- lungf,mlle tronsoanelor dintre
Isn
derivafie; h, lz. ramificatlli sr, sr,
ss... - sectiunlle conductoarelor llnlel lntre punctele de ramificatie,

3V
 ,, 1,73 (Io, I Io, * . - tl,
AUt:
^
Yst
-'--,
1,73 . (Id" + Ia3 + '. ' )',
AU": etc. (24)

si apoi insumind
AU: AUL+ AU,+., . (25)

in care: ^!,TJnau semnificatiile date Ia relatiile (21) qi (22);

P"r, P", puterile de calcul pentru fiecare ramifi-
calie, in kW;
lor, Io, curentii activi de calcul pentru fiecare
ramificatie, in A; se calculeazi cu rela-
tiile: lor:lq cos 9c1 etc.;
sr, sz secliunile conductoarelor tronsoanelor de
- linie dintre punctele de ramificatie, in
mmz;

Pc2* Pcs+...
Id2 *. ld]...

Iot,Pcl Ia2,PcZ IoA,PcJ

Fig. 8, Schema electricd de calcul la pierdenea de tensiune

pentru o Iinie cu sarcina distribuitd de-a lungul ei gi cu
secfiunea constanti lntre punctele de ramificalie:
Iao laz." Pc]! Pcz..,, h, lz..' - v. fig. ?; s - sectluned conductoarelor'

distribuitd de-a lungul liniei ale cirei

- cu sarcina
conductoare au sectiunea constantd (fig. B):
1000.
au: s.
(26)
\Un
sau:
(Io, * Ior+ .. . )L * (1o, * ...)1, * ... (27',)
LU:1',73 .
T

3B
 in care simbolurile sint explicate la relatiile (23) qi (2a);
b) pentru o li,nie cu doud. conductowe, de cu,rent alter-
nati,u monofazat sau'de curent conti.nuu:
sarcina concentratd la un capdt (fig. 6)
2000 ,P"l
arJ
- 'lUn s
(28)

2 .IaI
AU: (2e)
T$
t
\r, in care simbolurile sint explicate la relaliile (20) qi (21)
cu mentiunea ci pentru curent continuu lo:1";
sarcina distribuiti de-a lungul liniei ale cSrei
conductoare au secliuni diferite intre punctele de rami-
ficatie (fig. 7), calculind mai intii pierderile de tensiune
pe portiunile dintre ramificalii:
(Pc, + Pc, + . .r. )11 .
AU1: 2 000 ,
\U, sr
(30)
2ooo (Pc.+Pcs+...11,
Arf ---::_:-
au2: glc,
'lUn $2

2 .l!-sr-+-l!!-!----t)L
-\Lr:: .
Ysr
(31)

AUr: 2' (Ia'* "')1"' ur".

Y$z
gi apoi, insumind
AU:AUryAUz*..., (82)
in care simbolurile folosite au semnificaliile date la rela-
tiile (23), (2a) qi (25);
distribuiti de-a lungul liniei ale c5rei
- cu sarcina
conductoare au secJiunea constantd intre punctele de ra-
mificafie (fig. B)

.: AU: 2T9. (rc'+p,'*".)L*1P",*...)L*'..

(BB)
\Un s

39
 LU: L, Gat+Iar+,..)L+(la.+..
s
)12+... (34)
T

in care semnificatiile simbolurilor folosite slnt date la

relatiile (23) qi (24).
Pentru a transforma o pierdere admisibild de ten-
siune, datd in procente din tensiunea nominald (AUo7r'1,
intr-o pierdere de tensiune exprimatd in vol{i (AU) Ei
invers, se folosesc formulele:

au: ro LUot^U-
; (35)

AU 100
AUOI":
'" (36)
un

Se menlioneazd cd in calculul unei' re{ele I'a pi,erderea

de tensiune, o sarci,nd. uniform repartizatd' de pe o p9t-.
fiiune oarecare a liniei. poate ti' inloctt'ttd' printr-o sarcind
d,e putere egald, concentratd' la mi.ilocul acelei porfiuni,
fapf care conduce Ia simplificarea considerabill a cal-
culului.
Cind valoarea pierderii de tensiune este datd, sectiu-
nea liniei se determini cu formulele:
a) pentru o tini.e tri'iazatd de curent alternatzu:
sarcina concentratd la un cap6t (fig. 6)
- cu 1000 P"l (37)
"- \u, aU
sau
1,78 P"I (38)
.-t
vAU
in care simboiurile folosite au semnificaliile date la re-
lafiile
!'J).:"1?:ii" distribuite de-a tungul tiniei ale cdrei
conduetoare au secliunea diferitd intre punctele de rami-
ficalie (fig. ?)
1000 (P"r*Prr+,..)/, . 1000 (P""*...)L .
st-Vun '----- ' sz=
1Ti ---LU, ' etc. (39)

40
^E|-
sau
1,78 (Io"*Ior+...)/, 1,78 (lor*...)1,
tr:.-r i sr: , .--ZA-i etc.,(40)

in care simbolurile folosite au semnificaliile date la re-

iatiile (23) qi (24);
distribuite de-a lungul liniei a1e cirei
- cu sarcinile
conductoare au secliunea constantd intre punctele de ra-
mificatie (fig. B)
I 000
o_ _. (41)
"- '(Un AU

sau
1,78 (tor* taz +...)L* (Ior*...)rr+...
o- (42)
lLU
-
in care simbolurile folosite au semnificaliile date la re-
latiile (2I), (22), (23) 9i (24).
b) pentru o linie cu doud, conductoare de curent al-
ternati,u monofazat sau d,e curent continuu:
cu sar'cina ,concentratd la un capdt (fig. 6)
-
2AA0 Pcl
o- (43)
"- \U, LU
-
-.

2 Pcl
o- (44)
-.-t AU

in care simbolurile folosite sint explicate la relaliile (21)

qi (22);
sarcina distribuitd de-a lungul liniei ale cSrei
conductoare au sectiuni diferite intre punctele de rami-
ficalie (fig. 7)
2000 (P"r* P", + ...)4 . 2000 (Pcz+...)L
.L- sz: yun i etc. (45)
\u n AU,
sau:
2 (Ior*Ior*...)h
sr:
a_--.-
AUt
(46)

4t
in care simbolurile folosite sint explicate Ia relatiile (23)
qi (24);
distribuite de-a lungul liniei ale cirei
- cu sarcinile
conductoare au secliunea constanti intre punctele de ra-
mificalie (fig. B)
2 000 (P,, * Prr* ...) lr *(P", * ...)1, *,..
(47)
'- ,t(J,

o
(48)
AU

in care simbolurile folosite sint explicate la relatiile

(21)-(24).
Pentru a simplifica ca1culu1 unei retele la pierderea
de tensiune, fdrd a line seama de inductanla conductoare-
1or, in anexa 16 sint d'ate, pentru diferite cazuti, valorile
pierderii de tensiune in procente, pentru 1 kW'km, la o
tensiune nominald a retelei de 110. . .500 V, 9i pentru
1 kW'm pentru o tensiune a relelei de 12...36 V.
Relelele aeriene ale localitSliior mici sau din sectorul
agrozootehnic trebuie calculate, in majoritatea cazurilor,
la pierderea de tensiune; a,cest calcul este hotdritor la
alegerea secliunii conductoarelor pentru asemenea relele,
calculul la incilzire avind numai un caracter de verifi-
care. Dimpotrivi, in cazul unei retele cu linii scurte, prin
care circuli curenti de sarcini mari, hotdrit'oane este ale-
gerea sectiunii conductoarelor in functie de incdlzire; aqa
sint, in general, retelele de fortd a1e intreprinderilor in-
dustriale, unde alegerea secliunilor se efectueazi din
condiliile de incSlzire, iar calculul pierderii de tensiune
are un caracter de verificare. ln toate cazurile este nece-
sard o verificare in ce privegte conditia de deconectare,
de cdtre aparatele de protectie, a scurtcircuitelor din cele
mai depdrtate puncte ale relelei.
Exemplul g, Sd se verifice la pierderea de tensiune fati de
tabloul principal de distribufie ?P circuitul motorului. nr. 1 din
exemplul 6, {inind cont Ei de rezultatele obfinute la rezolvarea
exemplului 7.

42
 Rezoluare. Pierdereade tensiune se 'determinS considerlnd
lntreaga instala{iein regim normal de functionare'de duratd. Ca
urmare:
a) Pentru pierd.erea de tensiune in coloana de alimentare a
tabloului ?F din tabloul ?P se c'onsiderS cd prin coloand circulS
curentul /rt:31 A determinat in exernplul 7 la un factor de
putere cos g"a:0,6 qi care are ca componentd activd curentul
Ioc:IcC cos c9r":31.0,6:18,6 A.

