,

o
@
o
I
Bl
,l
ll
!{
l,ucrarc editatl in cadrul
Progrrmultri
TEMPUS JEN 36E9'R()
cu spri.inul financiar al acestuia
Universit:rtea "Politehnica"
Ducureqti
F'acultatea Iilcctrotehnic[
F' Ittnescu
S.Nitu'D,Fl<rriciitr.t).Irtr<lor,C.Mihalache.I}.Ilaclonrirescu,C.Boguq,C.Nen.t.$tefan
CO]IYEKTOfiBE
STflTIffi
DE POTEBE
[N{nnuMAR
Dn I,ABoRAToR
@
tu
+
o
1997
,
PREFATA
indrumdtl de "Convertoare statice de putere" se adresoazl studenfilor ingineri 8i
facultllii de Electrotehnictr, fiind lnsd util qi studenlilor de la alte facdt{i care se preocupl dc
probleme legate de domeniul electronicii de puterc'
Fap de editiile precedente tndrumarul confine I lucrtrri noi qi majoritatea cetorlalrc
modernizale, ca rezultat al experienlei cSqtigate de autori cA unnarE a stsSiilor efectuato foi
cadfl unor laboratoare ale unor universit{i vest-europene prin burse oferite dc Programul
TEMpUS JEP 3689. lns6gi tiparirea acestei lucrtrri sc face cu sprijinul financiar al
Progamului JEN 3689-RO, progrurm acordat ln prelungirea primului cu scopul de a-i
lnplifica
gi disemina rezultatele.
Prin conlinut qi modul de redactare, lucririle cuprinse in indnrmar permit studcnlilor
rprofundezc
qi s[ fixeze cunoqtinfele dob3ndite la curs'
Autorii.
,
csl
cs2
cs3
cs4
cs5
cs6
cs7
cs8
cs9
cs 10
cs 11
cs 12
cs.13
6t
N
CUPRINS
Rc&c.orul momofrzat moroalttrnanp cu diodl dc regim libcr, conwrdabil
Rc&ccorul monofaza biarym$f frt punto conuddl
Redrceuul trifbzat tr pmto
Rcdreeorul trilhzat c-u 12 prilflri
Rc&oconrl tlfarai in prntc conrplet c{ffiiltdr$
Stuaiuf p*rogrmutui de simule numcrictr SIIIIIJL 3.0.
Vriatorul de tcrlsirmc altornativtr
Vuialdul de toneiune continul cu tiristor qi singrrt co1rrtdatt
Vuidorul & tcnsiune continul (choppo) cu tirisoarc cu ctingcre pc catd
Surse de tonsfuic continud ftt comutalie
Rc&eaor monofazat cu comutalie fo4ata
hvqtmrilparalel
Invcrtonrl monofazat ln punte
Invorttrmonofaat tn punte McMyray
Analizacomenzii qi firnctioneii unui invcrtm tifazat dc tcltsittttc
Shseil
qi uatizamoar$ici PWM oinusoidali
Stndhrl prsstic alunui filtrusdv
I
t2
22
29
35
{t
55
6l
68
77
84
92
lvz
l0E
tzl
128
139
148
|NSTRUCTTUNI DE PROTECTIA MUNCII
Executarea. lucrlrilor in laboratorul de Convertoare Statice de Putere este pflnisl
duptr elbctuarea instructajului de proteclie a muncii.
Principalele instruc{iuni care trebuiesc respectate sunt urmetoarele:
rutafi conexiunile dupl ce vd asigurali ctr instalalia este scoael dc eub tensiurc.
iati
caracasele metalice qi alte piese metalice care nu primesc tensiune la plmfuit'
ctor litat, neizolal, de secliune miniml 6 mmz.
osili numai prize qi iiqe tip SUKO, cu conlacte de lmptrmatare.
osili la aparatele de mtrsur4 reglaj qi experimentare numai bome izolate.
ninali la maximum aparatele de manew[
$i
protectie instalate tt at'ara pupitrului.
executa[i reparatii qi nu deschideti pupitnrl de alimentare inainrc de a-l scoate de
ne.
faceli modificf,ri in montajele aflate sub tensiune.
reg placule averrizoare qi lngr{di1i cu ajutorul plaselor de s$rml sau a pltrcilor
Iocurile de lucru in care exist[ piese qi aparate sub tensiune, ce
Pot
fi atinso.
tblosili intreruptoare neprotejate.
u punefi in funcliune montaje neveriticate de cadd didactic indrumAtor.
*
LUCRAREA CS 1
HEDRESORUL MONOFAZAT MONOALTEpNANTA, CU DIODA Oe
REGTM LIBER, COMANDABIL
l. 0biectul lucrfirii
ln cadrul lucr{rii se stu{iaz^ redresorul monofazat monoalternan!tr cu diodl de regim
tiber (DRI") cornruttlabil.
Schenra elecrricii a redresorului este prezenlatl in Iig. t. Este practic cea rtai simpltr
schemA utilizatA pentru aclionarea qi comanda motouelqr de c'c. cu puteri sub 0,5W.
*rr
ltig. I . Schema elet;tricd a redresrtrului ntonofazat monoalternanld cu diodd de regim liher
(DRL), conan<labil.
Schema conline lransfonnatorul de alinrentere 7i, tiristorul'I, dioda de regim liber
DIlt, qi grupurile
&Cr
.le proteclie la supratensiruri provenite din re{ea, R2C2 de proteclie la
Iupratensiuni datorare comutaliei tiristnrului
'1',
R3Cl3 pentru asigurarea aprinderii tiristorului.
ll rii L alctrtuicsc sarcina redresotului. Unghiul de comandi al tiristorulpi ct' poate fi reglat
tntre 20'qi 170" electrice
pe
durata semialternanlelor pozitive ale tensiunii de alimentare, in funclie de unghiul
do coman66 cr, tiristorul intrf, in concluclie qi tensiunea de sarcinir devine egall (pe durata
eOnducliei tiristorului) cu tensiunea din secundarul transformatorului. Pe durata
r3nldtcmanlelor negative ale tensiunii de alimentare, tiristorul este hlocat gi intrA in
Conduclie dir:da de regiur liber care rdmine in conduclie pinA la o noul colnmdi de amorsare
, I tblilorului ?. in tot intervalul in care DRL conduce, tensiunea la bomele s:u'cinii este nulA.
in timp a nrlrimilor este prezentattr in fig. 2. Se observl c[ rolul diodei de regim
c de a permite lnchiderea curentului de sarcintr l4 cit timp tiristorul este blocat (deci
tensiunea de iegire si ia valori negative).
Toneiunea de sarcind nemaiput6nd str ia valori negative datoritA circulafiei prelungite a
rtui
(conduclie prelungit{ determinatil de energia magneticl acumulattr in bobina de
uo aceeagi valoare medie ca in cazul sarcinii rezistive qi este independenttr de
circuitului de sarcind.
fr p3
acemenea datoritl existenlei diodei de regim liber, curentul prin sarcinl nu mai
lldoarea zcro, ci variazl trro 2 timite notate Ia
rn
qi ld
^*.
Pe durata intenalului de
Tr
1,.
R
J
*,
**rol-
t
C[
t--l
rclie a tiristorului curentul de sarr:ini este delerminat de tensiunea secundarl a2
ormatorului, in timp ce pe durata intervalului de blocare, el este determinat de ener
etic6 acumulati in bobina de inductivitate L qi se inchide prin DfiL.
qig.
2. Varialia in tirnp a tensiwtilt,r qi curen\ilor principali la redresorul monofazat
monoalternanld, cu diodt de regim liber, comandabil.
Unghiul de comandi al tiristorului se poate regla cu ajutorul unui potenliometru situat
anoul fronlal al redresorului, iar tensiunea redresat{ in gol pentru un unghi U se
Perfonnanlele
redresonrlui se
i I
a n = / {cxll
r
r=.rr.rr,
cff octcri sticile exteme
de crtrent ahemativ.
Caracteristicite
pe partea de curent alternativ sunt caracteristicile
redresonrlui
privit ca
sarcinr alinrenrarl a" r" i"tu". T"nriun"u de alimenure a redresorului este sinusoidaltr' dar
curentul absorbit este nesinusoidal.
Schema de redresare monofazau molloaltemanF
.dcternrin[ un dezechilibtu de c.c., amper-spirele
produse tle componenta de c'c' a curentului
sccun4ar neputflnd ti echilibrate,'"".u
""
imptici o saturare a miezului transformatorului
qi
crefterea curentului primar. Din aceasttr cauzf, ea este folosita numai la puteri mici' unde
rimptitatea
conexiunii transformatorului
gi numlrul mic de componente folosite reprezinta
avantaje imPoflante.
Innuenta redresorului asupra refelei qi caracterizarea regimului deformant care apare
se face prin urmtrtorii parametri:
- pulerea aparenlA absorbittr de redresor
s
=
rJrr
(3)
- i'actorut de putere al redresorului
P (4)
cosQ -
T
- cornponenla active a curentului absorbit
,
-P ,
ro
_ -tJ,
puterea furnizati pe paf,tea de cwent continuu
Pa
=AaIa
randatnentul redresorului
P,
.1=;_
calitatea tensiunii redresate se apreciaztr cu ajutorul factorului de ondulalie:
r;-*
kv=lki-1,
urrtlc rt ,
=%-
este factorul de forml.
tua
Blocul de comand[ care fumizeazl impulsurile de comandA i;6 pentru amorsarea
ririsronrlui
.I,este
realizal utilizand circuitul integrat
pAA145, fabricat la_IPRS BAneasa' Acest
circuit integrat este specializat in comanda cu controi de fazla tiristoarelor
(triacetor) in cazul
in carc comutalia este naturall (de la relea). Reprezentarea simbolicl a func[iei realizate de
uccst circuit integrat este cea din fig' 3'
definesc
prin caracleristicile
dp reglaj
Aa = /$o)l*=rr^r, $i
caracteristicile
pe partea
(s)
(6)
(7)
(8)
leaztr cu relaliile:
aoo=oro\T
06o=IJTgcosa
pentru sarcintr rezistiv-inductivtr,
uoo=JiIJz, u2 fiind valoarea efectivtr a tensiunii de alimentare (secundare).
1C
pentru sarcintr rezistivtr
(1)
(2)
pAAl4s
Fig.
j.
Funclia realizatd de circuitul integrat
PAA|4i
I'ig^ 3 nr,r" este tensiunea <Ie sincronizare t'urnizatd de obicei din releaua de c.a. (220y
tlt'), iN rtL,
si ,r* sunt tensiunile livrate de circuit la cele 2 ieqiri ale sale.
'I'oate
rsiuni sunt considerate in raport cu masa.
Dacd, tt"i,r"> O,65lt
, atunci
4). =
U+ qi te"= -$,3V
, unde U+ este tensiunea
nlentare pozitivtr a circuitului. Dacl u,in"<4,65Z situafia este invers6:
dtil.r= 14,3Y
, =
lJ
t
. DacA 4,651' < u.r1
n,
S O, 651/, atunci
4+"., = {"" =
*0,3V
Daca u."in" scade sub valoarea de 0,65v qi se menline sub aceast{ valoare un timp a/+
citeva ps duptr care traverseazd din nou nivelul de 0,65v, menlinf,ndu-se peste aceast,
oare un timp A?'+ de cAteva ms, aturrci la ieqirea qt se genereazd un
ptunghiulzr, ieqirea ,^ rtrm0n0nd la nivel scizut. Impulsul are durata r,
$i
este
un limp r
o
fal6 de momentul cilnd u";r" traverseaz{ nivelul de 0,65V.
ln mod similar, la ieqirea u;s apare un impuls dreptunghiular dac| u"inc tra
elul-0,65V.
ln continuare, nivelele +0,65v sau -0,65v se vor aproxima prin nivelul 0v pentru
ea reprezenta mai uqor formele de undd care explictr funclionarea circuitului (lig. a).
ig. 4. Formele de ttndrt la ie,yirea cirt'uitului integrat
AAN45
tn
funcyie
tle tensiunea tle
sincronizare.
Se observd cI in cazul in care tensiunea de sincronizare provine din tensiunea
nativtr a relelei, circuitul ofera z impulsuri de comandtr
4'o $i
,+i, sincrone cu cele 2
altemanle. Circuitul este declanqat de trecerea prin zero a semnalului de sincronizare,
de acest moment gener6ndu-se impulsurile la ieqire. Impulsurile ,{t
Si urtr sunt
:terizate de aceiaqi parametri rp
$
rp care se asigurl prinrr-un reglaj inilial in cadrul
,
tunditiilor dc funclioniue. Posihilitatea regllrii lui t, permite contr,ilul momcrrtului intrtrrii
rn ctinductre a tiristorului in raporl cu lrecerea prin z.ero a tensiunii relelei gi dr:ci controlul
I'utcrii
disipate in s:rcina din circuitul rmodic. Posihilitatea regllrii lui t, permite comanda
rrnui tirislor indiferent (le caracterul sarcinii anodice a tiristorului.
Schenra hlrrc a circuitului inlegrat
0AAl45
impreunA cu componentele exteme (notate
crr indicele
"e")
$i
cu l'omrele de undA in diferitete puncte de interes ale circuilului sunt
t,rezcnlale
in l'ig. 5.
Er"JLru
,,,f
-'
-f"^t
rum
,t
*i
,,T
?
ql
?
+t td
[;i1i. ). Scherta bloc
Ei
configuralia tcrrninalelor pentru circuitul integ,rat
PAAl45.
Alimentai'ea circuituiui integlat se l}cc intre ternrinalele I qi 3 de la o surstr de
tcrrsirrnc stabilizati pozitivtr
yt
=(12*18)l',
capabiltr str fumizeze un curent de sarcintr de
l(XlrnA, qi intre leurrinalcle -1
gi 13 la o surstr negativ{ de curent, avAnd o tensiune mai mare
rle IOV qi capabild str furnizcze un curenl cle 1*
=
(tS*ZS)ml. Tensiunea de sincronizare se
aplicil la teminalul 9, iar tensiunilc de ieEire se oblin la teminalele 14 qi 10.
Circuitul integrat
PAA145
se compune dintr-un detector cle nul, un generator de
turupll rle tensiune, un comparator, un rnonostabil (cu rol de rnemorare), un bloc logic
Ei
2
slnic rlc ic$ire.
[)ctectorul de nul sesizeazd trecerile prin zero ale tensiunii de sincronizare, av6nd gi un
rol dc linrilarc a ei. La fiecare lrecere prin zero detectorul genereaztr la terminalul 16 un
lmpuh cu amplitudinea +8V. Divizorul
ffN
*, rolul de a fixa o valoare potrivita pentru
lonrlunca de sincronizare qi pentru viteza de varia{ie a acesteia prin zero.
\Gcrreratorul
de rampl incarctr rapid capacitat ea Cl la+8V, la ficare impuls generat de
detoctorul de nul qi o lastr sA se descarce lent prin .(
Si ff
ctrtre tensiunea -8V in perioada
dlntro impulsurile detectorului de nul. ln acest mod, pe termianlul 7 se obline o tensiune liniar
c{ r{
'tl
l
IJU\
Gererator
de rampl
riatile
(rampA sau
"dinte de fiertr'strilu") care se aplicl qi pe intrarea neinversoare a
mparatorului.
Simultan cu incf,rcarea capacit5lii
ff
se face qi inc{rcarea la {/' a capacitflii Cf
nectatf, la terminalul 2, stare echiralentA
cu activarea monostabilului
(aqteptarea
omentului de declangare a impulsului de aprindere)'
Comparatorul
printeqte pe intrarla neinversoare tensiunea liniar variabil6 a
neratorului de rampA, iar pe intrarea inversoare tensiunea de referinll U4 care este
nsiunea tle comandd gi reglaj a unghiului de conduclie'
Rampa de tensiune ,q este descrescitoare
qi, atat timp cat u7)up, compilatorul nu
Ite basculat, iar monosatbilul r{nrane in starea de asteptare (corespunzitoare unghiului de
rindere Cr).
in momentul in care tensiunea u7 devine egali c* U6' comparatorul iqi schimb6 starea
determintr comurarea monostabilului
care descarci capacitatea
ff.
Monostabilul are in prinrul rand rolul de afixa durata impulsului de aprindere prin
)nstanta de timp u grupulri ci,
6 ,
,tr qi este declangat de bascularea comparatorului'
altul negativ care apare pe terminalul 2 lrece spre terminalul 11 comandAnd blocul logic de
:gire. Acesta esle momenrul apariliei la iegire a impulsului de aprindere
(pe terminalul 14 sau
0).
Blocullogicqietajeledeiegireauroluldeadistribuiimpulsulnegativfumizatde
ronostabil cf,tre iegirea l4 (corespunz{toare semralternanlei
pozJive a il.ri,1a) sau
q4tre ieqirea
0 (corespunzdtoare semialternanlei
negative a rl.1i26)- Dac[ existl semnal pe una din iegiri'
tuinci pe cealalttr tensiunea este nulf,. Iegirile triincl de tip colector in gol, aparilia impulsurilor
e aprindere este posibild nurnai la conecraren lnr prin intermediul unor rezistente (4
$i ff)
l un potenfial pozitiv, mai tnare deciit 8V (de r:rbicei' acesta este chiar U+)'
circuitul
pAAl45 nu se recoolandl sri fie utilizat dilect pentru comanda pe poart{ a
iispozitivelor semiconductoare,
ci prin intcrlnr.'rliul unor etaje finale de comandl
(fig' 6)'
+E
j
_,,
Air
Bit
DZA
T-
VD,
i
tr]- u""-l
0,1
trf
V
lJ
,..
,t"J$h!
q,
=
Fig. 6. Etajul
final
al blocului de comandfi'
,
tn baza rranzisrorului I
sc aplica trenul de impulsuri r4f" fumizat de
pAAl45'
l!r i(renla impulsului in baztr derirmina inEarea in conduclie a tranzistorului
deci ;parilia unui
lrrrgruls in prinrarul o*,foiuto^lui
de impuls ?7' lmpulsul este transmis in secundar
qi
rplicar
pe poarta tiristo; ui i liAr^'1
Diodele
q
ii a
permit numai transmiterea
fiprrlsurilor
pozitive p" po*u tii.Ji""'r"i,
P,:t
-1'9t^-T,l::]::"f:T,,:ff;X
itl|iilaparaziliacircuituluidepoarttr.DescArcareaenergieinragneticeacumulatein
transformarorurui
* ru"", arpilio"*""
tranzistorului 7i, prin intermediul diodei
DZ,
Descrierea
montaJului
Sevaexecutamontajuldinfig.T.a).lnfig.7.b)suntprezentatesarcinileutilizate'un
i, a" iiOfySA, respcctiv un servomotor
de c'c' cu excitalie separata'
$
De conectat
la boma I sau 4
3""
5]
[3il::]"e"'lur
b)
& monni pentru srudiul redresorului monofazat
monoalternansd
cu DRL
'
'
t t
.
conunfubil'
,}
montajului s-au fecut notaliile:
fcromagneticl
A2 - amPrmetru
magnetoelectric;
V1' Y2' I/4 voltmCtt
;,
ivi
rif
':E
a'I;if[;'*ign*i*nc;
w - o,"t*"tru electrodinamic;
o,sc.
Redresorul este prevfu.ut pe plrlile flrontale cu tlou.{ reglele: prirna regletA are I honre
pentru conexiuni ale p.lrlii de lbrltr, iar cea de-a doua are 19 trome unde srrnt disponilrile
diferite semnale atAt din schema de forlir cflt gi din schema de comand:l. Poten[ionrerul P
scrveste pentru reglajul unghiului de contlntltr al tiristorului.
Scherna electric6 delaliatd a redresorului crr figurarea punctelor conectate la teglela 2
qi lcg6turile ce sunt ftrcute la regleta I este prezentattr in fig. 8.
I
Y
I
68
.l
t,
(,,tp
Ir
r--lF-
5
Rc
I
?
l
1
:
(r
[ fr,u,
JL
l
,il
\-1
1
I
l-rH
7H..
Lr3
8>*-+"
,
,*_.
l0pl;
0,x)
f,?fl
+l
+
A
ll
l
tl
J
342v
c
I
-Dl--
13 14 15 16 t7 rR
YYY Y Y Y
q
?
u"u,, f, 0V U* -l5V ru +30V -30V
Bloc de conlandA
Soov
Szsv
325V
Fig.8. Schema electricd a redresorului monofazat monoalternanld cu DIll,, comandtbil.
Redresorul este prevtrzut cu 3 bohine
\,
l,l
Si
/+ (de cite 75mI'I fiecare) in verler.'a
conectArii lor ca sarcin{. Prin simbolul "Y" au fost nolate legiturile la regleta 2.
Curentul maxim admisibil care poate fi debitat de redresor in circuitul de sarcinl
este 4,5A.
,,
l. Chrstiuni de sludiat
Se vor sttrtlia:
3. l. !\'lorlul de lunction:ue al schenlei de comand6.
3.2.(laractr:risticilc rle reglaj ale redresorului Udo=
f@)lL=rorrl P.,llru
sarcini
rczistivl R
$i
pcntnr s;rrcinA rezisliv-inductivA RL.
rczultat:le calcul:rte sc vor lrcce in lahelul l.
1.3. Caracteristicile extcnre 0,t
= .f
(la\l,r=r,,,.,.,
I)atele oblinute din rnAsurdlori qi
pentru sarcini rezistivf, R qi pentru
s:rrcind r:zistiv-inrlrrct i vI RL.
.,.,1.
(-'aracterislicile retlresorului pe partea de curenl altentativ qi regimul delbirnant.
.i 5. Ii.rrrrrcle rle rrurld in cadrul schenrei de for'li in cazul acliolllrii trrolorulrri tle c-c.
lirpi holine 6t: filtrare qi pe r0nd cu bobinele Ia, L2
Si fo
conectate, pentru cf,leva unglriuri de
(0nran(11 cr.
i)arrlc oh(irrule din rnlisurtrtori la purrctr:lc 3.3.
'1.4
qi
"3.5
precurn qi tezuhatele
calculelrr se vor lrLrcc in labelul 2.
.1.
l!ftdrl dc expr:rirrtelrtartl
,1.1.
Aviin<l irr verlerc cele expuse Ia punctul l, se vor nttrsura settutalele itr tliverse
puncre lle hlocului rle comandli cu ajutorul oscilttscoputui c;rtodic. Punctele de nttlsuri sunt
,'enectete la |orne pe punoul liontal ill redresorului la regleta 2, numerele de ordine ale
lrornelt,r liind ardlatc in tig. 8. Se vor vizulliza gi tll5sura:
tensirinilc rje alinrentare ale blocului de conrandi (intre perechile de bome 16-14; l8-14; '
l() l4)
rcnsir nile la ielirile circuitului inlegrat
[tAAl45
(intre bornele 17-14:13-14):
lcrrsi,rca conrinuti de rel'erin{i U71 a cnntparatorului circuitului integrat (fig. 5) reglabill din
p'rlcntronr*lrtrl P tle pe p:tttorti tiontal (lig,7.a)) (inlre hornele 15-14);
It:nsi.uiea <lc c:onrarrdji aplicattr pc poarla tiristorului 7'(inlre bornele 5-6),
Sc vr.rr rcprez.crrta grafic pe hiirtie rnilimetrir:il tensiunile la ieqirile circuitului integrat
;i
rcn:;iunea dc cornandtr aplicatd pe
lloarta
tiristorului 7', evidenliintlu-se anlplitudinea, durata
rii l rc,:vcnta irrrpulsurilor'.
:!
2. Pentru ridicarea ciracterislicilor de reglaj se conecteaz-A Ia bonrele q, 82
(fig- 7)
re()stuul .Il. Czrracteristicile de regla"i d7*
= fkt\1r,,-r,,,,.r,
s" uot ridicl, atiit pentru sarcina
rczistivi c{ind lirul M se leagii la horna 1 a reglctci l, cit qi pentm sarcintr RL cflnd lirul M se
lc:r1;l la borna 4 a reglerei 1, introducirrd astfel in serie cu reoslatul R cele 3 bobine.
(lurrrcteristicilc
sc vor dclica la un curent de sarcinl cdt mai mic posibil. Curentul de sarcinA
xr: rrteniitte constant pentru toale valorile unghiului cle comandl ot lrt c:atc se ridicl
t:rrr;rctcrislicilc. Unghiirl o se rn{sclari pe ccr:urul osciloscopului in ntorrrcnlul ctnd se
vir,*rlizeaz| tensiunea 12, ff,cindu-se apoi conversiunea ms-+grade electrice, avAnd in
vr:riere cI frecvenla tensitrnii il2 este 50I-Iz- Datele se trec in tabelul l'
'fensiunea
4to
r" calculeaztr in fturclie de natura siucinii cu relaliile (l) sau (2).
Vllorile ohlinute se trec tot fu tabelul
.1
qi se comparA cu cele mtrsurate. Caracteristicile de
rcglaj sc reprezint{ grafic. De asemenea, se vor reprezenta grafic pentru 2 valori ale unghiului"
dc conraldA o, tensiunea redresate ,rd
$i
tensiltnea la bornele tiristorului ?', miswate cu
qjutorul oscilosscopului. Se vor explica fornlele dt iiitdd oblinute'
o
c,
a
J
(J
,d
z
I
t
Slr$
I
.\a '
N
o( a<
4V;
tt
dl
ql
8i*
d
+l
B
oo
lbo l>\
il
t*\
,\)
v,
o
t)
o
bt
N
*J
*il
"
!t
)
!-j
i'r
a)
(n
k
'(g
L
,d
z
N
\ +
.i \
)
.B
\N
o
o
5
E
zd
(\
a
3
(l
F
a
3
cn
F
ai
(n
IT
l^.-
.+
lt
.\a
>ollr"
I
.rc
qolq
lt
F
(J
tr
,d
A
t*)
l.-B
il
f
>
a-15
il
qt
.i
q.
lta
il
+
I
()
q
b
il
ar)
o
k
,(!
tr
,(g
z
5
ts
N
\
\N
a.l
)
N \ >
\
J
zb
,
,l I (
arartrrislti:ile cxleme A4 - f(ia)lo="or",
se ridicl modificflnd curenlul
rarcinil /,7
1r
ntenlitrirt(l conslant unghiul de comandtr o. Ele se vor ridica penlru 3 valori
(10'
till qi l2()"gr eler:rricr-.t. inter pentru sarcinirezistivtr(flconectat la
h, h.
gi firulM
horna I t regletei I I
gi apoi pentru sarcind rezistiv-inductivtr (se mutl firul M la borna 4
regleler I ) Regtaiul curenlului i7 se realizeazd modific0nd valoarea rezistenlei reostatului,
Nu se va depA5i curentul rnurim admis de reostat (de obicei 4A cu rarnurile conectate
paralel). l)atele se lrec itt latrclul 2, Se vizualizeaztr formele de undtr ale tensiunii la bome
sarcinii ,r./
$i
ettrentului prin sarcinil 14 (borenele 4-ll) qi se reprezintA grafic. Se reprezin
gralir qi caracleristit:ile exleme.
4'l l'entru a evidenlia in plus caracteristicile redresorului pe parlea de c.a. qi puterr
It'acltvt absrtrhilil, llfi\ de rez.ultatele oblinute in urma calculelor ftrcute pe bulr datelor de
l,u,rclrrl
4.J, sc rrrerrtirrt constanld puterea continutr Pa
=Ufi1
pentru 4 vatori ale unghiului
rrrodilicttrrl curenlrrl de sarcilul 17 cu ajulorul reostatului R. MAsurAtOrile se vor facc pent
sarcinjl rezislivll gi tczistir -inductivd (cele
2 tipuri de sarcinA se oblin Ia fel ca la punclul 4...1
l)atele sc trec itr latrelul 2 Calculele se lac cu ajulorul relaliilor (.1)+(9). Se rcprr.z.irrtl graf
varialia care
rr
/(c)
qi torrnele de unda ale tensiunii qi curentului pe parrea de c.a.
r edresorului .
4.5,irr locul reoslltului R se conecteaz-i ca sarcintr motorul de c.c. lf, conlbr
inrlicaliilor din tig. 7. Pentru diverse valori ale unghiului se conrandi (rr.glate d
polentiotnetrul P) se vor vizualiza cu ajutorul osciloscopului: tensiunea pe tiristor (home
.l-6), tensiunea pe dioda de regim liber (bonrele 6-4). curenlul prin ntotor (honrele 4-l l). S
va studia influenla inductivitalilot
\, h
gi ,1 asupra lbrntei de unrla a curcntului concctiir
pc rflnd firul M la bomele 2, 3 qi 4. Se vor vizualiz.a tensiunilc pc' hohinele 1.1 (homele (r-7
l1+la (bomele 6-8)
Ei
L7+ t-z+4 (bornele 6-9) qi dupi hobinele de netez.ire, arlict
1
trtotor, in toale cele trei cazuri. Pentru un unghi de conrandi o \e vor reprezentil gral'
lorrnele de rrnd:l vizualizate.
5. lntrebtrri recapitulative
5'l Explicati modul de funclionare al rcrlrcsorului rnonolrrz:rt nronoattemanl:l. c
rliodA de regim liber comandabil
5i fomrele de undil din lig. 2.
5.2 Cum se modifictr formele de undi din fig. 2 daci din schcrnrl lipscate dioda d
regim liber DRL?
5.3 Care este rolul DRL in schentele de redresare'.,
5.4 Cum se explici existenla dezcchilibrului de c.c. Ia rr.ht'nra de redrcxu
nronofazatA monoaltemanqA?
5.5 Care sunt cauzele care detemrinA lornra cizAtoare a caractt risticii in s:ucina'l
5.(r Cum se explictr laptul ctr, pe misuri ce se cre$lL. unghiul dr. dcllilandi. lirtorul ti
pulere scade?
5.7 Cum poate fi imbunAtAlit factorul de putere al unui rcdrc:,or conumdabil'l
5.8 Explicali principiul de i'unclionare ul circuirului inregrar
[]r\r\1.15.
t
5.<t Explicali modul de lunclionare al etajului final al blocului tlc comandi.
5.10 Ce efect are introducerea in serie cu sarcina (utrrorr u ulrer inductivitilti'J
LUCRAREA
CS 2
REDRES'RUL
MCINoFAzAT
BTALTERNANTA
ltr
puNre
coruaruparA
l.Obiectul
lucrArii
ln carrnrl rucririi se stuaiaz.l un redresor monr:fazar
bialtenranla
in punte cu ti deci conriurd.r.-
.Schema sectilrnii de fo4d o..ai".o*rri
este prezenrai{
in fig. l.
Fig- Lschenw de
fttvg\ u redre t,t urut tru,ru,tr'-rt rtiurrerntttrld
i.n
ltunre ctntandtttil
schcma conli,lc ririsro;rrere
/j rtr-l+..r), :iigrrrilnlcre
urtra'ilpide
s, erenrerrtere
i,flrj:;'"'::T::1,:'::i::::l::1"'.,1'.
A c,)
,i
",,,.,u,,,ul,..i;";';il'
;;lru;
[:;JI":: ffi:"i::,'::Y:,::::,y:] 'n",,,,r,i"
,;;;j;,,,"il";"r,
;.""r"ffJ'1"':T
llffil fi ,j Lll :j::::r;, 3:
"1*':r:',,.
in,"",,n,i**
;;;,il";;;ffi
;Jifi J: rolul der-a
|1lleoica
apricarea sennareror n.guri"e pe porlile tiristoareror.
Ir::.f:, :::,lr_:: :, :1.
o,.n'i
"n
i i .f ffi l;#};ffi;:ffi
; ri ri sroare, qi rar rJtv{g
;::iT.:l':,:]:
:0,.:
ale pun[ii (r1cu
12, respcctiv 13 cu rl. tn fig. 2 esre
IXj"::l^i]":1,.,:,,
.ea,e,ore
,, iu i.qi;"" ;.",",r*i"i
o#*',n.in;;:i"riJHHl
RR
CC
rezistive, respecriv rezisriv_inducrive
gi u, unghi de .o,r;;;;;'rinr,"L,*.
(2)
llc'f
l, T2
tl.,
13. T4
Fig,. 2. Tensiunea redresatd la curenli mici (tn gol)
si
tensiunile dc comundd u".
lntfirzierea cl a impulsurilor de comandA r,. este reglabih lati de lrcccl'ti ,
'rin
zero a
lonriunii de alimentare uzit{rc 0 qi 180 grade electrice, dar defiuajul dintre impulsurile celor
2 ranruri se menline mereu 180 grade electrice. Modificarea intirz.ierii impulsurilor de
comandl, deci a unghiului de comiurd6 (reglaj) al redresorului se face dintr-un potenliometru
dlrt pe panoul frontal al redresorului.
Tensiunea redresattr in gol pentru unghiul de contandjl
pentru sarcinl rezisti Yit
pentru sarcinA rezistiv-inductivil,
aoo=aoo!#
U1s=U4gcosa
Undc 0a9
=+,U2
fiind valoarea efectivi a tensiunii de alimentue (secundare).
u. se calculeaztr cu relaliile:
(l)
Perfonrranlete redresorului se definesc pnn caracteristicile de reglaj
Oar=
f{o)lir-corsr,
caracteristicile externe Aa
= flla\lo="rrr, $i
caracteristicile pe partea
de curent alternativ.
Caracteristicile
pe partea de curent alternativ sunt caracteristicile redresorului privit ca
sarcintr alimentatl de ta rl1ea. Tensiunea de alimentare a redresorului esle sinusoidall' dar
curentul absorbit este nesi[usoidal. Influenla redresorului asupra refelei qi caracterizarea
regimului deformant care aPare se face prin urmltorii parametri:
- puterea aparentl absorbit{ de redresor:
S
=
Urlr
- factorul de putere al redresorului:
P
cas9
=
3
- componenta activA a curentului absorbit:
, _P
'to
-
u,
- puterea fua!$ pe partea de curent conlinuu:
Pa
=Uala
- randanrentul redresorului:
P"
n=;
calitatea tensiunii redresate se apreciaz{ cu ajutorul factorului de urdulalie:
a;--
ku=rtk"J.-1,
unde * ,
=U.4
este faclorul de tormi.
tud
Blocul de comandA care lurnizeazA tensiunile lr, lrutslirrrrlitloaretor de impuls 14 ri
14 este realizat cu tranz-isloare. Schema lui funclionali esle prerenlati in lig' 3' iar formele
de undA in diverse puncte ale schemei funclionale in hg' 4'
la T'r. I
la Tr. 2
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
Ftg. 3. Schenw
lunclionald
a bbcului de conwndd'
.
Blocul de comandi conline blocul surselor de lensiune continul
(BSTC) cu sursele
STCI qi sTC2. un generator de tensiune liniar variabila GTLV care produce la ieqire o
Ensiune liniu crescAtoare
(tig. 4a; sincroni cu tensiunea alternativtr de alimentare u2' un
compilator COMp, * ,"p*u,i, qi formator de irnpulsuri
qi dou6 circuite de derivare CD'
Modificarea ungliiului de comanda s se face modificand
valoarea tensiunii de
referinta u, a comparatorului,
tensiune fumizat{ de STCI
'
Poten$ometrul respectiv se alla pe
panoul frontal al redresonrlui.
a:b
intre 9- 10
d
intre 5-10
e
lntre 6-10
f
lntre K qi P
la'fl
c
lntre K gi P
la T3
Fi11.4. Forme de undlt caracteristice funcliondrii
blocului de cotwtndd'
!l
Comparatorulliweaziunsemnallaiegire,-ori<lecflteorinivelrrltensiuniiliniar
aeiaEeqte nivelul tensiunii de referinli
9, lng'
4:l
;#;il1 ;i
i;il i a" i*put'*i rumi-eazi
I",.1Y]:,1"^:1T:' ;#i:ilI:
;J,"il#;r;i;;;t,t," i;;.
at
Ei
semi alteman.relor
ne garive ( nt_..1:I*l
tlzalualE ll:llll4lrerrrdrlvrvl rv&'r"
v
\-'o'
r c
i-rr. cit"ri*le de derivare CD prcLJreaza::t"ttt".l':inte
ca ele sl fie transnusc
primalrt transformatoarelor
de impuls T4
Si
Tt2 (fig' af qi g)'
montajului
,t.
r
l
I
I
$
Sc va executa montajul din tig' 5'
Bloc comandtr
K
:0v
REDRESOR
+
+,
L
l
t-ra
\
\ Osc
I
220
Fig. 5. Schena de montaj pentru studiu,l redresorului
monofazat hiolternilnli' fn punte
In catlnrl rnontajului s-au ficut notaliilc:
At,
4
-arnpennette
feromagneticei l3
.
anlpermetru magnetoelectric;
l\, l,z, 1,4 vollrnetre
feromagnetice;
I! - voltmet.,i*ugn"roi*
c]tlc: w - wailnletnr electroditratrrici
[.)"1' rlivizor tle
tensiune; OSC - osciloscop
calodic'
3. Chestiuni de studiat
Se vor studia:
3.1. Modul de functionru'e al schemei tle r:ontandA.
3.2. Caracteristicile
de reglaj ale redrcsorului ll1" =
rezistivtr R qi pentru sarcini rez'istiv-inductivtr
Rl" Datele
rezultatele calculate se vor trece in tahelul l'
3.3. Caracteristicile
extenre Co = Tliu)\*-.,,,rr,
Prrtru
.1
(o)ilr-,,,r*,
Pentru
sarcin[
oblirrute rlirr nrilsur{tori
gi
sarcind rezistivl R qi
Penlru
sarcinf, rezistiv-inductiv{
RL'
,, -^:-. -:
3.4. Caracteristicile
redresorului
pe partea de curent altcrnativ
qi regirnul deformant'
Datele oblinure din mnsur-rur.i l, prn.,*i" i.l, r.r qi 3..1 Ei
rezultatele
celculelor $e vor trece
in tabelui 2-
4. Modul de exPerimentare
4.1'Avindinvedereceleexpuselapunctull,sevormlsurasenrnaleleindiverse
puncte ale blocului de .'ornurda cu ajutorul osrciloscopului
catodic' Punctele de mAsurtr Sunt
conectate Ia borne pe panoul frontal al redresorultri,
numerele de ordine ale bomelor intre
care trebuiesc el'ectuate misurAtori liind arltate in fig' 4'
Se va reprezenra
gral.ic pe hf,rrie nilimetrici
uenul de impulsuri de comanda aplicat
tiristorului
d,
eviaenliiriJu-rc
,unptirudinea,
durara
gi frecvenla impulsurilor
de comandtr'
SchemaelectricidetaliatAauloculuidecomandigimoduleidefunclionaresuntprezentatein
anexa l.
r L Caracteristicile
de reglaj f4o = ./'(o).;r=.,-",
st
vor ridic:r' aril pe*u s'ucinr
,, /r\rrrr. clr 5i
pentru swcini rezisriv - inductivi la un curent de
:trY:::x
t:'*:l"x
:'.i
I il,
"'.,"tI'*.
; ;;; ;"
I: :i Y" I il11
^1''
;
"T:'::
1', ff :Xfi
"r;Iil::
: :: I [,"]
;:f,J,ffi'
:i J* ;,ur ri ur ui de'o-*d'
"
-
11, :T, : ::::, ::"5'::']f*';
i
:
:l;;: ;,i ;' il; p" ...-,i i sci I o scopurui
T. i"i:St; Tl :'::'l;i*J :Htr;
;'';]:il;;;;;il;;;;;;c,"d'e
erectrice. avind in vedere ca frecventa tensiun[
ll e.re .5()tlz. Darele se rrec in tabelul l'
;ffi;;;.rt*nl"'t"orctivitatea
L este sctucircuitattr'
Penm'r diverse
ralori ale
.l f--r-l ql
,,,,,,,,,,,1i"1T
H,,:fi^T]'.sr,J1L1'.
ajutomr P:::lT:::ll:::,,f.,lfl:11.T:'1.
I
l;:[lIl"J,Ji
Llil1',J,"L'o:'n
iio:.#;;;;;;,;;
indicalile
vorrr,errer,r rl' I3' r
a
qi
xnrg,errtrelrului
lr. Datele se trec tot in tabelul l'
,. se calculeazi in
'I
ensiunea rerlresattr in gol pentru unghiul de comandl ct' t"'"
[urrr.1re
de narura sarcinii cu relaliile
(l) sau (]). valorile oblinute se trec tot in ratrlul I 5i
se
t(lltlPllrilcuceten.,.lsu,"te.C..,acteristiciledereglajsereprezintigll,]:.3.:tienlclleit,sevor
lfl,lc/enta
grafic pentru-:-r'^rori
ale unghiului de comandi G' tensiunea rt'drcrltll t1
9t
lGlruunea
ta bornele tiristorului (. masruate
cu ajutorul ox-iloscopului'
$6'ror explico
forrrtele de unde obtinute'
4.3. Caracteristicile
exteme U1 = f
(I)",r=..,,rr, * ridici reslind curenlul de sucinl
I1 ti
rnerrlinind
consrant unghiul de comandr u. Ele se vor rirlica pentru J valori ale
rutrglrrului
de comandi cr. iniai penrnr sarcini rezisrivi ri,"r,::
p-entrrr sarcinx rczistiv-
|nrltretirl.
Reglajul curentului /,, se realizeazi nlodificinrJ
r,aloare:r rezistenlei retlstatului it.
Nttrer,adepa5icurenrulma-timar]nrisdereostst(deobicei.lAcur:rruurilc'concctatein
prr-i.,,. nui"t.'r" trec in tabelul I
,S" i:ry::1t^1grafic
caracteristicilc'
exleme'
4.4.
pentru
a evrdenlia in plus ."r".,..,r,iiile
redresorului
pe puflt'a de c a' 5i Puterea
l?rrrrr\al
absorbiti, falf de rezutraiele oblinute in urnla calculelor iruute pe hru'a d:rtelor de l:l
prrrrtlrtl 4.3 se nrenline constantA puterea continuS P't =Cal't
pentnr l rdori ale unghrului u
Irtorlrlrcirnd
curentul de sarcinA IA .t a1utorul reostatului ll' lllisuriltorile
se Yor tacc pc'ntru
ratcllll rez-istiYi 5i
rezistiv-inductivl.
Datele se trec in tabelul J' Calculele se fac cu ajutorul
relltiilor
(3)*(8). Se reprezinti
grafic varialia costp
= /(u)
qi [ormc'lt' de untli Je tcnsiunii 5i
cttTcntului
pe partea de c'a a redresorului'
l, lnlrcbiri recaPitulative
5.l.Explicalinrocluldelunclionarealredresoruluilllt)noi.it/'irthi.rltr.nrurlllitlpunte'
eotturrrrlrrbil ;i
lornrele de undtr din fig' 3'
5.2. De ." p.n* o sarcinr iezistiv-inductiva
tensiunea redrcsatl
poate lul ;i
vllori
htrtltrtanee
negatiYe?
5.3.Caresuntcauzelecarcdeterminiocaracteristictrdesucintctzito&re.!
5.4.CumseexplicifaprulcAp"*a,*r."Secre$teunghiulcieconlandi,[ae.torulde
ptttere scade'l
- . .- r
-^--.t
r-
^",6..i
,l
"n,,i
rerlreirrr cotn:mtllthill
5.5. Cum poate ll imbunadiit factorul de putert' al unui redresor cot
5.6. Poate funqiona un redresor torn-a"Uit
cu diodi de regim liber in regim de
lnvertor?
5.7. Explicati principiul de funclionare
al blocului de conriurdil'
iti
tt
dl
TI. E
t>i rS
a
3
.ll
k
il)
d
a
a
d
o
E
r(E
I
+
lt
'rt
slls
I
,{
*lq
il
F
t*]
ts'
lt
*
B
..
ls
ll
s
q
l,a
il
e
I
u
{
b
ll
t4
c
(l
k
a
{rl
E
E
'tr
ll
\
r\
\t
s
t\
r5
6l
\
N
Fl
)
\,
L >
\
n
)
zb
t0 grade electrice.
Anexe I
i
.Schema electric6 a blocului de comandll este datd in fig. 6. Pentm urmlrirea
frrnclionlrii ei, tn lig. 7 sunt date varialiile potenfialelor ln diferite puncte de interes ale
rchemei. Transformatorul de alimentare Tr furnizeazl ln secundar doul tensiuni altemative de
I l,5V qi 23V
9i,
printr-un redresor. tensiunile continue de +22Y gi -9V.
ln punctul (a), in baza tranzistorului 7i, se aplici altemanfele negative ale tensiunii de
referinlA ( I 1,5V). Emitorul lui este legat la -9V. in funcfie de cum este potenfialul bazei fali
rlc -9V,
I
se blocheaz6 sau se satureazd. ln momentul /1 c0nd potenfialul bazei lui 7i devine
nrai mic decit r:el al emitorului, acesta se blocheazi qi condensatorul Cf se lncarc6 prin
ft
cu
rt conslanltr de timp tl
= &Cf =
0,046s. ln momentul t2, Ty se satureazi qi C| se descarctr prin
/12 cu o const.anttr de limp
\ = kCz
- 68Us. ln momentul /3, ciclul se reia. ln lipsa restului
rrrontajului, la bomele lui C1 s-ar obline o tensiune in dinte de fieristr[u (linia punctattr din
l'ig. 7b). Prin intemrediul diodei
Q
se compartr potentialul punclu.lui (b) cu un potenlial
1
r'ontinuu care poate fi reglat cu ajutorul potenliometrutui R. ln momentul in care potenlialul
-
punctului (b) este mai mare decet potenlialul cursorului lui R. dioda D2 sc deschide gi
.
pro<luce saturirea lui
ft
(acest moment este marcal cu A in fig. 7b). ln conlinuare. potenlialul
lrri (b) rtrm6ne constant pintr in nromentul /2. cind devine nul. Acest moment coincide cu
hlocarea lui
fi.
Rezulttr ci momentul saturdrii lui
Q
poate fi reglat, ln intcrvalul unei
rtrniperioade, cu ajutorul. polenliometrului R. ln colectoml lui
[
(punctul (c)) tensiunea estc
?
drcptunghiularA, av0nd faza frontului posterior variabiti (fig. 7c). Cu
I
se produce o
lnversare, adicii in (f) se obline o tensiune dreptunghiularil cu faza fronlului anterior variabiltr.
l)e remarcat ctr unghiul dintre douA lionturi este constant gi egal cu 180 grade electrice.
1 Perechile de diode t\,
4 Si
Da, D6 separtr trenul de impulsuri. DacA in (e) potenlialul esle
I negativ, D5 se deschide transmilind potenlialul negativ in (er). in acest interval dc timp
(nproximativ 180 grade electrice) o blocare a lui
I
duce la transmite'rea potenlialului pozitiv
(+22Y) in baza lui
ft
(in (h)), care se satureazi. Pe durata celcilalte senrialterniurle blocarea
lrri /i transmite potenlialul pozitiv in (g) duclnd la saturarea lui
[.
Potenlialele in punctele
(S)
li
(h), (fig. 7g qi fig. 7h) sunt deja doui trenuri de semnllc dreplunghiulare aviind
frrrrrturile anterioare cu tazA variabili gi delazate intre ele conslant cu 180 grade electnce. ln
punctele 5 gi 6 se vor mtrsura potenlialele din (h)
li
(g) (fig. 7).
'franzistorul
I
se satureaz!
Cllnd se satureaze T6,ix T9 cdnd se satureazi
[.
Ca attre, colectoarele trimzistoarelor
ft
qi
fi
vor avea potenfiale identice cu cele din punctele 6. respectiv 5.
Unneaz.d apoi derivarea tensiunilor dreptunghiulare. De exentplu, pc ramura lui
[:
Q
se blocheazd, condensalorul C2 se incirci prin Rl qi dioda
h.Lu
bornele
ormatorului de impuls se va aplica nunrai ciderea de tensiune de pc
Q,
deci un semnd
nnat. Apoi, clnd
Q
se satureazi, C2 se descarca prin
Q
qi transforrtratorul de impuls.
are form{ de impuls, la fel qi tensiunea la bomele secundarclor. In mod identic se
pe rarnura lui
S.
Se observtr cl blocul de comandi produce lrenuri de impulsuri, variabile ca fazi fa$
lcnsiunea de alimentare, defazajul dintre impulsurile celor doui rrunuri fiind de 180 gradc
ice. lntemptorul K (ng. 6) poate introduce o rezistenli tixA in circuitul lui fi. Or
lui l( se limiteaztr reglajul unghiului de comand{ in regim de invertor intre 90 grafi
6 I
H -ro
.+
frfi
u-u
i,li*
.I-- |
-.!-
I
-l-
|
u00000u
o\
d'
cl
+
t
?
c|
I
rl
t.ffir
t:
,

s
B
E
o
{
s
:i
o

ql
E
h
U
tr
q,
:l
E
.!
t4
\d
$
rL
6.10
l4
ot
?, Formlc tensiunilor tn difcrite puncte din schema prczentatd tn
fig.
6.
LUCRAREA
CS 3
REDRESORUL TRIFAZAT TN PUNTE
l. Oblectul lucrlrii
ln cadrul lucr{rii se studiazr un redresor frifazat ln punte necomandati
, realizat
diode' Schema este una dintre cele mai utilizate scheme de redresare qi este prezentatl
fig- 1. Primarul transformatorului poate {i conectat in stea sau triunghi. sarcina
este rezistiv-inductiv{.
,"rl
grupul
grupul N
Fi1g. L Partea deforpd a redresorului trifr,at ln punte.
ud
Diodele conduc dou{ cite doutr, pe rinrt, in funcfie de varialia rensiunilor
secundar. ln orice moment, dinrre diodele grupului de comuraiie
p
(q,
4
qi
e)
va con,
dioda care are anodul cel mai pozitiv, iar dintre diodere grupurui N
aq, Da
li
Do)
conduce dioda care are catodul cel mai negativ (v. fig. I
ri
2). Tensiunea redresatl rzr r
,i
is
:l,f
l lDl
*
,,,
i",
,,,t1
I*
ln
t
is,
i,,
",t I
n2
inm
I
I
I
IP
!Il a-
LDI,
.
uDr.
tqr,-
b
it!
jD4
I
bol,
-
a
t\
D3
D2
R
:ll
D5
--lIrt--
', D2
\
-
AAA rm(}r)fr(
egall cu diferenla dintre potenfialul anodului gi respecriv poten(ialul carodului diodelor
Flt,2, Formelc de undt caracteristicc
funcliondrii
redresorului trilazat tn punt2,
,
r,6nduc. adic6 diferenla dinrre lnftrqurAtoarele altemanlelor pozitivtr qi respectiv negativl ale
rlrtcmului trifazat de rensiuni din secundarul transformatorului (n1g, thO qi uld. Fiecare
rllxlA conduce un interval egal cu o lreime dintr-o periodtr a tensiunii relelei qi este supus{ pe
durma bloctrrii la o tensiune inversl maximtr de
u11^or= Jfu2,
(l)
5de 02 este valoarea de vflrf a tensiunii secundare de fazl. Tensiunea redresatl Ne p=6
pe o perioadA.
u
S
u2
I
---1
I
Id
i
D.
0.rt
-----l---->
(rI
t.,t
i
rl
il
fi
:;j
u2
valoarea medie a tensiunii redresate ln gol se calculeaztr cu rela{ia generaltr
Odo=fi
E-sintt
,
np
unde t7 este valoarea de vtrf a tensiunii redresate.
Av6nd ln vedere cd,0
=JU,
gi cl p=g, se obfne:
Ud
o =
0
2J,
9,*I
=
*t,
=
1,6$et0z
Valoarea efectivtr a tensiunii redresate ftr gol este:
Ilao
=
1,6554402
Valorea efectivi a armonicilor tensiunii redresate este:
la
u_
= lui
_ui
gi pentru mersul in gol:
U-
=0,069502
Factorul de ondulafie:
. u^_
fv
=
=-' U7
unde 77 este valoarea medie a tensiunii redresate, iar pentru mersul in gol:
kv
=
0,o42
Caracteristicile redresorului pe partea de cwent altemativ sunt caracleristi
redresorului privit ca sarcintr alimentat{ de la refea. Tensiunile de alimentare ale
sunt sinusoidale, insi curentii absorbili de redresor de la relea sunt nesinusoidali"
redresorului asupra refelei qi caracterizarea regimului deformant care apare se face
urm6torii paralnetri:
- puterea aparente absorbitA de redresor
s
=
3t-t
lt =,17 4
*E
=,1s7;7
- puterea aparelltI a fundamenlalei
Sr
=3Urll r=rlf2
+t'.
cu P= 3U/11cos91 qi p=3{,i111
lsirrgl
- factorul de purere al fundamentalei (factorul de deplasare al redresorului)
PP
CO,S(Dr
=-=+
sl 3uln
- factorul de putere al redresorului (facrorul de purere global)
P
cos9
=
3
- puterea deformanta
D=$Lsi
- valoarea efectiv{ a fundamentalei curentului de linie absorbit
, _sl
tlt_
Wl
- componenta activi a curentului absorbit
-P
,ro
=
iU,
,
componenla reacliv[ a curentului absorbil
.o
,rr=fi
.
componenta deformantA a curentului absorbit
D
ru=fr
fuctorul de distorsiune dl curentului absorbit
f
""t'; r,
={,_;r;
ln relaliile (9)+(18) notafiile au urmitoarea semnificalie:
(/1 - tensiunea printarA pe fazl, valoare efectivl;
/g - curenlrrl primar pe fazA, valoare efectivtr;
P'puterea activd;
Q
- puterea reaclivtr;
D - pulerea delormanti;
r0r
j
rlefazajul fund.mentalei curentului de faz6 fap de tensiunea de fazl;
/1
1
- valoarea efectivi a fundarnentalei curentului de fazi:
calitatea tensiunii redresale se apreciaza prin factorul de ondulatie al tcnsiunii
/r, (v. relalia 7).
Dcscrierea nrontajului
Se va executa nrontajul din fig. 3.
Montajul ," uo ,"uliru coniplet6nd conexiunile existentc in dulapul redresor cu
(16)
(17)
(18)
.
(8)
(e)
(10)
(t t)
(13)
(14)
(15)
ln cadrul montajului s-au flcut notaliile:
,ll\,%
- wattmetr; etectrodinamice;
rl,
'+2,1,
S - gunturi;
!
- bobinl flrl miez: Ir'
omratorul cle alimentare al redresorului
(YfY); CPS - celule de proleclie (t!
tensiuni) cu seleniu; ftc-
,-
grupuri de proteclie la supratensiuni; Q+D6
diodclc
hesorului studiat; Vt,Vz, I!, /5 volimetre feromagnetice: I/3 - voltmetru magnetoelectic;
1
12 - ampermetre feromagn etiie; mV - milivoltrnetru magnetoclectric; lt ' sarcina rezistivl
rului; L - sarcina inductivl a redresorului
(cu miez reglabil)'
ile exteme necesare.
ni de studiat
Se vor studia:
3. L Funcfionarea in gol a redresorului tritazat'
3.2. Functionarea ln sarcintr a redresorului trifazat:
3.2.1. cu sarcindR
(cu
Q
scurtcircuitat{);
3.2.2. cu sarcintr RL (cu trl scurtcircuitatA);
3.2.3. cu sarcinf,R (cu
Q
in circuit);
3.2.4. ctt sarcinl rtl (cu
^Q
in circuit)' 'f
,
3.3. Caracteristicile redresorului fe
partea de curent alternativ qi reginrul deformanl'
*l
oblinute din masuritori se vor trece in tabelul 1, iar rezultatele calculate sc vor ECc' fi
r2ri3. i
r5
6t
c)
@
ca
x
ca
_t
J!.t
=
Nr.
crl.
A1 vl n\ W3
W
A2 V2 vg V4 V5 mv
cu sunt
U1
4r't &.t h.
l2 U2
U,I
U4 U- I,I
A v w w w A v v v v A
'I'lbelul
I
'l'abelul 2
fi;
crt.
Modul de experimentare
4.1. Pentru oblinerea regimului de funclionare in gol al redresorului, se deconecteazl
prin deschiderea intreruptoarelor K (fig. 3)
li
se intrerupe legdtura in punctul A inlrc
cr
$i
rs. Altfel acest condensator lucreaz-5 ca filtru prin intermediul lui I/5.
efectuarea acestor operatii se alimenteaz.A montajul. Se citesc aparatele
$i
SG
)az6 cu ajutorul osciloscopului (prin internrediul unui divizor de tensiune) conectat cu
la borneie 28-29, forma iensiunii redresate in gol. Se vor vizualiza
$i
componenlelc
irrui
Ei
ahernative ale tensiunii redresate. Se va desena pe hiutie ntilimetricA florma
iunii redresate pentru o perioad[ a tensiunii relelei. Se va calcula amplitudinea tensiunil
Ei
durataunui puls. Cu datele citite la voltmetrele ,'2,\,r't se vor verificarelaliilC
(a)
Ei
(6).
+.2. Oupa intreruperea alimentirii montajului, se va rel'ace legtrlura in punctul A intrC
satorul Cl qi voltmetrul I/5. Funclionarea in sarcini a redresorului se caracterizcaz!
intermediul caracteristicii externe Au=
1Qr\.
Caracreristica extern{ se ridic6 prln
v6riind sarcina redresorului, astfel incat curentul de sarcintr /; sf ia valori cresc{toana
valul (3A..14A). Caracterisrica exteml se ridic{ in condiliile specilicate la punctul 3.2.
Iiecare caz in parte, se fac minimunr 5 determinf,ri. Caracteristicile pentru sarcinl
se vor ridica scurlcircuitend inductivitatea de sarcinl L. Datele se trec in tabelul l.
,cteristicile exteme se reprezintd.pe hSrtie milimetricl.
ln tiecare caz, pentru Z valori ali sarcinii (una mici qi una mare) se vor vizualizr
Ptt
I osciloscopului conectat la ieqirea divizorului de tensiutre
9i
se vor rePrcrct$
calitativ mlrimile:
redresatA (bomele 28-29) ;
P=lhffut
s1=lP +Q2
S
=
3Urlr
'i
nmntul ln primar (gunt rs
-r
bomele 8-9);
0.1^. ft darele
experimenale
ofiinutc
la ridicarr
, (9)r(18),
se ou6n caracterisr;.ira ra,r_----r 'a
caracteristicilor
externe,
relaliile (9)+(18),
*
",0f,, "**"n]r#i"-
ra ncrcanea
caracteristicilor
exren
Rezultatele
calcuiate
sa ,"ec in *ot or-r^ .
^,
^
Tr*,lui
pe partea
de curent
ff#[l"f-*#[
;
g;,
:f t#ii]$#"
ffiff i
jr,?l
circuit
a inductiviUgii
^Q.
valorilor
paramekiror
* *&;;'J;;"L;
se vor trage concluzii
asul
circuit
a inductivititii
i.
resorului
$i
de existenp
sau
5. lnhebtrri
reeapitulative
caracteristica
extern{
a redresorului?
",-"iji"'
u,t#,:::1l,iH*::'"1:flH:'::h1
redresorurui
trirazat
rn punre.
care
5.2. Careesb
ein
5. 3. De
""
.,u.,,ff 'l-;''il'iJ
ffi:,ffil,ff:il:fr:tf
:lJf :F;;"i
"
ina,",i,1,l,"Diio;,.#"";;;;;i#iI"HTI:1ffi
"T-rffi
,r_
5- 4.. Carc este rolul indu
rsnca
exrerna
"
rr,..^-f,l,yjtdtii
tr circuitul
de c.c. gi fu ce m{sura
-
:urenul
in secundar ($unr
D
_r
bomele
15_25);
- curenrul
printr_o
diodl (guni
h
-bo^toZZlill,
- curenrut
redresat (ta
bomete
flit
+ Uo_J:i:f
l; - tensiuneape
o diodi (bornele
2l_27).
ristica
exbrn{
u a"ar"roJui
'qr" ur luculrll
oe c.c. gi
).). Lb cideri
de tensiur
rderea lor?
re apar ln sarcintr,
comparativ este ponderea
lor?
cu funcfonarea
in gol gi
rc1ea?
5'6' Cum se expricr
faptur
ctr redresorur
necomandat
absoarbe
energie
**rr",
**.Jli"o;"j;:?::,'.i
bomele
de iesire
o diodd de regim
liber, esrc afecrari
5.8. Ce elemente
monajul
din fig. 3?
de proteclie
contra
supratensiunilor
gi scurtcircuitelor
"*, d|,
iil;"liffi::"ffi;rq
pierz,ndu'qi
capacihrca
de brocare,
,;,1;,HlTtX,fl*,:.Si:mTH-i:r.,:-rlrx,28v.5kvAqiadmir&rd
trIiliif
::,::,T:;:ht,#'$iliri:r1::y,'ft
'il';"',lli"t,Ji *dt:yl
9i sd se facd a1
" -
/'' )4 sc calculeze
tensiunea
redresau
r"iiu
iilil
sarcintr
innnita.-
----
''cgerea
diodelor'
se presupune
inou"riir"llffi,",
nula, iar cel
,
LUCRAREA CS 4
REDBESORUL TRIFAZAT CU 12 PULSURT
0biectul lucrlrii
ln cadrul lucr{rii se strrdiaztr un redresor trifazat care furnizeazl la ieqire o tensiune
lh cu p=l) pulsuri pe o perioad{ a tensiunii alternative de alimentare. Redresorul
zat cu diode esle oblinut prin punerea in paralel prin intermediul unui lransformator
trlazl (TIF) a doui redresoare trifazate in punte ce dau la iegire tensiuni redresate an p=6,
tensiunile sunt defazate intre ele cu 30' electrice. Obfinerea defazajului de 30' elecrrice sc
lolosind pentru alimentarea blocurilor redresoare 2 transformatoare identice. unul
prirnarul in stea qi celtrlalt in triunghi, secundarele anrbelor fansformatoare liind ln srea.
'it6
prezenlei TIF cele 2 punli tifazate funclioneaztr autonom,'debitsnd in paralel pc
id. Schema electic6 a redresorului este prezentat{ in fig. l.
Din fieceue punle conduc concomitent 2 diode. Spre exemplu, la puntea I, dintre
e,
qi
Q
conduce cea cu anoclul cel mai pozitiv, iar dintre Dl,
4
qi D6 conduce cea cu
cel mai negativ.
Tensiunea redresat{ finald, cu 12 pulsuri pe perioad!, se obline prin suprapunerea
ilor redresate date de punlile I qi II, puse in paralel prin internrcdiut rrF'qi este
lensiunilor redresate cu 6 pulsuri astfel inc6t tensiuunea redresattr medie este
iv egal6 cu tensiunilc medii redresate date de cele dou6 punli trifazate.
Apare clar avantajul schenrei; la aceeagi valoare a tensiunii medii redresate se ohline o
a factorului de ondulalie de peste 4 ori, iar facrorul de form6 are valoarea 1.00005
tt utiliza rnijloace suplimenlare de filtrare.
Influenla redrsorului asupra relelei qi caracterizarea regimului delormanl care apare s
prin aceiaqi pararnetri ca la redresorul trifazat in punte (lucrarea M4 , relaliile (9)+ilg)).
montajului
Se va executa rnontajul din fig. 2, unde esre prezentar panoul liontal al redresorului,
rnile ce trebuie flcute pentru oblinerea schemei de redresare cu l2 pulsuri qi aparatele
ce se utilizeazd pcntru misurare. semnificalia noraliilor de pe panoul frontal
schemei electrice din fig. 1. Primruele transformaloarelor sunt coneclate in ster,,
iv in triunghi in inteiorul dulapului rerlresor, ca
$
caroz.ii diodelor I ,
h, A li &,
Aparatele folosite in schemi sunt:
, I/3 - wattmeffe electrodiniunice (5A, 360V):
Vi, Vq, /5 voltmetre feromagnetice (2a0V);
magnetoelectic (240V);
Ai - ampermetre feromagnetice (2,5A, 5A);
magnetoelectic (10A);
!
:i,n
ltostat cu 2 suluri (93Q, 5A).
Obscrvatie
Dulapul redresor este asdel construit inctt str permiti oblinerea qi
redresare trifazatl.
t-7= I I
Ifu
Tr
cr bl
.al
IIL->
#
altor scheme
",
T,
al bt
3.3. Ct
3.4r A1
Datele
lrhelele 2 gi 3
Tntrclul I
=N,17il-f
ortl I
Inlrlul 2
N'I
crr. I
.s
=
t:ir*
:.1---
I vAr
:l_
t
f
Murlrrl de r
;
4.1. Pr
foilrl
prin d
llderrsatorul
)1u,,r".
u",
porul oscik
B,ll,l;lIT
!'"?';.,
pBrte
o
c,
i3s
--+
I
Is
-+
Br Ar
Ir"
:
At
;j
t
l:s
@
--+
,
I"
l--;,
D4
\t-
T,J
las
7t
DI
\t
-71Dt2
-\r
7t
D9
\t
D2
'lts
]
.---r a.rl
'74
Dil
.\l
'7,
D8
7, 7,
D3
D6
DIO D7
t
o
Fig. I . Secyiunea de
forld
a redresorului trifzat cu l2 pulsuri.
3. Chestiuni de studiat
Se vor studia:
3.1. Funclionarea in gol a redresorului trifazat. Rolul transformatorului interfaztr.
3.2. Funclionarea in sarcinl a redresorului trifazat:
t , I
^'.
.4'^16r I,.
,
3.2.2. cu sarcintr RL.
Caracterislicile redresonrlui
W
pafiEa de curent alternativ
9i
regimul deformant.
Alte scheme de redresate |rifazatl-
le oblinute din mf,sur{tori se vor trece in tabelul l, iar rezultatele calculelor in
.!
=
3Urlr P - Ilyr+
fryt
Q=J\ffv
sr=,lf +g2
P
co,sqt
=E
t,
sarq=
s
VA w Var VA
le expcrimentare
pentru
oblinerea reginrului de funclionare in gol al redresorulrri sc deconecteazl
r deschiderea intreruptoarelor K (fig. 2) qi se intrerupe leg{tura in punctul A intrc
rul c qi /5. Altfel acest condensator lucreaztr ca filtru prin internrcdiul lui li. Dupl
acestor operalii se alimenteazi montajul. Se citesc aparatele qi se vizualizeazA cu
;iloscopuiui
(prin intermediul unui divizor de tensiune) lbrnu tensiunii redresaE ln
ea redresorului qi forn u tensiunii la bornele TIF. Se vor vizualiza qi componentClo
alternativl ale tensiunii redresate. Se vor desena pe hirtie nlilintetrictr tensiunilo
Dup6 intreruperea alinrentarii montajului, se va relace legltura in punclul A inm
ul C qi voltmetrul /5. Funclionarea in sarcinl a redresorului se caracterizeazA
Prin
caracterislicii externe OO
= 7Q).
Caracteristica exlerntr se ridicA prin punc[
sarcina redresorului astfel incAt curentul de sarcini /7 sd ia valori crescitorue de pSOl
Caracreristica exrern6 se ridici in condi$ile specificate la punctul 3.2. Pentru fiocrll
p8rte se fac minimum 5 determintrri. Caracteristicile pentru sarcintr rezistivl rc vG
tcurtcircuitfuid inductivitatea de sarcin{ L prin inchiderea intreruptorului K1
9i
dlnd
valori lui
ft,.
Pentru sircini rezistiv-inductivi se inchide intreruptorul K1
'
DatclO f
t-
-wr-6-
.r rrnrorintll np hiirtip milimafrlcl.
Al
yl
wl It3
W A2 Ai v2 Yi V3 V4 Y5 A3
Il Ilt \vt
I1.r't Ilv Izst Izsy uzt uzt Ua
U4 U. I7
A V w w w A A v v v v v A
-si
I
"*2t ka
= )l-- ,-
\l
cos-
9t
,
-Jl ,tt
-:t4
,*=#
,g
,1,
=
ii,
-D
tH=7,
.u_
*"=6
Ad
A A A A
D
-L
o-9
Fig.2. sc'henw de nrontaj pentru studiul retrresortdui
trifazat cu 12 pursuri.
Pcntru fiocrro rip dc sarcin{, pentru 2 varori are sarcinii (una mictr qi una mare) se
vizudizr prln inrcmrdlut orcllorcoiului conecrat la ieqirea divizorului de tensiune qi se
roprczcnh
3rrllc
orllt{rlv mlrlmllo:
- tcndunmndrarrlt
- curuntul ln pdmonrl (bomctc
/p) srla doul tnnrformnroare
Zi
9i Q;
r urenlul in secundarul (bomele /.1) celor doui transformatoare Tt
$Tzi
curentul prin ctte o diod{ (bornele
fu)
a punlilor I qi II;
curentul redresat (se vizualizeaza tensiunea la bornele lui
^Ry,);
tensiunea pe o diotl6.
4.3. Cu datele experimenlale obfinute la ridicarea caracteristicilor externe qi utiliztnd
redresorului pe partea de curent alternativ. relnliile (9)+(18) se oblin caracteristicile
Rezultatele calculelor se lrec in tabelele 2
ohlinute.
gi 3. Se vor trage concluzii asupra rezultatelor
4.4. Alte scheme de redresare trifazattr se oblin conform indicaliilor din anexa l.
l. lntrebtrri recapilulative
5.1. Explicali principiul de furclionare al redresorului trifazat cu 12 pulsuri. Care sunt
lvmlajele qi dezavantajele acestor scheme de redresare in comparafie cu alte scheme ?
5.2. Explicali rolul transformatorului interfaze ln scheml.
l, l. De ce sunt necesare doutr transformatoare, unul avflnd primaml in fiunghi iar celtrlat in
llcn
'l
5.4. Care este rolul inductivit{ii din circuitul de c.c. qi ln ce mlsurtr influenleaztr ea
ettrcteristica externl a redresorului ?
5.5. Ce ctrderi de tensiune apar in sarcinl comparativ cu funclionarea in gol qi care
filr
ponderea lor ?
5.6. Cum se explictr faptul ctr redresorul necomandat absoarbe energia reactiv6 de la
Itlca
?
5.7. Ce alte scheme de redresare cu p=l) pulsuri cunoa$teli ? Comparafi-le cu schema
fi;rlresorului utilizat in cadrul lucr{rii.
5.8. Desenali schemele electrice ale redresoarelor trifanate ciue pot fi oblinute
l0nectind corespunzAtor bornele de pe panoul frontal al dulapului redresor.
ANtixe t.
Dulapul redresor a fost astfel construit incAt prin diverse conexiuni efectuate intrc
hnrcle
de pe panoul lui frontal s{ se poat6 obline principalele scheme de rcdresare trifazatA qi
- redresorul trifazat cu punct median;
- redresorul trifazat in punte;
- redresorul trifazat in slea hexafazat{ cu punct median;
- redresor trifazat cu stea dubl6 qi transformator interfarrl (TIF) (p=6) conectal intrc
punctele mediane sau conectat Ia ieqire;
- redresor trifazat cu 12 pulsuri cu punfile trifazate puse in paralel prin intermediul
i$u conectate in serie;
Fiecare din cele doul transformatoare de alimentare au pe liecare l'azi secundiua cttc
fitlhgurlri identice. Schema electric[ a secundarelor translbrmatoarelor cu notaliilG
rnzdnd celor de pe panoul frontal din fig. 2 este prezentat{ in lig. 3.
Spre exemplu redresorul trifazat in stea hexafazqti cu punct median, avind in vedent
electric{ a secundarului transformatorului, se obline utilizAnd numai grupul I dc diodc
9,o 9ro
t,:
orro
9ro
"ri
.tr:cl"*---r
6*
CatodSl Anod Ds
Catod q2 Anod De
+
4) Si
ftrc&rd conexiunile pe panoul frontt'r .rsa cum rezulti din fig. 4.
",)
:,) :,:
:::)::
Fig. 3. Schema clcctricd a secundarului transformatorului de alimentarc.
,,r(
A2
..(
a.
Fig. 4, Rcdresorul trifitzat in stea hexrfu:atll cu punct mcdion.
Modul de conectige a infAriuririlor secundare ale transformatorului rezulti
necesitatea de oblinere a unor tensiuni il,r, ll4r1, decalate intre ele cu l80o electrice (
\0,
u$,resPectiv tar(t. L6,)).
Av6nd in vedere schemele electrice ale diferitelor tipuri de redresoare trifazate,
oblinerea lor se vor face legiturile corespunzdtoare pe panoul frontal al dulapului redresor.
Pentru studiul oriclrui rip de scheml redresoare aparatele utilizate sunt acclaqi c:
Ar
al
T,
Dl
1
q.(
bl .,1
,r,
(
ct
-1
J
i
)
)
,!