Pierderea de tensiune, conform relaliei (22) este

tacIc
a f f
^: _1,78 1,73
.
t86.I
V,
^u '"[sc&2
-
--:0,57
16
in. carel" este lungimea coloanei dintre ?P qi ?F.
b) Pentru pierderea de tensiune in circuitul db alimentare
a motorului nr. 1 din tabloul ?F, se considerd cd p,rin circuit
circuld curentul de calcul determinat in exemplul 6 qi trecut in
coloana 7 a tabelului respectiv lrr:16,B8 A, la un factor de
putere ,cos grr:0,82 qi care are comlponenta activd
I or:I cos grr:16,88'0,82:13,8.
"t
Pierderea de tensiune, conform ,relafiei (21) este
l,7s lorl, 1,73 19,6. 12
\u,: _. _ : :0.69 \r.
'Tsl32I0
c) Rezultd cd pierderea de tensiune dintre tabloul principal TP
;i bornele motorului nr. 1 va fi
AU: AUc* A U 1:0,57 +0,89:1,46 V
sau, in procente din tensiunea nominald de alimentare, conform
relatiei (36)

AUolo:AU.100
u
: 1.46.100
gso :o,39orb

ceea ce este cu mult sub valoarea admisibild.

Exemplul 10. Sd se determine sectiunea iiniei cu doud con-
ductoare pentru iluminatul de stradd, din exemplul 1, care are
Iungimea totald de 800 rn 9i la care, din 40 in 40 rn, se conec-
teazd 20 corpu,ri de iluminat cu ldmpi de cite 200 W. Tensiunea
liniei este Un:220 Y, pierderea admisibil6 de tensiune este
LU0/oJ60lo, iar materialul din care sint confec{ionate conduc-
toarele este aluminiul.
Rezolaare. In exemplul de fatd, sarcina este uniform distri-
buitd de-a lungul liniei.
43
 Puterea total5 a celor 20 corpuri de iluminat este de 20'0,2:
-4 k!V. Inlocuind sarcina uniform repartizatS a liniei printr-o
sarcind concentratd la mijlocul ei, se obtine schema de calcul
reprezentatd in fig. 9. Valoarea pierderii admisibile de tensiune,
in volli, se determind cu formula (35)

ou: o'rof
": ui#o:r3,2v.

Secfiunea conductoarelor se determind cu formula (43), introdu-

cindu-se in ea valorile ^(:31,7 m/ Q 'mmz (pentnr aluminiu),
P:a kW, l:400 m, AU:13,2 V.
2 000 Pl 2 000 4.400
s -: :34,7 mmz.
n -:AU 3I,7 ,nA 13,2
\U
-'
Pentru conductoarete liniei se va lua cea mai apropiatd sec-
tiune standard mai mare, gi anume 35 mmz. Se verificd secfiunea
adoptatd a conductorului, in ce priveqie incdlzirea, Curentul de
la inceputul liniei este de iB,2 A (v. exemplul 1). Pentru protectia
iiniei se instaleazd o siguranld cu fuzibil pentru 20 A. Din
anexa 4 se gdseqte curentul admisibil pentru conductorul de alu-
miniu cu secliunea de 35 mm2, in cazul instaldrii lui in aer liber:
Iroo^:130 A. Dupd cum se vede, secfiunea conductorului, aleasd
conform conditiei de pierdere admisibrlS de tensiune, satisface
cu mai mult decit condilia de incdlzire.
Exemplul 11. Sd se calculeze la pierderea de tensiune linia
cu doud conductoare pentru iluminatul interior al unei intrepnin-
deri industriale. Schema de calcul a liniei este reprezentatd 'in
fig, 10, in care puterea ldmpilor este datd in kilowafi, iar lungi-
mile portiunilor, in metri. Tensiunea nominalS a liniei este
Un:220 V, pierderea admisibilS de tensiune ssls [(Jols-),5oln,
conductoarele fiind de aluminiu, izolate qi instalate pe izolatohre
cu distan{a dintre ele de maximum 2 m.
4n 4a0

Fig. L Schema de calcul Pentru

exemplul 10.

Rezoluare. Pentru determinarea sectiunii conductoarelor, in

cazul de fald trebuie sd se foloseascd formula (45), deoarece pen-
tru lSmpile cu incandescen!5 cos 9-1, Iinia este cu doud con-
ductoare, iar sarcinile sint exprimate in kilowafi
2ooo PJt+ P2l2+,..
,:
1a;'----Iu '
44
In acest caz, (JT:)QQ V qi 1:31,7 fir/Q'mm2, iar Pr:PortP"r*
*..., pr:pcz+Pca+...
Din anexa 1 se gdseqte, pentru conductoare izolate cu dis-
tanta pind la 2 m intre punctele de fixare (izolatoare), o secfiune
minimd de 4 mmz, care se va adopta, {inind seama de rezistenta
mecanicd, pentru ramificalia bc. Sec{iunile ado'ptate ale corrduc-
toarelon satisfac cu mai mult Cecit ,conditiile calculului referitor
la incilzrre.

a,3 0,3 0,3 0,3 o,a Q3 0,a

Fig. 10. Schema de caicul pentm exemplul'11.

4-4. De'terminanea se4iunii conductoarelor gi cablurilor

in func{ie d,e pierderea admisibil5 de tensiuno,
tinind seama atit de rezisten{a olt qi de reactanta
inductivi a liniei
Calculul sectiunii conductoarelor, in funclie de o pier-
dere de tensiune datd qi tinind seam,a qi de inductanta Ii-
niei, nu poate fi efectuat direct cu formula, deoarece va-
rialia reactanlei inductive a unei linii, in funclie de
secliunea conductorului, are un caracter complex.
Pentm ealculul ,reteielor cu trei conductoare cu ten-
siunea de 380 V sau al retelelor cu patru conductoare cu
tensiunea de 380/220 V, in anexa L4 sint date, pentru
diferite conditii, valorile pierderii de tensiung in pro-
cente pentru 1 kW.km. La calculul retelelor cu tensiunea
d,e 220 V sau 2201727 V se pot folosi datele din aceeagi
anexd, ins6 lnmulfite cu 3.
45
 Cu ajutorul anexelor 14 gi 16, pierderea de tensiunen
in procente, pe o linie de secliune datd qi pentru conditii
de pozare date, se determind cu formulele:
pentru cazul sarcinii concentrate la capitul liniei
(fis.- 6)
LUy":,\U"o1o P" I (4e)

in care:
LUr% este pierderea de tensiune pe 1 kw.km sau
1 kW.m luatd din anexele 14 9i 15, in o/oi
P",I vezi relaliile (21) qi (22);
pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungul liniei
ale -cirei conductoare au secliunea diferitd intre punctele
de ramificatie (fig. 7)
AU%-AU,15(P"1 * P", * ' ..) lt * LU,zw (P"rl . '.)r, *..
(50)
in care:
AU,flo , AU,z,k sint pierderile de tensiune pe tronsoa-
nele dintre punctele de ramifica-
tie, Iuate din anexele 14 Ei 16
funclie de sectiunea' tronsonului
respectiv, in o/oi
tDD
Clrt c2t..
, vezi relatiile (23) qi (24);
pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungu1 li-
niei- ale cdrei conductoare au secliunea constanti intre
punctele de ramificatie (fig. B)
AU,7, :AU,,k L(P"r+P"2+ . . .)11+(P.z + . . .)Zr+ .. .l (51)
in care simbolurile utilizate sint explicate la relatiile (23),
(2a) qi (as).
Pentru determinarea sectiunii conductoarelor functie
de pierderea de tensiune, tinind seama attt de rezistenta
activd cit 9i de reactanla inductivd ale liniei, se cautd
in anexele 14 Ei 16 sectiunea pentru care sin,t satisfdc'ute
relatiile:
pentru cazul sarcinii concentrate la capnt (fig. 6)
-
au"* : Nfi
P,L
(52)

r6
in care simbolurile sint explicate la relatia (49);
pentru sarcinile distribuite de-a lungul liniei ale
- conductoare
cirei au sectiunea diferitd intre punctele de
ramificalie (fie. 7)
LU tok LUz,t^
LUgolo - (P""* I AU 1201,
: etc., (53)
* '..)
Pr, Ir * .") l' ' (P",

in care simboluriie sint explicate Ia relalia (50);

pentru cazul sarcinilor distribuite de-a lungul li-
niei- ale cdrei conductoare au sectiunea constantd intre
punctele de ramificatie (fig. B)
LUqn
AU"yo: (54)
(Prr*Pr, + ...) lr* (P"u * .., ) t, * ...
in care simbolurile sint explicate Ia relatiile (23), (24)
qi (49).
Ex€mplul 12. O linie aerian6 de curent alternativ cu patru
conductoare cu tensiunea de 3801220 V, construitd din conduc-
toare de aluminiu, alimenteazd mai multe clddiri industriale ale
unei gospoddrii de stat, sarcina fiind de forma unor motoare elec-
trice mici: atelierul de ldcdtugerie qi mecanicd, ferdstrdu de, tdiat
lemne (joagdr) etc. Schema de calcul a liniei este reprezentatd
in fig. 11., unde sarcinile sint indicate in krlowafi, iar lungimile
in kilometri. Factorul d'e putere mediu este cos q-nr:0,8. Sd se
determine secliunea conductoarelor liniei, dacd pierderea admi-
sibild de tensiune este LU0l0-70/0.
Rezoluare. Sd gdsegte repartitia sarcinilor pe porliunile liniei
Ei se indicd pe schem6. Se determinS valoarea maximd a sumei
Plr+P212+... (in car.e Pr:p"r*p"r* ...; pz:P"z*P"et. .. etc.)