-D;
I
B,l
l.'(,
II
J
D; [l$,
fig. 2, ir chestiunile de studiat sunt cele de la punctele 3. t, 3.2 qi 3.3.
b) in regim de redresor unghiul minim se limiteazl astfel :
,
LUCRAREA CS 5
REDRESORUL THIF AZAT iT,T PUUTE COMPLET COMANDATA
t. Obiectul lucrArii
ln 1ucrlge se studiazA un conveilor cu comutatie naturaltr pentru doutr cadrane, bazal
pc un redresor t.j;fazat in punte realizat cu tiristoare, a ctrrui schemtr electric[ de principiu estl
prc?.entattr in fig. l. Sarcina redresorului este RL-
ud
<-
Fig. I . Redresor tritaiat in punte complet t'onandutd'
Dintre tiristoarele 71,73,75 se comandi cel care are anodul cel nlai pozitiv. iar dintr
?i,% se comandl cel cu catodul cel mai negaliv. Tensiunea redresatA are p=$ pulsuri
I
.gul6 .u tliferen[a dintre potenlialul aurodului tiristorului care conduce din grupul I d
(71,73,7) qi potenlialul catodului tiristorului care conduce clin grupul ll d
te (T2,Ta,T), aqaclar tensiunea de ieqire este in fiecare moment egall cu diferenl
tnfeguratoarea altemanlelor pozitive pe care sunt conrandate tiristoarelc din grupul I
1
alternanlelor negative pe cile sunt colnandate tiristoarele din grupul ll' q
rc poate remarca qi din fig. 2.
tiristor se comandtr cu dou[ inrpulsuri decalate la 60' electrice. pentru porniro I
rare in regim de curenl intreruPt.
Unghiul de comandtr al tiristoarelor,
g
se supune unnAtoarelor condilii : '
a1
fentru
evitarea basculIrii redresorului din rcgim de invertor in regim de red'rCr0
r maxim in regim de inverror se limiteazi la 150'el. (pericolul existf, in c:rzul sartll
P
il
'l
t", : t"'
'
T
it"'
'
Tl'' TI
P
T6n
7
T3
L R
-la cel pulin l0' el. pentru acfiondri nereversibile, pcntru a evita
turatiei la mersul in gol;
0)t
a)
b)
c)
io(
Tr
T2
Tr
T
4
T,
Fig. 2. Tensiunile de alinentarc (a), tensiunea redresatll (b), curcnlii prin tiristoarc (c)
impulsurile de comandd pentru tiristoare (d), in cazul punlii trifdzate complet
pentru a.
=
O.
-la cel pulin 30' pentru aclioniri reversibile; astfel tensiunea medie la
redresorului in regim maxim de redresor nu va deplqi tensiunea medie
regimului ma,rim de invertor, deci la reversare recupnuea energiei motorului de
continuu se va face controlat, firtr a suprasolicita tiristoarele.
observalie: reamintim cl regimul de invertor este posibil numai pcntru cazurile c&rd
este activ6, caracterizatr de o tensiune elecEomotoare cu posibilitatea de a avea
ambele direc$i.
Forma tensiunii de ieqire a convertorului pentnr diverse valori ale unghiului
comandil ct este prezenra6 tn Iig. 3.
Unghiul de comandd ct, al tiristoarelor este reglabil tntre 0'qi 150' electrice,
lui obtinfudu-se dintr-un potentiometru accesibil prin panoul lrontal al convertorului.
d)
u'i*.
i *, i sr i
l"l--ll
tl
ll
_
l-_ l_---[' h
-
,
Performanlele redresorului se definesc prin caracteristicile de reglaj Aao=7(cr) la
lrrrerrr tle sarcinll l,
="r,
caracteristicile exteme Oo
= 7Q)
la o
=constant li
prin
orrnclcrislicile pe partea de curcnt alternativ.
Tensiunea redresalil in gol pentru unghiul de comancl{
:
,Uro
=i1711
'cos(a)
Aau=0
I'rin {
lt
l,
?-6,0 =J1.02,
unde 02
=JlUz
qi U2 fiind valoarea efecrivil a tensiunii de
I transformalorului de alimentare.
Caractcristicile pe partea de curent alternativ sunt caracteristicile redresorului privit ca
alirnentattr de l;r re1ea.
t',1
o" el
Uda
A, O1s, se calculeaztr cu
(1)
(2)
fazi din
to1
udq
{tJ1
Udcr
(')t
uao=Q
ot
(Dt
Uqo
1,T'en'riuneu la ieEirea unei punsi trifazate pentru diferite unghiuri ele comancld.
considerll comutaliq idcolll,
.l=0
$i
prczenlu sarcinii ut tiye pentu c > 90o cl,
\.v
,,\
Tensiunile de alimentare sunt sinusoidale, instr curenlii absorbili de redresor din
nu sunt sinusoidali. Influenla redresorului asupra re[elei gi caracterizarea regimului
care apare se face prin urmitorii parametri :
- puterea aparent{ absorbit{ de redresor :
^S
=
3ur. r,
=;r, 4\
d
=,Fr,
* o,
- puterea aparente a fundamentalei cwentului absorbit :
Sr
=3.Ut
.rrr=F*d
cu P=3U1111cos91
Q=3Utl11sin
p1
-factorul de putere al fundamentalei (factorul de deplasare al redresorului):
PP
COS
(Dr
=
st 3.ut.Ifi
-factorul de putere al redresorului (factorul de putere toral):
P
CO'S {P
=
-
-puterea detbrmanti:
r*" .
D=1/.s'-^sl'
ln relaliile (l)+(9) notatiile au urmAtoarea semnificalie:
U1-tensiunea prirnari de [a26, valoare efectiv{;
/1-curentul primar de faztr, valoare efectivi;
P-puterea activtr;
p-puterea
reactivil;
D-pulerea delormantf,:
g,-delaz.ajul fundantcntalei /1
1
fald de rensiunea de fazA, egal cu unghiul de
al tiristoarelor, qt= a (de aceea l'actorul de putcre al fundamentalei se mai numeqte factor
deplasare, c()sgl
*
co.sa).
/1
1-valoarea
el'ectivtr a lundamentalei curentului de fazl din primar.
Calitatea tensiunii rcdrcsatc sc aprcciuzir prin factorul de ondulalie al tensiunii redresate.
l- .
,,'t
K.,=!L=!-%-__t,,-
[ ._
.t
'
u,t d-,i
" -={K'--l
cu : x,
=!l't
luctor de lorrnii
''
u,1
$i
: U-
=
li;
-Cal
r,,1.,,,r.r ct'icace a arntonicilor tensiunii redresate.
Schema care realizeaztr conranda tiristoarelor redresorului
subansambluri lunctionale :
l- circuitul de alinrentare, constand dintr-un stabilizator cu repetor pe emitor;
2-regulatorul de turalie (tensiune):
'
3-regulatorul de curent;
4-dispozitivul de comandi a tiristoarelor;
5-ampliticatoarele de impulsuri;
De asemenea, schema de comandA realizeazA printr-un releu blocarea impulsurilor
"trimiterea" lor in regim de invertor la alimentarea convertizorului.
(4
(5
(6
ttegrrlatonrt de ruratie
(tensiune)
este
(le tip /'/. ln structura r"gulatorut,texisttr ceteva
:lelr;nlc rrrplitrrenl:ue, irnpuse de aplicarea la reglarea turaliei motoarelor de c.c.:
rlrvizorul pentm tahogenerator sau traduclorul de tensiune;
,
crrcuitul de compcnsare a c[derii de tensiune rezistive pe motor;
.
unularca posibilitllii saturArii regulatorului gi oblinerii de tensiuni pozitive la ieqirea
pcrrtru vari anl ele de ac[ionhri nereversi bi le;
. circuitrrl neliniar adaptiv pentru tura{ii joase;
Regrrlntorul rle curent este de asetnenea de tip P/.
Aplr, ca qi in cazul regulatorului de turatie, citeva elemente suplimentare legate de
rrplic:alii posibile: e
(xistellla unui potenliomelnt in ieEirea regulatonrlui de turatie pentru limitarea
circuitul neliniar carc asiguril cre$lereil lactomlui de amplificare la cre$terea
ri tle inlraie, ceea ce conlbri o comporlare inrbunltltittr in regim de curent lnlreruPt:
. crrcuilul de lirnitare a valorii unghirrlui a dc comandl a tiristoarelor;
$chenra electricil a regulatorului de turalie gi a regulatoruhii de curent,
:l precisd a elenrentelor suplintentare ltten[ionate sunt dale ln Anexa I
Dispoz.irivul de cornnndii pe poafl:i a tiristoarelor este realizat cu circuitul integrat
rlt: irnpulsuri
[JAA145.
frrrplilicatoarcle
cle itnpulsuri constau in scherne identice pentxu fiecare transforrnator
: liecare canal este lbnnat dirr 2 tranzistoare in conexiune Darlington qi din
necesarc pentru deparazitare qi penlru descArcarea energiei magneticc
in translornratoarelo dc iutpuls pc durata intpulsului de cornandtr. Schema
l unui cilcuil formator tle irupulsuri iurpreunA cu caflalele dc amplificare aferentc
lrr Anexa 2.
stucliat in lucrarea de fa1tr este conceput pentnr posihilitatea aclion4rii unui
dc curent continuu in floutr cadrane (cadranul I qi IV). in lucrare se vo lucra
rtal cu convertorul in bucltr deschisi, respcctiv senrnalul de comandi a unghiului c
a tiristoarelor se va da rJe la o surs{ externtr (potenliomelru alinrenlal la /0D fnrl
cornpararea cu nritrinrile din sistem, sarcina netiind un ntotor de curent continuu. ci
trr.istivri sau l?L. ln consccinltr, schetrta de reglare se studiazJ ca slruclurl
9i
principiu
luu'e, gi se verifici expcrintentll frutctionarea corccttr a unuia din celc dout
: I'l gi anuure Iuncliorrue:i regulatorului de turalie.
t1:herna bloc de principiu a redresorului utilizat in conliguralia unei aclionlri de c.c.
rile este prezentattr in figura 4.
flcruerrtele
care apar in scltenri sunt:
/17' - redresor trilazat
\
- poten!ionletnr pcntru itnpurterea turlliei
R, - regulatoi'turalie
P2 - potcnliornetru pentru Iimitarea curentului rotoric
^ftl
- r'egulalor curcnt rotoric
'fC
- traductor de curent
/1,/2 - transformatoare de mtrsuri rle curent
Irl - bloc fonnator de irnpulsuri
A - etaj amplificator
Ei
transformatoare de impuls
M - motor de c.c. cu excitalie independenttr
7G - tahogenerator.
precum
$l
din finalul
,
Montajulsevarealiz-aficflndlegAtruilelabomeleexistentepepanoulfrontalal
r,hcsorului. Alimentarea
cu sistemul trifazat de tensiuni se va face la bomele aflate in spatele
rrlrcsorului'
Vizualizarea pe osciloscop se va face succesiv la bomele indicate'
Notaliile din montaj rePrezintA:
RI - redresor trifazat in punte complet comandatd
W. W l,W 3 - wattnlelre electrodinamice
\,Vl
- voltmetre [eronragnetice
t;r,t;u {v4,v\)
- vollmetre magnetoelectrice
11 - alnPerTnetru feromagnetic
42 - arnperrnetru magnetoelectric
R - sarcina rezistivl a redresorului
L - sarcina inductivd a redresorului, bobintr cu miez de fier
P - potenliometru
pentru reglarea unghiului de aprindere c
DT - divizor de tensiune
Sf,Sz - surse de tensiune continuA reglabill
Transformatorul
de alimenr".e
"t
ponlii se aI16 in dulapul redresor RT, este realizat lrt
,une stea/stea
qi lucreaztr cu urmltoarele tensiuni:
:
;rirn*
- t"n'iun" de faztr : LI,
=
2297""7
(valoare efectiva);
- sec.rndar - tensiune de fazi
'. IJ
2 =
24yr7
(valoare efectivl)'
Fig" 4. Redresorul tifazat complet comandat
folosit
pentru reglarea turasiei unui motor de
. cu excituYie seParatd. c.c. cu excituYie
2. Descrierea montaj ului
Se va executa montajul din fig. 5.
Chestiuni de studiat
3.1. Principiul de funclionare al redresorului trifazat in punte comandattr avfuid rol de
o,
", "o*u,u1ie
naturali pentru doutr cadrane intr-o aclionare de c'c'
3.2" Funclionarea
in gol" Verifici:rrea relaliei Odo=0
!'sinL
ltP
3.3. Funclionarea
in sarcinl a redresorului
trifazat'
3.3. a) Caracteristica
de regtaj ia6= f @\l,o-r,
-
Pentru
sarcintr rezistivd R;
- p"nt* sarcini rezistiv inductivA RL
3.3. b) Caracteristica extemi u
o = f(Ia)lr=r,
-
Pentru
sarcinf, rezistivtr R;
- p.nt^ sarcini rezistiv inductivi RL'
Caracteristicile
redresorului
pe partea de curcnt-altemativ
:afactorului de putere co.s9= f@),la
Pd=Ud'ld='t'
3.5. Verificarea relaliei O
do
=A do''"t
o
11.6. Studiul .egrtuto*tii de iuralie' Dependenla
dintre tensiunea de ieqirc n
rrului qi mirimile comParate la intrarea sa'
Datele misurate ru pun.J-i.i a)
Ei
rerultutele calculate se vor rrece in tabclul l.
Datele mtrsurat" tu prn"t ri l.a ui
ii
rezultatele
calculare se vor trece tr tabelul 2.
Datele pentru punctul 3.5 se trec in tabelul 3'
Datele pentru punctul 3.6 se trec in tabelul 4'
qi regimul deformant.
34
oo
t]14
oo
Fis. 5. Schema de montaj pentru studiul redresorului trifuzat in punte complet comandatd.
Tabelul I
Nr.
crt.
MA?imi milsurate M{rimi calculate
Natura
sarcinii
Osc
V2 v3 A2
ct
K,
--!b
tud
(I
Uan
uao Is
ms ll V A
gr. el
,
MArimi calculate
Nr.
crt.
Mtrrimea de
intrare
constantf,
(Ur sau U*)
4. Modul de cxpcrimentare
4.1. Avindin vcdcre cele expuse la punctul L sc vor i,lentifica elementele din schenta
unei acfion6ri 4e c.c. pentru clouf, cadrane (fig. 4); se va specifica rolul fiectrrui element
Ei
rc
vor identifica llzic elenientele din schemA cu cele continule in dulapul redresor RT.
4.2.
pcntru
oblinerea regimului de funclionare in gol al redresorului, se deconecteazl
sarcina cle la txrmele redresorului, deschizAnd intreruplorul K1. Vor r{mAne conectale la
bornele punlii nunrai voltmetrele l\
Si
V2 care, pe liingtr rolul de m?lsurtr, vor constitui
[l
circuitul pentru inchitlerea curentului de menlinere al tiristoarelor punlii.
Se va vizualiza cu osciloscopul, prin intemrediul unui divizor de tensiune (D'I)
conectat la bomele + qi - ale dulapului redresor, forma tensiunii de ieqire rcdresate in gol.
Se va desena pe hArtie nrililnetrici fornra tensiunii redrcsate pentru d perioadi I
tensiunii relclci qi peilru 3-4 valori ale unghiului de comandi reglat din potenlionletrul P
accesibil pe panoul frontal al rctlresr:rului-
Se va verillca valabilitatea relaliei :
Oao
=
0
L'i"L'in
care :
ltp
U76 se mtrsoaril
Pe
/2
0
=,[z'(Jzt =,[i'
Jl'urr', L]
2J =24uef
Se va lucra la unghiul de cornand6 minim, deci cu tensiunea redresalr nraxirnA.
4.3. Duptr intremperea alimentirii nrontajului se inchide r(1. In{lrrcnt;r unghiului de
conrantll al tiristoarelor este refleclali de c.uacleristica de reglaj : Uth
= f la)ii,t-<t.
Caracteristica de reglaj se va ridica atat pentru sarcinl rezistivi (r\2 inchis )
cit qi pentru
sarcinA rezistiv-inductivtr
(r(2 deschis)-
Caracteristicile se vor ridica la un curent de sarcini cijt nrai mic ptlsibil. Curentul dc csrcin!
se menline constant pentru toate valorile Cr la care se ridici ciuactt'risticile. Unghiul C r
m6soartr la ociloscop in rnomentul cind se vizualizeaz| lensiunea U,1 , ficfuidu'ic upol
conversia ms + gr. electrice, avind in vedere cA frecvenla rensiunilor de alimenturc crtt da"
50I/2. Datele se trec in tabelul l.
Caracteristicile de reglaj se vor reprezenta grafic pe hirtie rrrilimetricl, pc bfll Cf[n
minim 5 detenniniri de valo'ri pentru fiecare tip de sarcin{ in parle . La reprcrcnl[tf
ff0ll
vor [i notate axele de coordonate qi se va face scalarea acestora'
=
Pwl
Pw3
'l'ubclul
3
'labelul
nr.4
Tabelul2
Nr.
crt.
Mlrimi m{surate
Natura
sarcinii
qi
o(
Vy Ar wr w3 W
y2
V3 A2
U1 I1 P*t P*1 PU' U,I u,t I,
v A W ll V v A
r- I
lUl^^u"-Uaa"ot"l
;e va desena de asemenea pe h6rtie milimetrictr forma tensiunii redresate pentru 2-3
le unghiului de comandtr la fiecare tip de sarcintr, formele fihd vizualizate la
)P.
'unclionar_ea
ln sarcintr a redresorului se caracterizcarl prin intermediul caracteristicii
Ua
= flIA),
ridicatd la unghi de comandtr 0, constant minim, reglat din
netrul P. Cracteristica exlerntr se trassazl reglAnd sarcina redresorului din reostatul
inclt curentul 14' se ia valori cresctrtoare in intervalul 2A+8A, atat pentru sarcintr
(r(2 lnchis) cet
$i
pentru sarcintr rezistiv inductivi (r(2 deschis
). se vor face pentru
aracteristicl minim 5 determindri.
)atele se trec fu tabelul 2.
.4. Pentru a evidenfia ln plus caracteristicile redresorului pe partea de curent
r, faf{ de rczultatele oblinute din calcule cu datele de la punctul 4.3 gi trecute ln
, se menline constanttr puterea continutr Pa
=
Aa
.
ft
pentru 4 valori ale unghiului cr
nd curentul de sarcintr
fu
cu ajutorul reostatului R. Mlsurtrtorile se vor face pentru
(, frL qi calculele se fac cu relaliile (3)+(10). Se reprezint{ grafic varialia
{a).
.5. Se verifictr valabilitarea rela[iei A4s=Ol|.cosd pentru 3 valori ale unghiului cr
gi 60o eI) . Se compartr valoarea 77o misurattr, cu valoarea Aao calculati pe
nuirii 776 la mersul ln gol
Ei
a unghiului a. Datele oblinute se rrec tn rabelul 3,
I qi diferen[a AZ dintre cele doutr valori.
e coilsidertr satisf{ctrtoare o valoare LV <2.12 (eroare de cca. 4Vo).
,6. Se va simula lucrul in bucll inchisl al regulatorului de turafie astfel :
r - menlinind mlrimea impustr U' constantlt se va regla cresctrtor mtrrimea de
,
intre 0 qi 8V. Se vor citi indicaliile l'5 g V6 (indicalia I1= consranr6).
atele se trec in tabelul 4.
I vor ridica doui caracteristici : U;rrq
=f(Ur) si Urcs&
=AU-\.
Se vor explica
le mdrimilor cu care s-a lucrat (Ll', IJ,Ilirrt) qi considerentele legare de lucrul in
reglare inchisA care le-au detemrinat. Se va vizualiza pe osciloscop variafia mirimii
a regulatorului de turalie, UiesRn,la modificarea mf,rimilor din intrare, ll'
Si
U,
).
,dri recapitulative
I Explicali funclionarea redresorului trifazat in punte complet comandatl qi formele
lin {ig. 2.
2 Explicali regimul de invertor; este el posibil inbtdeauna ? Justificali rlspunsul.
3 incercali sA deduceli relaliile Odo=0.!-.sin!, O6o=Uaocosa.
ltp
4 Din forma caracteristicilor ridicate de dvs. in lucrare, deduceli citeva avantaje gi
aje ale schemei de redresare in punte trifazati complet comandatd.
5 Completali schema de fo4l a punlii redresoare cu elementele de proteclie pe care
era[i necesare; justificali fiecare element introdus.
6 Ce diferenle apar la funcfionarea unui redresor cu sarcini RL fa1{ de sarcina R ? Se
qnacta rlifaranta in rlotaminlrilo nonrino
-fa^trtqta
zla Arc in l"nra.aa Aa C^tA'l
t
5.7 Ati putea explica ce modificdri impune in schema bloc folosirea unei bucle de
lcnsiune substituitd buclei de tura[ie?
5.8 Ce efect .ue montaf,ea unei diode de regim liber ln paralel cu sarcina RL?
ANEXA I
Anexa I Configtrasia regulatoarelor de curcnt si
de rutagie.
Se remarcA existenla urmdtoarelor elemente:
- divizorul de tahogenerator 11
1,
r12, r1p;
- dioda Taner n12 care nu permite saturarea regulatorului de turalie gi oblinctar
fl
oblinerea de tensiuni pozitive la iegirea regulatorului, ceea ce (la variante nereversibilc cl
aceasta
)
ar micgora viteza de rtrspuns;
-factorul P (rzo) qi factorul I (*13) ai regulatorului de turalie;
- circuitul neliniar adaptiv
Pentru
turalii joase r21 , r22,rtg,q4i
- potentiometrul r25 din ieqirea regulatorului de turalie care asigurl limlunr
curentului prin sarcintr;
- circuitul neliniar nfi ,r2l
care asigurd limitarea curentului prin sarcinl;
- circuitul neliniar nfl,rzt care asiguri crelterea factorului de amplilicare la cG;trtUf
semnalului de intrare, ceea ce conduce la o comportare lmbunlti[itA in regim dC
intrerupt;
- factorul P (rrs) qi factorul I (tl6) ai regulatorului de curent:
- circuitul de limitare a excursiei unghiului a de comandl I
t4g, r41, r42, r43.
'i
,{
,#
fd
,iil
.*
.t
ntg
EXA 2
-+K
LaTl
-+
Gn
Schema unui
fornator
dc impuls
9AAl45
tmpreunlt cu ccle 2 canalc de amplificare qi
transformatoarcle de impuls aferente.
)
LyCRAREA
CS 6
STUDIULPRoGRAMuLuIDESIMULARENUMERICA
slMuL 3.0
l.0blec-tul lucrlril
ln cadrul lucrlrii se srudiazl un produs informatic-slMuL
3.0. destinat Eimullrll
circuitelor din Elcctronica de Putere. Utilizarea lui nu necesitl nici un fel crurogtinle
priviloan
la uretotlele rle calcul sau la li[rbajul de progra0rare utitieat itr coucep[ia progfallrulrri'
Simularea se realizeazA ln timp real:
-starea dispozitivelor semiconductoare
qi trasarea
simultan.
-simularea poate fi intreruptd ln orice moment
pentru
ale mlrimilor electrice din circuit'
2. Descrierea Programului
SMUL
formelor dc und6 se afigoazt
. a vizualiza valorile in$antano!
2.1 Meniul de baztr
Acest capitol
prczinttr pe scurt cele 4 opliuni ale meniului de bazA:
o cr&fo unui nou circuit:
r inctrrcarea unui circuit existent;
. pkesirea SIMUL-ului;
o ghidulSIMUL-ului.
Selectareaunuimeniuselacecuajulorulmouse.luisauataslelorcursor.
2.l.lCrcareaunuinoucircuit,'Creationd'unnouveaucircuit.'
In urma alegcrii acestei op[iuni SIMUL propune un ecran gol impreuni cu panclt
grafic care permite constnrclia unui nou circuit'
2.l.2Inctrrcareaunuicircuitexistent.'Chargementd'uncircuitexisllurl..
SIMLTL pre;nra t*tc fiqierele
- circuit lxistente in directorul curcnt' Pentm
selecliona unul ilin aceste circuite deplasali bara selector cu ajutorul mouse-lui sau a tastel
cursor apoi validali alegerea tlcutA cu tasta
"EN'IER" sau clic'
2.1.3 PArlsirea SIMUL-ului
"Quitter SIMUL"
Aceastl optiune
produce plrlsirea programului de simulare'
2.1.4 Ghidul
"Guide"
Este accesibil Prin
tasta Fl
'
2.2 Editorul
gratic
,tinir-rtn acren matricial si dinU-un meniu
2.2.1 Introducere
ln urma alegerii din meniul de baztr a opfrunii "chearea unui nou cirsuit"
"Inc[rcarea
unui circuit existent", SIMLTL pnopune un editor grafic crc
ya
pennite:
-desenarea unui nou circuit
-modilicarea valorilor componeniolor dintr-un circuit deja existent oau
aimultrrii;
-trecerea diiect la simulare (tr cazul unui circuit existent).
Fereastra editorului este constituit{ dintr-un ecfan pe crc 8e pot plasa
componente din circuitul care ce studiaza. Totodattr apare un meniu tr caflD $mt rcpt
iconurile corespunzebare componentelor, legtrturilor dintre acegtea gi diversolc
utilizate.
Aceste iconuri se pot impi4i in:
Iconuri destinate construclici unui circuit
Componente pasive gi generatoare de tensiune:
ffiffiffireE
Dispozitive scmiconductoare:
C\plaje intre inductanfe sau intre rezistenle:
ffitffi
L*glturi intre componente:
EIg ffiH BU Eil Eil
EU[il Eg Eg @ EE
,
lconuri dcstinate impunerii urutr valori numerice:
ffiffiffi
-icon pentru alegerea:
-duralei simuldrii;
-lrevcnlei de comandtr pentru disPozitivele semiconductoarc
ai
timpul de
blocare pentm tiristoare (Toff);
-nunrirului de puncte ce se imprimtr ln reprczcntarea graflcfi
-reducerii pasului de calcul;
-salvtu'ii pe supol't extern a
Punctelor
calculate;
-icon pentru afiqarea labelului recapitulativ conlinfud datele circuiluluil
-icon penlru alegerea lbrmelor de undd ce rc doresc viatalizate;
pe ntr u diJ'crit e instrumcnte
2.2.2lntrodncerea unui element de construclie
Pentru selectarea unui icon din meniu sau a unui icon destinat con$ruc$ei rmui circuit
clicheaztr cu mouse-ul pe componenta sau legAtura aleas{. DupA selectarc, meniul dispalt'
ntru a lacilita depunerea elemintului selectat pe ecranul gralic. Pentru depuncrea acesldll
locul ales se cliCheaze pe buronul $eng al mouse-lui. Tasta ESC produce retrtoarcerea tr
Voltrnetru
E
milE
M
Gumi
ffiffi
ffihI
Imprimarea ecranului la imprimant!
Gestiunea fi qierelor: incircare,
salvare,
ltergere
sau creale de liqiere
2.2.3
$tergerea urui element de construcfie
.
Sc_scler/reaza' guma, se pozifioneazd
deasupra elcnrentrrlui do
doregte a fi qters apoi se clicheazipe butonul st&rg al mousc-ului.
2.2.4 Modificarea circuitului
Pentru a ftrlocui o component{
oau
suticlent str se selecteze noul element din
legdtura de modificat.
o legtrturtr din circuit cu un ah element,
meniu, apoi sl sc clichezo pe components
Pentm moditicarea valorii numcrice corcspunztrtoarc unei componenre
se execut{
dublu clic lent pe componenta respectivtr.
Tasta ESC permite revenirea in meniul editor.
2.2.5 Descrierea componentelor
lnainte de ptrrtrsirca
editorurui grafic. srMUL cere varo,rile nurnerice pentru fi
componenttr. Se va folosi tastatura pentru completarea fiecirei valori.
Observalie: Nu esle necesar s6 se indice unitllile de mAsurtr V, A. Hz, etc. Se pot folosi
literele pntru a indica multiplii qi submultiplil.
Rezistenlele se norea2le cu "R",
liind suticient se sc precizeze valoarea lor ln o
semnul "+" indici o convenlie de mrsuri: dac6 curentul intrr prin borna notali
socotit ca liind pozitiv.
T=le+I2, G=le*09,
m=le-03, p=le-06,
2.2.5.1 Reeistenqele
2.2.5.2 Cbndensaroare gi inducranle
M=le+06, K=le+03
n=le-09 p*lc-12.
condensatoarele
;i
inductantete $e noreaza cu
,,c"
qi
,,L,'.
pcntru
.rceste compone
trebuie precizattr atal valoarea c;it
li
condiliile iniliale (tensiunea
ta bornele condensatoan
respectiv curenlii prin inducranlc). $ernnul
,,+,'
reprezinti o convenlie de mdsurtr la lbl
pentru rezistenF.
2.2.5.3 Diode
Diodele se noteaza cu "D".
Nu cste necesar precizarea altor parametrii.
2.2.5.4
'firisroare
Tirirtoarele se noteaza cu "T". Existi doutr moduri pentru a delini comanda unur
iristor: comanda tixe qi comanda aserviE-
cons[ucfie care
,
('tmandaftxll
(.'omanda
unui tiristor opate fi definit{ in func1ic de timp sau tn func1ie de unghi.
lndiferent de metoda care este adoptattr, trebuie precizali 3 parametri:
-unghiul de comandtr "lnstant d'amorgage" (ln secunde resPectiv tn grade).
-durata impulsului de comandtr "Temps d'impulsion" (tr secunde respectiv fit grade);
1morsarea tiristorului nu este posibil[ dec6t dactr esrc polarizat direct sau dacl dovinc
rstl'el pe durata impulsului de comandtr.
"starea iniliale a tiristorului "l'6tat initial" (0 dacl este blocat, 1 in caz contrar).
()omanda
aservitll
Programul SIMUL considerd comanda de tip aservit daci valoarea introdusi la "durata
rlui de comandi" este nrai mare dec6t l. ln acest caz comanda de amorsar va fi dattr
trecerea unui interval de timp, specificat tn "durata impulsului de conrand[", de la
prin zero a curentului prin ramua circuitului al clrui numtrr este spocificat in "durata
lui de comandl". (penlru vizualizarea numerelor pe care prograntul le asociazl
ilor se foloseqte combinalia de taste ALT-B).
2.2.5.5 Tranzistoare
Trznzistoarele se noteaz{ cu "S". Definirea comenzii s poate face ln trei moduri care
t ot'erite de un meniu derulant.
2.2.5.6 Generatoare de tensiune.
Generatoarele de tensiune se noteaze cu "E". Generatoarele de tensiune sinusoidall
de fornra Y^oco{2tyt+g). Pentru definirea completi trebuie precizattr amplitudinea
.
V^u), faza (g) in grade qi frecvenla (fl. Pentru Un
generator de tensiune continue pentru fazl
Meniu oferit de SIMUL
cyclique
6tat initirrl 0/l
rappofl cyclique
. starea iniliala a tranzislorului
blocat/saturat 0/l
. raportul durattr conduclie/ duratl
blocare
angle d'amorgage
angle de conduction
. unghiul de comandi in grade
. durata in grade ciit tranzistorul va
conduce
instant d'anrorgage
temps d'impulsion
. unghiul de corniutd(t. in secunde sau
nrilisecunde
. durata, in sec sau ms cflt tranzistorul
va conduce
qi lrecven!{ se introduce valoarea zero.
2.2.5.7 Inductivit{$ mutuale; transformatoare
Singuml parametru care trebuie precizat este valoarea inductivitAlii mutuale.
'ederea stabilirii semnului acesteia se va jine seama ce o tensiune pozitiv6 aplicattr la
rnei bobine induce o tensiune pozitivtr ln cealaltl bobin[ dactr valoarea inductivitilii
ste pozitivtr.
Pentru a
zolate galvanic
iecare parle.
respecta conexitatea circuitului, dac{ schema rezultanti confine doul
(prinr-un transformator de exemplu), se scurtcircuiteazl c6te un nod
2.2. 6 P arametii simullrii
Durata simuldrii "Dur6e de la simulation"-indicl intervalul de timp po care se va
simularea.
Timpul cle blocare al tiristoarelorTory.
Frect,enfa de recurenfil "Fr6quence de rdcurrence"-defineqrc frcvenfa de repetilie
semnalelor de comandtr penbil tiristoare sau pentnr tranzistoare.
Alegerea pasului de calcul. Un pas dc calcul redus dtr o buntr precizie de calcul dar
timp mai ridicat necesar simulArii.
Numdrul de puncte ce .re imprimd. Acest pararnetru dl rezolulia graficului
NumArul maxim de puncte reprezentabile este 640.
2.2.7 Tabloul recapitulativ.
Prin clic pe acest icon se permite vizualizarea valorilor numerice pentn't
component6.
2.2.8 Alegerea formelor de undi ce se doresc vizualizate
Programul SIMUL permite vizualizarea directA a tuturor tensiunilor la bornele
neinductive qi curentul prin bobine. tn toate cazurile este suficient str se precizeze simbo
elementului respectiv. Pentru a vizualiza tensiunea la bomele mai multor elemente ln serie
poate utiliza iconul voltmetru.
Trasarea formelor de undl ftrcindu-se ln timp real, programul SIMUL nu poate
singur scalarea. De aceea trebuie precizati scara "Echelle" la care se doregte reprezentare&
Scallri:
,
2.2.9 leqirea din editorul grafic
Pentru iegirea din editorul grafic se apastr tasta ESC.
1,3 Fereastra de simulare qi trasare a formelor de undl
Inlrarea in aceasti fereaslri se face prin clic pe iconul de simulare fiind destinattr
laslrii fonnelor de undA selectate prin iconul voltrnetru.
ln timpul simulIrii existl posibilitatea s{ se opreasctr trasarea curbelor prin apisarea
SPACE. ln acest moment se pot afiqa valorile instantanee, medii, minime, maxime,
ive ale mlrimilor ce se reprezintA grafic. Selectarea tipului de valori ce se doresc a fi
le se realizeaztr cu tastele cursor. Reluarea simullrii, respectiv abandonarea sa, se face cu
O sau N.
Programul SIMUL ofertr qi posibilitatea de oprire a simultrrii, prin aptrsarea tastei "C",
fiecare comutalie a unui dispozitiv semiconductor
Pentru I
permite vizualizarea
ilor instantanee din circuit.
2.4 Modele utilizate ftt simulare
ln simularea circuirelor electrice programul SIMUL utilizeazi modelul topologiei
Vrriabile. Acest model presupune componentele active ca fiind intreruptoare perfecte, iar
rtgimul dinamic al dispozitivelor semiconductoiue este ignorat.
'Itanzistoarele care conduc sunt bidireclionale in curent. Pentru a le face
Unidireclionale se introduce o diodl in serie cu acestea ln circuitul colector-emitor.
t. Chestiuni de studiat
3.1. Funcfionarea programului SIMUL
3.2. Simularea unui redresor monofazat monoalternantat cu sarcine rezistivtr.
3.3. Simularea unui redresor monofazat monoaltemanli cu sarcinil rezistiv-inductiv{-
3.4. Simularea unui redresor monofazat monoaltemanlA cu sarcinS rezistiv-inductivit
9i
diodf, de regim liber DRL.
3.5. Simularea unui redresor monolazat monoaltcmanlA cu sarcinl R-E'
3.6. Simularea unui redresor monol'azat monoalternan[i cu sarcind L-Ii'
3.7. Simularea unui redresor monofazat monoalternan[t cu sarcinl R-C paralel.
l. Modul de lucru.
4.1. Se va studia modul de folosire al programului SIMUL pe baza descrierii ff,cute la
[2.
Se vor trece in revisti principalele instrumente necesare realizlrii schemei de simulare.
4.2. Se vor realiza simullrile circuitelor de la punctele 3.2-3.7. Schema care trebuio
rcalizatl in fiecare caz este cea prezentat{ in fig. l.
valorile componentelor din schemtr sunt: E'1=2!Q't[v' r=soHz' R1=IQQ' I;50mfl"'
Er=48V, C=100pF. Pentru sarcina R-C paralel se va lua Rl=100Q qi R2=O.IO. Rezistenlr
R2 se conecteazf, in serie cu condensatorul C pentrua a limita curentul de inctrrcare.
8,1: 500V; L1:200 A; V1: 500 V;
?i
l
.
,l
t;
,]
ii
#
rl
Durata simuldrii: 40ms;
Dr
Fig. t. Schcmelc circuitelor dc simulat'
se vor vizualiza tensiunea de alimentarc, tensiunea la bomele sarcinii' curent
sarcina
qi tensiunea ta uornete diodei. se vor interpreta formele de undtr qi se va
influenp valorii sarcinii asuPra acestora'
,
LUCHAREA CS 7
VARIATORUL DE TENSIUNE ALTERNATIVA
0biectul lucrlril
ln caclrul lucrtrrii se studiaz6 un variator de tensiune altemativtr cu triac, conrandat de
'.
Acest tip de variator este utilizat pentru regajele de putere inceptnd de la ordinul
ilor gi pinl la ordinul kilowattilor. Schema electricf, a variatorului este prezentatA ln
rra l.
Fig. L Variator de tensiune alternativlt cu triac conundat de diac.
cadrul schemei se disting:
-circuitul de putere (fo4X) fonnat din triacul il gi rezistenla de sarcintr R..
-circuitul de comandd format din potenliometrul R, rezistenll r qi fi, , condensatorul
C
rliacul
Q.
-elemente de protec{ie: impotriva supratensiunilor (grupul fi,..
(r,):
impotriva
de scurtcircuit (siguranla fuzibilI ultrarapidtr S); impotriva pantei de cre$tere
a
ului (bobina de limitare L).
Tensiunea Ia bomele condensatorului, r. poate fi variatA ca valoare gi fazl prrn
xlificarea valorii rezistenlei R a potcnliometrului, in acest mod reglindu-se unghiul a
la
tensiunea u. devine egal6 cu tensiunea de prag Ur, a diacului, reglindu-se de fapl
intrtrrii ln conducfie a diacului (fig. 2). ln diagrama krzoriall s-a notat cu
!-a,
v
U.r',
fazorul tensiunii pe rezisten[ele inseriate R,, it, r pentru doui valori ale
R
ir
rp
acestor rezistenfe, in cazul cA legtrtura intre diac qi triac este intrerupti (diacul
a) b)
Fig. 2. Diagrama tensiunilor (g)
Ci
varialia lor tn timp (b) considerdnd legdtura dintre diac qi
'
triac intreruptll.
Corespunztrtor tensiunii u.' pe condensator diacul intrtr in conduc(ie la momentul rot,
corespunztrtor tensiunii a. la momentul ro4.
Potenliometrul R este astfel ales incEt dactr se afltr pe pozilia de rezistenla max
diacul
Q
nu poate intra in conduclie deoarece Ur.Ur,. Sc{zAnd valoarea.rezi
poten[iometrului R, pAni cAnd U.
=
U;,, s observl ctr diacul inftr in conduc[ie
condensatorul C se descarci prin diac qi rezistenla ( aplic6nd un impuls de comandd
poarta triacului. Dactr durata impulsului de comandi este suficientl astfel incit curentul
fiac sl ajungtr la valoarea curentului de acroqare /r, triacul intrtr in conducfie qi r{mdne
aceasttr stare pAn{ la prirna trecere prin z.ero a curentului i.r, cAnd se blocheazd.
semialtemanla negativA a tensiunii de alimentare, in momentul cAnd
-ur,=-Us,,,
amorseazA din nou, dind un nou impuls de comand{ triacului. Prin urmare triacul intr{
conduclie, atAt in cursul semialtern:urlclor pozitive ale tensiunii de alimentue, cit qi in
celor negative, cu o intArziere a (unghi de aprindere), l'a1i de trecerea prin zero a tensiunii
alimentare a,, intirziere ce este reglahilA in mod continuu prin varia{ia potenliometrului
Rezuhi cd valoarea el'ectivi a tensiunii U' aplicatA sarcinii poate [i variatA in mod continuu.
Cind condensatorul C produce impulsul de comandA el se descarci pulin incAt.
prima amorsare a diacului la un unghi d, urmitoarele amorstrri se produc la un
d:1dr. Fenomenul se numeqte histerezis de reglaj qi este pnncipalul dezavantaj al sc
f5cflnd str apard situalii ctnd nu se mai poate face reglajul de putere la unghiuri de
mari-
Dimensionarea schemei
Considerdnd cil sarcina este caracterizattr prin puterea f(W) se calculeazl v
efectivtr a curentului prin triac:
t*=L
,
UO
U" fiind terisiunea de alimentare, valoare efectivi.
Avind in vedere valoarea calculatA, se alege din catalog un triac av6nd
nominal mai mare ca valoarea rezultattr din (l) qi o tensiune:
,
Ur*u
=U*rn, =fi.s*210"
lnduclanla bobinei de limitare (L) a pantei curentului se calculeaz{ cu relatia:
L>-u!
-
[
/,'l
\a, ),^,
(
ai\
,*,
\i )".,,este
panta maximtr admisibili a curentului pentru triacul ales.
Rezislenta R, se dimensioneazl din condi[ia de oblinere a unui impuls de comandl
ru triac cu o amplitudine bine determinatd:
R.>!!!J.-
' I
rn
Or,
"o"
,*,a1ia tensiunii diacului la comutafie (datl de catalog);
/rn*, este valoarea maximd admisibill a impulsului de comaridl pentru triac (datA dc
Condensatorul C se alege astfel incet durata impulsului de comandl str fie cuprinsl
(zo * ao)ss:
c=+!lprlcu
4[o]
Unghiul minim di aprindere al triacului se calcuteaz{ cu relalia:
. R"I,
dn,,n
=
oICSln-#
(2\
(3)
(4)
r{
:
't1
t,l
(s)
(6)
unde: &
esle rezistenfa de sarcintr:
1, esie curentul de acroqare.
Rezisten[a r asigur{ funclionarea schemei la unghiul 4.," qi valoarea ei se obline din
rclalia:
0)
Dacl r rezulttr negativ, atunci se va alege un unghi de aprindere minim a,*. mai maro
:
ca cel rezultat din rcla1ia
(7) gi se va reface calculul. Operaliile se repeti pinl la ob$nerca
l
unei valori pozitive pentru r.
!
Rezistenfa potentiometrului R va fi datl de:
,i1
'
ft=
'8Y' -,
1
@c
(8)
1
rrnde: Y, > arccos
U."
l
Schema
",
r,i.tjr"rir ruau,
fl
Reducerea histerezisului schemei din figura I se poate obline prin inroducerea *.|1fl
condensator suplimentar C, (fig. 3), cu rol de reincircare rapidil a condensEtorului C, dupl Ofl
acesta fumizeaz{ imputsul de comandd pentru triac. 'jH
Fisivariato,l:;:::,ff;::;':if
,::::::,!::l#""'comandat
Condensatorul
C, se alege si aibA o capacitate
de
(l'5+2) ori mai
ezistenta
R, de ordinul
kQ'
L Descrierea
montajului
mare decflt C,
Montajulvariatoruluiesterealizat(linil..punctattr
n"U.ri"r"
,u"ordate
la el numai surs:r
de' alittlentare'
Conexiunile
,"
"o'"*"tuio
a$a cum rezulttr din figura
4'
reorezinttr Placa
montajului)'
,orcinu
gi aParatele
de m
-AT
,s
,
r
1'n
t,
rL
I
I
i
i
I
Fis. 4. Sclrcnw
de mttntui
pentu studiul
variantrului
: -- -.tt--antivh rit trittr'conwndut
de diac'
,
Semnilicalia notal iilor esle utmAtoarea:
P - ptaci cu montajul variatorului:
TS - transfornrator de seParare;
AT - autotransfonnator:
q. V, - voltmetre feromagnetice;
A - arnPennetru leromagnelic;
B - sarcina variatorului, bec cu incandescenle'
3. Chestiuni de studiat
3.1. Identillcarea schemei de montaj a variatorului gi modul de funcfionare al schemei'
3.2. Dirnensionarea schemei variatorului'
3.3. Studiul reglajului de putere in cazul schemei cu histerezis'
3.4. Studiul l'enomenului de histerezis'
3.5.Srudiulreglajuluideputereincazulsclrenreicuhisterezisredus.
Datele oblinute din rnltsurilorile de la punctele 3'3-+3.5 se vor trece in tabelul l
'
4. Modul de exPerimentare
4-1.Identil'icarea scherrrei <ie rnontaj se va face
linand
seerma de cele expuse la punctul
1 gi exarninAnd comparativ ligurile l, 3 gi 4'
4.2. Dinrensionarea schernei variatorului se va face in tunclie de caractcrirtlcllt
sarcinii care se vor conrunica in laborator. se vor utiliza relaliile
(l)+(8)' Sc vor corrrpurl
valorile oblinute cu cele ale co[nponentelor existente in cadrul schemei variatorului'
4.3. Pentru studiul reglajului de putere se efectueaz.i montajul prez'entill in figur0 4' sr
regleaz[ din autotransforntatorul
/r'l- lensiunea de inlrare a variatorului la ]lOV ii
aceorll
tensiune se va piistra constanttr pe tot parcursul experimenttrrilor'
La liccare mtrsurnre rc vo
nora indicaliile aparatelor
qi se vor vii.ualiza cu ajutorul osciloscopului.
tensiunea l:r bomolr
rriacului (borne 1-2, fig. 4), tensiunea la bomele sarcinii
(bornele cD) Ei
tensiunea la bom'l'
condensatorului
(bome Z-i).
patete
se lrec in tabelul l. Mtrsurilorile
se vor lace pentru c0tOv
valori ale rezistenlei, potellliometrului R, incepind de la valoarea nr:rximA a rezisten[ei'
Rotin6 buronul poienliornetrului ft ie va obserya
qi calitativ varialia irrtcnrltll
luminoase a becului, deci reglajul de putere'
Se va m,suru
"u
ol"iior.opul unghiul minim de aprindere amri csrc cotcaPud
translerului maxirn de putere transmis sarcinii, deci becul va iude cu intenrlt$O mff[nl !
va compara valoarea oblinuttr cu cea da16 de relalia (6)'
Cu c[.,n rnisurat se va calcula puterea nraximA disipattr in srucinl
(h0)l
'l'abelul
I
,^,=r(o9-*#*)
care se va compara cu puterea nominall a becului.
cu dasele oblinute se vor teprezenta grafic caracteristica de reglaj
caracteristica extemI U,
=
yQ
).
De asemenea se vor reprezenta grafic tensiulile vizuarizare cu ajutorul
pentru doutr valori ale potenfiometrului
R.
creascr din nou qi destul de mult valoarea lui R. Fenomenui de hist"reris poate fi r
cantitativ prin diferen{a dintre valorile tensiunii a" la bomele condensatorului
in
4'4' Histerezisur de reglaj face ca triacur odat{ amorsat la un unghi a, pen
anumit{ valoare a potenliometului
fi, pentu
"
iotru
fi iartrqi stins complet str fie necesar
amorslrii rriacului (pentru o rezistenfi R
= &
a potenliometrului
oblinut{ prin
valorii rezistenfei porenliometrului ,l? incep&rd de !a R_,) gi in momentul stingerii
din nou a triacului (pentnr o valoare R
= &
a potenliometrului
R, > R,).
Pentru a observa histerezisul de reglaj se alimenteazl variaiorut cu o tensiune
intermediul AT, convenabiltr ca valoare, lncit histerezisul s{ apartr c6t mai evident. Se p
cu
Potenliometrul
R de la valoarea maxim{ (triacul stins, becul stins) gi se scade valoarea
R pind c6nd becul se aprinde qi lumineaztr cu o intensitate minimd. Se noteazi valor
tensiunii a,' pe condensator. Apoi s creste din nou valoarea potenfiometrului p6nr c&rd
se stinge complet qi se mAsoartr noua valoare a tensiunii u..
4.5. Schema variatorului cu histerezis redus se ob[ine flc6nd leg{tura nnre punr
qi 6 (fig. 4) prin intermediul unui conductor electric. Se vor face alleaqi mtrsurdri
se va observa histerezisul redus, adictr lntre pozilia de aprindere qi de stin,
potenfiometrului
fi esre o diferenf{ mult mai micx dec6t ia cealatia scheml. in ptus
punctul 4.3.
observa cA pentru tensiunea de alimentare a variatorului 220V, intensitatea luminoastr
este mai mic{ decit la prima schem{, deci se realizeazd un reglaj mai bun de putere.
5. lntreblri recapitulative
5.1. care sunt avantajere reglajului de pulere cu ajutorur schemelor cu
semiconductoare ?
5.2. Explicali modul de funcfionare al variatorului qi reglajul unghiului de
5.3. care este cauza histerezisului de reglai qi cum poate fi el diminuat ?
5.4. Explicali formele de undi ale rensiunilor pe triac, pe sarcintr
$i
pe condensator.
5.5' De ce schema nu funclioneaztr penrru un unghi de Lprindere *ui ,ni" a""et
I
q. q"* se face alegerea rriacului qi care sunt elementele de proteclie din schemd
5.7. curentul in cadrul schemelor studiate este deformat, acista ducind la
audi[iilor radio, telecomunicaliilor, etc. ce misuri propunegi pentru diminuarea
dezavantaj ?
(e)
U,
= f(al
D
LUCRAREA CS 8
ATORUL DE TENSTUNE CONTINUA CU TIRISTOR
9l
STTNGERE
COMANDATA
lucrlrll
In cadrul lucrlrii se studiaztr un variator de tensiune continutr cu tiristor gi stingero
rrlatA (de tip chopper). Schema electricl a secliunii de forp a variatorului ecto
r' ,ti in fig," t l.
utr
,<*=\irr
choppcrului.
Tiristorul principal este
4.
El este conectat in serie cu sarcina
&.
f,r. Circuitul dt
este format din tiristorul auxiliar
[,
condensatorul C, dioda
Q.
qi bobina Lc. Diodr
in paralel cu sarcina este o diodi de regim liber, prin ea inchiztndu-se curentul dc
in intervalele de timp in care ambele tiristoare sunt blocate. Funclionarea corecll t
i necesitA comanda lui
I
inaintea lui
{
pentru preinctrrcarea condensatorului C,
lui
[,
C se lncarcl in regim oscilant la tensiunea U, (cu polaritatea din [ig. l)
77, Ls, Rr. Pe mtrsurl ce tensiunea la bornele lui C creqte spre valoareu U,, curentul i,
it din sursa de tensiune continutr scade; bobina L, se opune acestei sctrderi genertnd o
de autoinduclie, care determini deschiderea diodei DRL gi scurtcircuitarea sarcinil.
de lnclrcare se anuleazA
$i
?2 se blocheazl, schema fiind pregltitl
PGnEtl
tn regim de chopper.
La momenhrl to se comandtr aprinderea tiristomlui principal i!, acesta preia condufllr
.'
dioda de regim liber DRL car;e se blocheaztr
qi tensiunea U, se aplici la bomcle nrclnlhtj;
latA condensatorul C se descarcl oscilant prin
4
, L, qi D, ,
grebind inrarpr h
f
. ln momentul r, (dupi ce i. trece prin zero gi tinde sl-gi invcrcczc rtd
gi condensatorul C rlmine inctrrcat la
-U;,
polaritate marcatA ts
Rs
us
Ls
ts
i
,il
T
A
principal este
{.
se remarctr protecfia la zupratensiuni realizattr cu grupuri RC qi p,rotecfit
scurtcirflit realizattr cu siguran{e fuzibile ultrarapide. Variatorul este alimentat do
redresonrl
&
prin intermediul filtrului Lt,Ct (100 mH; 1000ttD' Pentru
tiristoarelor T, qi T, se folosesc doutr oscilatoare de relaxare cu tranzistoare unijoncfi
(TUD. Circuirul lui TUJ I transmite impulsul de comand[ prin transformatorul de impuls
i" tiristorului
f,,
tleci frecvenla acestui circuit oscilant dercrmintr frecvenfa de
chopperului gi este reglabill ilin potenliometrul P,. Circuitul \tJJ 2' care transmite
de comande prin "TI 2" lui T, este alimentat ln momenhrl ctnd 7i a amorsat, deci
lncdrcare al lui C, (la sfflrqitul lnclrclrii este comandat
[)
determintr durata
chopperului reglabiltr din
&.
Bobinele L in serie cu tiristoarele au rolul de limitare a pantei curentului la i
conduc[ie.
2. Descrierea montajului
Panoul frontal al chopperului este prczentat in figura 4'
Schema electric[ detaliattr a choppei,lui estc prezenta6 h figura 3.
scoase pe p*oi frontal. Polaritatea bornelor tensiunii de iegire este inversatl fap de
perechi de bome de test.
3. Chestiuni de studiat
3. 1. Identifi carea elementelor schemei chopperului'
3.2. Studiul comenzii tiristoarelor.
3.3. Funclionarea cu sarcini RL.
3.4. Limitele de lucru gi reglaj'
Kr
E
Ir,6o
Ir2oa
Ioroo
Ion,
6 o
TLVS O
lmpuls Tl
g
o
lmpuls T2 o o
':3;is'
, o
FRECVDNTA
(p,
)
DURATA
(P,
)
Fig. 4. Parutul
frontal
al chopperului.
Notaliile de pe panoul frontal corespund cu cele din figurile 3 qi 1. Mlsurarea
gi via
,*iuii.l in ii,r,p a mfirnilor ." fa6" conectind succesiv sonda osciloscopului la
,'
$*,$u
-i
t)
A-
r:
o-
.at
()
.$
\r
{
E
s
E
o
u
.lJ
l)
OO
E
?4
o
:t
o
T
ri
E
o
u
B
:t
ir
tr
s
I
q
qs
b
.9
qJ
!
t,
t4
*;
{,
t{
:<
I
,tr
:t
Ir
--__:J
. Modul de experimentare
4.1. Modul de funclionare al schemei este cel descrie la punctul 1. Pentru
lementelor schemei se examineaztr panoul frontal al choppenrlui qi figurile I
9i
3.
4.2. Se pune schema sub tensiune trchizind ftrteruptorul [t, dupl ce s-r verificat
otenliometrele P, (frecvenf{)
$r
P, (durat{) so afltr ftr pozifia cxtreml st&tga. Se
omutatorul sarcinii /, p6nl pe pozilia 3 qi apoi se variaztr cimultan Pr qi P, ptnl
hopperul intre fu regimul nominal de lucru, fapt ca.e se constattr vizualiztttd
urentului ir, (ca ln figura 2). Se viaralizeazi forma impulsurilor la tiristoarele 7i qt ?i
ll
alculcaztr curentul de grill care se va comptra cu datele de catalog ale
rizualiz6nd
cele 2 impulsuri se va urm[ri reglajul frccven{ei (cu Pr) qi al duratci de
:u Pr) ale chopperului.
4.3. Se vizualiz.eazl gi se reprezintd la scartr pe hirtio milimeticl formele de undl
rmltoarelor m6rimi:
- curentul prin tiristorul,principal rrt (bome /a
);
- curentul prin tiristorul de stingere in (bome Ir,);
- curentul prin dioda de regim liber i,,*, (borne /r*);
- curentul prin dioda de comutalie in. (bome loc)i
- tensiunea la iegire (borne "tensiune ieqire") utiliz8nd un divizot de tensiune;
- tensiunea la bomele condensatorului C, (bome TLV) utilizfuid un divizor
tensiune:
Mtrrimile vor fi reprezentate pentru intervalul unei perioade luAndu-sc aceeagi scarl
imp qi aceeaqi origine a timpului. Pe diagraml se marcheaztr calitativ qi impulsurile
omandtr pentru
4
qi
[. $unturile
au rezistenfa 0'l(1.
Cu datele mlsurate se vor calcula:
- valoarea medie a curenfilor prin tiristoare qi prin dioda dc comutatie
'atorii medii a curentului fiind:
tT-
I
='
lidt
rl,
- valoarea elbctivil a curenlilor prin tiristoare qi prin dioda de comutafio
Q,
'alorii efective a curentului fiind;
r=En,
]IT"
- panta curentului prin tiristoare:
(ti
-u,
[v] r
;=t
@
letusl
unde: L=ettH
Ea se va compara cu panta ma:timd admisibiltr a curen[lot prin tiristoarc.
- timpul de desc{rcare al condensatorului de comutalie:
,,
=0r'
"
l*
rnde I, este curentul de sarcina
$
C
=
41tF.
Valoarea ealculattr se va compara cu valoarea mf,suratl
9i
se va verifica
',
> ttrr
- inductivitatea bobinei de comutalie L.:
,.
ude
f,
este frervenla curentului ioc pnn bobinl, oblinutl ln urma mlsurlrii. Se va compara
tdoarea oblinuti cu cea din schema electricI (ng. 3). Se va verifica qi condilia rearltati din
(6).
C
=
4ttF
$i
Zc este valoarea calculati cu relatia (12).
4.4. Limitete de lucru gi reglaj ale variatorului de c.c.
!,rcru gi o sarcintr constanH. Din oecilograma curenhrlui
(12\
se stabilesc penEu o frecven$
i, se calculeaztr curentul de
(13)
L,=#Ee
trLC
'n;
'{-i
inl /, qi frecventa de lucru
f =:.Timpul
de conduclie minim se determintr cu relalia
I
t,^r,=nr{Tre .ry
lizdndu-se datele calculate in prealabil.
Tensiunea miniml la iegire se obline avind in vedere relalia (3):
t
Ur.,n
=;LUt
care ,.
n,in
este valoarea.calculat6 cu relatia ( 1 2) , iar ,
=
\
V
' frecven1a de lucru).
T
(14)
Q,
defi
Se va roti potentiometrul durattr (Pr) penl la oblinerea tensiunii minime la iegire a
valoare se va compara cu cea calculatl cu relalia (14)
lntreblri recapitulative
5.1. Care sunt avantajele reglirii tensiunii continue cu variatorul de tensiune continutr
iv cu reglajul reostatic ?
5.2. Carc sunt mtrrimile (tensiuni, curen[i) de care se
fine
seama la dimensionarea
?
5.3. Care este rolul diodei de regim liber (DRL) ?
5.4. Explicafi funcfionarea sec{iunii de fo(I a chopperului.
5.5. Explicali funclionarea schemei de comandl a chopperului.
5.6. Care este rolul bobinei L. gi diodei
Q.
?
5.7. Explicali rolul potenfiometrelor P, qi P, (fig. 3).
5.8. Care sunt parametrii de care depinde valoarea miniml a tensiunii reglate ?
5.9. Care sunt mlrimile care limiteazA superior frecvenla chopperului'l
5.10. Ce dezavantaj apare ln func{ionarea schemei studiate dacl inductivitatea
de alimentare (c.c.) nu este neglijabilI qi cum se poate elimina dezavantajul ?
5.11. Ce rol au transformatoarele de impuls ?
5.12. Ce calitili trebuie sI aibtr qunturile de mlsurA din schem[ avind in vedere viteza
varialie a curenlilor ?
ln cadrul lucrtrrii se studiaz{ variatorul
de tensiune continutr care realizeaz{ reglr
msiunii de ieqire prin modificarea duratei ,"tutir" a"
"onar"ii"
,1i.ir"*rui prin.i
omandat cu o frecveng{ de modulare fixtr de l00Hr.
LUCRAREA
CS 9
VARTATORUL
DE TENSTUNE
CONT|NUA (cHOppEF)
CU
TIRISTOARE
CU STINGERE
PE CATOD
.. Obiectul lucrtrril.
_ _
circuit d9
llingep
Fig. l. Partea de
forgd a variatorului
de curent continuu.
La conectarea variarorului
ra sursa de tensiune continutr
& z4v, condensatorut
tutalie se lncarc{ oscilant prin bobina de incercare
!
qi dioda a
rporariraia in scns din
k
U;
Partea de fo4tr se compune
din urmlloarele
circuite: circuitul principal,
circuitul d(
rgere qi circuitul
o" in"T:.T.,. Cir-cuitur principar furnizeazi
sarcinii .i"gi. de curenr
tinuu cu parametrii
regrab,i, fiind format iin tiisrorut principar
4 $i
did';;-*;;;b.,
circuitul de stingere asigurl blocarea periodic{
a tiristorului principal,
fiind alctrtuit din
densatorul de comutafie,c,
tiri.storul aux,iar ,i, bobina oe comutalii
fu
gi dioda
e. :uitul de incircare (L, D\ contribuie
ra incarcarea condensatorului
de comutafio c. ;
el lnc,t uc
=2ui, duptr care dioda D se brocheaz.. La rnomentul'r. ,tnooi"Tfr"";:f#
reqte impuls de amorsare, fumizat de placa de comand{ prin inrcrmediul ,nui
sformator de impuls. Dup{ amorsare, r*in"
"rre
srabatuu i.
"*"n*iffiur'ii
iunea la iesirea convertoruiui
este rg"li
"u
t";riunea de alimentare. curentul se ftrchido
7] gi bobina de comutafie 1..
rqv' v.r
0
u
c
l.5ul
Ur
-0.5q
t
I
I
I
tl
v
I
I
I
fol
t
I
I
t,
V
I
Fig.2. Formele de undd are curensilor
si
tensiunilor din circuitur de
forsd.
La momentul r, (fig. 2) se comanda amorsarea tiristorului de stingere
{
pentru a
bloca tirislonrl principal.
Q
tncepe str conductr iar condensatorul de comuratie cc deecarcl
rin circuitul de stingere aplic&rd la catodul tiristorului
{
un potenlial de tensiune mai
ectt cel de Ia anod. Astfel, tiristorul principal se blocheaz{ iar curentul de sarcinl
reluat de dioda de regim liber
Q.
Energia acumulata ln elementele inductive ale circui
e sarcini se descarctr prin intermediul diodei de regim liber, ptrsr8nd curentul constant
,rcuitul de sarcintr pe durata c6t
{
este blocat. Tensiunea inverstr aplicati tiristorului
{
3altr
cu diferenlaU"
-U, =U,.
La momentul f, tensiunea la bomele tiristorului devine zero iar dioda D inEe
rnducfie fiind polarizati in sens dire*t (IJ
,
> U
r).
ln intervalul de timp fz + l+ corduclra prin circuitul de stingere se
ristorul auxiliar
I
pe dioda
Q,
dupr cum tensiunea ac este mai mare sau
nsiunea a. .
La momentul ro curentul din circuitul de stingere devine zero, dioda
e
se blochr
ciderea de tensiune pe tiristorul principal ri devine egaltr cu u,. condensatorul
rmuta[ie continuf, sI se lncarce prin circuitul de inclrcare p&rl la valoarea 2U,, atins{
omentul ,j, cend diodaD se blocheaztr gi curentul i, devino zero.
Dac{ forma tensiunii de ieqire a chopperului arattr ca ln fig. 3, atunci se poate
rloarea medie a tensiunii de ieqire astfel:
u,^,,
=*lu,* =
|'!u,*
=$u, =
a.u,
rde ?. este timpul de conducfie al tiristorului principal
{
ln cadrul unei perioade T.
Ur.*
Fig. 3. Forrna tensiunii de ieqire a chopperului.
nsiunea de intrare este constanttr iar varialia tui a=Ldetermine varialia tensiunii
'cinii.
Limitele de reglare sunt delerminate de perioada de oscilalie a circuitului de
",
unde:
^
_T:' _T.,,
qina--T-
T
. _Ttr' _T
_7,,,,
smr
--|--
f
Dimensionarea elementelor din circuitul de stingere se face pentru cel mai mare r
sarcini /.r, pomind de la necesitatea ca inlervalul de timp tr-t, (frg.2) s6 lie mai
:6t r, (tinrpul de dezamorsare al tiristorului).
- condensatorul de comutafie:
mai mictr
,
r.r,[n].r.[u]
'=-4;"[v]-
-bobina de comutalie:
-
ucorinlv]'r5[rc)
4=--t{4-
k
=
coeflicient de siguranli
(z.S*Z);
lJronn
=tensiunea
la care se incarcl condensatorul cand tensiunea de alimentare are
principal: Pentu
runli se alege t,
=
( t.2 * l. 5) ' rr.
td t9 srwSv ,s
-
\r.-
'
"-t 'j-
in fig. 4 este prezentatA schema funclionall
i-blT"t'i 9: ::,'111::t- H*
,*;;,i i;;;;[ il;, urocur ae arimentryg
{B' {' :Rhl?l
-*.
::H11S*
ilffiftffi;;;fn:i,
ii""rr oscilator dreptunghiulu
(B.o.D), dispozitivul de comandl
gr:ll (D.C.G), canalele a" u*pfin.rt" a impulsurilor
(CA, CA2) gi blocul de valoare
a(B.v.A).
Bloc,.rl de alimentare
(B.A) se alimenteazI de la tensiunea continuu de inharc a
irrea rninimtr admisibiltr;
[/,-.o.in
=
2tJi^ini u#f =u,(r-ffi)
t, - tilrrpul de stingere ln care so produce dezamorsarea
tiristodui
valoare mis.
(tensiunc)
lpFl
lw)
Valoare
mAswatA curent
(3)
(4)
comuttr de
verroruhri qi fumizeazl tensiuni de tl5V stabilizat
qi +24V nestabilizat atnt
Pentll
:ile electronice din componenll ctt gi pentru blocurile auxiliare
(exrcrne variatorului)'
Regulatorul de tensiune
(R.T) este ae tip propo+ional
- integral cu rcglaj continiru al
torului de amPlificare-
Regulalorul de curent (R.I) este tot un regulator de tip propo(ional - integrd, ins{ cu
amefiii-aj ustabili discontinuu prin inlocuirea elementelor din reaclie.
impulsuri
de comandA
penmr tiristoaro
Fig.4. Schenu
funcYionatd
a blocului de corrundl'
Regulatorul de lensiune gi regulatorul de curent sunt conectal" t
:*111-!::":Y
;;;J;;iil; ;;siune care reprezinttr rensiunea de comandr
pentnr
r l-
il"r#;-*"i," lr" turnizati regulatorului de curent de cltre traductorul dc
. . ! l-
I
,d
'i;
,:l
,I
,H
r$
t
;fl
tt
iar mlrimea prescrisl d; ;;;; ia"potengomeric
de la ieqirea regulatorului dr
Pentru regulatorul de tensiune mlrimea de reaclie este furnizati de traduclorul de
nsiune, iar m&imea prescristr este dati de la un potenfiometnr exterior-
Blocul oscilator dreptunghiular estc destinat oblinerii unor impulsuri dreptunghiularcr
metrice de amplitudine 10 V gi frecvenla 50 Hz, impulsuri ce dau frocvenla de modularc
l(X) Hz, dubll falA de frecvenla impulsurilor). Frecvenla de lucnr a oscilatorului poate
fl
:glati potenf iometric.
Dispozitivul de comandtr pe grill fumizeazl impulsurile de comandl
ristoarele T, qi Tr. Semnalele de comandd pentru D.C.G. sunt: tensiunea de
rmizati de rcgulatorul de curent qi tensiunea de sincronizare fumizati dc
reptunghiular. Elementul de baz{ al acestui bloc este circuitul integrat specializat
0A145.
Pentru ca impulsurile de comandtr furnizate de D.C.G. sI aibtr puterea necesartr
prinderea tiristoarelor, ele sunt amplificate (C
, CL). Fiecare circuit de amplificare
rrmat din doutr tranzistoare cane au rolul de amplificare a impulsului, un hansformalor
npulsuri carerealizpazl separarea galvaniclftrtre circuitele de comandl gi fo4i, o rezi
e limitare a cwentului injecfat ln grila tiristorului, o diod[ de desctrrcare a energiei
ngnetizare a transformatomlui gi o diodn de blocare a impulsurilor negative spre gri
ristorului.
Blocul de valoare absoluti se utilizeazi doar in cazul acliontrrilor reversibile,
:nsiunea mf,surat{ poate avea at6t valori pozitive ctt qi valori negative.
. Descrierea montajului
Se va executa montajul din fig. 5. Aparatele utilizate sunt voltmetrul V de
mpermettul I de c.c., sarcina formattr din reostatul R gi inductivilatea L.
220V
/i
A
l,,l
R
L
REDRESOR CHOPPER 6'?,,i l
\-/le
DI iE
lu,=z'u
-YC
t I
l6*
Fig. 5. Scherut de montoj pentru studiul variatorului de tensiune continul (chopper).
,. Chestiuni de studiat
3.1. Studiul schemei de comandl.
3.1.1. Principiul de funclionare al schemei de comandl.
3.1.2. Formele de undi.
3.2. Studiul schemei de fo4{.
3.2.1. Principiul de func[ionare. Determinarea limitelor de reglare.
3.2.2. Formele de undtr.
3.3. Caracteristica extern{ Or=
f 1l,1,pentnr
sarcintr R qi sarcinl R-1.
3.4. Sf se dimcnsioneze
9i
s{ se aleagA tiristorul ?i din circuitul principfav0ndu-se in
vederc:
a) capabilitatea de blocare a dispozitivului
b) capabilitatea in curent a dispoz,itivului.
Utiliz8nd relaliile (3) qi (a) sI se calculeze condensatorul C qi bobina l,c din circuitul
rle stingere.
Rezultatele ob$nute din mlsurtrtorile efectuate la punctul 3.3. vor fi trecute foi
tabelul 1.
'1" Modul de experlmentare
4.1. Avfind in vedere cele expuse la punctul l, se vor vizualiza semnalele tr diverse
prutct, ale blocului de comandl cu ajutorul osciloscopului catodic. Puncrcle de mlsur{ sunt
'-{)ase pe puruul lrontal al chopperului qi specificate ftr anexa l. Se vor desena pe h&tic
rnilinretrictr lorma impulsurilor la iesirea B.O.D. qi formele impulsuqilor de comandl pentu
tiristorre de la ieqirea D.C.G. De asemenea, se vor calcula urmitoarele:
" lrecvenla impulsurilor dreptunghiulare (la iegirea B.O.D.)
lrecvenla de modulare (frecven1a impulsurilor de comandl pentru tiristoare)
4.2. Se vor vizualiza qi se vor trasa pe hArtie milimericl (pe aceeaqi h&tie mitimetrictr
pe care s-au reprezentat gi formele de undtr ale impulsurilor de comandtr penru tiristoare)
rrrmitoarele forme de undd din circuitul de fo4tr:
iensirrnca mlurati intre anodul gi catodul tiristorului principal U
dK Tri
-
tensiunea pe condensatorul de comutalie U6i
-
tensiunea de iegire a convertorului, U, misuratd la bomele B, D.
CorespunzAtor acestor forme de undtr se vor calcula urmtrtoarele:
- perioada de oscilalie a circuitului de stingere I*";
- lirnitele de reglare Uz
^n
li
Uz
n*
in doua situalii: urilizlnd relaliile (l)
li
(2), iar ln al
doilea r6nd citind direct voltmetnrl Z conectat la ieqirea convertorului intre punctele B qi D.
4.3. Caracteristica externtr O,
= f 1I
"1
se va trasa pentru sarcintr rezisrivtr (R)
li
sarcinl
rezistiv-inductivl (R-I). Mtrsuratorile care se efectueazf, presupun fixarea unei tensiuni la
iesirea convertorului prin prescrierea unei valori de tensiune dintr-un potenliometru exterior
blocului regulator de tensiune
Ei
variind inclrcarea condensatorului, mai int0i prin
modificarea sarcinii R qi apoi prin modilicarea sarcinii R- 1,. Determinlrile astl-el oblinute sc
vor trece in tabelul 1.
Tabelul I
Vonu - tensiune de v6rf repetitivtr in stare blocarl;
Ynnu- lensiune inverstr de v6rf repetitivi.
Acegti paramerii trebuie str aibd valori superioare tensiunilor estimate
circuitului.
calculul ',,
j
d
pnn
capabilitatea in curent a tiristonrlui
este dat{ in catalog at6t pcntm curentul
mer
;ffi*,",*il::i
":3y;
::^:: 1^1T:*:"I "n"*"
r,, ,?*JiJ-"Juu"1i"
rrnus.
tiristorul principal curentul
mediu se considera
echivarent cu curenrul
,*#'ff.ffi
5. Intrebtrri recapitulative
"uror.
5''' Explicafi modul de funqionare
al variatorurui
de tensiune continutr cu
,
SimplificArile in notalii sunt cunoscute de Ia schema blocului de comandtr din fig. 4.
lle precizeaz{ ci mtrrimea presctisi (U') regulatorului de tensiune (Reg. U) se regleazd prin
lntermediul potenliometrului P.
Anexa2
Dispozitivul de comandl pe grill DCG, care formeazA impulsurile de comandtr pentm
este construit in jurul circuitului integrat pAA-145.
Semnalele de intrare pentnr
tensiune;L de comandtr fumizat{ de regulatorul de curent;
tcnciunea de sincronizare fumizatA de oscilatorul dreptunghiular.
DCG este alimentat de la sursa de tensiuni stabilizate tl5V. Semnalele de la iegirile
ircuilului sunt impulsurile de comandl pe grill pontru tirietorul principal gi pentru tiristorul
xiliar.
Fig.2. Scherru bloc a circuitului intcgrqt pAA-
145.
Tensiunea de sincronizare produsA de oscilatorul dreptunghiuliu (10V, 50Hz) se aplicl
9 al circuitului
PMl45
prin intermediul grupului ( C,..
La fiecare tnecore prin zero a rensiunii de sincronizare, detectorul de nul (D.N.)
latcrminalul 16 un puls cu amplitudineade 8Y qi durata 50...1001rs, folosir ca
de comandll pentru tiristorul auxiliar. Totodattr acest impuls declanqeazl generatorul
ranpf (G.R.) care fttcarcA rapid capacitatea Ca La 8Z qi o lasi sd se descarce lent prin
istenp R5 spre tcnsiunea de -8V, in perioda dinte doul impulsuri. Pentru un impuls de
izare de 50Hz dwata dcsclrc{rii este de lLms. ca umare se obline la terminalul 7 o
de tensiune care se aplicl intern pe inrarea (+) a compararorului de tensiune (C). Pc
rarea inversoarc a comparatorului se aplicl tensiunea de comandi (de la pinul 8) provenitl
la regulatorul de curent.