Plt+PzLz+. . .:53' 0,0s*32' 0,15+27' 0,04:

:10,1 kW.km.
Din formula (54) se obiine:
LU o1 7
LUplu:
P1I1+P2b+ ... l0J:o'os3o/o'
Din anexa 14, pentru linii aeriene construite din conductoare de
aluminiu qi pentru cos g:0,8, se alege o sectiune de 50 mmz,
pentru care LU1o1o:0,604010 < 0,6930/0,
Se considerd cd sec{iunea conductoarelor de fazd ale liniei
principale abde este egald cu 50 mmz, iar secliunea conductoruLui
neutru, pe aoeastd portiune, este de Il2 din se,cliunea conducto-
rului de fazS: 5012:25 mmz.
47
 Cu formula (49) se determind pierderea de tensiune pe por-
tiunea ob a liniei principale:
LU Eo o6: LU:_o1o Pilr:g,6gn' 53'0,08:2,560/e.

Pi'erderea de tensiune admisibild totald este L(J olo:|ya, Prin

urmare, la calculul ramificatiei bc se poate admite o pierdere de
tensiune:
LU oh:z z,i6:4,44E0

t8 ?7
Fig. 11. Schsma de calcul pentru
ex€mp1ul 12.

Pelltru alegerea secfiunii ramificafiei bc se determin6 valoarea

oalculatd a lui AU1 yo:
LL4
aur%:(
ffi:e,svo.
Dupd cum rse vede din anexa 14, pentru o secliune de 16 mm2,
Llt,o1o:7,5401o adicd este mult mai micd decit ce,a calculati.
Pentru conductoarele de aluminiu ale liniei aeriene nu se poate
insd lua o seeliune mai micd, din cauza rezi,stentei rnecanice
(v. anexa 1). Pentru rami,ficafia bc, sectiunea afi;t a conduatoarelor
de fazd cit gi a celui de nul se va lua egald cu 16 mmz. Secfiu-
nile alese pentru conductoare se indicd pe schem6,
La inceputul liniei se monteazi, siguranle cu fuzibile pentru
125 A. Pentru a proteja ramifica{ia bc, pe un stilp s'int montate
siguranfe pentru 15 A. Verifi,ca,rea aratd cd sectiunile conductoa-
relor, alese in funclie de pierderea admisibild de tensiune, satis-
fac cu rnai mult decit condiliile de oalcul in ce privesje incdlzirea.
Se verificd fuzibilele alese, pentru curentul de 125 A, in
ce privegte condi{ia d'e deconecta,re a unui scurtcircuit in punctul
cel mai lndepSrtat, e. Pentru exernplul de fatd, cu o refea cu
patru conductoare de 3801220 V,.calculul trebuie efectuat pentru
cazul unui scurtcircuit monof,azat. Din anexa 12 se gdseqte pentru
o linie aeriand cu secliunea aonductorului de aluminiu direct (de
faziD de 50 mmz qi cu sec{iunea conductorului invers (de null de
25 trrmzi
zt:2,050 lkm,
48
de unde rezult5 cE impedanta Iiniei are valoarea
z:z1l:2,0b (0,08+0,15+0r04):g'553 g .

Tensiunea pe fazd este

un:220v'
Se determind valoarea curentulu'i de scurtcircuit monofazat
cu forrnula (1.7)

,r*:+:4ooA.
z 0,558

lnlocuind in forrnula (16) valoarm I'1:L25A, se dovedeqte cd

ln cazul unui scurtcircuit [a cwatul liniei, topirea fuzibilultti
va fi asigu'ratd
I"r)B lnf 400 ) 3'125:375 A'

.c,
llombore .\'
Utcrjlorie siorie s
()
t1k{cps yt . Bp
Cos,El de opa
\5
'"n 'ot(,i.0',ur,u
N(t4

w;m,#
! 'pe pilo4 t00kvA,6/44/0"23 kV

Fig. 12. Plantil instalaliei pentru exernplul 13.

In acelaqi mod se dovedeste cd, in cazul unui scurt'circuit

in punctul c, va fi asiguratd topirea sigurantelor de 15 A mon-
tate pe stilp.
Exemplul 13. ln fig' 12 este reprezentat planul unei pdrfi
dintr-o cooperativd agricolS de produc{ie in care sint instalate
Iiniile unei' relele,de-3Bol221 V,-care alinenteazd instalaliile de
4 - Alcgrrea secsunll conductoarelo-r 49

,ij

fl
 ilum.inat - qi-.aparate-le. electrocasnice ale locuintelor cooperatorllor
cum qi clddirite publice qi instalatiile de fortd'ale ariei acoperite
gi.ale castelului de apd. Conductoarele sint cbnJec{ionate airi alu-
nainiu. Sarcinile sint indicate pe plan in kilowafi. Alimentarea cu
energie electricd a gospoddriei se face de la un'po6t de transfor-
mare pe pilon, cu puterea de 100 kVA, alimentat ae la o linie
de inaltd tensiune de 6 kV. ln fig. 13 sint reprezentate schemele
de calcul ale celor trei linii ale gospod6riei,- unde sint indicate
sarcinile, itt pillwafi qi lungimile porfiuniloi, in metri. Sarcina
unrlorm r@artlzatd reprezentatd de instalatiile din locuin{ele
cooperatorilor este inlocuitd, pe diferite porliuni ale liniilor.'cu
o sarcind concentratd la mijlocul acestor portiuni. pe schemele de
calcul sint ardtate nezulta'ele catrculului rel6lei: secliunile adop-
tate pentru_porfiunile retelei, pienderea de' tensiune' in punctele
oele.mai indepdrtate ale_acesteia, locurile de amplasare gi-curentii
nominali ai fuzibilelor. La calcul s-a adoptat: pentru liniile nr.'t
Si 3 - un factor de putere rnediu cos 9^"d:! qi un coeficieni
de oerere k":,0,8 pentru intreaga linie; pentru linia nr. 2 s-a
ales cos ep61:0,8 gi, res,pectiv, lcr:l. Siguraniele de 60 A de pe

{du-zasn/o
50
2.7
,ZtAb 5A

ewgoo6=l.t)
kc =0'E
jxl704xAfi txl/(ftlxltfi IxAE
A IOBA 3m 60A 80
Nn2
costp.rg =0p lll=7,2ah
tE0
ks'l,o =4.9%
2 xAlS
B0 5{r ;60 601 70 m
c6Qnd=l tAU =53sio
2.0 0,3
kc =48
Fig. tg. Scherna de oal,cul a iu:stalatiei din exernplul 18.

linia castelului de apd au fost montate in aga fel, incit sd asigure

,deconectarea unui scurtcircuit la capdtul liniei.
_ C.u scopul de a economisi metal neferos, ramificafiile pulin
incdrcate ale liniei Nr. 1, care deseryesc aparatele electrocas+ice

50
qi iluminatul, au fost luate. monofazate. Din aceleaqt considerente,
iinia Nr. 3 este qi ea in intiegime rr.ronofazatI.
Se p,ropune cititorului sd verifice singur corectitudlnea al*
gerii secliunilor conductoarelor din r,eleaua electricd a coopera-
tivei agricole. Se amintegte cd la calculul liniilor Nr. 2 qi 3, la
pierderea de tensiune este necesar ca sumele PLlt+P2h+. . ., cal-
culate conform schemei de calcul, sd fie inmultite cu coeficientul
de cerere Ic":0,8 al liniei.