Cit timp tonsiunea rampei este mai mare dec6t tensiunea de comandtr comparatorul
modificl stalea" cfud cele doutr tensiuni devin egale comparatorul l|t rhimbr otam,
5.2. Cum se calculeazA valoarea
medie a tensiunii de iegire?
5.3. Explicafi
modul de funcfionare
a *f,"*"f i" comandi.
5.4. Descrie[i funclionarea
dispozitivului
J"
""rn*Oe
pe
Snll.
5.5. Care este rolut diodei de,iei- fib"i(DRLii
5.6. Care este rolul condensatorului
C gi U inAuctivitelii
Z, t
5'7' care sunt parametriide
care depinie r"to*"u
med.ie a tensiunii
de iegire?
f.8.
Care esre rolul blocutui oscilator (BOD)i.*
uno"*1.rr*raare
sunt nrtrrimiie (rensiuni,
""*rUi
de care se
Fne
seama la
5'10. care sunt avantajere rcgr{rii rensiunii continue cu un variator de continutr comparativ
cu reglajut reosb;c?
Anexa I
In anexa l s-a prezentat panoul
frontar ar variatorurui
de tensiune continu..
I
I
'I
I
ATt
KTt GTr
o oo
GND +24V +liV -l5V
o o oo
Fig. 6. Panoul
frontal al variatorului
de tcnsiune
continull.
iar monostabilul (M) comut{ desctrrc&rd condensatorul
c2 (trcrrcat
inifial la
Impulsurile rezultate sunt de durattr aproximativ 3001r. ca ur;; Ia Ernrinarul 1l
salt negativ de tensiune care comurdi blocul logic (BL) do iegirc.
-
In
lnc1ie
de semialrcrnanfa tcnsiunii ae-sincronizare
L oqm" un impurr dc
la terminalul 14 sau 10.
-
In fig' 8 s-au rePrezentat formele dc undi corecprmztrloare
circuitului
pAA-145.
Fig.8. Formele de undd la tcrminalclc circuitului intcgrat pAA_145.
,
LUCHABEA CS 10
sunsA DE TENSIUNE CONTINUA lU COmUrnle
0biectul lucrlrii
ln cadrul lucrtrrii se studiaz.tr o surstr de tensiune continutr ln comutalie de tip
,
...ir, !'' (cu cuplaj direct) cu izolare galvanicl. Sursa are urmltoarele caracteristici:
l, r,r!11r., dc alimenrare de 22OY c.a., tensiunea de ieqire de 55 V c'c., curentul de ieqirc de
(r,'r
si l.rctorul rl ondulafie mai mic deL%o.
Pentru o rnai buntr in[elegere a funcliontrrii acesteia se va prezenta
Pe
scurt schema
: a i,rrei sr se de tensiune in comutafie.
Fig. l. Scherna bloc a unei surse de tensiwre in comutafic'
Tensiunea alternativtr a re[elei este redresa6, de obicei, printr-o punte redresoare' De
:rnarcat ctr intre reteaua de curent alternativ qi sursf, nu este prezent nici un translormator de
Tensiunea redresatl este filtrati corespunzAtor pinl se asigurA nivelul pulsatiilor
de celelalte p{i1i componente pentru funclionarea corectA a acestora. Tensiunea
alimenteazl iiopperul (in cazul de fa1[ un chopper cu lranzistol serie) care
cu o frecven[i de decupare de 20 kHz. Tensiunea choppattr se aplicl primarului
i transformator de putere, in secundarul ciruia se obline o tensiune de aceiaqi formf, dar cu
amplitudine determinattr de raportul de transformare. Transformatorul mai indeplinepe gi
de element de separalie galvanici intre circuilele conectate la releaua de curent
ativ gi conSum"tOr. T'"nSir-nea Secundartr, ahernativtr, este ln continuare redresatl qi
qi constinrie tensiunea de ieqire continul a sursei.
i"nt u
"u
tensiunea de ieqire s[ r6mfin[ constanti' chiar dacl tensiunea relelei sc
sau chiar dac{ curentul de sarcinl lqi modificl valoarea, un e$antion din tensiunea
ieqire este preluat de circuitul de cdmandtr gi control. Acest bloc are rolul de a compara
siunea de reac[ie cu o tensiune de prescriere qi s[ ajusteze pebaza rezultatului compartrrii
de conduclie a elementului care face chopparea.
Tensiunea primari are un important conlinut de armonici superioare. Ele pot
Perturbs
echipamente aflate in apropieiea stabilizatorului sau se pot propaga in rc[eaua dO
i
.ri
't'
4
da
fl
Penfu a impiedica p-ltrundefea !n re[ea a tensiunilor pernrbatroarc, h inEarCt
Sursa mai posedtr circuite de proteclie care str-i asigure funclionarea corecti
situaliile ctnd curentul de sarcintr deptrqegrc o anumittr limitl qi ftr cazul apari[iei
supratensiuni accidentale.
Schema electrictr principiall a pe4ii de fo4A a sursei ftr comuralie studiari tr
lucrtrrii este prezentatiin frg.2.
D2
Fig.2. Schema electricd principiald a pdrSii dc
forSd
a sursei tn comutafie.
La analizarea functionlrii se va considera transformatorul Tr ideal, flrl
inductan[e parazite, precum gi toate elementele din circuit de asemenea ideale. Tensiunca
este tensiunea oblinutl in urma redresfii gi filffrii tensiunii re[elei gi se aplici
de comutalie - tranzistorul
Q.
Transflormatorul Tr este un lransformator cu trei
executat pe miez de terittr. lnflEurlrile I qi 3 au acelaqi numlr de spire, dar bobinarea
sensuri opuse. lnf{gurarea 3 are rolul de demagnetizare, fiind dimensionattr la curentul
magnetizare al transformatorului. lnfdqurarea 2 are numirul de spire dictat de
tensiunii ce se doreqte oblinuttr la iegirea sursei.
La momentul de timp l, se comandtr intrarea in conducfie a tranzistorului
Q
aplicarea unei treple de tensiune in baz.tr. Curentul in lnff,lurarea primarl I lncepe sl
in ea inmagazinindu-se energie. Datoritl alegerii aceluiaqi sens de bobinare
inflqurarea secunCartr 2, tensiunea industr in secundar va polariza direct dioda D2, cta'
intra in conduc[ie inc6t inductivitatea de filtraj L va inmagazina energie. Dioda D3 este
polarizatl in acest moment.
In momentul t, se comandtr blocarea tranzistorului
Q
prin inversarea
tensiunii baztr - emitor. Sciderea rapidi a curentului din primarul transformatorului
apard in acesta o tensiune de autoinduclie
4
care insurnat{ tensiunii de alimentarc
reprezenta tensiunea colector - emitor V,, pentru tranzistorul
Q.
Aceiaqi tensiune U.
induce qi in inflqurnrea 3 a transformatorului, producflnd in momentul uingerii valorii
tensiunii de alimentare deschiderea diodei Dl gi astfel evacuarea cltre sursa de
continui (care genereaze bnsiunea de alimentare U,) a energiei lnmagazinate de
|''"
o
),",
primarul transformatorului. Func{ionarea diodei Dl face ca valoarea tensiunii autoindwc
R8
,
tranzistorului
Q
s[ fie limira6 la 2IJ, Pe durata intervalului t,-t, dioda D3 conduce, ln
momentul r, energia inmagazinati ln primanrl transformatorului fiind disipate ftr totaliarc. tn
acc$t moment tensiunea colector - emilor devine U, qi se men[ine la aceasttr valoare ptnl cfud
se comandtr o noul intrare ln conducfie a tranziztorului la momentul de timp tr. Tot foi
momentul bloclrii tranzistorului dioda D2 se blocheaztr iar dioda D3 intre ftr conduc[io
funclionind ca diodtr de regim liber penru inductivitarca dc filtraj L gi pentru sarcintr.
Formele de undtr asociate topologiei sursei sunt prezentate in fig. 3.
Ir
lE
Fig. 3, Varialia tn timp a curenlilor qi tensiunilor la sursu tn utmutulie.
Taniele hagurate ln diagrama din fig. 3 reprezintA cruentul de magnetizare, exprimat
prin rela[ia:
,
-To'*.U, ,*r---T-
unde a=l se nume$t factor de umpierc, iar o-. reprezint{ valoarea ma:rimtr a factorulul,,
T'MI
de umplere corespunzdtor duratei maxime de conduclic a tranzistorului, ir L este inductanfr
din circuitul de ieqire.
',{
C'urenul de colector estre dat ca sruna a doi curenli gi anume curentul reflectat dln ,fl
secundar qi curentul de magnetizare. adic*
,,ifl
, _1, _Td*,U,
NL
nde:
n esle raportul de transformare intre tnftrqurarea primari gi secundar{;
Is este curentul de sarcintr;
o-,I este durata maximl de conducfie a tranzistorului;
L este inductanta circuitului de filtraj
rtmcflt:
Ur*,
=
o^
rL
n
:zulttr
,,
-frUr^, ui
--
d*,
lcet expresia curentului de colector devine:
, _
I,
,
nTU
,^o,
,c _;____f
[lm in general curentul de magnetizare este mult mai mic decflt curentul
)nsumator, se poate scrie;
,
-1, lc
=-
n
, Descrierea montajului
Panoul frontal al sursei in comutafie este prezentat in fig. 4.
Fig.4. Punoulfrontal al sursci de tensiunc tn comutaiic.
Schema montajului experimental pentru studiul sursei tl comutalie este
r fig. 5.
Vizualizarea varialiei in timp a merimilor se face conecdnd succesiv
sciloscopului Ia punctele de m{surf, sconse la panoul frontal al sursei.
,
cerut de
__o
+O
2?ov- S.LC.
---O -g.
ll r
AI
afl
t,,td;
osc
Fig, 5. Schema montajului experimental.
S.'f.C sursa de tensiune ln comutalie;
A.T. autotransformator;
R - reostat 16A / 16.8 O:
0SC - osciloscop catodic.
r (.!,nstiurri
de studiat
3.1. Schema de fo4l a sursei de tensiune in comuta[ie.
3.2. Studiul varialiei in timp a m{rimilor accesibile la panoul frontal al sursrci.
3.3. Studiul stabilitAlii tensiunii sursei in comutalie.
3.4. Studiul rezultatelor simultrrii funcliontrrii sursei de tensiune in comutalie.
Modul de experimentare
4. l. Schema de frr4A a sursei de tensiune in comutalie este ce:r pre/cntati la punctul l.
vor identifica conform notaliilor din iig. 2 bomele de pe panoul lronlal (lig. 4) la care sunr
diferite semnale din cadrul p[4ii de [b46 a sursei de tensiune in comutalie.
4.2. Se va executa montajul din lig. 5.
4.2.1. Reostatul R va Ii pus pe pozilia de rezistenli maximi. Se va conecta la
ul I al osciloscopului o sondA divizoare 1/200 cu izoluc gulvarricrt. [.] canalul 2 se va
o sondl divizoare 1/10. Canalul 1 va fi conecrat la bornclc U,.,.. dc pe puroul frontal al
i. Se va pune ln func[iune sonda cu izolare galvanici. Canalul 2 se va conecla la borna
de umplere" de pe panoul frontal. Se va pune in l'unc[iune :rutolransformatorulrapoi
de tensiune in comutalie prin intermediul intrerupitorului de relea de pe panoul frontal.
vor vizualiza cele doul mtrrimi qi se vor reprezenta gralic Ia scari pe hflrtie milimetric{,
sE voR DECONECTA SONDELE lN CUnSUI FUNq'TONARI SURSEI. Se va opri
de tensiune in comulalie prin aclionarea butonului "Re1ea" de pt' panoul lionral. Sc vir
imba sonda de pe canalul 2 al osciloscopului pe boma Urr.. Se va pune din nou in
iune sursa reprezenGndu-se
Ei
varialia tensiunii bazi - euritor pe aceeagi hArtie
Se vor prelua graficele din fig. 6 reprezentAnd varialra curentului de coleclor
v a curentului de baz{ qi se vor reprezenta sub cele trei gralice deja desenate,
t{,NTlE: CONECTAREA SONDEI OSCILOSCOPULUI LA UNUL DIN PUNCTELE
MASURA SE FACE NUMAT DUPA CE sURsA DE TENSIUNE A FosToPRITA !
temporalitatea.
I
,
19
r.r ien: r..ilt/.
tt.tfrv
-la-anv
,t 7rb [t,
lr:rrrtl
a)
b)
Fig. 6. Variayia cureiltului fu colcctor I
,
(a) qi a curentului de bazd I
,
(b) .
4.2.2. Se va modifica valoarea reostatului R urmlrindu-sc variafia cur
de sarcintr qi a tensiunii de ieqire cu ajutorul afiqajului numeric de pe panoul frontal al
Se vor fiage concluzii referitoare la caracteristica exteml a sursei in comutalie. Se
reprezenta grafic tensiunea colector - emitor pentru valori mari ale curentului de sarcinl
10 A). Observa[i ce se lntimpll dacl se lncearctr cre$terea curentului de sarcinl peste l0
Nu se va menline pentru mult timp un curent de sarcinl de valoare ridicat{.
4.3. Se va alimenta sursa de tensiune in comuta[ie cu o tensiune variabila
lntte 220 Y -157o respectiv 22A Y +fi%o prin intermediul autotransformatorului A.T. Se
urm{ri varia{ia tensiunii de iegire respectiv varialia "factorului de umplcrc',. se vor
precauliile descrise la punctul 4.1.
4.4. De la prompterul DOS se va lansa comanda "sursacom" care va lansa
de simulare lSpice. Se va alege din meniul prezentat opliunea "scope".
pentru
vizuali
unei forme de undtr se va setecta din cadrul submeniului "Waveforms'; numele formei de
ce se doreqte a fi vizualizatA. Se vor vizualiza, reprezenta gralic (dperi la imprimanttr), apoi
vor explica urmtrloarete mtrrimi cuprinse in tabelul l.
Mirime de vizualizat
Tensiune colector - emitor
Curent de colector
Tensiune secundar
Curent bobini filtrare
Curent sarcini
Curent prin dioda Dl
Curent prin dioda D2
Curent
prin
dioda D3
Tensiune sarcini
Curent debitat de sursa de c.c.
5.1. Explicali modul de func[ionarc al sursei de tensiune ln comutafie.
5.2. Explicali formele de undi oblinute in cadrul punctului 4.2.1. De ce difertr formele
unda expeiimentale de cele teoretice prezentate ln fig. 3 ?
fineli
cont de
Wezenla
l, ln treblrl recePilulative
:l t.b rCt,
ll: ll:21
uluil
5.3. Cum explicali diferenla intre formele tensiunii colector - emitor oblinute foi cadrul
or 4.2.1. qi 4.2.2. ?
5.4. Avtnd in vedere prezenta snubberului pe tranzistor, explicali diferenla lntre forma
rrndtr rcore1cl a tensiunii colector - emitor prezentate tn fig. 3
9i
cea oblinutl fu cadrul
tului 4.2.2.
5.5. Fig. 7 a,b prezintl forma tensiunii colector - emitor
9i
a curentului de
agnetizare. pentru 2 valori ale condensatomlui din snubber (4.7 nF
9i
0.1 nF). Sf cc
iJeze pentru ce valoare a condensatorului s-au oblinut fiecare din cele doul forme de
li
Ei
s{ se justifice rtrsPunsul'
'
5.6. Fig. 8 prezintl forma tensiunii cotector - emitor pentnr o valoare a inductivitl$i
arului mai mare dec6t in cazul studiat la punctul 4.4. (30 mH fatl de l5mH). Avtnd tt
're acest lwru str se justifice diferenla tntre cele douf, forme de undi'
I
I
-t
t
5
i,..r
I
,E
,ra.t
!
3
,
!
u
rta.l
a)
h)
Fig. 7. Tensiunca colector - emitor
Si
curentul de demagnetizare Pentrtt
dorul valori alc
condensatorului din snubber
(0.1nF pi 4
'7
nF )'
l.m r.. rtr h k.
I I
I I
l{Fll.t V-CE w. TIiE in SGt
,m.0
&0.o
!
I
.S 2@.0
B
J
rl
I
.rJ
I L
T\
Facultativ se pot vizualiza toate mIrimile disponibile.
Fig.8.Tensiunea colector - emitor penffu inductivitatea prinwrd de 30 mH.
LUCRAREA CS 1 1
REDRESOR MONOFAZAT CU COMUTATIE FORTATA
ectul lucrtrrii
In cadrul lucrlrii se studiazl un redresor monofazat cu comuta[ie forfatl" Schema pe4ii de
lsorului este prezentati ln fig. 1.
Fig. L Partea de
forpd
a rcdresorului monofazat cu comutalic
forfatlt'
Schema de fo4tr cuprinde douA blocuri identice. unul pentru re&esarea semialtemanlei
iunii din secundarul transformatorului de alimentare cu priztr medianl qi altul
Pcntu
n
Itemanlei negative.
Fiecare bloc conline un circuit principal, un circuit de incircare a
Lalie, un circuit de stingere gi un circuit tle proteclie la scurtcircuit.
La primul bloc, ciriuitul principal este lormal din tiristorul 7i qi dioda
Q.
:are este format din bateria de condensatoare C"1, inductivitatea 1"1, dioda D6 qi
at R2. Circuitul de sringere cuprindc c11, Lry tiristorul auxiliar
[ 9i
dioda
Q.
Ciicuirul de proteclie Ia scurtcircuit cuprinde siguranla 51, respectiv 52, ulUarapide
:!ia dispozitivelor serniconductoare de putere.
Circuitut de sarcinf, se monteazi la bomele de ieqire ale redresorului, una dintre ele fiind
m6. Sarcina conectat5 poate [i rezistivtr sau rezistiv inductivl, caz in care se impune
d cu sarcina a unei diode de regim liber (DRt)'
Similar, al doilea bloc de f;4i este realizat cuprinzind aceleagi circuite- circuitl
4;
circuitul de incircare Cr2, Lr2, D5, R1 qi circuitul de stingere Cr2, Lr2, Tc'
h'
Redresorul realizeazl reglarea duratei de conduc{ie a tiristoflui principal' duratl
ralul de timp intre intrarea in conduclie a tiristorului principal qi intrarea in
ru'rrlui auxiliar (de stingere).
In continuare vom descrie modul de funclionare al redresorului urmfind formele de
La conectarea redresorului la sursa de lensiune alternativl reprez*ate de secundr
lrnnslormalorului de fo46 (7Rn, condensatoarele de stingere se lncarctr oscilant prin bobinclc
llrrrrtare Lil, LrZ gi diodele DS, Do, corespunziltor semiperioadei ftr care D5 qi D6 sunt polarizrtt
dlrcct.
U2
'>i
ot
>
ot
Fig. 2. Formele de undll la redresorul monofozat cu comutalic
lorfatd.
Condensatoarelor de stingere Cr2 se incarcA pe frontul crescltor al semiperioadei pozitivo,
ce Cr1 se lnctrrcl pe frontr,rl descrescitor al semiperioadei negative. Cele doutr rezistenle R1 qi ,
circuitul de lnctrrcare au rolul de alimita qocul de curent determinat de incdrcl
Inductivittrlile Lg
$
Lr2 au rolul de a reduce panla curentului de desclrcare prin tirirto
UT,
utz
sub valoarea maxim admisib ne(d/arl
.*dattr
de catalog).
Schema este pregtrtitl ln vederea funclionlrii dup{ parcurgerea unei perioade a surscl
T
=
2Ottts , necesartr inctrrclrii condensatoarelor de stingere.
La momentul ar.rr din fig. 2, se comandl amorsarea tiristorului principal
{
aplicind pc
a1
un impuls corespunztrtor dat de transformatorul de impuls de pe placa de comanda Tiri&f
polarizat in sens direct, intre in conducfie gi conduce pAni la momentul ar,r, moment lh
Q
CIRCUIT DE SARCINN
d{ tiristorul auxiliar 2!. Pe acest interval co.tt- o.t2 tensiunea redresatA este cgdll
din secundarul ransformatorului.
't
r ea din secundarul transformatorului.
x
t
La momentul ar.r2 tiristorul auxiliar
I
intrl in conduclie gi condensatorul C"r se dercu{
Co- Ln-Tr-Tr-C,,.Ca urmare, curentul prin calea principaln scade sub valoarea'crmil
Ill,'Ji
:;Tffili ;"'lII:3:
"::ffiT"ffiJ;*i[,T
derctrrcat compret pq
Ciclul de funcfionare se va relua dupa trecerea tensiunii de alimentare prin zero, prin tncl
ensatorului de comuuge c, qi intrarea ln conducfie al celui de-al doilea grup al
ire,oi
oo
:le de funclionare se desftrqoartr similar pentnr urmetoarea semiperioadA a tcnsiunii de
Diodele
4
qi D4 sunt conectate pentru evitarea scurtcircuitului ln
lormatorului. Dactr acestea nu ar exista, pe durata de conduclie a tiristoarclor principalc
rtul se poate lnchide prin diodele montate fti antiparalel (Dt,D1),pun&rd
tr scurtcircuit sec
lormatorului.
cu a s-a notat unghiul de comandr qi reprezinti ftrt8rzicrea la comanda de
r{ ce unghiul de comandtr a cre$te, valoarea medie a tensiunii redresatc scade.
iului a se [ace cu ajutorul unui potengiometu conectat pe panoul frontal al convertorului.
Tensiunea redresati la mersul tr gol in cazul controlului de fazl * noteaztr cu O do,,
leazd pentru sarcina rezistivtr cu relafia:
Udo
=Udo.cosa t.
0oo
=''{ '\ revreznavaloarea medie a tensiunii re&esate la mersul in gol, iar U
rea efectivtr a tensiunii din secundaml transformatorului.
Performanlele redresorului se definesc prin caracterisricile de rc$a! A4a=
f@)
la
eristicile exteme 0 a = f
(i
a )
la a=ct qi caracteristicile pe partea de curent altemativ.
Caracteristicile pe partea de curent alternativ se rcferl la redresorul privit ca sarcintr alimq
re[ea. Tensiunea de alimentare este sinusoidali, instr curentul absorbit de redresor
rsoidal. Influen[a redresorului asupra refelei qi caracterizarea regimului deformant carp
rinurmitorii parametrii:
rea aparenti absorbitl de redresor:
,S
=
Ur
.1r
rrul de putere al redresonrlui:
P
corq
=
T
)onenta activa a curentului absorbit:
D
In=]-
U1
'ea fumizati pe partea de curent conlinu:
Pa=Ud'Ia
mentul redresorului:
n=h
,P
Calitatea tensiunii redresate se apreciazi prin factorul de ondulalie:&u
=
fiI,
*a"
na k,
=%-.
.t
Ua
Schema funclional{ a blocului de comandtr estb reprezentau in fig. 3 qi cuprinde
i: blocul de alimentare, blocul redresor, blocul inversor, btocul comparabr f
$
2,
re, blocul distribuitor de impulsuri gi blocurile de comandl pentru tiristoare.
Blocul de alimentare cuprinde in principal un transformator cu doull lnf$urrri
montajului, care constituie qi alimentarea blocului redresor, pentm obtinerea uneilnsiuni diferenfia
rle tl 1.5V, pentnr alimentarea circuitelor integrate. Tensiunea continutr pozitivl de amplitudlr
nglabill prin intermediul unui potenliometru se aplictr blocului comparator 2 qi de asemenea bloculr
hversor. A doua infiqurare a transformatorului de alimentare furnizeazA o tensiune alternativA faft
(
fiusa montajului care se aplicA unui montaj potenfiometric, oblinAndu-se tensiunea de sincronizarc, d
itudine variabiltr (ur) care se aplicl celor dou[ blocwi comparatoare. Modificarea amplitudln
iunii de sincronizare se poate face de pe panoul frontal al redresorului cu comutafie fo4atd studk
n intermediul acestuia se regleazA durata de conducfie a tiristoarelor principale 71, T2
1i
h
medie a tensiunii la ieqirea redresorului.
Blocul inversor are in componenli urr circuit furtegrat
SA74l
lutilizat in montaj ca inversor c
ficare l.
L,a T4
ucdl
krt
ucdl
La Tl
'f..,,ll}T',:ll',"'
Fig.3. Schenafunclionald a blocului de unutndll.
Blocurile compaxatoare I qi 2 compari tensiunea de sincronizare ,ra cu cele doua tensiuni d
Uio
Si
U, astfel incet, cand Ui
=Ul, oblinem la ieEirea comparatorului I lbrma de und
frg.4 (Uro*l), iar cAnd Uo=U"a oblinem la ieqirea comparatorului 2 forma de undA U**,
henuri de impulsuri se aplici prin intermediul unor circuite derivatoare (CD) unui bloc selectc
lmpulsuri care in func1ie de polaritatea impulsului polarizeazd diodele D, - Dn
ti 4 - 4o
in dirc(
ln invers.
Circuitele derivatoare (CD) asigurl pe fiecare tranzi{ie aplicati la intrue impulsuri pozitivc r!
e de druati r
=
RC.
Blocurile de comandtr conlin in principal un rnontaj Darlington qi un transformatol;,,1
lsuri, care are secundarul conectat prin intermediul unei diode la grila qi respectiv caKiil
lrului respectiv. Func[ionarea acestui bloc consttr in saturarea Darlington-ului in momentul cfi
lsul fumizat de circuitul de derivare deschide dioda de pe aceeaqi cale (polariztnd-o dtn{
lormatonrl de impulsuri fiind parcurs de un cwent prin inflqurarea primarl gi deci oblinarcfl
a unui impuls ln lnftrgurarea secundari pentru comanda tiristorului respGctiv (vozl ancn l).
'rI
D1
D4
t
LrT2
I[,1
u
erpt
u
onpz
U
oat
u
oaZ
U
oar
l,i
.*,*-_-_-_+_+___D,
n_i l_
ot
ot
Fig.4. Formcle dc undll tn cadrul blocului dc comandll.
escrierea montajului
Se va executa montajul din lig. 5.
Fig. 5. Schenw de montaj pentru studiul rcdresorului cu comutalic
forlatd.
In cadrul montajului s-au ftcut urmatoarele notalii: 11- ampcrmetru
)rmetru magnetoelectric; V1, V2- voltmetru feromagnetic; Z3- voltmetru
netru electrodinamic; R- reosrat; DT- divizor de tensiune; O.SC- osciloscop.
restiuni de studiat
3.1. Modul de funclionare al schemei de comandl. Formele de undl.
3.2. Caracteristicile de reglaj ale redresonrlui 0
6 = f @)
qi
f=cr
penru sarcinl
e oblinute din mtrsurtrtori qi rezultatele calculelor se vor trece in rabelul l.
3.3. Caracteristicile exteme O a = f d a )
la o
=cr.
penru sarcinl rezistiv{"
Tabelul l,
Mlrimi mesurate
Mkimi calculate
Tabelul2.
de experimentare
4.1 Av6nd ln vedere cele expuse la punctul l, se va explicita modul de funclionare qi formcl
aferente pentru fiecare bloc din schema funclionall a blocului de comandi. Se vor trasa p
milimetricA formele de undtr din cadrul blocului de comandi.
4.2 Caracteristicile de reglaj7ao=/(a) se vor ridica numai pentru sarcinl rezistivl, la u
de sarcintr c0t mai mic posibil pentru a avea in redresor clderi de tensiune cdt mai mici. D
e4 curentul prin circuitul de sarcinl trebuie sf, fie menlinut constant.
Pentru diferite valori'ale unghiului de comandl ct, cuprinse intre 0' qi 90' electrice, reglabl
potenliometrul aflat pe panoul frontal al redresorului, se citesc voltnretrele Vt, Vy tensiunea 0
transformatorului (cu ajutorul osciloscopului) qi ampermetrul /2. Unghiul de comlt(
la osciloscop ln ms, ftrc6ndu-se apoi conversia in grade electrice, avlnd in vedere cA U21
L[a de 50 Hz.
Se vor reprezenta grafic pentru dou{ valori ale unghiului
q,
tensiunea din
Y-qq
Ail;til;pl-ririio-r
11(th,')qi tensiunea redresatl ar. Se va explica foi
, Ilrf
3.4. Caracteristicile redresorului pe partea de curent alternativ gi regimul deformau:l. Datelr
3 din masuratori la punctele 33,3:4 qi rezultatele calculelor se vortreci in |btut 2.
ii pe tiristor. Se vor reprezenta grafic caracteristicile de reglaj.
4.3. Caracteristicile externe Ad
= f(I),
se ridicl variind curentul de sarcinl 14 qi
vu6
l\J
=:-
tua
u.d
unghiul de comand4. Mtrsuritorile oblinute se trec in tabelul 2, mai intii
Pentru
o
de comandtr qi apoi pentru o alt{ valoare. Se va consideta at= 4.i,,. Se Yor
orr=++
=
U
t.It
caracteristicile exteme.
4.4 Pentru a se evidenlia in plus caracteristicile redresorului
pe prtea de curent altemativl
;;;;;;;
p;=-O,io
"on*^L
p"n* 4 valori ale unghiului a, variind *".:l]
1^y:1j
--- ------,.A.-
d
Daratele. Dut"l" ," trec ln Bbelul 2. Calculetel se fac cu relaliile 2 + 5' Se Ya reprezcnta
7i;:-i;;
,ir,r"riru formete rcnsiunii gi curentului
pe partea de curent altem
rului.
ebtrri recaPitulative
5.lExplicalimoduldefuncfionarealredresoruluicucomuta[iefor|at6qialura
in fig.2.
5.2 Care sunt cauzele care determintr alura crescetoaro a caracteristicii ftr sarcinl ?
5.3 Explicali principiul Oe funclionare al blocului de comandil
5.4 Cuce trebuie completati ,.it"*' pentru a putea funcliona
gi cu sarcini R'L ?
5.5 Ce alte tipuri de tedteto*e comandate mai cunoaqteli ?
5.6 Cum explicali ce pe masura ce creste unghiul de comandl scade factorul de putere?
uo(t)=(J*ra, Cltva bascula in minus, la ieqirea derivltonrlui Ct-fls'se
va ob$ne un
dv care va bloca dioda Ds qi va polariza direct D4 determinind
:i*i .1 "^:11
,1
schema electrictr a blocurilor omParato:[e, a circuitului de derivare, a blocului de
'ezentatl in fig. 6.
rea curentului
prin transformatorul
de impuls'
Pe tot parcursul frontului cresctrtor al semiperioadei
pozitivc, diodele Dl,q $ 40.'
rte. Frontul descrescator al semiperioadei
pozitive a tensiunii de alimentare' in momentul
Funclionarea
blocului de comandl se bazeaztr pe compararea unei tensiuni sinusoidala
nizare )
cu amplitudinea reglabilt
4,
",
aoua t.nrirni de referinl6
(Ulo, U;o\. C"tu t
;ii
ob[inute la ieqirea comparatorului in decurs de o perioadtr, sunt fronturi variabile s
.a, dupi cum regltrm
-;iiili";"
tensiunii de sincronizare' *t1lryT1f*ly:*J)
fir:ffi#,;"r1,.ii'ril'"rmate
ca impulsuri pozitive sau negative de durati r= R'C
rediul circuitului de derivare R
=
ll(l qi C
=
l00nF
'
Astfel, impulsul oblinut la ieqirea comparatorului C/1 (pentnr
(J+
a =
U+cA)
prin deri
?5 va determina
polarizarea direcu o iioaui
Q
urmata
-d:
**T1.'-1'1LUj::*:
'Jrmatorul
de impuls {iind strab{tut prin infaqurarea
primartr d9 u1 cyr11 pe durata imput
: derivator. rr*rrormrto*t
a. i*purr fiind realizat cu raportul l:1, inflgurarea secundarl
)menea parcurs6 de un impuls upropiut ca valoare a curent;lui 9i
ca durati, care sc va aplica
rrului principal
I
coresp'unrrto. .onaucliei 1n semiperioada
pozitivl a lensiunii de alim
Dupi stingerea impulsului dioda
Q
se va bloca impunand blocarea Darlingtonului fi'l
mgtonului conectat in anodul'acesteia"
deci aparilia unui impuls
Pe
gnla tiristorului de
TIr
R?
Tr
&
&D7
t00nF
La tiristorul Ta
Fig.6. Schcma clcctricd a blocului cornparator, circuirului dc derivare'
blocului selcctor dc irnpulswi qi a blocului dc comandd'
Similar, sc prezinttr funclionarea po semialtcmanp negativl a tensiunii de alimentaro uo,0r,ll
: comparatorul C/2, circuitul de dorivare CZ-\, diodcle
h,AO 9i
circuitclo dc comal
(l
'(i
0-'
GTt
sr,
Bloc de
comande
ia tiristorut
q
Latiristorul D
LUCRAREA CS 12
CSs. INVERTORUL PARALEL
1. Obiectul lucrtrrii
ln cadrul lucrtrrii se studiaztr un invertor paralel flrl qi cu diode dc rcgim
invertor ce face parte din categoria convertoarclor statice cu comutafie forlatl, qi uc td
de ieqire altemativtr dreptunghiulartr.
1
Schema electric{ a plrtii de fo4tr a invertorului este prezentat{ ln figrua l.
Fig. l. Schema elec'ticd de principiu a invertorului paralcl.
Schema conline tiristoarele Tt qi ?!, elementele lor de proteclie
supratensiunilor (grupurile RC) qi la scurtcircuit (siguranlele ulrarapidc .S,
condensatorul de comutalie C*, inductivitatea de filtrare L, diodele dc rcgim lib6
4
transformatorul Tr cu prizl medianA in primar qi raport de transformare l,
secundarul c{ruia se conecteazA sarcina
Dacl intreruptorul K este deschis, se obline cea mai simplf, scheml de invertor
schema Wagner, ale clrei dezavantaje sunt acelea cl nu poate funcliona in gol
$
funcliona numai cu sarcini rezistivtr.
Daci se inchide intreruptorul K se obline schema McMunay - Shattuck a
paralel cu diode de regim liber, cu performanp mult imbunltA[ite tr scnsul ctr po*e
ln gol c6t qi cu sarcinl rezistiv - inductiv{ (RL). ln acest ultim caz valoarea
de comutalie C* poate fi mai mic[, iar L, are rolul de inductivitate de comutalie.
Func[ionarea schemei firl DRL (K deschis)
$
cu sarcinl rezistivd se poato
urmlrind varialia in timp a tensiunilor gi cruenlilor in diferite puncte ale schemei din
prezentate ln figura 2.
-2U,
utt
+2Ui
Fig. 2. Formcle de undt la invc:rtorul paralel
funcliondnd
cu sarcind rczistivd,
Considcrlm cl in momentul ro tiristorul
{
conduce qi prin el circull culln[ll
median 0 al transformatorului qi boma I se aplictr tensiunea dc
1 qi 2 apare tensiunea 2U, (primanrl lucr&td ca
condensatorul C. se va incilrca la polaritate altcrnativl ftr func1ie de tiristorul crr
Dactr va conduce T, C, * incarcil la polaritatea din frgwa l, polaritate considerati
de:r.i ur'-2U,.Se observi ctr tensiunea la bomele tiristorului care s blocheaztr este
cu tensiunea pe condensator u, iar tensiunea la bornele sarcinii este propo4ionall
tensiunea pe condensator.
ln momentul t, se dil comanda de amorsare tiristorului
[.
Ca urmare
C* aplica tensiunea sa 2u, tiristorului
{,
pentru care aceaste bnsiune este o tensiune
lncepe un proces tranzitoriu de blocare a lui
{
sub acfiunea curntului de desctrrcare
condensatorului C*, curent care strebaE circuitul format de
4
qi
[
ftr serie. i" ajut{ i
ln conduclie a lui 7, qi determintr blocarea lui
{.
Datorittr desctrrctrrii
curentul i., prezinti un vArf negativ, (nereprezentat ftr figurl) iar irl un vSrf pozitiv
momentul /, tensiunea pe condensator devine "0" qi tiristorul
{
gi-a redob8ndit
blocare. ln continuare
Q
conductnd, C, se lncarctr la valoarea uc
=+2IJi
pe care o
momentul ,3, moment in care procesele s-au stabilizat. ln momentul tn (duptr o
se d{ din nou comandl de arnoisare tiristorului
{
qi fenomenele evolueazd similar ca
Schema nu poate funcliona in gol qi nici cu sarcintr RL, deoarece
condensalorul de comutafie Cr ar cre$te foarte mult. Micqorarea sarcinii (scaderea
de sarcintr Ir) duce la creqterea tensiunii pe condensatorul de comutalie C, deci pe
qi pe sarcintr. Cu alte cuvinte mtrrimea sarcinii determintr amplitudinea tensiunii de
lis0nd neschimbat curentul /,. Dactr inductivitatea de filtraj l, e destul de mare
alimentare a invertorului este transformatA lntr-o sursl de curent constant, de
denumirea invertorului - inverlor de curent imprimat. Deci invertorul paralel flrtr
funclioneazi bine la curenli mari, ftrrI a se deplqi lnstr curentul maxim admi
invertorului.
Pentru elirninarea dezavantajelor menfionate anterior (dependenp
tensiunii de ieqire de valoarea sarcinii gi imposibilitatea funcliontrrii ln gol), se
diodele de regim liber (de descArcare)
4 +i 4
conectate la alte 2 prize ale
transformatorului Ir, prize sirnetrice fali de cea medianl (ng. l). Efectul
diodelor de descdrcare prin inchiderea lui K este limitarea creqterii tensiunii pe
de comutalie
C;
prin urnare tensiunea secundar{ devine independenti de valoarea qi
sarcinii. ln acest caz este necesar ca tiristoarele s{ fie amorsate cle dou6 ori
semiperioad{ a tensiunii secundare. Momentul in care trebuie dat cel de-al doilea
comandi depinde de caracterul sarcinii. Pentru a se asigura o funclionare sigurl tn
unei sarcini variabile, comanda tiristoarelor trebuie ftrcutA fie cu un tren de
frecvenli ridicattr, fie cu un impuls dreptunghiular de o duratA suficient de mare, astfol
in momentul cAnd energia sarcinii a fost in intregime transferatl sursei de
poarta tiristorului care a fost comiurdat si mai existe semnal.
Suprasarcini puternice sau scurcircuite la ieqire, produc intrareA in
ambelor tiristoare simultan, stare pe care schema nu o mai poate ptrrlsi dedAt prin
alimentiiii.
Dimensionarea elementelor de comutalie (C, Lr\ se face pentru cel mai mart
de sarcintr /5, pornind de la de la necesitatea ca intervalul de timp ,,
-r,
se fie mai
(timpul de dezamorsare al tiristorului). Se oblin relaliile:
tJ'
L,
--
"
0.425Ut
,.
,
- 'ru'
--
"t
-
o.Azsi,
Panla maximA de cre$tere a tensiunii pe liristoare este:
(2)
dul 2U,
d,l*,
=
o-8t"
(3)
BlocutdecomandtralinvertoruluiareroluldeafumizaimpulsurilenEcesang
tirisloarelor,impulsuricaretrebuiegeneratelamomentedetimpbineprecizate'ele
J'r"t.a"'" lffia ;i;" determinattrlstfel
lncit
:r
*.Pt9do:1
:"-"3:"'11-:Tl3:
;;rS;-,trlr,";;i;;
qi re uiue parametrii electrici adecvali tipului de tiristoare folosit'
-- ,^
---.r
^-
^^L-ma
G'-nrinnqld
i".:ffi ffiffi;;';;p;;;rFsa
trei etaje, aia cum se arattr
I ttyl
tu":q":dt
rrgura 3: generatorul de
ffiuhuri
de tact Cr,
forrytoJul 9:
i^p'lYll,"::'-llTj
if. i.#;;ij"-*prr*"
de ract esrc comun celor doul tiristoare, avtnd doua ieqiri care
str sentnale ln contratimP.
GT esle un circuit astabil simetric
(multivibrator) cu cuplaje capacitive colector-bazl'
ue genereazf, semnale ae Aecrenp bine detenninatl, dar rcglabile fitre doud limite(9o Hz -
l0 fiz), penrru a asigura succesiunea
qi periodicitatea amorslrii tiristoarelor.
Fig.
j.
Schenwfunclionald
a blocului de comandd
(vezi qi
figurile
5 qi 6)'
Semnaluldreptunghiularoblinutlaunadinieqirilegeneratoruluideimpulsurid:lT]
"r*-pJ*,
i"
"i"oifiiiot^u,or
de impulsuri
lI
tT" este un
$rcuit 11n11:1]'-::*t:::
reglabill. Rolul formatorului ie impulsuri prov ine. di""
"*t:]11"j-:i ::Y1*
;';;fitiri*too"tot
str nu duci la amorsarea.sinrultani
:
t:!J
1-::n,1T::t":
:; ffi;;'J"t-":
ar minim 20 grade electrice i'tre s[6rEitul unui impuls de
fi
t."potot celuilali impuls de comaida, aplicat pe poarra celui de-al.doilea tiristor.
|
(7'nerloaoa
iunii de ieqire), pentru a permite amorsarea tiristorului de dou6 ori intr-o semiperioada a
iunii de iegire, condifi" nil".J f, schema cu DRL' Exista doutr fotT:':1r:,d:
.'1'-:'.t':
cite unul pentnr fiecare tiristor, ele avind durara temporizirii reglabill
gi cuprinstr in
T3T
2' 4'
Etajul final EF preia semnalul de la ieEirea formatorului.g:.1Tfltg^,li
J:l
;;;;;;;
p**,"oii electrici necesari amorslrii tiristorului' Etaiul fi nal'
- v r-
--^-^
r:-:^r^-.lrrl'
ilG;;;";; ri,irr* are o ieqire in curent
:arc
se conecteazl r:l"T:-:'TIyt*
;;'il;;-;li.artt
puhului dreptunghiular de comandl pe poarta tiristorului' L
. r r-^--la
ild';;ffi;;;;pooiJit
datelor de catalog ale tiristomlui
'6
&Ermht
asemenea semnalul de comandtr rebuie s[ aibtr o durattr mai mare ca
lmorsare si!ur{" ln rest se extrage un curent /rc din grile (Irc << I
ro)
polltstl r I
Rcglaj duratA Reglaj hccvenllReglaj duratl
irip,itt*i imPulsuri irnPulsuri
f in poartf^ * .*"nt I
ro
carepouiiit datelor de catalog ale tiristomlui O
tg51d
:,""['xl H::mrut-;;xr***T
*:,y;,i' lx]Hl;;
fl
curentului extras din poarti este aleasd astfel incAt sl nu per:icliteze joncfiunea gritl - catod
tiristorului care in acest interval de timp este polarizad invers.
2. Descrierea montaJului
se va executa montajul din figura 4. Legrttuile sc fac la bornele existente pe
&ontal al invertorului.
Fig.4. Schenta de montaj pcntru studiul invcrtorului paralcl,
Sarcina este formatd din reostatul R^ de 190e, 3A gi bobina cu cu miez de ficr L
se poate scurtcircuita prin intermediul lntreruptorului Kt. Comanda invertorului
alimenteaztr in prealabil de la re(eaua monofazattr Z20y, SDHz.
3. Chestiuni de studiat
3.1. Blocul de comandtr qi schema secliunii de fo4l a invertorului.
3.2. Caracteristica exteml a inverlomlui funclionAnd cu sarcina rezistivtr (ftrrtr
cu DRL) qi funclion0nd cu sarcinA rezistiv - inducrivl RL (numai cu DRL).
3.3. studiul formelor de undi ale tensiunii pe tiristoare rtr
$i
r.,r tcnsiunii pc
rr tensiunii pe condensatorul de comutalie a., curen[ilor prin tirisloare ir,, 1", qi prin
r' qi ale curentului absorbit d, pentru schema ferl DRL gi cu DRL.
3.4. M{surarea puterii la ieqirea invertorului qi calculul randamentului acestuia
3.5- calculul elemenrelor de comutafie, L,
$
a pantei maxime de creqterr a
dul
le
rtnsroare
Al*_.
'
Datele ob{inute din mlsurdri la punctele 3.2,3.4 qi rezultatele calculelor se vor
abelul 1.
cu DRL
@r
fert DRL
\rth:lut,
i, u"
5
U
OO@OOOt<o
oo@o@o
S - bornc
pcntnr
circuinrl
de
garcinl
M{rimi maswate
,
Tabclul l
4. Modul de experimentare
4.1. Schema de fo({ qi blocul de comandi al invertorului sunt cete prezentate la
punctul l. Se vor identifica dup{ notaliile din figura 1 bornele de pe panoul frontal (fig. 4) la
(
are sunl conectate diferite semnale din cadrul secliunii de fo4tr a invertorului. Blocul de
comandtr este prezentat detaliat ln anexa l.
4.2. Caractenstica extemi a invertorului este caracteristica U2
= fU).Caracteristica
re ridictr reglf;nd curentul de sarcinl /, inhe l.8A qi 4.2A prin intermediul reostatului R^.
Schema f{r[ DRL sau cu DRL se realizeaztr cu ajutorul lntreruptorului K (fig. 4). tn cazul
rarcinii rezistive inductivitatea L este scurtcircuitattr prin tnchiderea intreruptorului K,.
Iractorul de putere ln cazul sarcinii rezistiv - inductive se calculeaztr cu relalia:
"o*,
-
-&- ,
UJ,
unde Pr[]Izl este puterea indicattr de wattmetrul W;
Ur[V] este tensiunea indicatl de voltmetrul Vr;
Ir[A] este curentul indicat de ampermetrul ,4r.
Se va observa cum se modifictr caracteristica externl cind variaztr cosg (prin varialia
i L).
4.3. Studiul formelor de undd ale tensiunilor se realizeazl cu ajutorul osciloscopului a
i sondll s conecteazA pe r6nd la bomele de pe panoul frontal (fig. a) la care sunt scoilso
de mtrsur{. Se vor compara formele de undtr ob(inute pentru invertorul paralel fArtr
frrnclion6nd cu sarcinl rezistivd, cu cele teoretice din fig. 2
9i
cu cele oblinute pentru
cu DRL. Vizualizarea se face pentr1l curentii I,
=21
qi /,
=
44. Formele de undd se
reprezenta pe htrtie milimetricd gi se vor deduce concluziile necesiue.
4.4. Puterea la ieqirea invertorului este indicaH de wattmetrul W. Randamentul
se calculeaztr global cu relalia:
,=L.no w
U,, /, sunt valorile indicate de I{, respectiv A,.
4.5. Elementele de comutali e C, Llse calculeazi cu relaliile (1)
li
(2), ,*
*l*,
cu
'l;
ia (3).
PenEu tiristoarele folosite (T 22R) cttcva dintre datele de catalog sunt:
Ir^v
=22Ai
Inx
=190A.,
*=sovt
w;tq=50w.
I:lsu
=
300A(l0ms); u
nlor =
6tniv i + =
50A1
ltsi 'dt
Is=Iz - valoarea de vArf a curentului de sarcintr sc obline vizualizSnd ir=i, cu
osciloscopului, iu U, se mlsoartr cu voltsnetrul
{.
5. lntrebtrri recapitulative
5.1. Explicali modul de funcfionare al invertorului paralel ftrrtr DRL avfud
rezistivd; explicali alura formelor de undl din figura 2.
5.2. Cum se modifictr formele de und6 din figura 2ln cazul invertorului
DRL ?
5.3. Prezentali dezavantajele schemei ferl DRL gi avantajele schemei cu
este rolul DRL ?
5.4. Explicali modul de ridicare al caracteristicii exteme qi modificarea ei cu
5.5. De ce este necesartr utilizarea unor tiristoare rapide ?
5.6. Explicali modul de funclionare al blocului de comandtr al invertorului gi
de undtr la ieqirea elementelor componentJe ale blocului de comandtr.
ANEXA I
Schema electricd a blocului de comand,il este prezentattr in figura 5.
impulsuri de tact GT se compune din tranzistoarele
{, [,
condensatoarele
rezistenlele
&, &, &, &
qi potenliomerele
ff
qi SR. Din SR se regleazl
nesimetrie intre cele doui semnale de ieqire astfel inc6t factorul de umplere sl fie 0.5
P, se regleazi frecvenla impulsurilor. Un formator de impulsuri FI conline
[,
condensatoarele C, Co, rezistenlele
&, &, &, &,
Ro, potenliometrul P2
$i
Celdlalt formator are o scheml sinrilartr.
Un etaj final trF este format din tranzistoareleTr,To, ?i, ?i
Si
rezistenfclc
Rr2, R*,
&.,
R,r, R,u, R,r, celAlalt etaj tinal avAnd schema similartr.
La explicarea funcliontrrii gcneratorului de impulsuri de tact cu indicele 1 se
mlrimile refcritoare la tranzistorul
{.
Presupunand cX rror-, crerlte atunci gi i. va creqte, ceea ce determinl ffe$ercr
de tensiune pe rezistenfa i,, deci sclderea tensiunii r.r. Av0nd ln vedere cI C, lgi
sarcind la tranzilii rapide, inseamn{ cA u66, va scade, deci
I
incepe si se blochezc,.
implicdnd sctrderea lui i", qi a ctrderii de tensiune pe R, astfel incit creqte u"r,, iar Cr'
conservl sarcina va determina cre$terea lui arr,. Rezultatul acestor modificlri ln
efectul unei reaclii pozitive. Se ajunge in final la situalia cAnd
{
este saturat (iq
marimum) qi
f
este blocat (r.. scade la minimum). Consider0nd acum cd a*
inseamn{ ctr i. scade, ucr,, creqle, usEl crclte, i.. creqte, r.r. scade, deci r* scado.
un fenomen de reaclie pozitivi, al cdrui rezultat final este blocarea lui
{
gi saturarcl
Cele doutr stAri analizate sunt stdri cvasistabile ale circuinrlui
$i
tranzistoarele nu
aceeaqi stare simultan.
,
considertrm ci
{
este saturat, T, blocat qi condensatorul c, lnc{rcat la tensiunea
,,,. {
fiind satural, condensatorul C, are acum tendin[a s6 se descarce gi s[ se incarce pe
f
,
n
Ia bnsiunea (Un-Urr-,n)*+Uq.pAntr
c6nd rr., devine egaltr cu
rr.tctchid*tr2
(0.6V)'
f
r{mtne blocat av6nd aplicat lntre bazl qi emitor o tensiune negativ6
pozitivtr mai micd decdt tensiunea de deschidere. ln momentul c6nd tensiunea
*
HBF.d,,,^id,,"r2, tranzistorul ?, se deschide qi ajunge str conductr la saturalie. Conducand la
ra1ie, inseamna c{.{ se va bloca qi condensatorul c, incepe str se reincarce cu polaritate
rsil Ia lensiune a
-(U* -U rrr,""^)
* *1J",
petraiectul Rt, C2,
[,
astfel inc6t in final
e
se
La explicarea funclion{rii formatorului de impulsuri F/, mdrimile referitoare la
isloarele f,
$
7i se vor nota cu indicele 3, respectiv 4.
Grupul derivator c, Rj aflat la intrarea formatorurui de impulsuri transforml
Iele dreptunghiulare de la ieqirea generatorului de impulsuri Gr in pulsuri scurte, cu
uri abrupte. Condilia care hebuie indeplinittr de grupul derivator este:
cn
=
RrC, <<
4.ro
4^,n
este durata minimi a temporiztrrii.
Circuitul basculant monostabil este caracterizat printr-o stare stabila de aqtcptarc in
7i este blocat qi 7o conduce la saturalie qi o stare cvasistabil{ in care
I
conduce Ia
rtie qi
I
este blocat, stare in care se intrtr prin aplicarea unui impuls pozitiv in baza lui
din care se iese duptr o dwattr determinattr 7. reglabiltr, trecind in starea srahil{ de
. Se observi ctr dactr
[
conduce la satura$e u,:e,
*
0 rli ea se transmite prin
lui R, in baza lui
f , deci
I
este blocat. Daci
I
esre blocar,
I
este polarizat in
prin
&
la tensiunea +ur, deci va conduce.
4
este polarizar in bazl la +u^. prin R, qi
i in starea stabil6 el conduce.
La aplicarea unui impuls pozitiv in baza lui
[,
nrr-, va crelre
;i
zl se deschide, deci rn
astfel inc6t va sctrdea tensiunea a,,,.. Tensiunea la bomele lui
(
o
r{mlnind constant{
tranzilii rapide, determinl scdderea tensiunii u,,,,., deci a tui i .,
. astl'el incit crefte u..r..
R7, duce qi la creqterea tensiunii u,,r.,. Aceasti varialie in ranf esre un fenomen de
pozitivi care duce in final la schimbarea st{rii circuitului, adici
I
va conduce la
in timp ce
Q
se va bloca. Montajul st{ in starea cvasistabilit pe durata inctrrcArii
Co pe traiectul P2, Rt, Co, Tr.
Daci tensiunea la intrarea etajului final trF este nul{ (nu exist{ senmal de coman46 de
tatorul de impulsuri Fr), tranzistorul
f
este blocat.
prin
alegerea rezisrenlelor rtr, Rr2,
creaztr tn punctul B o tensiune pozitivi fap de masa, cu o astfel de valoare incit str
mine conduc{ia la satura[ie a grupului Darlington formal din tranzisroarele ?i qi
f
, astfel
in poarta tiristorului Tfr, se injecteaz{ un curent avind valoarea:
I.^
=U, rut
&.
Dactr se aplictr senrnalul de comandtr la intrarea EF de la formatorul de impulsuri (?i
blocat
Ei
se aplictr tensiunea un), atunci
{
va conduce la saturalie, inc6t punctul A vr
potenlialul masei. R,1, R,r, R,r sunt astfel alese inc6t acum in punctul B fpllt fA
!
\l
E
G
()
t
S
:t
(J
o
s
B
E
\
U
tr
u
s
t
\)
a4
,ri
(n
\
F'hnlial
neg,ativ fald de mosa, de"i grupur Darrington se blocheaz{, ,, ,*i"" tranzisrorul 7i
rr conduce la saturalie. Din poarta tiristorului se va extrage un curenl /*n,.
Rezistenlele
4r,f,o,
/1,, sunt astfel alese ?nc6t str limiteze curenfii de bazd ai
ristoarelor qi sA asigure o saturare sigurtr a tor.
In figura 6 esre prezentatd varia{ia in timp a tensiunilor ucr.,
$i
uce,la iegirile GT, r.r.
r.,o
la ieqirea celor 2 formatoare F/, precum qi curenfii de comandtr pe poart[
i,', $i i_,
cele 2 tiristoare
I
qi
4.
'*A
1
I
I
Fig. 6. Variayia tn timp a mdrimilor de ie.yire ale elenentelor
componente din blocul cle comancld.
U
CEI
i,':
,i
.,1
:tl
::,{
l*.t
I
LUCRAREA CS 13
INVERToRUL MoNoFNzp iN
punTg
l. Obtectul lucrtrrii
ln cadrul lucrtrrii se studiaztr un invertor monofazat in punte construit pebaza
Bedford - McMurray. Invertorul are puterea nominaltr 2 kVA, tensiunea de
l lOVcct 1070, tensiunea de ieqire l70V+240Vc.a. qi frecvenla reglabil{ 45Hz+55H2.
Invertorul a fost cnnsfimit pentn a fi utilizat ca surs{ de tensiune
frecven[a conslanttr f=50H2.
Schema secfiunii de fo4tr a invertorului este prezentatl in figura l.
ut
t3
li
i',1
lT'
t-
t 1,.
l.v
3L,"
Q
C,= c4
t
t.
I
IJ/
t.
.I
tuo
*l
LroE
T
T,
3L'o[]
FI,
.
tt'
'4C,
+
r-sy.y.s-- _
ru{$r4
'^
:r"-
F+',
.
Lr"E
tD,
I
ll,ro --.. ->
Fig. l. Secliunea de
foryd
a inverorului manofamt tn punte.
Sarcina se conecteazd in secundarul transforntatorului TR, fiind
tensiunea zr. Condensatoarele C* (k=l +4)
li
hobinele cu priztr mediani de inductivitate
t
formeazicircuite de stingere ale tiristoarelor 7i. Diodele
Q
sunt diode de regim
fiecare conducd.nd curentul clnd acesta iue sens opus curentului direct prin tiristoarele
I
La acest tip de invertor se comandtr aprinderea tiristoarelor
{
qi cu o inttrziere
iar dupl o semiperioadA a tiristoarelor T, qi dupl 0
[,
astfel inc0t in
transformatorului TR se obtine o tensiunc alternativtr dreptunghiulartr a., cu paliere de
nul6, aqa cum se vede in ligura 2 (deasupra diagramei r.$ s-au indicat qi sem
care conduc in fiecare interval de tiurp).
ln figura 2 sunt prezentate formele de undl importante ale m{rimilor pentru
din figura 1 pentru a se putea inplege funclionarea; ,..,r,
$i a.ro- sunt tensi
comandl ale tiristoarelor.
Dactr in conduclie se alltr tiristoarele
{
qi ?r, atunci C,
Si
C, au la bome
iar
C,
li
Cu se incarci cu polaritatea din figura l. Curentul de sarcintr activ se
traseul boma "+", tiristorul i!, bobina de stingere L,,, primarul TR, bobina de
tiristorul ?i, borna "-"
Ei
tensiunea 4s este pozitivl. In momentul r, se dl
:rmorsare tiristorului
{.
incepe un proces de comutalie a conducliei de pe ?i
Condensatorul C, se descarcl oscilant pe circuitul Cy Ltb, T!.
2Lt
,
I
It
ii-
!
-[iii
;
T2
n
lll
rr r_-
tl
tli
rli-
-l
Fig.2. Formele de undll la invertorul morufazat
tn punte (schema Bcdford' Mc'Murray)'
I
este blocat ca urnare a polarizlrii-inverse
cauzate
"'::lil*]
11'::,:'I":
::,#ffi;io"i"*i""-tunii
induse in bobina L,o ca urmare a cuplajului magnetic trtrt
^
l- annrlnclil t
il;.
;#;;,J;;t
in uouinu de stingere'L*
d:t"*11,1'I'j:'i-il:i:illl
;:. ffiffi;;;il
r,
ui
.,, ten1u11 ra bomere
y::l-:'::-l'
curentur cc!
prin primarul transformatoruhi
lo T
lnchide prin sur:1*:T"'"1":1*';
iffiH#il,"i'UTf"o*anda
de amorsare tiristorului I
gi incepe Procotul
fi
-!-.thl
,l,..
";;"*t-i
ii"
r, condensatorul
co se descarcf,
"T'I"'l-ry:53|g
, {,
tensiunea industr ln'L, blocinduJ Pe.q'.:""t*
T11"i:'.
intrarea ln conductie a diodei de regim liber D4' Pintr la
magnetice stocale in bobinele de comutalie sunt in conduclie
diodele Dr, Do.Tensiunea
bornele.sarcinil qi-a schimbat semnul tn trmp ce curentur prin sarcin{ contintr se aiba a,
sens, fiind un curent reactiv. Apoi r{m6n in conduqie ii.iu"*"i"-{'$
?i, ,"nri*,
sarcinlrtrmine
negativtr qi curentul prin sarcind iqi schimbr semnul devenind activ-
La momentur r, incepe
"o-ut*"u
coniucgiei u"
;; {'; {"9r
r"non,"n"t"
similare cu cere descrise anterior. Schema Bedford - r'i".t tur.uy ire doutr dezava
importante:
.
- energia inmagazinat,
in condensatoarere
de slingere gi neforosirtr in
stingere nu este recuperartr, ci rtisipattr in elemenLte de circuit;
- curentul de sarcind str{bate bobinele de stingere.
Tensiunile de comandtr uc (frg.2) pentnr aprinderea tiristoarelor
sunt fumizate
etaj de cornandi a c{rui schemA bloc este prezentatd
in ligura 3.
Fig.3. Srhemafunr.lionald
a blotului tle comandll.
Aga cum se aratd in figura l, partea .c forg a invertorului
mai conline qi
datoritA c{ruia tensiunea a.., este sinusoidaitr.
2. Descrierea rnontajutui
Se vaefectua
montaiul prezentat in figura 4, unrle R este un reostat de lgof),
bobina cu miea de fier. A, urr anrpenr,*,*
don,ugncric de I0A, DT un divizor de t
OSC un osciloscop carodic gi V, un vollmetnr
feronragnetic
I}.IVERTOR
Fig' 4' scherru de nnntaj a invertorului
monofazat tn punte Bedford-McMurray.
,
curent alternativ 220Y,50H2. Bornele "*","-", 3L2, 4L2 sunt in interiorul dulapului invertor.
Itomele lL, qi 2L, sunt bomele de ieqire ale filtrului F.
Panoul frontal al inverorului este axltat in ligura 5.
ARMARE RELEU
TENSIUNEMINIMA
Fig. 5. Panoulfrontal al invertorului.
Bornele de test din diferite punck ale plrtii de fo4A (fig. l) sunt conectate la o plactr
lzolant{ aflat{ pe partea lateral{ a dulapului invertor. Notatiile sunt cele din figura l.
t. Chestluni de studiat
'
Se vor studia:
3. 1. Construc[ia invertorului.
3.2. Pornirea invertorului.
3.3. Reglajut tensiunii de ieqire.
3.4. Vizualizarea qi misurarea tensiunilor de comandl ale tiristoarelor, tensiunilor
rnod-catod ale tiristoarelor, tensiunilor la bornele bobinelor qi condensatoarelor de comutalie,
lcnsiunea de iegire din invertor qi tensiunea de sarcin{ (duptr filtrul de iegire).
3.5. Caracteristica externtr a invertorului funclionAnd cu sarcintr rez.istivl qi rezistiv -
lnductivi-
3.6. Dimensionarea elementelor din circuitul de stingere.
DaEle oblinute din mtrsurdri se vor trece in tabelul l.
'l'ahelul
l.
Nr.
m6s.
\Aparatul
Al
vr
I
t.,
ui"u
A V
Invertorul se alimenteazA intre bomele
,,+,,
lurnizata de redresorul necomandat
RED. Bomele
qi "-"
cu
3L,
9i
4L,
tensiunea continuA de
Limitare
unghi pomire
se conecteazi
la
4. Modul de exPerimelntare
4.1. Se deschide dulapul invertor qi se idemtific6 per[ile componente
fo4{ qi blocul de comandl-
4.2. DupI efecnuarea
montaiului din figura' 4 se porneqte redresorul
apoi butonul 1 (fig. 5) armandu-se releul de tensiune_minimtr. Prin trecerea
1rtg.
5) pe poz.itia 1, inrvertorul incepe str funcfioneze. Voltmetrul qi ampermetrul de pe
frontal indicl tensiunea la ieqirea invertorului, trespectiv curentul prin sarciroa.
maxim admisibil pe calre il poale debita inverorul este aproximativ 9A.
Inveflorul este prevdzut gi cu posibilitatea AAR (anclanqare automattr a rezervei),
ce semnilicl conectariea automatd a consumatorilor alimentali de la invertor la
industrialtr ZZ}yll}tlz,
i'n cazul disparifiei tensiunii la ieqirea invertorului. Pentru veri
funcliontrrii in regim AAR se procedeaztr astfel: Se trece comutatorul K de pe pozifia I
pozilia 0. Se apasd burtonul i. Se inchide comutatorul tensiunii alternative a pupitrului
alimentare aplicin4 tensiunea altemativtr de 22OY la bornele 3L2, 4L2 ale invertorului.
porne$te invertorul 11s:c6.nd comutatorul K in pozi[ia 1 gi apoi in pozilia 2. Pazilia 2
pozilia de funclionare
in regim AAR. Se deconecteaztr tensiunea continui de alimentr
invertorului dssensslandu-se
redresontl RED. Se observtr ci ampermetrul A, conti
indice, ceea ce insearnflA alimentarea consumatorilor de la re[eaua industriali.
4.3. Reglarea tensiunii la iegirea invertorului se face cu ajutorul poten
"REGLAJ TENSIUND"
rnontat pe placa circuitulrrii inrprimat arl blocului de cornandi (
interiorul dulapului invertor). Valoarea tensiunii de iegire a invertorului se poate
voltmetrul V sau la voiltmetrul
\-
4.4. Yizualizarga 5i mtrsurarea diverselor tensiuni din cadrul secliunii de
invertorului se face cu ajutorul osciloscopului calodic conectat la ieqirea unui div
tensiune D'I (fig. 4). Punctele de rndsurl sunt acccsibile pe o placi izol6nt{ pre
bonre, allatli pe partell lateraltr a dulapului invertor. Se vor reprezcnla grafic pe
milimetrici lbrmele ds' undtr viz.ualizate qi sc vor compara cu cele din ligura 2.
Pentru tensiuncA r,\ se va nrilsura pauza 0 qi se va nola cu ciit variazA ldlimea
dreptunghiulal xl age)s1ei tensiuni cind se conecleaz-A reostatul de s:ucintr' in
funclionAnd anterior in,
gol-
La nt;isurarea tcnsiunii rll. 5e til eliilentia valrlarcl tirnpului de aplicare
inverse.
ridictr prin puncte, regliind re
4.5. Caracteristica
externf, a invcrorului se
sarcini qi notindu-se lpdicatiile a1;iuatt'lor A, r;i tr{' Datele se trec in tabelul I
se reprezinti grafic pe hirtie nrilirtrr"tricri'
11.6.
Dinrensionarca
elcrnentelor circuitului de stingere se lace astfel incit s{ se
timpul de stingere l{ riristoarelor in condiliile cele nrai grele de conrutu[ie (tensiune r
de alimentare. curenl miurim de conrutal) qi sA se asigure energia minimA cle comutalie
regimul nominal de sarrcinA
clit qi in regirnul de suprasarcini'
Condensatortrl
de stingere se calculeazi cu relalia:
LI
c. - 4.2'*' "'
'
u,,,.,,
iar inductivitatea bobirrei de stingere:
t_...u,,,,,
Lu - 1'2
::-' -"
"
lo
unde: t,"" este tirnpul de revenire al tiristorului t,,"
=
l'5'tu
,
esrc rimpul de revenire
proPriu-zis
(de dezamorsare)
a tiristorului'
datA
este tcnsiunea
miniml de alimentre
a invertorului:
U'^n=ll'-l\l%|'Ut
este curentul de sarcint
',
=*
est puterea nominall
a invertonrlui
Lr=21',o
lntreneri recspitulstive
5.1. Explicali modul de func$onare
al invertonrlui'
5.2. turta1i
"r-
;;ri"- Ja n" por"rir"i"--L$unile
bobinei de comuta$e
qi
de
tr
ale
RED. Se
u,n,
Io
s" (3)
de ce?
!.f 3:'"*ot1ii
trebuie sltrdeplineascl
elernentele
circuitului
de stingere
?
;:;. ;; ce rcnsiunca
de iegire 4s are pauz'e ?--
;;. ;; ce se utilizeaze fil;ul r r C"tip do filtru de repa estg ?^
5.6. Cum este cruentul a" t"t"ine
p" durata unci semiperioade
?
i.i.
po
ce sc foloseqte
Eansformatorul'IR
?
5.8. Care sunt avantajel"iiit-'-":tle
schemei
Bedford
- McMurray
?
LUCR'.REA CS 14
INVERTOR MONOFAZAT iT.T PUXTE MC MURRAY
l. Obiectul lucririi
ln cadrul lucrf,rii se studiazd principiul de funclionare al invertorului monofazat
punte Mc. Muray, prezentdnclu-se un montaj pentru comanda unui astfel de invertor qi
montaj pentru proteclia la nivel gi pant| de curent de sarcin[ a invertorului; se va
func{ionarea celor doui rnontaje, concordanla cu principiile teoretice exPuse gi se va
un algoritm de dimensionare a principalelor elemente ale invertorului Mc. Murray.
Schema electrictr de principiu a unui invertor monofazat in punte Mc Murray
prezentata in fig. 1"
+
Fig. L Schema electritti de principiu a inyertorului monofazat in punte Mc Murray
Invenorul este format din 2 semiprrnli care lunclioneaz6 principial identic astfel
se va studia comanda si comutalia elernentelor unei semipunli (reprezentatl haqurat in fig.
O semipurnte este fonnattr din rttmlloarclc elerncnte:
- tiristoare principde Tt, Tz.
- tirisloare auxiliare de conlutalie (stingere) 711,
- diodele de curenl reactiv
Ei
cornutalie Dt, Dz.
- circuitul oscilant de comutalie Lt, Ct.
Sarcina este o impedanlA notattr Z' formatA de exemplu dintr-un circuit R/. serie.
Tensiunea alternativd de iegire se obline prin aprinderea succesivd a tirist
,.
Principalele forme de undf, necesare pentru in(elegerea funclionlrii invertorului sunt
prcznte in fig. 2. rar formele de undtr pe perioada procesului de comutafie sunt
Prezentate
ftr
lig. 3. Vom prezenta detaliat procesul de comutalie al curentului de sarcintr de la T1 la 72.
I,resupunem /6 ca fiind momentul stingerii 7i; in consecinltr, in tg comanda griltr -
catod a lui
fi
se anuleaztr gi se comandl aprinderea
f,1.
Condensatorul C1 este incArcat cu
polaritatea din lig. l.
Condensatonrt C1 se descarcA gi se incarc{ oscilant, conform fig.3, in urmtrtodrele
configuralii de circuit:
in inlervalul /q-r/1: Trt, Lt, Ct,
\.
in intervalul /1 + /3: Trt , Lt,
Q,
Dt.
in intervalul /3 +- /5: Tot , Lt , Ct, DZ.
ln prinrul interval, /o*/1, se anuleazAcurentul prin tiristorul principal.fi cu panta
e{ltdartr de curentul de desclrcare al condensatorului C1 (fig. 3h), ctrci in acest interval,
dt
irr nodul A: i71+ig= /.S
$i
presupunhnd 15
=constant
rezult{
+ = -+
dt dt
(1)
(2)
T
principale pe o durati (;- tt). Pauza de aprindere este utilizatf, pentru stingerea
tiristoflui principal care a condus anterior. hocesul de stingere este
aprinderea tiristorului de stingere corespunzltor, ap&&rd astfel un puls
comutalie generat de circuitul oscilant 11 C1.
ln /1, c6nd i"
=
I g ,
7] se blocheazi datoritA trecerii prin zero a curentului-
Urnreazi intervalul /1 + t3, in care diferenfa dintre curentul de comutalie qi curentul de
sarcinl este preluatd de dioda
4,
care ln acest moment are rol de diodi de comutatie :
i"=i171*lg
Fig,. 2. Formele de undd la invertorul monofazat in punte Mc Murray:
a) tensiunile de comandd ale tiristoarelor.
b) tensiunea
Ei
curentul prin sarcind
declanqat
i<
de cwent
amorssre Il
amorsare
Tl
d)
utr
e)
-U
co
Fig.3. Formelc de mdd pe perioada procesului de comuktlie
ln acest interval (t1 +13) se asiguri qi ciqtigarea capacittrlii de blocare pentnr
4,
prin aplicarea unei tensiuni negalive. care este chiiu c{derea de tensiune direct[
conduclie pentru
Q,
cle 1,6+2V (fig. 3e). in realitate, datorittr inductivitAlii de sclplt
sarcinii (in mod uzual sarcina invertorului este primarul unui transformator de ada;
tensiunea inverstr aplicatA
fi
nu este constantl. ci clevine zero in momentul t2 ( frg.
astfel incat pinlin acest monlent lr. cst necesar ca
fi
si-qi fi reclpatat capacitatea de
in direct. Condilia de stingere siguri a tiristorului principal
{
este deci:
(rz
-
rr)
=
tttnz t,
=(l.s+z)qcatutog
(3)
in care lr. timpul de revenire directli (timp de dezarnorsare) al tiristorului, a fost majorat
1,5-2 ori fap de valoarea de catalog datorite tensiunii inverse de blocare mici (valoarea
catalog a ,q este date penlru o tensiune inversl de blocare de loo[). La momentul 13, culetl
TI
I
I
0
I
I
U.o
u
c
U
cl
0
prin dioda Dl se anuleazA (condensalorul se reincarcl prin 7r1 de la sursi, la poluit
inversa celei iniliale deci r"
=
1g. ln continuare,
Pe
intervalul 13 +14, valoarea i" scade sub
qi deoarece curentul prin sarcini nu-qi poate schimba brusc sensul ( sarcina are
inductiv), surplusul de curent de sarcintr este preluat de dioda D2, care va juca pe
perioadtrrolul de diodtr de curentreactiv (fig. 3d); in nodul B:
i"*ip2= Ig
,
La momentul 14, curntul i" anulindu-se (condensatorul
C1 este complet inc{rcat la
lensiunea
(/.q.
cu polaritatea inversl celei inifiale din fig. l.), integ curentul de sarcinl este
condus de dioda D2 plna la anularea sa naturall, acest moment depinz0nd de factorul de
pulere al sarcinii.
ln intervalul de timp l3 + /4, circuitul de comuta[ie L1, C1 este cuplat la bornele srrrsei
de curent continuu. prin tiristorul ?rr
Si
dioda
Q,
asigurAndu-se astfel o inclrcarc
suplimentartr (LUr.=Uas-Ugi prin energia luati din sursa de alimentare qi compens&rd'
astfel pierderile de putere activA din circuitul de comutatie.