5. Recomandiri practice privind alegerea s,ecliunii

conduetoarelor din instalafiile el€ctric€
do joasi tensiune

Pentru alegerea sectiunii conductoarelor in instaiatiiie

electrice de forld qi lumind se recomandd utilizarea urm6-
toarei metodologii:
-- intocmirea planului instalatiei; planul trebuie si
cuprindd pozilia gi puterea receptoarelor, pozilia tablou-
rilor de distributie, traseul gi lungimea circuitelor, pozili:
gi tipul aparatelor de protectie a receptoarelor (v. exem-
plul 6, fig. 3);

- intocmirea
carea
schemei electrice de distribulie cu indi-
aparatelor de proteclie, circuitelor gi aparatelor
alimentate precum gi a datelor trecute in planul instalatiei
(v. exemplul 6, fig. 4); schema urmeaze sd fie completata
cu datele rezultate din determinS,rile mentionate mai jos;
curen{ilor de calcul, mai intii pe
- determinarea
receptoare, tinind seama de incdrcarea lor reald gi apoi pe
grupele de receptoare alimentate din aceeagi coloani sau
din acelaqi circuit, linind seama de lncdrcarea qi simul-
taneitatea funclionirii receptoarelor, conform indicatiilor
din anexa 2 sau 3 (v. exernplul 2); rezultatele oblinute
se lnscriu i:r schema electricd a instalatiei;
curentilor aparatelor de protectie la
- determinarea
scurtcircuit gi 1a suprasarcind (v. exemplul 6) qi inscrierea
rezultatelor oblinute in schema electricd a instalatiei;
alegerea tipului qi sectiunii conductoarelor circui-
- sau
telor coloanelor, functie de eonditiile de mediu, de
4* 5l
incdrcarea admisibili $i de curentii aparatelor de pro-
tecfie (v. exemplul 7);
secliunilor alese la pierderea de ten-
- verificarba
siune admisibili (v. exemplul 9) qi eventual corectarea
lor astfel ca si fie satisfdcutd Ei aceasti conditie;
inscrierea secliunii alese in planul qi in schema in-
-
stalafiei, astfel ca in situa{ie definitivi acestea sd arate
conform exemplului din fig. 3 qi 4.
Deoarece, aga cum s-a spus, receptoarele de forfd cele
mai rdspindite sint constituite din motoare electrice asin-
crone tiif.azate cu rotorul in scurtcircuit, 1a tensiunea de
3801220 V, in anexa 16 se dau dimensiondrile circuitelor
de alimentare ale acestor motoare, considerate in mediu
cu temperatura normald (+25'C).
Pentru utilizarea corecti a acestei anexe se recomandd
sd se verifice in prealabil dacd curentul nominal al mo-
torului are valoarea dati in anex6 sau alta apropiati ca
mdrime; dacd diferenla este mare se va proceda Ia cal-
culul circuitului conform met'odologiei indicate rnai sus'
ExemBlul14.SSsedimensionezecirtuitelemotoarelorel,ectrice
din exemplul 6 utilizind anexa 15 gi s5 se corlnpare rezultatele
obtinute. cu cele determinate in exemplele 6 9i 7'
--'--Cnilrare.
Rezultatele determinate in exemplele 6 qi 7 qi cele
d,eterminate pe baza anexei 15 le inscriern in tabelul 3'

Tabelul 3

Rezultatel€ dtr! €llample Itcrultatclc din tdbel

o,.n*1,,,n rt,^ I sll r,A

sr'mml

Io 10 21,1 63 25t25 10 68 sLt24-28 l0

4 10,25 85 L5tL2,5 4 85 l5/u-I3 4
o l15 4,O7 16 614,9 2,5 16 614,5-59 2,5
4 o 7,38 2A 11/8,5 2,5 20 11/8,3*9,5 215
5 1,5 4,07 I6 6t4,9 2,5 16 614,5-59 2r5

Observdm cd intre rezultatele oblinute prin calcul qi cele

obfinute utilizind anexa 15 nu sint diferenfe, intnlcit 'chiar il
cazul curen{ilor r,elselor termice valorile determinate prin calcul
sint guprinse in dqmeniul valo4lqr de r'eglal dele h anex6.
52
 Anecq I
Eectiunl minime fn fblosirea conductoarelor

Sectiune minima, md
Dsttnef ta ooatlsctorulni

Circuite de fortd gi lumind protejate in tu-

buri, inclusiv derivafiile la un singur loc
de lampd 9i circuitete prizelor din aparta-
rnente 115 25

ln interiorul corrpul'ui de ilurninat a,75

La instalatii aeiiene interioare cu distanfa
intre izolatoare:
113 4
-intre19i2mpind
peste 2 rn, la 6 m 2,5 0
-
peste 6 m, pind [a 15 m 4 10
-
peste 15 m 6 1B
-
Circuite primare pentru alimentarea firmelor
cu gaze rarefiate 2,5

Coloanele dintre tabloul principal qi tablouri

secundare %5

Legltura dintre contor 9i tabloul de distri-

butie din locuintel
peste 220 V 4
- 10
sub 120 V
-
Pentru inotalafiile mononul:
de fazd (Iumini gi prize) 1,5 &5
- conductoarele nul (comun) 2.5 2,5
de
- conductorul qi 2,5 4
lntre contor tabloul de distributie
-
Circuitele secundare ale reductoarelor de
curent \s
Legdturile in interiorul tablourilor de dis-
tribulie pi automatizare:
legdturi lipite I
-
 Anera I (continuare)

- legdturi cu cleme sau borne

La racondarea receptoarelor moblle cu
curent:
pine
la 6 A inclusiv 0,75
-
- de la 10 A pind la 16 A incluslv I
pind la 25 A inclusiv
- de la 16 A 2,5
de la 25 A pin6 la 91,5 A inclusiv 4
-
pind la 40 A inclusiv
- de Ia 31,5 6

-dela40Apindla63A l0
La racordarea ldmpilor portative cu un cu-
pind la 4 A inclusiv 0,5
-
de Ia 4 A pind Ia 10_A 0,75
-
Conductorul de nul in instalatii interioare:
a) in cir'cuite monofazate ca cel de fazd
b) in circuite trif.azate cu conductorul de
fazd:
pind la secfiunea de 16 mm2 idem
-
cu secfiunea de 25 mm2 sau 35 mmz t6 10
-
- cu secfiunea de 50 mmz 2.5 ?.5

- cu sec{iunea de 70 mmz 35 ub

- cu sec{iunea de 95 mm2 50 50

- cu secfiunea de 120
mm2 sau 150 rnm2 7A 70
.cu sectiunea de 185 mmz 95 95
-
- cu secfiunea de 240
mqnz 120 120

Conductorul de nul la linii electrice aeriene

cu conductor,ul de faz6:
* cu secfiunea pind la 50 mmz ca cel d,e fazd
cu secfiunea de 70 trnm2 sau 95 mm2 50 bU
-
- cu sectiunea de
120 mmz sau 150 mm2 70 70

- cu secliunea de 185
rnrnP 95 95
cu sectiunea de 240 mmz t20 L2$
-
54
 Aneed 2
Determlrrarca coeficientului de cererc pentru dtferite categorll
do receptoare cind num6rul acestora este nrai mare de tr€i

a) Coeficientul de cerere funclie de categoria receptoarelor 1c",.

Maqlni cu regim continuu (ventilatoare, pom-

pe, compresoare, benzi rulante, transpon-
toare, convertizoare, maqini de sudare cu
mai multe puncte de lucru, transmisii etc.)
Maqini cu regim foarte greu (tambure de
curdfat, mori cu bile, maqini de sfdrlmat,
masini de forjat si de trefilat, prese cu
arbore cotit, ciocane cu transmisie etc.) 0,45 0,05
Maqini cu regim greu (prese de qtantai cu
excentric, strunguri aut'omate, strunguri de
degroqat, freze pentru roti dintate etc.) 025 0,00
Maqini cu regim normal (strunguri normale,
maqini de gdurit, morteze, freze etc.) 0,20 0,60
Magin'i cu funcfionare intermitentd (maca-
rale, funiculare, transmisii auxiliare, cdi
cu role, mese de ridicat, foarfeci etc,) 0,15 0,45
.A,parate de incdlzire cu reziste,nfe
Transfonmatoare pentr.u sudare
0,60 I
0,87 0,85
Convertizoare de sudare 0,51 0,65
Cuptoare cu inductie (cu condensatoare) 0,80 0,80
Cuptoare cu arc grentru topire 0,90 0,85

b) Coeficientul de cerere funcgie de categoria qi numdrul recep_

toarelor:
k":lco,*-#
ln care:
lc", are valorile din tabelul de sus;
lr, coeficient de corectie functie de numdrul de recep-
- toare qi avind valorile urmdtoare:

."1
q
 ,4neso I
Retatti'lb pdnfru dbt'ermlharea curentului' de oalilul ai fiderflor
ce alimenteazd tablouri de distribu{is sau grupuri
de receptoare trifazate

Relatia pertru al€tedlriaarea

Categoria teceptoatelot cureatului de celcul, ln A

Motoare electrice cu funcfionare

- continud, bine incdrcate (romPe'
ventilatoare, aeroterme etc.) I":(I,6...1,8) Pn
electrice ale mapinilor-
- Motoare
unelte cu regim de lu'cru normal
(u$or) I"=1,6 Pd+0,67 PF4
Idem, cu regim de lucru greu ru=1,6 P4+0'82 Pr-1
- !dem, foarte greu /c=1,6 Pn*l,05 Pn-4
- Motoarele electrice ale macaralelor
- (motoare cu rotor bobinat cu
cos q:0,65)
DA:l5olo I":L,14 Pr+0,46 PnJ
I.:1,32 P1$0,6 Pr-r
DA:25olo
DA=40olo
I.:!,32 Pt+0,74 Ptu-r

Pentru motoare cu lotorul in scurtcincult, cos g:0,5, astfel

cd in acest caz pentru I" se adaugd 39070peste valonile de mq:i sus'

cu rezistenfd (trifazate) I":(1,05...1,35) Pi

- Cuptoare
Transformatoarc de sudare DA-li0lo I.=L,3 Ps+Po-g
- Maqini de sudat prin Puncte, caP
- la cap qi altele asemdndtoare:
DA:L2,5olo I ,:2,6 P1+0'Bg Pn-l
DA:25 . . .40olo I Pr+t,46 P*--L
DA=70olo I ":2,6 P1+1,95 Pn-l
Motoare electr.ice ale instalatiilor
":2,6
- de prepararea pe,minturilor ln tur-
ndtonie I .:1,6 P1+1,05 P?-t
Motoare electrice ale maqinilon qi
- uneltelor portative ssu manuale I,=l,F Pa*0,$2 Pr-;
Motoare electrice pentru actionarea
- rnaginilor-unelte in ateliere cu pro'
ductie de serie mare:
56
 Ameaa 3 (contintrare)
Relatia penttu deternirarea
Categoria receptoatelot curetrtului de calcul, h A

pentru prelu,crare [a cald :1,8b Pu*0,P4 D

:1,85 P5+0,49 'D
n-ia
- pentru grrelucrare la rece
-Motoare electrice pentru actionare 'n-5
- in ateliere cu pro'du'elie industrialS Ei
:0,9(1,85 Ps+0,49 Pn_b)
de serte micd

S emmit i.catin simb olur ilor :

P' P4, Pu reprezintd suma put'erilor nominale a primului,

respectiv primelor patru sau cinai receptoare cu puterile cei.e
mai mari, expriirnate in kW pentru motoare, sau in kVA pentru
transformatoare;
Pn_L, Prn-4 , Pn_E reprezintd surna puterilon restului de necep-
toare din grurpele de rnai sus;
P' reprezintd suma put€rilor tuturon receptoarelor in
"_

kW
sau kVA.

Aneaa 4

Curenfii naaximi admisibili

in regim permanent pentru conductoarele neizolate montate in aer,
la temperatura mediului ambiant de f25oC
Curestul maxim adEis, A Curentul maxim adqis, A
Sectiunea Secfiunea
mm! mm?
ol-Al

6 50 120 385 800

10 80 60 50 150 465 855
16 100 75 lo 185 530 410
?.5 140. 105 t00 240 635 490
35 L75 180 - 185 300 740 570
50
70
2r5
270
ios
aLO "
165
210
400
500 Y 090
820
95 385 zbb 260 600 980

5V

,JJ
 Aneta 5

Curen{ii maximi admisibili in regim perrranent

pentru conductoarele de cupru sau aluminiu cu izolatie de ca,uciuc
sau PVC la temperatura mediului ambiant de 25oC

Iut€nsitatea naximi atlnisibilI a curentului, ln A

Conductoare de cupru Conductoaro ale aluEinlu

liber la
ln tllb liber
Ir tub
aef h aet
z I sl1
*r+
I 17 16 15
1,5 lSt t9 T7 16
2,5 30r 25 25 24 ; G 19
4 4L 38 85 80 32 ?a 28 23
6 50 46 42 40 39 86 82 80
l0 80 7A 60 50 60 50 47 39
16 r00 . 85 80 75 75 60 60 bo
25 140 115 100 9l r05 85 80 70
35 170 185 t25 lr5 130 100 95 85
50 2r5 185 170 150 r65 140 130 120
70 n0 22fi zLO r85 zLO Lto 165 140
95 ss0 275 255 225 zbD 2L5 200 L75
120
r50
185
240
800
385
44A
510
605
815 290
t:
_
w5
340
890
465
535
245
275
l r
oo<

:
695
400 880 645 ,

6A
 Anera 6

Curentli maximi ,admisibili in regim permanent

pentru cordoanele cu conductoare de cupru cu izola(ie qi manta
de cauciuc sau FVC in execufie u6oari, merlio sau grea,
pentru instalafii electrice mobile instalate in aer, la temperatura
mediului ambiant de g25oC

Curent maxim ad.Eis, A Curent maxim admis, A

Secfiunea pentru cablu cu un Sectiunea pentru cablu cu un
conducto- numbr de conductoare conducto- [um6r de conduc-
rului de rului toare d.e
mm! mml
tl2
12 l0 90 75 60
16 u 16 120 95 80
18 I6 25 t60 L2\ 105
23 a0 85 190 150 180
oo 28 50 235 r85 160
4 86 70 290 235 200
b,) 45

Aneta 7

Coeficientii de corec{ie a incdrc5rii admisibile a conductoarelor

izol,ate gi neizolate, func{ie de temper,atura mediului ambiant

Coefici€ntul de corectie pentru tempe-

TiPul raturi ale mediului aEbiant, ln "C, de
conaluctoarelor
+rol+rsl+rol+zu

Conductoare gi bare neizdlate

in aer L,2 1,15

Conductoare izolate in cau,ciuc

sau PVC Ingniate in aer sau 60 1.r7
in tub ,441 i

$
 Curen{ii naximi edmisibili de duratil, in amperi pentr,u cabturile

Cabluri cu ialatie gl manta Cabluri cu lzolatie de

Seetiu.
de PVC de lkv cauciuc Ai manta de
plumb dc S00 V
Dea con-
ducto-
rului
mml lcord Ir_ z"ooa 8;4 contl 2 coltd 8;4 coad

cul^'1""1- ---l-
cu lat
"'lo.'l*
1,5 35 30 2.5 64 I
1, I 2L
-

2,5 50 40 U5 o/ | 82
-
4 65 52 50 40 45 86 561 4L 45 40
6 85 68 65 52 60 48 721 52 oa 48
l0 110 86 90 72 80 64 s4l 7s 81 es
l6 loD L2,5 L20 96 110 88 120 I e4 105 88
25 200 160 t65 125 185 110 160 I 125 13r 112
35 25A 200 r86 150 165 180 195 | r50 I60 188
50 910 250 235 190 200 160 260 I 200 224 185
70 380 305 s80 985 245 195 320 | 250 980 280
95 460 870 385 270 295 285 4501 _-
120 535 430 380 805 840 270 5301 ---
150 610 490 48s 850 890 310

185 685 550 490 890 445 855

240 800 640 570 455 515 4t0

300 910 780 640 510 590 470

400 r080 865 760 610 700 560

Noia. Pentru alte conditii d,e pozare declt cele opecificate ln

60
 Aneta I
de joasl tensi.un'e (pozarea in pdmint a unui singut oablu la +20"C)

cabluri cu irclatie de htrtie i manta Cabluri nonofazate de I kV

9
de plumb de 1 kV tu regim trifazat, izolate
cu hlrtie

3:4 cond Manta Pb Manta PVC

cul^t
85 80 25

50 40 35

1l 65 50 50 40 45 85

85 70 65 50 .60 45

110 90 90 70 80 OD

155 125 120 95 t10 90 140 I 115 L4A 115

200 160 r55 L25 185 il0 180 | 145 180 r45
250 200 1&5 r50 r65 180 22A I L75 220 ?rn
310 2Ii0 285 190 200 160 27A I n5 2L5 2L5
880 s05 280 2,,5 2,45 1"95 825 I 260 810 250
460 870 835 wo- 295 235 390 | 310 870 995
535 480 380 305 840 270 445 I 355 425 840

610 490 485 850 890 810 500 | 400 475 380

685 550 490 390 445 iJbb 550 I 440 495 395

800 640 570 455 515 4L0 625 | 500 565 450
910 730 640 510 590 470 695 | 555 590 465

1080 86i 760 610 700 560 785 | 680

.titlu se von aplica coed,i,cienlii aplicati conform anexei 9.