Se inrpune o observafie important[, gi anume: dactr la momentul ,3 curentul de sarcintr
este nul sau de valoare mic6, incArcarea suplimentarl (tU
r)
u condensatorului de comuta[ie
C'1 nu mai arc loc (U"9 cregte cu cre$tera /5). Astfel, rtupA un num[r de comutatii, datoriti
pierderilor de putere activl din circuit, tensiunea pe condensatorul C1 scade considerabil. ln
consecinli, invertonrl nu mai este capabil si sting{ un curent de sarcin{ miue ( cu at8t mai
pufin un curent de scurtcircuit). Pentru a se asigura inc6rcarea condensatorului de comutalie
C1 cu o tensiune bine definit{ Ua6, tiristoarele de stingere Tol; To2 sunt conrandate cu
impuls dublu de aprindere (fig. 2a), cele dou{ impulsuri fiind decalate cu intervalul de timp
Lt.
Alegflnd N <(4-tg) pentru a evita deconectarea circuitului de la borna (+) a sursei,
la trloeuea diodei D1, dar qi A/ ,(tz-to) pentru a asigura condiliile de stingere pentru
tiristorul ( aflat anterior ln conduclie, rezulttr cl tiristorul
f,1
rebuie comandat a doua oarl
sincron cu tiristorul principal 12, la un moment c0nd i" > /r (fig. 3b); in acest mod
condensatorul C1 lqi completeazl sarcina de la sursa de alimentare pe calea (+) T4,Ll,C1,T2
(-) cu o valoare AU corespuneitoare curentului i,(t9+At), miliindu-se astfel capacitatea de
comuta[ie a schemein respectiv curentul maxim de sarcinA ce poate fi contutat. Deci fix0nd
intervalul de timp At gi menlindndu-l constant in timpul lunclionirii invertorului,
condensatorul de comutalie C1 se va ir:c{rca la o tensiune constanti care nu va mai depinde
de curentul de sarcin{ /g, ci doar de tensiunea de alimenlare.
Schema de invertor in punte Mc Murray prezinti unnitoarele avantaje:
- randament ridicat al proceselor de conrutalie datoritA posibilit6lii de
lecuperare a energiei inmagazinate ln condensatoarele de stingere Cf CZ, cnergie care nu ie.
mai disiptr astfel ln circuit sub formi de c6lduri ca in cuul punlii Bedlbrd - Mc Munay.
- lnctrrcdrea suplimentari a condensatoarelor de comutalie prin comanda
adecvati a tiristoarelor crescfind astfel capacitatea de comutalie a curentului de sarcinA.
- prin tiristorul principal trece numai curentul de sarcina, nu qi cel dc
comutafie ca in cazul invertorului cu circuite de stingere independente (curcntul de comutalie
se inchide prin tiristorul auxiliar gi dioda de cornutalie). in funclie de nroclul de incArcare al
condensatorului de comuta{ie, prin tiristorul principal poate trece cel mult o fracliune din
curentul de comutalie.
ln lucrarea de falil se prezintf, un dispozitiv pentru comanda pe grilA a unei semipunli
(schema haEurattr din fig. 1) din cadrul invertorului in punte Mc Murray. Schema funclionald
l dispozitivului de comandtr pe grill este dat[ in fig. 4, iar schema sa electrictr este prezentat{
ln anexa 1.
Dispozitivul este utilizat pentru studiul formei gi succesiunii impulsurilor de
cl nu con{ine etajele pentru amplificarea semnalelor de ieqire ( de aceea in schemtr
desenate cu linie tntrerupttr
)
.
ri
il
fr
tfi,
iN
,.i
ln fig. 4 s-au mai reprezentat punctat elementele necesare pentnr tnfelegerea
ncipiului de funcfionare al DCG ln ansamblul unui invertor Mc Murray ( scrruralele da
uie, blocare impulsuri gi choppare
)
.
Gerreratorul de frecvenlA GF fumizeazd blocului de prelucrat semnale o
)ptunghiuhre cu perioada T= Z0ms gi un factor de umplere de 509o, din care
tetizate semnalele pentru tiristoarele principale ( l'1,1/2) tiristoarele auxiliare (Vs,Vo)
rtru blocul de pornire-oprire, corespondenla notaliilor cu fig. 1 fiind:
a 71, V2 e Tz, Y5 # D1, Va e
h.
Sintctizarc
imoulsuri
tiristbr principal
T,
lig. 4. Schennfunc1ionald a DCG pentru comanda unei semipunli invertor Mc. Murray.
Din impulsul lung de a*utu
{
cu cere se comandA tiristoarele principalc
fi,
12
2
;upeaztr o porfiune Ar
=
t (fig. 2). in acest intcrval de timp nefiind comandat nici un
ncipal. Se asigurl astfel o lunclionare corecttr impiedicindu-se aparilia unui
n aprinderea unui tiristor principal inaintea $tingerii sigure a celui care a condus anterior. I
Pe fronturile descrescitoare ale impulsurilor tiristoarelor principale se
mul dintre impulsurile de comandA pentru tiristoarele auxiliare, iar sincron cu
scetoaxe este liwat cel de-al doilea impuls de aprindere pentru tiristoarele auxiliare
rcordan[i cu cele explicate anterior.
Schema permite ob$nerea unui regim in care la iegirea invertorului sl existe
ld; in cazul aparifiei unui scurtcircuit la bomele de iegire, un bloc de protec{ie liweaztr
nnal de avarie (AV in fig. 4) la aparilia c{ruia vor fi comandate numai cele 2
ncipale de tip
fi.
Tensiunea nulA ap6rutA astfel la bomele de iegirc are drept
rlarea curentului de defect.
Pentru a impiedica o comandtr accidentaltr a tiristoarelor principale in cazul
rtcircuit, la bornele de ieqire, s-a introdus o temporizare suplimentarA t1, activtr numai
ratia ln care protectia a intervenit in intervalul N
=
t.
La oprirca controlat6 sau in caz de defect, deconectarea p{r1ii de fo4tr se face
rcarea impulsurilor, realizatd prin punerea la masi a ieqirilor blocurilor formatoare
puls.
,
T
r
i--t) sunt choppate
prin aplicarea
unui tren de
'2
impulsuri de frecven.ttr
1OKHz,
'r^puu
=60ps'
tpuza =
oOf'
.u""l*o
avf,nd ca scop
posibilitatea
utilizdrii unui transformaior
de impuls ia, *ui mic flrl riscul saturaliei
miearlui
Impulsurile
lungi de durata
impulsuri de frecven.ttr
U
n*13,8v'
s[u.
Pomirea(deblocareaimpulsurilor)qioprirea(blocareairyut.syltgr)trebuiescflcute
ip6-s secventa
uine oeteilinuia:qi
-o*r
rir";";;;ti;J
impuls
1.t'i^7i
9i
ultimul impuls
alluiTo2(caqicums-ablocat12qiurmeazAconduclialuifi).Aceastlcerin[treste
indeplinitA
de blocul de sintetizare
a iirpulsurilor
de pomire - oprire'
Formele de undd care se oblin la ieqirea DC'i studiat in lucrare attt tn func$onarea
normala cit qi in
"a,
ae s"urtcircuit'
sunt prezenlate in fig' 5' 6 gi 7'
Montajul
p.nr';;;;i;;iii
'itt'
M'*av'
niontal care's
:t'9i-e
in continuarea
lucrlrii, are drept scop protejarea invertorului
"anf,
f" Uo*Lle sale de- iegirc se constatl
un
nivel sau respectiv
"
i-ii'
p"a mari-ale^c"*i*i'i
de sarcinl'
Schema tunc[ionall
a
sistemului
de protecfie este
Pre;entat6
i1 ng.
g.
S"trema sa electricl cu specificarea
blocurilor
;;'H*:,11".:':m:TTl,*:.rieqireapunliiii,:r:1::.::::11*1"^*ffi:'*1i
SemnaluldecurentmasuraLroleluwstil"*'iJ;proteclieeltransformlcurentul
transformare
qi redresare la paramerii impuqi de.s
altemariv dreptunghiular
din ieqirea i*e.rto-rui
iiir. i"n.iun" continu[,
care se aplicl ln
continuare intrlrii celor 2 etaje de sesizare avarie. ln caz de cregtere a pantei curentului
([i8'
9) tensiunea continuf, U1 va de'eni o ramptr'
"""-ptii "it"uitul
derivatot Cz'h'
va fi
transformati
intr-un nivei continuu
dar dependent de
Panta
curentului' nivel care se aplicl
pe
intrarea inversoare
a amplificatorului
operalioJ 4,
petta acum saturat
prin R5' P1 cu
.,1
:.$
I
LIo
;
)A
4J
i
+I
D:- < t*at,t<trito dc t omnndll lA ieSireA DCG in
funcgionare
nornUh'
Uo*t
nomentul dc detcctie
uo*
Fig. 6. tmpulsurile de comandll la icsirca DCG tn regim de proteclie la scurtcircuit.
moment de deteclie al curentului do scurrcircuit
exErn momcnt dc rcarmanc a protcclici
U
OF
r.l.
IY
-oj+-1,<
Fig. Z tmpulsurile de comandd la ieSirea DCG tn regim de proteclie la scwtcircuit scsizat
i-t-^,^lt,l )o timn Al
Fig.8. Schemafuncsionald
a sistemului de proteclie la pantd qi nivel de curent la ieqirea
invertorului Mc. MurraY.
moment de rcarmarp
curcnElui dc scurtcircuit
I
Y
mUurl
o
curcnr dc
rminl o
Fig,g.schenwelectricdaetajuluisensibillacrestereapantcidecurent.
Cind nivelul continuu pozitiv depiqeqte nivelul potenlialului negativ reglat prin P1' R5
din sursa de - 15V operation;lul basculeaz.tr, livrffncl la ieqire U
,fi=
- 0.6V cel mult (c6nd
poten{ialul pozitiv 1l depiqegte cu peste 0,6Y pe cel negativ' se deschide dioda
Q
gi ieqirea
operationalului este limitati la - 0'61/).
Aqadar la funcfionare normaltr, tensiunea de ieqire a etajului esle u.41=13'8V
iar la
creiterea pantei {/,{1^O,6V' Circuitul format din D1' D2 limiteui lensiuea diferenlialA
aplicati ti intrarltc lui 11 la + 0,6V. Et:rjul sensibil Ia creqterea nivelului de curent iue
,"h"rnu prezentate ln fig. 16. El se deosebeqte de etajul explicat anterior prin lipsa circuitului
de derivare, funclionarea sa de principiu fiind instr identica cu funclionarea etajului sensibil Ia
cregterea pantei.
R5 Pr
R8 P2
Circtlt
dc
rcmclmSm
automoti
Fis.t1.Schema electricd a etajului sensibil la creEterea nivelului de curent'
Niveluldedeclanqarealprotec[ieiestereglabillaambeleetajeprinintermediul
:n[iornetrelor P1 qi resPectiv P2-
La aparilia unui nivel ae -0,0y ("o"logic) pe oricare-din.intrtrrile circuitului "qi:'^lrj:
. ai-bl"J.;ili;
basculeaza in "o' qi monostabilul este comandat pe frontul
,*r.e,*. ln consecinll, monostabilul va livra la ieqire un puls de tensiune de
rtabilite (12ms) qi amplitudine aproximativ egaltr cu tensiunea de alimentare (-l5y);
arece sarcina monostabilului este legat{ la sursa de tensiune pozitivi ( Anexa 2,
&z\,
nostabilul va absorbi curent tirnp de 12ms, deci intrarea bistabilului va deveni "0" ftt acest
p.
Bistabilul primeqte in intrare, ln afar6 de semnalul de avarie, qi impulsurile do
lanqare c,, durata de 2rns, generate de circuitul de.anclanqare aytomlt|'
i,1l-,*,1
liedica transmiterea comenziide stingere a invertonrlui in cazul unei avarii accidentale
rti duratA.
Bistabilul liweazi, corqspunztrtor semnalelor din intrf,rile sale, 3 tipuri de comenzi tr
de avarie :
l.- la DCG pentru blocarea impulsurilor qi inilierea secvenlei de comandl
espunz6toare cazului de defect.
2.- la releul care va deconecta alimentarea p(ii de io4l a invertorului, in cazul unui
,ect
persistent care nu poate fi anulat prin comanda adecvat[ a tiristoarelor.
3.- la circuitul de semnalizare a avariei'
ln lucrare se va verifica funclionarea blocului de proteclie urm{rind semnalizarea
rie aflatA pe panoul frontal al sistenlului de protec[ie'
Descrierea montajului
Se vor executa cele 2 monlaje din fig' I I
a)Montajul
pentru studiul DCG. b)Montajul pentru stu(liul protecliei la
qi
Pantd
de curent.
Fig.ll.DCGqiprotecliePentruinvertorulmontfazatinpunteMc'Murray'
[C - sursa de tensiune conlinui
[CD- sursa de tensiune continuA dubli
Bomele de test sunt accesibile pe panourile frontale ale celor doul dispozitive'
-+ -+
l5v l5v
STCD
t
3. Chesliuni de studiat
3.1 Principiul de lunclionare al invertorului monofazat in punte Mc. Murray.
3.2 Dispoz.itiv pentru comanda pe grill a tiristoarelor unei semipunfi Mc. Munay.
Srudiul formelor de undi ale tensiunilor de comandi.
3.3 Dispozitiv pentm protecfie Ia cregterea nivelului sary'gi pantei curentului de sarcinl
al unui invertor monolazat in punte Mc. Murray.Verificarea funcliondrii corecte a
dispoz.itivului de protec!ie.
3.4 Dimensionarea elementelor circuitului de stingere Lt,
Q
( fig. 1.)
4. Modul de experimentare
4.1 Principiul de funcfionare al invertorului Mc. Murray este
lrezentat
Ia punctul I al
lucrdrii.
4.2 Executdnd montajul din fig. 11.a, se vor vizualiza la osciloscop semnalele caro
intervin in funclionarea DCG: UGF, UGK VI, UGKIV2 UGK|V|, UGK|Vf, UBPO. Se vor
compara cu cele explicate teoretic la punctul 1 qi se va urmtrri identitatea semnalelor do
comandA cu cele prezentate in tig. 5.
4.3 Se va urrniri corectitudinea funcliontrrii simulind un defect la intrarea sistemutui
de proteclie gi vizualizAnd semnalul de avarie de pe panoul frontal (LED aprins indict
activarea prolectiei). Simularea defectelor se va face aplicAnd intririi etajului o pantd dc
curent (de exernplu descdrcarea unui condensator), qi apoi un palier de tensiune de peste cca.
4v. ln anrbele cazuri LED-ul va frebui s:1 se aprindr qi dupa cca I - 2s str se stingl dacl
sirnularea defectului a incetat, stingere datorattr circuitului de reanclanqare automal{ .
Se va verifica posibilitatea reglirii nivelului de declanqare a protecliei din
potenfiometrii I,, (reglajul rrivelului limittr de cur
di
I ent) gi respectiv -- (reglajul pirntei limita a
curenlului) accesibili pe panoul frontal al protec{iei.
4.4 Dimensionarea elementelor 11, C1 ale circuitului de comutalie se face astfel inc0t
sl se asigure ti-nrpul de stingere al tiristoarelor in condiliile cele mai grele (tensiune miniml
de alimentare, curent maxim de comutat), qi si se asigure energia miniml de comutalie, altt
in regimul norninal de sarcin[ cdt gi irr regimul de suprasarcinA.
Condensatorul de comutalie C1 se calculeaza cu relalia :
,a
C1
=
1.9
t_s_c'
'blt (5)
U
c\min
in care :
-1.9 este un coeficient care
fine
seama de energia de comutalie minimtr.
i,"=Ji'I,r=Ji.s.tx (6)
cu:
"
i
r"
- valoarea de vArf a curentului de scurtcircuit ce trebuie stinq oatlml lr 5, lp, t;
curentul nominal al invertorului, dat de:
,,s
tN
=q
tbn
=
t
q =
L 5. t
q catalog tirlstu
este timpul necesar bloctrrii tiristorului principal (fig. 3e)
rt
-Ucomox
,
v
comin - a7-v d min
udmat
Ucymin- tensiunea miniml de lncdrcare a condcnsatorului, calculatl pe baza
din tema de proiect ( Ua-px este tensiunea continutr de alfunantare I invcrtorului),
$r
po
Ucomox tensiunea maximtr suportattr de condensatror (datl de catalog a condensatorului).
Inductivitatea de comtafie .t1 se calculeaztr cu relafia :
. I
Ucomin'tblt
Lr=-'- (
'
l.g Ir"
in care semnificalia m{rimilor este aceeaqi.
:
Exemplu de date initiale de proiectare pcntru circuitul de comutafic L1,C1:
tensiune de alimentare invertor: Ua
=2AV!]iff
- puterea nominala la casg
=0.8
ttrd. : 8y= Q,l{11.
- sc foloseqte ca tiristor principal tiristorul rapid r 63 F 800 care are timpul de
t,
=201ts
la tensiunea inversl de blocare 100V.
5. Intrebiri recapitulative
5.1 Explicali modul de funclionare al invertorului Mc. Murray.
5.2 Enumerali c0teva din particularitalile schemei Mc. Murray comparativ cu
scheme de invertoare monolazate.
5.3 Explicali, bazat pe funcfionare. formele de undA de la ieqirea DCG, din fig. 5,
7.
5.4 In fig. 5., esle jusriticati comanda dubltr aplicat^l tiristoarelor de
Explicali motivul acestei dubl{ri de impuls.
5.5 Prezintl importanlA momentul debloclrii impulsurilor at6t la pornire ctt qi
anularea unui defect ? Justificali rispunsul.
5.6 Enumerali cel pulin 2 situa{ii in care reanclanqarea automati a protocliei nu
readuce invertorul in regirn de funclionare fiind necesarA intrenrperea atimentlrii
fo4n
5.7 Ce condilii trebuie sl indeplineasci elementele circuitului de stingerc ?
J
i,
a!
k
A
U
C)
h
o
E
6"t
c
tr
a
o"
g
It)
g
(,
'o
E
o
o
a
b
tr
C)
o"
o
(J
A
(,
'((l q
k
o
C)
q)
a,
q)
()
v,
-i
X
rq
z
d
ts
c
U
It)
H
o
t
()
tr
c
o.
6)
()
()
o
a
C,
r<,
(J
(J
a)
C)
(t
tr
ll)
,c
o
(rt
e.i
x
g.:
z
D
r{
EI
d
E
7
6
F
3
Ei-.tr
-!
!9
ld
-'N
-or-
E,
,ilt
E'TF
uF
l'1
Hfr
d&
26
eq
b6
d
4-
f;
I
Tr
q
I
n
*
q
4
d
u
d
o
z
E
il
6
,
LUCRAREA CS 15
ANALTZA COMENZII
9l
FUNCTIONAHII UNUI INVERTOR TRIFAZAT
DE TENSIUNE
I {"}!,iectul lucrtrrii
ln carlrrrl lucrdrii se studiazi funcfionarea unui invertor trifazat autonom de tensiun
r:u conrtensat.,rre de stingere pe fiecare faztr. Invertorul are tensiunea de alimentare 24V cc.
I
tcnsirrrrca rlc iegire 20V (tensiune de faztr) la [re, r'en[a de 50H2. Sarcina, lnglobat^l montajulu
invcr r rn. iLri, este o sarcintr pur rezistivtr, simetricA, cu valoarea de 100Q.
Si.\ema electrictr a pl4ii de fo(i a invertorului este prezentatl ln fig. l.
Fig. I . Invertor trifazat autonom tle tensiune cu condensatoare de sting,ere pe
liecare fazd
avdnd o sarcind rezi.rtivd.
Invertorul este format din trei brafe de punte identice (3 semipunli), fiecare braf
in componen[l douA tiristoare (ex.
f
qi 7o), douA inductivitdli cuplate (ex. Lr,
$i
L.n)'
de regim liber (ex.
4 +i
p.)
qi condensatoare de stingere (ex. C*, qi C1a).
Intervalele de conduclie ale tiristoarelor din acelaEi bral sunt de c6te l80o
Ele conduc in contratimp. Stingerea unui tiristor aflat in conducfie la un moment dat
asiguratd de intrarea ln conduc{ie a tiristorului complementar din acelaqi bral
efectului de induclie mutuall din bobinele cuplate.
.
Se presupune cl inainte de momentul l, se alltr in conduclie tiristoarele
{,
Fig. 2 prezintl un detaliu al bralului 1.
P
i,
T,
Fig,2. Curenyii qi tensiunile din brayul I tnainte de momentul t,.
curentul i, se inchide pe haseul figurat cu linie trtrerupt{. condensatorul c,
desctrrcat, iar condensatorul crn va fi inc{rcat cu polaritatea din figurr la tensiunea u,.
La momentul t, se comand{ intrarea in conduc[ie a tiristorului
[.
condensatorul
se va descilrca oscilant pe traseul Lro-T.. sistemul de bobine Lo-Lrn va tinde sa
fluxul total constant (conform regulii lui Lenz). Astfel, in bobina Ln se va induce o
astfel incat sl genereze un curent care prin fluxul produs str se opuntr varialiei
magnetic inductor (in cazul de fali fluxul produs in bobina Lr. de curentul de dt
condensatorului c*o). Acest curent indus va avea sensul opus cwentului care
inainte de momentul /, bobina L*,, deci va duce la anularea acestuia qi implicit la blocr
tiristorului ?i ptin anularea curentului siu principal. ln continuare, curenlul de sarcinl so
inchide pe traseul artrtat in fig. 3.
Fig. 3. Curenlii
Si tensiunile din brasul I dupd momentul tt.
condensatorul c*, re va inc{rca cu polaritatea din figurr, pregrtind
comutalie dh braful l, iar condensatorul Cro va rAmAne desctrrcat.
ln calzul sarcinii rezistiv-inductive, datorittr energiei magnetice
'
ln cazul sarclnlr reztslrv_rnductive, datorittr energiei
inductivitatea de sarciutr, dup{ momentu! f, conduclia ar fi fc fost preluatd de cltre
pind la descircarea acestei energii, abia dup{ aceea intr&rd ln conduclic tiristorul
[.
rolul diodelor din scheml esle acela de diode de regim liber in cazul funclionlrii cu
rezistiv - inductivA.
Formele de undi caracteristice funcliontrrii invertorutui cu sarcintr rezjeiivl rt{*
,.
um
u^=\( r*g u,*)
xr,B
U;R
-uR
-zI.J.R
ur='1( u.; rtrr)
211,8
Ur6
-uR
'2UiR
ur=l( uri
\r)
2UtB
UrR
.II /3
'2Ui
Fig.4. Formele de undt specifice
funcliondrii
cu sarcind rezistivd a
invertorului autonom cu condensatoare de stinget'e pe
fiecare J'azd.
Tabelul 1 detaliazi modul de oblinere al formelor de undtr prezentate in fig. 4. S-a
[inut
seama de urmtrtoarele relalii, valabile in sistemele trifazate simetrice:
i* +i, +i,
=0;
ltl+us*u,
=Q;
u*s+usr*qn=(1, unde:
uils
=
uR*uli usr
I
us
-llr"
lhn
=
ur
-
u*
qi u*
=hihi
r,=Ys+i r,,
=b;L.
Tahelul I
de la
ptnl
la
Tiristoare
comandate
Potenfialul
punctului
Tensiuni de linie Tensiuni defazd
faftr de neutrul
sarcinii
R* Sr' T* R s T trns usr t+R un lrs t+
0'...
...60'
T, T6 Ts vP VN vP *U,
-ui 0
+!u.
3',
_?U
3',
+1u
3'
60"...
..t20
r, T6 T2 vP VN vN *U, 0
-ui
*?u
3
-lu
3'
-\u,
120'..
...180
r, T, T2 vP vP vN 0 *U,
-ui
*lu
3
*-l-u.
3
*?U
3'
180"..
..240
T4 T, T2 vN VP llN
-ui *U, 0
_lu
3'
+?u.
3',
-lu,
/40'
..300
T4 T1 T. vN vP VP
-ui 0 *U,
-?U
3'
+lu
3'
*1,,
i00
..360
To 7; Ts vN VN VP 0
-ui
*U,
-!y
3
-!u
3'
*2u
3',
Tensiunile de comandA pentru aprinderea tiristoarelor sunt fumizate de un bloc de
comandtr a cdrui schemi funcfonaltr este prezentatd in fig. 5.
Fig. 5. Schenwfiuclionald a blocului de comandll.
Porti tiristoore
,
2. Dcscrlerea montqf ului
Se va efectua montajul prezcntat tr fig. 6, unde semnificafia notatiilor este
urmtrtoarca:
. "Redresor" - eete un redrcsor tifazat ftr punte complet comandat, cu tcnsiunea de ieqire
maximtr 24V;
. Al - ampcrnctru magnctoeloctric;
, Vl - voltmetru magnetoolcctric;
I - voltmetnr feromagnetic;
I - voltmetru feromagneticc;
, r.)sc - osciloscop.
Fig.6. Schema dc montai.
Aqadar, invertorul se alimenteaztr la bornele "*" gi "-" cu lensiunea continul fumizatl
de un redresor trifazat complet comandat. Panoul frontal al invertorului este
Przentat
in
frg.7.
F ig, 7. Panoul
fronul
al invertorului.
Bome de t st pentnr diverse punctc ab p64ii dc fo4i sunt disponibile pe panoul frontal.
3. Chestiuni de studiat
Se vor studia:
'
3.1. Schema de fo4i a invertorului trifazat de tensiune.
3.2. Funclionarea invertorului trifazat de tensiune cu stingere autonomf,
IT.IVERIOR DE TENSIUNE
CU SNNGERE AI'IONOMA
C) oOooOoOo
V
Lb Lk Ud+ ucl- ux uR us ur
lnchb Dacirl
DCG
PORNI OPRII
,
. Modul de experimentare
Se veritictr montajul prezentat in fig. 6. Se identificf, elementele componente'
lnainte de aliment:gea redresorului se verifictr pozilia comutatoarelor Ud qi DCG
stl'el inc6t acestea s6 fie pe pozilia "inchis" respectiv "OPRIT". Se alimenteaz{ redresorul. Se
erifictr cu ajutorul voltmetrului Vl prezenla tensiunii la ieqirea acestuia, stabilindu-se prin
:glajul cle lLe ,aloarea de 24Y - Se trece apoi comutatorul DCG pe pozitia "PORNIT"'
eiil'i ,an,iu-st cu a.iutorul osciloscopului prezenla impulsurilor de comandtr pentru tiristoare.
r.ccsl lucru se realizcazd vizualiz0nd tensiunea intre bomele Ug qi Uk de pe panoul^lrontal'
Se pune in lunc[iune invertorul prin trecerea comutatorului Ud pe pozilia "lnchis"' Se
or vizualiza gi reprezenta grafic urmdtoarele mfimi:
-tettsiunea de comand6 pentnr tiristoare;
-sistenrul de tensiuni de'tazi U
rr,
U
"n,
Ur*;
-sisternul de tensiuni de linie U
*,,
U
*r.
U
r*i
Se vor calcula valorile efective ele tensiunilor de fazl, respectiv de linie ale tensiunilor
a ieqir.ea invertorului
$i
se vor compara cu cele m{surate la voltmelre. Relatiile de calcul
(ilizate sunt:
t;
1t.=n! Y,
,]
f1
U,
= ,i:^It,
l-1
rnde L/; esle valcrarea rensiunii continue de alimentare a invertorului'
Se va modilica v;iloarea tensiunii de alimentare a invertorului prin reglajul de fazA al
.edresorului.
Se va unniri modificarea valorilor elective ale tensiunii de linie, respectiv de
azi. Datele se vor lrece in urnrtrtorul label:
gi se va
line
cont ci R=100Q.
Fcntru sludiul motletului nunreric, cle la prornpt-ul Dos al calculalorului se va lansa
comiurda
"invertor" citl.e va lansa programul de simulare lspice. Se va alege din meniul
prezentat opliunea
"Scope". Pentru vizualizarea unei forme de undA se va selecta din cadrul
submeniului
"Waveforms" numele lormei de und6 ce se dore$te a fi vizualizati. Se vor
vizualiza, evenlual reprezenta grafic (tipfi la imprimant6) urmitoarele mArimimi cuprinse in
tabelul 3.
Facultativ se pot vizualiTatoate mfimile disponibile.
5. lulrcbf,ri recapitulative
5.1. Explicali funclionarea invertorului. Calculali valorile efective ale tensiunilor do
tazA U
,
qi de linie U, ale invertorului.
5.2. De ce se impune inchiderea comutatorului DCG (punerea in funcliune a comenuil
invertorului) inainte de lnchiderea comutatorului Ud (alimentarea inverorului) ?
5.3. Cum explicali valorile subunitare ale randamentului ? Unde a1i localizr
pierderile ?
Tabelul 3.
Mlrime de vizualizat Nume forml undtr
Semnal de comandtr
pentru tiristorul Tl vt29.201
Semnal de comandtr Dentru tiristorul T4 vt26l
Semnal de comandtr Dentru tiristorul T3 vt30.l6l
Senrn;rl de comandtr oentru tiristorul T6 Yt221
Senr..il de comand{
pentru tiristorul T5 vt2-11
Semnal de comandtr
pentru tiristorul T2 Yt241
'l"cnsiunea
de [azl U
*n
v[6,15]
'l
ensiunea de lazb U
"u
v[9,15]
Tensiunea de [aztU,*
v[28,15]
Tensiunea de linie U
v[6,9]
I'cnsiunea de linie U v[9,28]
i'ensiunea de linie
v[28,9]
T'abelul2.
Mlirimi misurate
Mtrrimi calculate
LUCRAREA CS 16
STUDIUL SI.ANALIZA MODULATIEI PWM SINUSOIDALA
progresele
tehnologice recente in domeniul dispozitivelor semiconductoare de
putere,
"o--*
fi IGBT (tnsulated Gate Bipolar Transistor - 1982) qi MCT (MOS Controlled
Thyrirto, - lgg}), au antrenat dezvoltarea intreruptoarelor statice de mare putere cu timpi de
comulatie foarte reduqi. Aceast{ evolufie a deschis un larg domeniu aplicativ tehnicilor de
modulalie in l6lime a impulsurilor (PWM - Pulse Width Modulation) ftr reglarea tensiunii la
iegirea convertoarelor.
1. Obiectul lucrtrrii
!n cadrul acestei lucr&i se studiazA gi se analizeazA modulalia PWM SinusoidalA gi
DreprunghiularA pentru cazul unui bral de punte dintr-un invertor trifazat de tensiune.
Invertorul de tensiune (prescurtat VSI de la denumirea de limbi engleztr - Voltage
Source Inverter) poate si fie alimentat cu putere de c.c. de la un redresor, chopper sau de la o
baterie de acumulatori. ln cele mai multe dintre aplicaliile industriale invertorul este alimentat
de la un redresor iar configuralia oblinut6 poart[ denumirea de convertor static dp frecvenlA
cu circuit intermediar de c.c. (convertor indirect de frecvenll). La bomele de intrare ale
invertorului este conectat un condensator de filtrare de capacitate mare care ptrstreaza
tensiunea constanta in circuitul internrediar de c.c. Invertorul este deci o sursl de tensiune de
frecven1tr variabila, tensiunea de iegire tiind independentl de inc{rcarea in sarcinl.
Structura schemei de fo46 a invertorului nu sc modificd odat{ cu modificarea
strategiei de comandA. in fig. I se prezintl configuralia de bazi a invertorului monofazat de
tensiune in punte. Schema confinc tranzistoare, dar funcfionarea de principiu a invertorului
este independentf, de tipul dispozitivului semiconductor de putere folosit.
id
+
;-1-*->.
lr
I
,+-c
U4 ;--.
I
-tsc
I
i.
or
lr\
1
lo:
l
Tri
rt{
oi
t-
* l.r
lf i
-{
i.. Sarclna
---l
-
j
,,
ir
.l
o,
Bi
1
t./ i
T4l.
4''
D+
l
I
!
l
Y
+i{
1'-+
---l --l
(a)
I
,*,
., O
,A
larcinl Bl
U6 . 4
t-
---l-l---
-?
iir
i
. c
kr
l*n
:--tl
-
v,
, r_ _ _ ____ _.1_ __i
(b)
Fig. t. Inverktrul monofazat de tensiune in punte (a)
qi circuitul echivalent
folosind
tntreruptoare ideale (b).
il
,
Fiecare dintre tranzistoare (fig.l) permite conduclia curentului de la colector e1
emitor, iar di<rdelc redresoare de putere montate in antiperalel permit conduclia curentului
sens invers. Aceste diode numite
;i
diode de regim liber sunt caracteristice invertoarelor
lensiune fumizdnd o cale pentru curentul de sarcintr cu sens invers. ln acest mod se po
recupera dinspre inveflor spre sursa de c.c energia inmagazinattr in inductivitatea circuitu
de sarcinA.
Sistemele de comandd bazate pe principiul modula[iei in lilime a impulsurilor
fost introduse in aplicaliile cu invertoare datori6 avanta.;elor oferite in comparafic
comanda simetricA (pentru cazul monofazat) sau programul de 180' (pentru cazul trifazr
aceste avantaje sunl:
e posihilitalea de reglare atit a frecvenlei cdt gi a amplitudinii tensiunii la ieqire p
cortriurda invertorului;
"
armoniqele de ordin mic sunt eliminate din forma de undl a tensiunii de ieqirc
rnvertorulrri.
Forma de und6 cea mai performanttr care poate fi oblinutl la.ieqirea unui invertor
bineazd pe modificarea lAlimii impulsurilor de comandtr dupl o lege sinusoidal{.
Pentru cazul unui invertor monofazat de tensiune in punte comandat pe princip
PWM secvenfa de comandtr pentru tranzistoare se obline in urma compartrrii unui semnal
referinlA (u,4) cu un semnal purt{tor (u) de formtr triunghiulari. Punctele de interseclie sr
folosite la impunerea momentelor de comutalie pentru invertor. Daci semnalul de referit
este sinusoidal modulalia poartA numele de modulalie PWM Sinusoidal6 (fig.2), iar dactr e
dreptun gh i ular se nume$te modulalie PWM Dreptunghiulartr.
t
Fig.2. Principiul d.e bazd al modulaliii PWM Sinusoidule.
In cazul invertorului trifazat de tensiune se utilizezui lrei semnale sinusoidale
referinli (defazaj 2.n l3) gi un singur semnal purtitor (fiS.3).
Frecvenla semnalului putitor stabileEte frecvenla de comutalie pentru dispoziliyr
semiconductoare din cadrul invertorului qi este in general pistrati constanti. Frecvcl
semnalului de referinli (/") impune frecvenla fundamentalei tensiunii la ieqirea invertorul
.Acest semnal de referinlA (u,4) e.ste utilizat pentru modularea duratei de conduclie (l
Forma de undtr a tensiunii de ieqire nu este sinusoidalI gi conline armonice de tensiu
(a)
I
uao
U-,
2
0
U6
-1
{b}
rperioare armonicei fundamentale. Este cunoscut faptul ctr fiectrrei armonici de tensiune ii
rrespunde o armonictr de curent.
Fig.
j.
lnvertorul tifazat de tensiune (a)
$
principiul de cotnandl PWM (b)'
Principalele mfimi caracteristice ale modulaliei PWM Sinusoidale sunt urmltoarele:
O gradul de modulare, care se defineqte astfel:
U,,I
nl =-
"
IJo
unde 0_, reprezint{ valoarea de vAr[ a semnalului de referinll, amplitudinea
triunghiular
( U,/
)
fiind pf, stralit constanta.
indicele de modulare, definit astfel:
^.=L
Q)
'f,
ln cazul unui braf de punte (fig.4) comanda tranzistoarelor
(fi, 7i) sc bareazl pe
compara[ia dintre tensiunea de referinll pentru faza A (ud-n)
9i
purtltoarea triunghiulal
(nr). Dacl nu se ia in considerare intervalul de gardl, tensiunile de pol ob[inute sunt
t*ef
-A>
up + T1 este comandat ON' uAO
=
++
I
(b)
(1)
scmnalului
4rl
-l
< up > f2 este comandat 0N'
'lO
= -h
2
(3) J
Fig.4. Structura fu principiua wui brai dc puntc'
Tran,istlarele de pe un b,ral de punte sunt complernentare. tn cazul c&rd
{
crb
comandat ON, pentru a intra ftr conduclie trebuie ca sensul curcntului prin faza A sl fia
poziri. (s a considerat sensul pozitiv cel din fig.4). DacI sensul cruentului cst ncgativ (impu
ie sarcinil) gi 7] estc comandat ON, va conduce dioda de regim libcr
4'
ninciiiut de baztr al modulaliei PWM Sinusoidale este prczcntat ln fig.2. Tcnsfuu
In"
=
Q'$
-lll-r
,, rtl I r
tr,r
"
t,^t
2W-l 3m1-2
dc' pol poate si ia numai doul valorii Udtz
$ -Udlz.