6t
i
I
c) Anera
t\) 9

Coeficientii de corec{ie a incirclrii maxime admislbile de durratii a cablurilor electrice

Pozare ltr pAmltrt

k1 si k2 funclie de numdrul cablurilor
Detalii de pozare Si tipul cablulrri
2l8l4l s 10

L
o Cabluri cu 1-4 conductoare 0,e I 0,8 0,75 0,7 0,65 0,62 0,6
L Direct in
€ pdmint, lc1 me trifazate de cite 3 ca-
o bluri monofazate 0,8 0,75 0.7
-O
r*
xd .=
Et' Iuri cu 1-4 condu,ctoare,
cu umplere perfectd a spa-
liuiui dintre cabluri gi pro-
OJ tec{ie 0rg 0,81 0,72 0,67 0,63 0,58 0,56
"dtr
€J nr

Protejat Idem insd cu umplerea

cu ligle perfectd a spaiiuhti 0,8 0,72 0,64 0,60 0,56 0,52 0,49
9)d ceramlce
dd Ia f20"C,
0) It2 teme trifazate de cite 3 ca-
bluri monofazale, ai umple-
c)
fi
re perfecte a spatiului din-
o tre eabluri si proteclie 0,72 0,68 0,63
o
Idem insd cu umplere imper- 0,8 0,64 0,60 0,56
fectd a spa{iului
 lca functie de temperatura solului, ln.C
o Detalii de pozare si tipul cablului
E
o5
ag
qo Cabluri cu izolafie de hirtie 1,15 1,10 a,75
{q
'd
dq
d,
g)cd Cabluri cu izolatie de cauciuc r,2 1,1S 0,65
*b
6o.
Gd
8f Cabluri ctr izolafiePvc, 1 kV

r(0
() Felul solului Rezistenta caloricd Coeficient*de corecfie
'ti specificd, "C cm/W
o
d
o Teren umplut cu zgur5, uscat 5;0 0,43
6
Teren obiqnuit, uscat 310 0,57
g<
a1 Nisip 10070 umiditate
N= 105 0,87
C'O
9q Idem 200/o umiditate
qJd 75 0,98
- Idem imbibat cu ape
"rd
l)<) 5t 1,O7
-aiq
Teren nisipos usoat 95 0,90
.d* Idem 80/6 umiditate; roc6 poroase (cal-
'car, gresie et'c.) 60 1,05
c.) Idem cu humd sau lut 65 1,09
6 Teren umed sau mlSgtinos 50 l,L7
(r) 3
(1) Rocd durd (granit, bazalt etc.) 85 l,n
q) Anera 9 (continuare)
ir
Pozaie ln aer

Detalii de pozare $i tipul kr functie de numdrul cablurilor

!{5
rad O
cablului
4lE16lB
EE
c c Distanla dintre cabluri egal5
Cu izolalie cu diametrul cablului o,* 0,93 0,93 0,90
(;
(,i
de PVC I
Eq)
Fdrd distan!5 intre cabluri 0,80 0,80 0,80 0,75

;l
.96
9L
|

ol
EE Distanla dintre cabluri egald
r
rcd
irG cu diametrul cablului, pe
c. pereli, rastele 0,75
Cu alte ti-
4r= puri de izo- Idem, fdrd distantd intre ca-
U! bluri 0,s0 0,65 0,65 0,60

;l
g5 latie I

ocd
u!) In canale acoperite, cu dis-
tanfa dintre cabluri egald
cu diametrul cablului 0,60 10,60 10,60 0,60 10,55 10,50
o'f,
/tr' functie de ternperatura mediului, ln "C
o.= Tipurile eablurilor
3d
5E
s lro Itu | 2,0 lrr Iro lrt
q(d
a-!
(Fd
.eg
Cabluri cu izolatie de hirtie
_t_I
r,o5 r,oo

_t_ |
+@
OA Idem, izola{ie de cauciuc 1,07 1,00
OH
bE
(J€ Cabluri cu izolalie PVC r,or I l,oo
cg(
I
Pozarea h spl

o
{ao
so
La pozarea in apd se vor corecta incdncdrile date in tabelele de pozare a unui _cablu in
parnint cu coefiaientul 'de corecfig kr:1,15' Se va avea in vedere cd la trecerea eablului din
oo

api in pdmint sau in aer sectiunea conductoarrelor se ,mdre$te, deci cablul trebuie i'nn5dit'
6
o
9.
6
'Io Nlotd. 1. fbctorul de corecfie final al inrcircbri'i maxime admisibile luate din anexele 4...6 qi 8
o se determind astfel:
o
funcfie de conditiile de pozare in pirnint se determin6 coeficientul: de corectie funcfie de
-
nurndrul de cabluri lq sau lcz; de corsctie funcfie de temperatura solului lcs; qi de corectie functie
de rezistenta caloricS specificd a solului lca; factorul de corectie final va fi:
?r:fu. lcs. k< sau k= k2' Ics' ka

conditiile de pozare in aer, se detertnine ki (corectia de pozare aldturatd a mal

- functie de
multor cabluri) Si lcz (corecfia de temperafurd); factonul de corectie final va fi:

k':ki.ki
2. pentru cablurile i,ntrod,use in canale, tuburi, blocuri de tevi etc., deoareoe condiiiile de rilcire
sint foarte diferite, incSr,carea adrnisibi,la a condr.lctoarelor se va stabili de la caz la ez,
B. Dacd cablurile se pozeazb in stnaturi (cind aceasta este
permis), atunci lncdrcarea se va
1(D
'.{'Jr
stabili de Na caz la, caz.
 : Ancrd 7A

Aparate autoEoate de protectle fabricate ln Rontnia

Cure$tul dc serviciu DoEerirl dc reglej la ralcele

Denumire Curcnt
?ip t )mhal I
A A""
t"r-i"o I clectromagn€tlce

Contac- 0,I9; 0,29: 0,4;0,55 (0,6...1)rr Se inloiuiesc

toare 0.75; 1; 1.8; 1,8 cu siguiante
cu re- 8,8; 4,5; 6; 8. 11 fuzibile ale
lee ter- 25 15; 20; 25 ceror valori
mice vor satisface
40 8l,5; 40 relatiile (10)
68 si (1r) din
text, dar minl.
100 80; 100 mum valorile
200 125; 160; 200
din notd
AMT (0,6...1)r, Motoare:
200 10; 16;20;26 31,5; (5...10)I,
40;68; I00r 160;230
LINII
400 250; 3I5; 400 (3...6)r,
100 2,5;3,2;4; 5; 6; 6,3: I tu ZO'C 10 Is

2'0 t
8;l'i,i1'd, I
L'd '' 11.;;.'j', t
100; 125; 160; 203;l (0,8 .. . t) rs
250 l"
oro- 30Q 000r I 000 (0,5...1)Isl
MAX 1 600
P2C
2 000
I
2 500
i
Notd. Curenf:i nominali ai fuzibilelor ,sigurantelor bentru ti
protec{ia la scurtcircuit in cazul utilizdrii contactoarelor cu relee
\
termice vor avea valorile indicate mai jos:
4

Is, A
I
o,rsl o,zsl rI t'ul t,tl o
lu
Irs
Iprr"' A ,1 , nln o
lro zslssiso
Is, A os roo 160 200
I
rp,"", A I
oo
I
so
lroolrzslzoo
815 400
1
680

06
 lne.o tt
Siguranfe fuzibile pln6 la 5lX) V

If Geblrtt, Ea,
de I
Pie:A Patron Ca- A 4x0xl
contact I fuzibil ree

Stgaranle twlbtle | '. ,tr'': wtere de rupere

LF
mignoo 2r5 82x30x42

LFi
mignon 46xWx42

Signtranfe tuziblle at npdie putere de rupere

25 6- ?,5 I 2 .. .?ti I L'l 4000 I 54x54x(,48+4SJ
63 85-63;1 85...63 | 63I 8000| 6tx64xi4e+tst
100 80; 100 | 8l;,r00*l 100 116 m0 | 84x84xi?7160r

rr %1 6-S5 I 2...?.5 4 000 73r44x40

B8 85-68 I 35...63 8 000 87x81x48

LF 110x100x50
brpolar
Lr,'i 2;5 8...25 2...2 25 4 000 62x36x46
68 s5. .. 68 3t...63 6B 8 000 76x42X48
I00 8q 100 80i 100 100 16 000 l20x8tX80

Siguranle fuzibile an nufie putere de rupere

815 I Mlner 00... 815 000 x65x(-160)
630 senarat i 630 000 x(- 170)

;l4oo
|
- 40;75;
150; 255
250;400
000

000
70x75x14{l

a2
I

Notd. l. Patroanele s€ echipeaz{ cu fuzibile rapide (2 .. 100 A)

qi ultrarapide (10.. .3fb A). '
2. Curentii nominali ai fudbiltlor qi pieselor de contact, pre-
crrm qi culorile de identificare sint dat€ in.tabelul urmetor:
s67
 Anera II (c,ontinuare)

6l10l16ln
L l oar- lcenu- lalbas-
- lverqelmin I siu I tro

Anera 72
Valoarea impedanlei buclei conductoarelor direct gi invcrs,
in ohmi, pe I km de linie
Valoalea lui zr, f,Ukm
SccJiuaca conductoru-
lui, mm! Cabtu ii conductoafe Conductoafe pe I.inic aetiaai
ln tuburi tolcSi. izolatoare

Dircct t"*" de elminiu tle cu- | de alu-

pru I mitriu
I
I 1 87,6 97,6
1,5
15
1
1r5
81,3
25,0 : 81,8
25,0 : -
%5 lr5 20,0 2o,o
2,5 2,5 15,q %'4 15p 25,4 _
4 2,5 r2,4 20,6 L2,4 20,6
4 4 9,5 16,4 9,5 16,0 =
6 4 7,9 18,2 7p 18,2
6 6 9,32 10,6 6,3S 10,6
10 6 5,06 815 5,07 g,5g :
10 l0 8,80 6,40 9,84 6,50 8,7
16 10 9,09 5,20 3,r8 5,25 9,05
16 16 2,88 4,00 243 4,08 2,41 s39
25 16 1,95 3,29 2,oz 9,32 408 8,23
%5 Yrh 1,58 2,58 1,60 2,62 1,66 r,58
85 16 1,73 2,SL 1,80 2,95 1,82 2,88
35 85 1,08 1,82 1,lg 1,gg 7,26 1,90
50 % L,L4 1,98 l,?3 1,98 1,84 2,05
50 50 0.76 1,28 0,898 I,86 0,984 1,54
70 g5 0,825 I,87 0,935 1,45 1,03 1,48
70 70 0,565 0,92 0,70 r,o2 0,92 1,09
s5 50 0,592 0,98 0,74 1,08 0,986 l,19
95 95 0,4L7 0,6q4 0,60 0'79 o,7Z 0t847

q9
 Anexa 13
Rezistenlele gi teactanteie inductive specifice iie conductoarelor
gi cablurilor'electrice pini Ia I kV

d
I'inii aeriene cu conductoare
H.
_!E
$d
a
o
600 mm

r5 18,9 l,0g
2,5 8,4 t4 0$98
4 5,1 8,6 0,095 4,65 : '
0,8851) 0.4111)
6 8,4 5,9 0,090 8,06 0,3711) 0,9971)
10 2,05 8,5 0,078 1,84 0,3551) 0,881')
16 1,82 ?42A 0,0675 L,2 r96 0,888 0,858
25 0,942 L,42 0,0662 0,74 1,27 0,319 0,M5
s5 0,602 1,09 0,(m87 0,54 0,91 0,808 0,886
50 o,42,2 OJL2 o0625 0,89 0,68 0,2,97 0,825
70 0,8 0,507 0,0612 0,28 015 0,s83 0,809
95 a,?42 0,875 0,0602 4,2 0,33 ofl1n 0,300
t20 0,175 0,295 0,0602 0,158 0,27 0,292
150 0,r4 0,286 0,0596 0,129 o,2L
t85
240
0u4
0,097
0,192
0 148
0,0596
0,0597
oft o! 0,2.87
*_T
800 0,019 0,18 0,0592

Notd. Pentr:u conductoare izol,ate introduse in tuburi de pro-

tectie se poate lua valoarea rezistenfei specifice indicate pentru
liniile aeriene qi valo.area reactanfei specifioe indicate pentru
iabluri.
r) Numai pontru cupru sint aceste valori. "

63
 Plenierea de tenslupe intr-o ilnle trlfazatl de 3dO V tlnind soaml

lleterltlut Factorul
..-' -Careet*lctlce llnlcl corductoorelot d€ puterc
cos I

0,8 I|
0,75 ?,1q 1,88
2,L7 I,S2
0,85' 1 2 16 1,31
o,e I z,rs 1,80
085 | g,l4 r,s0
Cablurl, c'onductoare ln
tuburi,li cordoane 0,75 9.72 2,25
0,8 8,71 224
Alurnlniu 0,85 3,70 2,r8
0,9 9,69 2.2,2,
0,95 8,68 2rD

o,t5 113
(|,8 1.41
0.85 1;39
0.9 1y90
085 1;88
Conductoare Pe role $i
izolatoare in interionrl
Inc6perilor 0.75 2,86
0,8 s,38
0.85 2,81
Aluminiu 2,28
0.9
g,?,15
0,95

0,75 2,90 t,5l

0.8 2,2 118
0,85 225 1,45
0,9 2,25 1.40
0,95 2,20 1,86
Lln:i aerlene
0,75
0.8
Alurninlu 0.85
0rg
0,95

Obserttotte- Pentru detec'minarea

pte*rderit de tenslune tnh-o
acesste ane,xA r{ fle tnmultitc cu 3'

'10
 Amers 74

it de inductania bnductoarelor, ln prrccbnte penhu 1 kW'Lm

ateies de tensiune, in proccDte, la o s?ctiune a conductoafelor de

l6 2slttlto 70 95 tzo 150

0,8?8 0,554 10,4s10,808 0,281 0,176 0,146 | 0,12s

0,867 0,547 lo,4o7 l0,302 0,r,26 0,170 0.r4r | 0,116
0,801 0.541 lo;a0r10,297 o,?2/0 0,164 0,195 | 0,Ilr
0 855 0.535 | 0,196 I 029r 0,2r5 0,159 0,130 | 0,105
o,uI* 0,528[ o,s8el 0,284 0,208 0,159 0 r23 I 0,099

t-t-
1.40 o.e2rlo,ozolo,+ts 0.849 0,265 0.224 I 0,t82
0,218 I 0,177
1,89 0,e14 10.00+10,469 0,344 0,261
1,89 0.s08 10.658 10,464 0.338 0,254 o.zts I 0,17r
1.88
1,88
o,sozI o,oss I
o,9ooI0,646
onss 0,333
0,326
0,249 |
0,207
0242 o,2ol |
0,166
0,159
10,451

0,983 0,654 | 0,528 | o4r4 0,890 1t,274 0.2441

0,957 0.630 10,4'8 10,3e8 0,310 0.253 0.2241
0,995 0,h18 I 04-8 | 0.372 0,290 0,234 o,2o4l
0.915 o,serlo.4s6 l0.349 0,268 0,213 0,183 |

0,888 0.508 10,4L9 10,s25 o,210 0,189 0.15e I

t,5l r,oz lo,zzelo,sso o.447 0,864 0.322 I

1,48 l,oo lo.zrrlo.5<8 O,4n 0,343 0,30r I

L,46 0,98010.735 10,538 0.408 0,324 0,282 I

1,44 0.960 | o.ttz I o.sra 0,886 0,308 0,261 I

1,41 0,e35 10,686 10,490 0,868 0,2;9 0,937 |

1,05 10,578 10,467

0,72"3 0,384 0,394 0,290 |
1,02 0,69210,547 10,438 0,856 0,296 0,263 I
0,985 0,6601 0,5171 0,4n9 0,328 0,269 0,236 |
0,951 o,Ba| 10,486 10,878 0.298 o,?Ato 0,208 |
0,91s 0.5901 o.asol o.s+t 0,265 0,208 0,177 |

1,58 1,09 | 0,8341 0,634 0"502 0,414 0.367 | 0,921

1,il 1,06 10,804 10,6041 o,474 0,396 0,340 | 0,295
1,51 r,o8 I o,tt+ 10.575 0,446 0,359 0,814 | 0,!69
r,48 0,995 | 0,7a2 | 0,545 0,416 0,980 0,288 I 0,242
i, L,44 0,s581 0,7061 0,510 0,989 0,298 0,254 I oBrI
I
linie trifazatd cu tensiune,a de 220 V; este necesar ca datele'din
i

t
. 7\

:J
$ : .4ne*a 15
to
Dimensionarea cireuitelor gi protec{iei motoarelor electrice trifazate de 380/220 V, l,a temperaturo
mediutui de f25oC

ldotorul I trtz, A Sar D0l Psotecfia ciscuitelor

I
Curerlii cortactoarelot
cu telce terEice, A
Pn I ', V n tvb grctectie

**lA
I
AA I Dircct CulAllCu In IrlI,
"*lr
0$ I 10 115 2r5 1,5 10 2,41\t-2,4 1,5 l8 1I 15 l6,g
0,8 2'5 10 115 2,5 1,5 10 8,0/2,6-g,o 2r5 2t 18,5 2n 21,8

I s 10 rr5 2,5 1r5 10 4,5lg,2-9,6 4 2L t6 n 21,8

1'1 g12 i. 10 15 2,5 lr5 10 4,5/3,5-3,9 6 w 21. 2!t 21,8

115 4B 16 1,5 2,5 115 10 6,0/4,5-5,2 10 29 2l 25 28,8

1,7 4,0 16 1,5 2,5 1,5 10 6,0/4.8-5,5 l6 86 ?,9 40 36,4

2A 6 16 1,5 2,5 r15 10 8,016,9-7,2 2.5 s0 86 40 86,4

2,9 7,4 20 l15 2fi 1,5 10 1u7,8-8,9 s5 42 86 50 46

I 79 20 1,5 2,5 l'5 t0 1U8,8-9,5 50 42 50 46

4 105 85 2\5 4 %5 25 r5/u-18 70 48 65 69'8

 415 11,5 85 ?+5 4 2,5 zlt L5/L2-L4 95 65 69,8
s5 18,5 35 2r5 4 2r5 25 20/14-16 r20 80 84,2

7 10,5 z5 50 4 6 4 25 20tt7-2.0 150 80 &,2

Iro L7,5 25 50 4 6 4 %5 25tL9-2t 185 80 842
10 ?rC 85 08 6 10 B & 8212,l,-28

1B 80 50 80 0 10 6 40 40/82-86

t4 92 50 80 6 10 6 40 40/34-38
L7 87 68 100 10 16 10 63 68/39-44
2l) 49 68 t25 10 16 10 68 63/45-51
Obseruafi.e. 1. Curentul /, al re-
22 47 68 tztt 10 10 10 68 68/50-56 leelor termioe se fixeazd in limi-
at 00 80 160 16 ?j5 10 100 80t6S-72
tele menfionate funcfie de condi-
fiile locale.
80 64 80 16 g5
160 10 100 80/67-76 2. S-au mentionat numai tuburile
40 84 L?]i
qi fevile de protectie de producfie
200 2.5 50 1B 200 r60/88-101
curent6.
bD 118 160 815 50 70 25 200 t6otLzA-t4L
75 150 zuo 400 70 95 35 200 200/158-180
{(.) 100 r90 %J0 500 95 r50 50 400 250/200-288
{
F Anera 76
Pierdereade tensiune in. Iinie,_ ff,r5 a {in'e searnb de inductan{a conductoarelor, in procente po
r kW'Lm, in cazul unei tensiuni de 110...f00 V ri"i"i,-qi-i" proeente pe 1ky.m, in cazul unel
" V a liniei
tensiuni de 12...96

Ten- Pierderea de tetsiune, tn proceilte, pe[tlu o secfiute a cotrductoarelor de

siunea Matetialul
Caracterul Iiliilor nomi- conductoarelor
naie,
v i' I,5

500 7,52 5.0 8,01 1,82 t,22 0,73r 0.29 0,2r 0,156
380 Cupru 18,0 8,66 5,22 3,15 2,12 r,28 0,8 0,51i 0,37 0,270
Linle trifazatd 22n 89,0 26,0 15,7 els 6,36 3,84 2,5 L,54 l,l2 0,81
de curent
alternativ 500 5,08 8,17 2,TL L,27 0,252
880 .dluminiu 8,83 5,50 3,66 2,20 0,88 o,437
2'20 26,5 l6;5 ll,0 6,6 2,64 1,89 I,3l

2n 78,0 5a0 81l 1g,g L2,7 7,68 5,00 8,08 2,24 L,62
tw 156,0 94,2 DOi/ 39,1 ?,3,0 15,0 9,24 BJz 4,86
Linie cu doui ll0 Cupru i11,0 L25,0 75,5 50,7 30,6 20,0 r2,s 8,93 8,47
conductoare 86 2,90 1,93 1,16 0.71 0,478 0,060
de,curent t2 26,2 r7,4 10,45 6,47 4,2 2,58 L,67 1,05 o,542
alteinativ
sau de c u-
2.20
r e,n t con- 53,0 88,0 2Z,O 13,2 8,16 5,28 8,78 2.62
L27 Aluminiu r59,0 99,0
tinuu 66,0 39,6 24,5 15,8 11,8 7,86
110 2,0 820 87,7 52,7 32,6 21,0 15,0 10,5
86 1.96 1,23 0,8r 0, 0,t 0,14 0.097
12 L7,6 11,0 7,84 4,40 Lja
2,72 L2.7 0875
 Cuprlns

1" trntroducere 3
1.1. Scopul pentru care a fost scris5 aceastd broqurd 3
1.2. Condifiile pe care trebuie sI le indeplineascd o retea
electricd 3
2. Schema de calcul a unei retele electrlce 4
2.1. Necesitatea gi modul de intocmire a schemei de calcul 4
2.2. Determinarea sarcinilor (curenfilor) de calcul 7
3. Alegersa secfiunii unui conductor sau a unhi cablu in func-
trie de incilzire, qi de protec{ie lia supracurenti : 13
3.1. Curen{ii maximi admisibili in regim permanent intr-un
conductor sau cablu 13
3.2. Alegerea sigurantelop fuzibile qi .a aparatelor automate
de proteclie 17
3.3. Alegerea sectiunii conductoarelor sau cablurilor in func-
{ie de conditiile de incdlzire 24
4. Deteminarea sectiunii conductoarelor sa{r cablurilor in
functie de pierderea admisibilI de tensiune .
4.1. Necesitatea calculului unei retele electrice la pierde-
rea de tensiune 31
4.2. Notiuni fundamentale cu privire la calculul unei re{ele
electrice la pierderea de tensiune 3.1

4.3. Determinatea secliunii conductoarelor $i cablurilor in

funclie de pierderea admisibild de tensiune, fdrd a tine
seama de reactanta inductivd a liniei 36
4.4. Determinarea secliunil conductoarelor qi cablurilor in
funclie de pierdenea admisibild. de tensiune, tinlnd seama
atit de rezistenla cit gi de reactanla inductivd a liniei . 45

5. Recomandlrl praetlce privlnd alegerea secfiunii @nductoare'

lor din tn'stalaflile electrice de Joasd tenslune 51
Anexa 1. Sectiuni minime in foloslrea conductoarelor 53

75
A n e x a 2. Determlnarea coeficientulul de cerere pentru dlfe-
rite categorii de receptoare clnd numdrul acestora este
mai mare de trei 55
An e x a 3. Relatiile pentru determinarea curentului de calcul
aI fiderilor ce alimenteazd tablouri de distributie sau
grupuri de receptoare trifazate 56
An ex a 4. Curentii rnaximi admisibili in regim perrnanent,
pentru conductoarele neizolate montate in aer, la tem-
peratura mediului ambiant de +25'C 57
A n e x a 5. Curen{ii maximi admisibili in regim permanent
pentru conductoarele de cupru sau aluminiu cu izola{ie
de cauciuc sau PVC, la temperatura mediului ambiant
de *25'C 5B

An e x a 6. Curenlii maxirni admisibili in regim permanent

pentru cordoanele cu conductoare de cupru, cu izola{ie
qi manta de cauciuc sam PVC in executie u'qoar5, medie
sau grea, pentru instalatii electri,ce mobile, instala{ii el"ec-
tric,e mobile, instalate in aer la temperatura m'ediului arn-
biant de +25oC 59
Anex a 7. Coeficien{ii de coreclie a incdrcdrii admisibile a
conductoarelor izolate qi neizolate, functie de tempera-
tura mediului ambiant 59
A n e x a B. Incdrcarea m,aximd admisibilS de duratd in amperi
pentru cablurile de j.t. (pozarea in pdmint a unui singur
cabl.u la +20oC) 61

A n e x a 9. Coeficientii de corectie a incdrcdrii maxime admi-

sibile de duratd a cablurilor electrice 62
A n e x a 10. Aparate automate de protectie fabricate in RomAnia 66
A n e x a 11. Sigurante fuzibile pind la 500 V . 67
A n e x a 12. Valoarea impedaniei buclei conductoarelor direct
qi invers, in ohmi, pind Ia 1 km de linie 6B

Anexa 13. Rezistentele qi reactantele inductive specifice ale

conductoarelor qi cablurilor electrice pind la 1 kV . 69
Anexa Pierderea de tensiune intr-o linie trilazatd de
14.
380 V, tinind seam,a de inductanla conductoarelor, in
procente pentru 1 kW'km 70
A n e x a 15. Dimensionarea circuitelor qi protecliei motoare-
Ior electrice trifazate de 380/220 V, Ia temperatura me-
diului de +25"c 72
.dnexa 16. Pierderea de tensiune in linie, fdrd a tine seama
de inductanta conductoarelor, in procente, pe 1 kW'km'
in cazul unei tensiuni de 110...500 V qi in procente pe
1kW.m, in c,azul unei tensiuni de 12...86'V a liniei 74

78
Eilrui o<ectrtat suu comanda nr. 38i' la Intr+'
- Drlnderea poltgrafiee ,,crt$ana" oradee,
- str. Moscovel nr. 5
nePutitbs sbcialtEtl Romenh
 ln colec{ia electricianului

au ap6rut:

62. Sufri.m IuI., Construc{ia $i exploatarea instala(lllor

Petran M., de legare la p5mint
Otdrdganu L
63. KaminskL E. A. Legarea irl stea, triunghl $i zigzag
64. Dogaru M., lntreflnerea gi repararea micromotoare-
$oimu C. lor monofazate cu colector
66. Drd.gan $t. Verificarea releelor de protecfie pi auto-
matizare o sistemelor electrlce
66. Bunescu C., Executarea manevrelor in slstemele
Vldd,esat C electrice
67. Bolan N. V. Cum se citesc schemele de ac{iondrl
electrice
Editia II-a
68. Spinu A. Protecfia instala{iilor electrice de Joas6
tensiune
Edilia II-a
69, Karpw F. F. Alegerea secfiunii conductoarelor qi
cablurilor traducere din limba rus6
adaptatd qi cornpletatd)
Editia II-a

vor al'6f,ea:

70. Gudum,a,c M. Redresoare eu semiconductoare

71. Checiulescu M., Montarea, exploatsrea gi incercarea con-
Stoi"co M. densatoarelor pentru imbuntrttr{irea fac-
torului de putere
72. Heresan R,, Pornirea qi reglarea motoarelor asin-
Chtcluc N. crone trifazate
Edilia 2-a
73. Mereutd C, EXploatarea posturilor de transformare
fundustriale

7g
At 2.25