DatoritA acesnri fapt, invertonrl md
este denumit qi invertor ln doutr nivele. Invertorul rifazat cu
$atc
puln[i catc ln cgaltr
ur: invertor r:le tensiune ln,doutr nivele.
Obserr a{ii importante:
1. Amplitudinea componentei fr[rdamentale a tensiunii dc pol (rL) esr cgdl
,,,.+pentnr rz,Sl.
2. Armonicele rcnsiunii la iegirea unui invertor comandat pe principiul modu$
pWM
Sinusoidale apar ca benzi laterale centrate fn jurul frecvenlei undei purttrtoarc.fl
multiplilor acesteia (m1, 2m1, 3m1, ...). Aceste armOnice sC datoreazi p'roccsului
comutafie. Pe mtrsurtr ce creile ordinul benzii laterale se micloreazl am
armonicelor. Aceast{ observalie este valabll numai pentru mo9l, ln frg.S s-a
detaliat spectrul de armonice al tensiunii pol pentru cazul gencral al indicclui de moduluc
qi pentru mo30.8.
tu^L )
UaD
1.00
0.80
0.60
0.210
0.20
ordinul armoniciihdcfrecvarpf p
--)
Fig. 5. Spectrul de armonice al tensiunii de pol.
Y!
,,
9s
,,
mf
- 3' Daca invertorul este comandat cu o modulalie PWM Dreptunghiulari"
ftr spectrul
de armonice al tensiunii apar atit armonicele datorate procesului ae comitalie (observalia
2)
cit qi armonicele de ordin redus datorate formei undei dreptunghiulare- ln cazul invertorului
monofazat (semipunte)
armonicere de ordin mic sunt toate armonicele impare (3, 5, 7, ...) iar
pentru cazul trifazat rn punte armonicele de ordin redus sunt de tipur 6iti(i=I, 2, J ...).
2. Descrierea montajului
Schema de montaj presupune alimentarea modulului PWM de la o surstr de tensiune
de +'! 5V (fig.6). Acest modul dispune de:
r trei tipuri de tensiuni de referinld cu amplitudinea variabili;
r
o tensiune de formi triunghiulmd cu frecvenf{ variabil{ in trepte;
I Un comparator;
r
o sarcinr rezistiv-inductiva conectat{ intre ieqirea comparatorului qi masi (GND).
A
@@{p
rtsv
0v -15\,
Fig.6.
parutul
fitmtal al moelulatorutui pWM.
, Prezentarea instrumentului virtual
Pentru o mai buni inreregere a principiurui de comandi
pwM,
s-a realizat un
strument in mediul de progra,are
LABVTEW, mediu care utilizeaztr limbajur de
'ogr,rrare
grafic'G similar..cu limbajele de prograrnare cunoscute (c,
pascar,
etc.). spre
:osebire de acestea, care urilizeazl insrrucliuni Jrise, G-uI foloseqre'.liatrame. programele
ABvIEw sunt numile Instrumente virtuale deoarece aspectul qi modul de func[ionare imili
raratele reale (anexa l).
Sistemul prezenlat
in lucrare este un astfel de instrument virtual al c{rui panou
rntal este prezentat in fig.7.
odul de utilizare al instrumentului virtuat
se pomeqte instrumentul apasfind butonul sdgeattr allat sub meniul principar (fig.7).
I urmare' in dreapta jos
a ecranului se aprinde ledulle culoare verde (ON).
pe
toati durara
MODII,ATOR PWM
1}rrSV
,
funclionlrii instrumentului se pot stabili anumite m{rimi considerate
""
iutu de intrare
pot vinratiza/citi alrele considerate ca date de ieqire.
M{rimile caxe pot fi modilicate sunt urmitoarele:
*
forma tensiunii de referinp, din butonul:
$ra
lF".m"
*"a;ilar"l
[i-
-
---]
l-l
\-'
i
]',1-- slr.n-r-soroX---1
*
frecvenfa purttrtoarei,
din butonul:
*
amplihadinea tensiunii de referinli, din butonul:
,,,"1!
,d
Fig.7. Panoul
frontal
al instrumentului virtual.
*
numirul de armonice considerate in calculul TIID, din butonul:
Nr. armonice
se mai pol
implicite:
modifica qi alli parametri, dar pentru lucrarea de fap se ptrstreazi valorile
Linear
Datele de ie;ire ale instrumentului virtual sunt:
, 3 reprezenttrri grafice:
1) formele de undA ale modulatoarei qi purttrtoarei;
2) forma de und{ a curentului la iegirea invertorului;
3) spectrul de armonici.
r gradul de modulare (rno);
r indicele de modulare (rzr,);
r factorul total al distorsiunilor armonice (THD).
in cadrul graficului
-l
(spectrul de armonici) se pot citi frecvenfele la care apar
mronicele si amplitudinea lor, pozilionind corespunztrtor cursorul vertical. Afiqarea valorilor
re face in partea dreaptA a graficului.
Instrumentul se poate opri apirsiind butonul STOP. DupI efectuarea acestei operalii
;e observi in partea dreaptit de jos a ecrnului stingerea ledului verde (ON) qi aprinderea
edului rogu (OFF).
Inslrumentul virtual prezentat lucreazi pe baza unor ligiere de date achizilionate din
nontajul descris in sectiunea 2. Graficul I prezintA formele de undA comparate in momentul
rchiziliei, iar graficr,rl 2 fornr:r de undir a curentului prin circuitul de sarcinA. Prin modificarea
>ararnetrilor nrodulalorului
pwM
(din butoanele prezentate) se incarc{ automat doutr figiere
)are corespund graficului I qi 2. Dupi un interval de timp (necesar unei noi analize) se
eactualizeazA graiicul 3.
1. Chestiuni de studiat
4.1. Principiul modulatiei PWM Dreptunghiulartr qi Sinusoidaltr.
4.2. Irormele de und* a curentului la ieqirea modulatorului in diferite condilii de
iarcini qi de alinrentare pentru cazul modulaliei PWM Dreptunghiulartr.
4.3. Influenla modifictrrii gradului de modulare (zr,) qi a indicelui de modulare (rzy)
tsupra formelor de undd oblinute la ieqirea modulatorului pentru cazul modulalici PWM
iinusoidale.
4.4. SA se reprez-inte grafic spectrul de armonice al curentuloi
fin
circuitul de
sarcin1 pentru {ouA valori ale frecven[ei de comutalie in cazul modula{iilor PWM
DreptunghiularA
qi SinusoidalA.
5. Modul de experimentare
5.1. Principiile de baztr ale modulaliei PWM Sinusoidale qi Dreptunghiulare s-au
prczental in secliunea l. Se vor evidenlia principalele mf,rimi caracteristici ale modulaliei
PWM qi spectrul detarmonice al tensiunii de pol pentru cazul
Seneral'
-5.2. Se va studia forma de undl a curentului in cazul unei sarcini rezistiv/rezistiv-
inducrive in dil-erire condilii de alimentare, pe baza montajului
Prezentat
in fig.6. Parametrii
.,urcinii,
con4iliile de alimentare gi tipul undei de referinltr se pot modifica pe panoul frontal
al rrr,,rrlajul,i Prin condilii de alimentare diferite se infelege modificarea parametrilor
caracrcrisiici rnodulaliei PWM (mo, rny). Este important str se observe cum se modifici
ondula!iile curentului la iegire odattr cu modificarea inductivitilii din circuitul de sarcinA qi a
frecventei de comuta{ie.
5.3. Studiul se va face pe baza montajului din fig.6. Mai intli se selecteaz.tr pe pzrnoul
frontal tipul undei de referinf{ corespunzf,toare. Gradul de modulare ,nd se poate modilica
prin intcrnrediul amplitudinii tensiunii de referinltr, cu ajutorul butonului de pe panoul frontal.
Frin deiinilie amplitudinea undei purtdtoare se menline constant{ indiferent de valorile
impuse pentru amplitudinea undei de referinll. Indicele de modulare zr, se modificd prin
sirnpla schimbare a frecvenlei de comutafie (frecven{a undei purtitoare de [orm6
triunghiulara) in timp ce frecvenla undei de referin[a rtrmine constanltr (f,
=
100 Hz).
5.4. Pentru reprezentarea grafictr a spectrului de armonice se va uliliza instrumentul
virtual prezentat in sectiunea 4- Se vor utiliza pentru analizi numai douA unde de referinlA
(sinusoidal6, dreptunghiular[) qi doui frecvenle ale undei purtAloare:
.f, =
16fi)llz'
fr=3200H2.
S{ se studieze qi sA se explice diferenla dintre spectrele arnlonice oblinute. O
atenlie deosebig trebuie acordattr evoluliei factorului total al distorsiunilor armonice (TIID)
la creqterea frecvenfei undei purtdtoare. Factorul total al distorsiunilor arnronice se calculezi
pentru forma de undl prezentatA in graficul nr.2 in funclie de nurnlrul de armonice stabilit de
cdtrc utilizator cu ajutorul indicatorului de pe pauroul frontal.
6. lntreblri recapitulative
6.1. Explicafi principiul modulaliei in l6{ime a impulsurilor.
6.2. Explicali principiul modulaliei PWM Sinusoidale qi marimile caracteristice.
6.3. Prin ce se deosebe$te modulatia PWM Sinusoidali de modulalia PWM
Dreptunghiular6 ?
6.4. Cum se modifici factorul total al distorsiunilor armonice la creqterea frecvenlei
de comutafie?
IiT
Fl
Fi-
Iri-
hl
u
ltl
tl
NEXA I
in analiza invertoarelor funclionAnd pe principiul modulaliei ln l{ime a impulsurilor
ectrul de armonice qi factorul total al distorsiunilor armonice (THD) pentru curentul de
rcina reprezintd indicatori importanli ai calit{ii tensiunii la ieqirea invertorului. Factorul
itD se defineqte astfel:
(Al)
,
Achlzifia datelor
Datele de intrare necesare instrumentului virtual sunt formele de und{ ale curentului
de sarcinA oblinute pentru diferite valori ale gradului qi indicelui de modulare. De asemenea,
sunt achiz.i[ionale qi formele de und6 ale modulatoarei qi purtdtoarei.
Osciloscopul acceptd comenzile de nivel sc6zut furnizate de c6tre controlerul GPIB
Jrrez.ent
pe calculatorul PC. Implementarea acestor comenzi s-a ftrcut cu ajutorul unul
instrument virtual secundar folosit special pentru achizilie. Comenzile se transmit ln formrt
ASC'll spre o subrutini wrire existentl in I,ABVIEW care realizeazi retransmiterea lor ctrtrr
osciloscop. Un exemplu de transmitere a unei comenzi spre osciloscop este prezentat th
fig A2.
I\ intr-o subrutintr read rdspunsul osciloscopului este convertit lntr-un qir de caractcro
. :ire este decodificat de c6tre instrumentul virtual. Structura de principiu a instrumentulul
rrl,ral utilizat pentru achizitia de date este prezentatd in Iig.A3.
Fig. A2. Exemplul de transmitere o unei comenzi ,rpre r*ciloscop
(cerere informa;ii set-up) prin internrcdiul unui instrunent virlual.
fl]KTRONIX 22I
oo
listener+ talker
cercre inlbr4ralii set-up
telker
----+-
Iistmer
lrarsmilere Irformalii set-up
listener# talker
cercre date ftirmA de undl
uuet
----i#
rrsrener
Eansmiterc dala formi de mdA
prelucrarc date;
_ _
-
:r_nr'"
tn nut"'
T',HDlVol= 100t:
rde /r,. qi 1", reprezintl distorsiunile armonice respectiv valoarea efectivd a fundamentalei
rrentului. corelate prin relalia:
(A2)
care 1., este valoarea efectivd a curentului iar /r, valoarea efectivi a armonicei de ordinul
In modul clasic, peniru vizualizarea spectrului de armonice este necesartr lolosirea
rui osciloscop perfomlant. Aceasttr solulie nu rezolvtr instr calculul direct al factorului de
storsiuni annonice. Folosirea unui analizor de spectru ar rezolva ambele probleme, dar
rnstituie o solulie care trebuie riguros justilicatA d.p.d.v. economic.
Structura experimentali necesar{ pentru generarea qi utilizarea instrumentului virtual
le prezentatd in l'ig.A l.
Fig. Al. Structurla g,eneralit a sistemului cu instrument virtual LABVIEW.
Sistenrul I conlinc ntontljul experimental pentru studiul principiului modulaliei in
lime
a impulsurilor (lig.6) qi osciloscopul TEKTRONIX 2212 conectat prin intermediul
rei inrerl'ete GPIB la un calculator personal PC. Acest sistem este lolosit pentru achizilia de
lte necesare instmmentului virtual.
Sisternul II conline acelagi montaj experirnental, osciloscopul TEKTRONIX 2205
9i
r calculator personal PCl. Acest sistem este lolosit pentru studiul gi analiza rezultatelor
rtinute cu ajutorul instrumenlului vinual. Ca urmare, formele de undl vizualizate direct la
iciloscop pot ti comparate cu cele achizilionate in prealabil
$i
completate cu spectrul de
monice la care se adaugi lactorul total al distorsiunilor armonice.
rr {
I
,l
,d
ra
,R
,#
,x#
{r
,fr
'r,
rf
{
e{
H
,tlll
*I
, lrtl
t
,*
#
'it';
Montaj didactic experirnental
pentnr studiul principiului
I-'ornra de undA achizilionattr se constituie dintr-un
Eir
de 4096 octeli. Pentru
transferul datelor s-a ales un format binar (RPBinary), ordonata unui punct fiintl un nunir
intreg inrre 0 qi 255 (128 pentru un punct situat in centrul ecranului osciloscopului)'
Infoinaliile referitoare la sit-up cuprind scalarea bazei de timp/ordonatei gi
-offsetul
ordonatei. Acestea permit determinarea complete a coordonatelor unui punct' ln final
inshumentul
virtual realizeaze scrierea intr-un figier a valorilor reale corespunztrtoare formei
de undA achizifionatS.
Prelucrarea datelor
Instrumentul virtual dedicat prelucr{rii datelcr este prezentat in fig.A4. Prelucrarca
datelor se face dupi efectuarea achiziliei, fiind un proces complet independent' ln acest
moment sunt necesare numai elementele sistemului II din lig.l. Instrumentul virtual citeqte
fiqierele de date, calculeazi prin intermediul unor subrutine lactorul de distorsiune armonictr
gi construieEte spectrul de armonice. Atiq:uea datelor se face prin intcnnediul intertclei
grafice corespunztrtoare instrurhentului.
-
Aceeaqi interialtr grafici interactivi realizeaz| qi controlul fiqierelor ce vor Ii
inctrrcate pentru prelucrare, in func[ie de seleclia utilizatorului. Pentru aceasta, inctr din farza
dc achizilie, nrrr,,.l" ligierelor de date ar-r fost stabilite conform unui algoritm bine determinat.
in tunclie de selectia e[ectuatd, un algoritm invers realizeazd prin concatenare de caractere
numele figierelor ce vor trebui citile.
Instrumentul virtual este programat str ruleze ciclic, permilind selectarea a diverse
valori pcntru lrecvenla purtdloarei sau pentru forma de undi a modulatoarei. Modifictrrile
inten,enire in lbnnele de undl sunt aliqate aproape instantaneu. Se realizeazA astl'el o cvasi-
simulare a {uncliontrrii inverrorului, aceasta tiind bazattr pe datele reale dar achizilionate in
prealabil.
,
LUCRAHEA CS 17
STUDIUL PRACTIC AL UNUI FILTHU ACTIV
l. Obiectul lucrtrrii.
Ohiecrul lucrf,rii esre studiul practic al unui filtru activ de putere in configurafie paral
e!ernc' I tle slocaj capacitiv.
,
!
ocul filtrelor aclive
Cr urrnare a utiliztrrii pe scari din ce in ce mai largl a convertoarelor sl"atice de putt
aparalclor de sudurd, a cupto:relor cu induc[ie, etc., amt in domeiiul industrial c8t
donreniul public, relele de distribulie a energiei electrice sunt din ce in ce mai poluate. /
h,
'ru
se explicd prin flaptul ctr:
r^.'eptoarele (qi putem considera ca receptoare falA de re[ea chiar convertoarele stati(
pulclc) consumd putere reactivS;
- ele absorb curen{i dezechilibrali;
-
;cnelc,.zl
:rrnronici.
Es' ' ,lcr:i nccc:sar ca aceste perturbatii si fie reduse.
in prezent, existtr mai multe metode de a suprima aceste perturbalii care se manifestl
prczenla in refea a unor armonici superioare armonicii fundamentale (50 Hz). Cef
rispAndittr metodl este aceea de a instala filtre pasive (LC) care reduc propagarea cunlt
armonici in rc1ea. Aceste filtre au urmtrtoarele inconveniente:
- o proasti adaptare la varialiile de frecvenlA ale curenlilor filtrali;
- o dimensionare dificilA datorattr erorii intrinseci rezultale din imposibililatea de a detcfi
cu exactitate impedanla refelei (care poate varia in funclie de configuralia sistemului).
O alti metodtr este cea bazati pe filtrajul activ de putere: ln ultimul timp au fost Ct
sisteme numite filtre active capabile s{ elimine armonicile unui semnal. independoi
frecvenfa lui, qi s{ compenseze puterea reactivi schimbatl intre relea qi receptor. Princlp
inconveniente ale acestui convertor sunt introducerea unor armonici de trecvenlc I
ridicate (datorate comutatiei dispozitivelor semiconductoare din construclia lihl
pierderile ridicate datorate comuta[iilor, precum qi dificultatea de a reliza un filtru activ (
rlspuns rapid in curent. ',j
B. Principiu de funcfionare
I
Fig. I arati principiul de bazi de tunclionare al filtrului activ. Obiecti"uf nfufl
comPensarea armonicilor prezente in curenlii de sarcind
ba,
irlr,rrr. Curenlii cl
iso, isb,rsc sunt injectati in relea cu scopul de a compensa atmonicile pAnl ce cu{
relea devin sinusoidali (io, i6, is) qi in fazl cu tensiunile de fazl (I)u, Ua,U.). Astfcl
I
ichimbat{ intre consumator gi refea este doar putere activtr.
il
:i. ::i;= jti;-iF:iij;.ji;!:4q::ffi.-rii-.i
-Jr--:.:-Jin-*oi;Iu.:;d:* d
Fi6. A4. Codul sursd al instrumentului virtual utilizat pentru prelucrarea datelot.
exemplu, pentru a compensa armonicile curentului ia, filtrul injecteazl curentul l8a
l.
l). Se obline astfel in refea curentul ir* egal cu i4. Din punct de vedere matematic'
iga=tma-ha.
trul activ se comport{ ca o surstr de curent comandate. Scopul acestei funclion[ri esie de a
prn" in relea curen,ti sinusoidali, simetrici qi in faz6 cu sistemul de tensiuni. Trebuie deci
erminat care este sistemul de curen[i ce trebuie impus ftr re[ea.
$tiind
ce acest sistem are
:eagi pulsalie gi este in fazl cu sistemul de tensiuni, aceasta revine la a determina
pl:rldinea curentului model. Cea de-a doua etaPl va fi de a impune acest sistem in refea'
pot distinge deci dou6 bucle de reglaj in structura filtrului activ: prima va regla de o
rniertr continul amplitudinea curentului model ln funclie de natura curen{ilor de sarcintr
trb,
hc,
it a doua va ac[iona astfel incdt curentii din relea str urmilreasca sistemrrl rle
,"n,ii *oa"t determinat cu ajutorul primei bucle. Cea de-a doua bucl[ va funcliona in
eriorul celei dintfli.
Repea
Jc
ic
U6
tb
a
ld
Filtru
activ
lr"
lxb
td,
lxo
1,,
Consumator
10
ira
o
-10
i
10
lgo
o
o.o1
t
10
Imo=lro
-10
,,
C.Conliguraf ia filtrului
Filtrul rc contpune dintr-o parre de putere qi una de comand6. Partea de putere conline:
- un convertor cu 6 inlreruptoare;
- un condensalor care serve$te la acumularea de energie;
- 3 bobine de valori intpoflante (l0mH), cate una pe fiecare fazd, cu rolul de a asigura o
tensiune rirlicatf, pe condensator qi de a diminua intr-o primtr etaptr annonicile de comutafie
prezente in curentii i1q6, ipt, rr.. Fig. 2 oferl schema plrfii de forf6 a convertorului.
K
U"
,..r.,,
(lt
"'
'
':
(J,
'
/'''
Fig.2. Schemapdrsii deforld afiltrului activ.
Partea rle comandil conline:
- un regulator PI care stabileqte arnplitudinea sistenrului de curenli nrodel gi realizeazi, in
acelaqi timp, o stabilizare a tensiunii pe condensator;
- o sec[iune care asigure func[ionarea celei de-a doua bucle de regtaj (ea are rolul de a
comanda intreruptoarele convertorului astfel inc6t curenlii in relea si umtiireasctr sisternul de
curenli nrodel);
- blocul de sir.rtez{ a curenlilor model care sintetiz.eaz-ii un sistem dc curenli avind
amplitudinea determinati de regulatorul PI
Ei
frecvenla qi faza egale cu cele din sistemul
tensiunilor de fazl U,7, Uy, Ur.
Schema bloc a filtmlui este datl in fig. 3.
ln furrclie de eromea dintre tensiunea impusA qi cea pe condensillor, regulatorul PI
construieqte un anumit rf,spuns. in funclie de rtrspunsul regulatorului PI gi de sistemul trifazat
de tensiuni se obline un sistem de curen[i rnodel, sinusoidal, silnetric, echilibrat gi in faztr cu
sitemul de tensiuni din relea. Comparind curentii r.nodel cu cei din retea se stabilesc
comenzile pentru intreruptoare.
D. Punerea in func{iune
Se considerl func{ionarea filtrului djn momentul in care se aplic{ sistemul de tensiuni trifazat
la bomele sale. La lnomentul t=0 condensatorul este descArcat qi contactorul K este deschis
I
#
a
x
I
T
4
t,
*
,it
,i
,e
,t
E
I
f
7ig.
L Principiul defuncSionttre alfiltrului activ
Si
principaleleforme de undd ale curenlilor'
realizeazl tnctrrcarea prealabih a condensatorului la valoarea tensiunii de vArf din re(e4
urm6nd ca duptr aceaste opera[ie str se inchidA contactorul K (deci s{ se conecteze tiltrul ta I
re{ea). Preinc{rcarea condensatorului se face cu ajutorul unui redresor trifazat necomandat
care iqi opreste l\rnc[ionarea, odate ce condensatorul este inclrcat la valoarea de vtrf ai
tensiunii din re1ea.
'g"
Ilr:trtlalor I>l
l'tr. i .\tlrcnru bk,t'a
Jiltrului
activ.
ln mornentul conectdrii plrtii de pul.'re, I'iltrul va ahsorbi maximum de curent posibit din
relea. Aceasta poate &ntrenir un rltr.echilibru intre puterea activtr absorbitl de cltre,
consurnator qi cea absorbiti de liiirul tctiv tlin rcte:r. Surplusul de energie va fi canalizat citre
fihru ceea ce va detemtina crr'ftcrci.r tensiunii pc condensalor la valori ce pot dep6ii sensibil I
tensiunea de rel'erin1ll. (Acest fapt gencre;utr intrarea in luncliune a protecliilor care blocheazi
comenzile lGBT-urilor qi asti'el energia inmagnzinatA in bobine se va canalie.a prin diode cltre
condensalor. Tensiunea pe condesator va cre$te in continuare, iar dupi ce curen[ii r* se vor
anula, condcnsatorul sc va dcsciircir. Odattr condcnsatorul dcsctrrcat, comcnzilc pe ICBT-uri
se deblocheazl.). Dupa <ieL,locarea comenzilor, regulatorul PI va acliona pentru stabilizarea
tensiunii la bomele condensatorului la valoarea tensiunii de referinltr. De indattr ce tensiunea,
pe condensator ajungc le o velouc rpropi:rtl dc tcnsiunca dc rcfcrinlS, filtrul compcnseazl
curen{ii aruronici absorbi$ de ciue sarcind qi sistenrul de curenfi fu relea devine sinusoidal,
echilibrat qi in laza cu tensiunuile de tazl. in cazul in care sarcina este neconectaE
activ va absorbi din relea o pulere activd ce corespunde pierderilor in interiorul sistemului
(prin pierderi se inteleg cele datorate desc{rc{rii condensatorului, comutaliilor, etc.).
tg"
lgb
ua
llA . ---
,.
F. t'unclionarea cu diferite tipuri de consumatori
in fig. a sunt reprezentate cuentul impus de cetre filtrul activ printr-o fazl gi evolufia
tensiinii la bomele conclensatorului. Se poate observa cf, tensiunea la bomele condensatorului
e$te quasi-constanl.2l. De asemenea, curentul are o amplitudine stabilizattr. Vtrfurile de curent
inregisrare pe forma de undl a curentului depoluat se datoresc pantelor foarte abrupte ale
"rri1ilo,
a|sorbili de cltre sarcin6. O tensiune de referirr[I mai ridicat{ poate duce la
micqorarea lor, dar poate duce la o creEtere a amplitudinilor armonicilor dc decupaj'
Consunratorut alimentat de la re[ea (fig.1) este un redresor trifazat necomandat funcliondnd
cu sarcinl rezistivl.
Tek
EEE
s.00ks/s 7 Acqs
ch3 r.00 v
gE[ lo.omv
Fig.4.7'ensiunea la bornele condensatorului
qi curenttil de
fazd
depoluat
Pcntru
un
consuntbtor-redresor cu cliode
funcgionlind
cu sarcind re:istiw7.
Fig.5 dI un tletaliu al curentului depoluat in cazul in care consumatorul este un redresor cu
diode cu sarcinl inductivi. Se observi qi aici virfurile curentului depoluat datorate intArzierii
introduse de compensarea cu inductanle a filtnrlui. Se poate observa cil tensiunea qi curentul
pe fazarespectivtr suntin fazl.
ln cazul reprezentat de tig.6 consumatonrl este un redresor cu tiristoare comandat la un unghi' ,
de 30o. Se poate observa potentialul fazei considerate, curentul absorbit de cAue consumator
;
,i qi curentul depoluat.
,l
T
'',I
Tek
EEE 2s.oks/s
2l Acqs
T----"*--* ..
--.
-- -
_-
Fig. 5. Detaliu pentru tensiunea relerei, curentului poluat
si
cet depoluat pentru
un
consunuttor-redresor
cu diode
Si
sarcinll incluctivdt.
Tek
EIDE 2s.oks/s
,
In fig. 7. consurnatorul esle un redresor
p;ralel.
Tek
EIIilE
2s.oks/s
i. ::...-
cu diode cu saracini rezistiv-capacitiv{ montattr
4 Acqs
Curbntul pe aceea$r
faz\ de consumator
.i-
r--r--l--i--r- l-+..1-t-+-r.-i--i-+-r-.i-+-j-.*-.-r-r-j--.-,:
l'-
t'l r"
Ch1 r0.omv chz i0.omi/- [tz.oonis
'Une\
-189 v
500nrv :
Fig.7.'l'cnsiunea de linie, curcntul abvtrlsit dr r-'on,rutnator
si
cel tlepoluat penyu un
co,tsutnator.-redresor cu diode .ri sarr:ind RC paralel.
2.Imple_mentarcafi
ais[;r*fr IrLu_!-r-r-r
jeliy*de._pllerc
Aqa cum s-a prezentat in paragraful 1, filtrul activ este compus din douA p{r1i disrincte: parlea
de putere
$i
partea de cornandtr. Partea de putere este cea prin intennediul clreia liltrul
imptlne curentii sinusoidali in rete:r, iar cea de comandil realizeazir reglajele necesare pcntru
buna lunciionare a intregului sistem qi asigurl prolecria qi srabilitatea in rinrpul tunclionirii.
Pentru a putea funcfkrna si a exercila operaliile de rerllg, partea rte comandd a filrrului are
nevoie de inlbnnalii asupra conditiilor irr care lucreazli lilrrul (curentii prin sarcini, tensiunea
,
retelei, tensiunea pe condensator). Accste infornralii sr,urt otrlinute cu ajutorul unei pldci de
!
mf,surtr- Pe traza informaliilor fumizate de aceastd placli. sisremul iqi sintetizeazA raspunsul
.
(un sistem de curenli model qi conrenzile pentru ca aceEri curen{i si fie impuqi in ielea;.r
;
Aceste operalii de reglaj se fac cu ajutorul pldcii de reglaj, ale c{rei ieqiri sunt chiar
"omen"iiou
I
IGBT-urilor. Legdtura intre cele dou6 plici este asigurati de citre placa de inarfatL.- fl
Schimburile de semnale intre toate pldcile, precurn qi alimentarea lor se fac prin intermediut,r[
unui bus de date analogic
t
t
. , l:fl
Ctrr,entul depoluat
pe acce4qi f;r7a
3. Chestiuni de studiat
3.1 Principiul de func[ionare al filtrului activ'
3.2 Configuralia sistemului; se vor identifca principalele p{4i componente
9i
se va descrie
rolul lor in functionarea sistemului.
3.3 Se vor studia formele de undl ale curenfilor absorbdi de ctrtre consumatorul poluant ln
corelafie cu cele ale curenfilor depoluali (din relea)'
3.4 Ssva m[sura con(inutul armonic al curenflnr absorbili de citre consumatorul poluant
precurn qi cei al cwenfilor depoluali. Se va calcula atenuarea armonicilor realizatA ln cazul
utiliz{rii filtrului activ.
4. Modul de experimentare
4.1 Se vor identifica principaftile p[r1i componente ale sistemului pomind de la schema de
amplasare (ng. 8)
c B A
CONSUMATOR
POLUAN'I'
RE,DRESOR
PREINCARC
CONTAC'I'OR
VARIS'I'OARE
FLIZIBILE
RE'[EA
INDUCTANTE
VENTILATOR
( PLACI )
INTERTATA
RECLAJ
ALTMENTARE
MASURA
BUS
C B N CONDENSATOR
DE S]'OCAJ
Fig. 8 Schenn de antplawre afiltrului activ.
4.2 }rajutorul sondei de curent 1i
al osciloscopului se vor vizualiza qi reprezenta formcle de
und{ ale curenlilor din relea, ale curenlilor absorbili de citre consumatorul poluant qi cele ale
curentilor injectali de citre filuul activ.
4.3 Se vor eiplica abaterile de la sinusoida ale curenlilor depoluali (din relea).
4.4 Cu ajutorul multimetrului Fluke va Ii pus in evidenld spectrul armonic al curenlilor din
relea ca
il
cet at curen[ilor absorbili de ctrtre consumatorul poluant. Pentru fiecare armonicl
se va calcula atenuarea introdus6 de filtrul activ'
4.5 Se va determina cosqpentru
Puterea
absorbitA de consumator qi pentru puterea absorbit!
dh re1ea. Va fi explicat{ funclia de compensator de putere reactivl exercitattr de frlUul activ'
,
ANEXA
Etape de ooerare
l) Se conecteaza autotransformatoarele monofazate la relea (pe fiecare autotransformator
conecteaze nulul qi o f.aztr) qi ulterior se conecteazl cursoarele autotransformatoarelor
bomele A, B, C ale filtrului, iar nulul comun autotransformatoarelor la nulul filtrului activ;
2) Se conecteazi referin[ele, de la transformatoarele de m6sur6, ale tesiunilor Va qi Vb;
3) Se conecteaze consumatorul la capltul celilalt al pllcii, conform schemei de amplasare;
4) Se trece tensiunea de referinlA pe -6V din
Potenliometrul
Pl de lk0, meralic:
5) Se verificl reglajul referinfei de prehnctrrcare a condesatorului filtrului (potenliometrul
de 20kO din intrarea lui Cl de pe placa de demaraj;
6) Se regleazi autotransformatoarele la Vsl
=
13.1V tensiune de fazi qi se misoartr tensiur
pe condensator care trebuie s[ fie egaltr cu ttt*16*.6 V; aceastd tensiune trebuie str fie d
de redresorul de preincArcare (bornele 62-72 de pe contactorul principal);
7) Se conectazil sonda de curent pe una din faze qi cea diferenliall de tensiune pe condensr
(bornele 61-71 de la contactorul principal) qi ambele la osciloscopul conectat pe pozilia si4
sequence, in vederea fiuegistrIrii formelor de undtr in momentul demarajului;
Atenlie!
Se va acorda o atenlie deosebitd pentru a nu se deconecta circuitul de mdsurd al tensiunifl
pe condensator in momentul cdnd se conecteazll sonda diferengiald. Altfel condesatorul
poate strdpwtge,
9) Penrru a tntrerupe funclionarea filtrului activ se trece contactorul principal pe pozilia OF
rli
{
,,/
d
LUCRAREA CS 18
APLTCATil
1. Un redresor trifaeat tn punte dubll paralel (DPj), avtnd conexiunea
rsformatorului LN ca ln fig. 1 este alimentat fui primar de la refeaua de curent alternativ
l0kV, 50H2. Pentru transformator se cunosc:
& =
500kVA; k
=n1 f
n2
=
10,
PCu =
1.294,
e =
c. 596 (raportarea se face la .9,
);
2""
=
5. I 96 .
Sd se calculeze:
fensiunea ln gol O16 h bornele redresonrlui qi curentul lui nominal I4r;
Valorile medie qi efectivtr ale curentului ln regim nominal printr-o diodA qi tensiunea
ersi maxim{ la bomele diodei. SI se aleagtr dioda.
Iensiunea 74 la borncle redresorului pentru un curent i4
=0.8idn.
\
zolvare
fensiunea secundar{intre faze va fi :
u,
=L- =
!9
=
tkv + u.
=AZ =
L w
'
k t0
'
J_, ,13
0
se calculeazA cu rela{ia (1):
uuo
=
*-g
"
=
tl1
A
4 =
t!
=
t.i1kv
ltltl/JE
Din relalia (2) a lui S,:
St
=
t'05'Aao'l.ln rczullti
y,-
--
-
!t-
-
=
5oo--
=
352.7 A
l.o5.Il,to 1.05.1.35
Valorile curenlului printr-o diodi se calculeaztr cu relalia (3):
lnx
Iox
Tensiunea inversl rnaximd este dati de relalia (4):
,
Rmc,x =,.,/J.0., =.fi
' Ji' -ln =
l.a t *l'
VJ
Presupunind cf, ricirea se lace natural, cu relafia (5) se obline:
I l7'56
jgt.B6rA+l
17'56
=
r67.94A, I
unt
,
o..s
=.
0.7
cu relalia (6):
VRRi,t
=
2'l.4l
=
2.82kV +2.5'1.41
=
3.525kY
Avind in vedere cA IPRS construieqte diode cu Vp47
=
3000V incepdnd de la
litM =
500 A s-ar impune adoptarea diodei D500N, ceea ce inseamntr o supradimensionare
curent a diodei.
Se pot alege qi diode din import, cum ar fi:
01 AEG, aviad I pr1y74 =
400A, VRR ,t
=
3600V
iP 32175.avAnd /r,r r.e r
=
450 A, Yppt.t
=
3200Y
-l,tu -1521=tt7.56A
5)
=l,L =352:7 - 203.63A
lt lt
{J VJ
,
c) Tensiunca in sarcin{ la homele redresorului se calculeaztr cu relalia (7):
17
a =
(i
d o
*
t /
y -
(1,
Il
,
va fi datir de retatia (8) in care Z, are valoarea l, deci:
fl,
=
1.,,,,
.i t,1,,.!!-
si
cumin acest caz
*=o.r,rezuhi:
I _ I Sl
U
y=
!-.0.8.t,,,.O,10
=,
o t
#.
1.35. t03
=27.4V
I
se calculeaz.] cu relalia (9):
-,-L+!!J,
=ffi
ros oao.ff*o,,r*o,,
Pentru calculul bi A p presupunem ctr s-a ales dioda D500N:
Vt'O=0.9V:rt
=0.75m{2
]a
=0.8.1an =0.8'i52.7 =
282.16A
Curentul prin diode in aceastA situafie va fi:
t,,
=
?
=
u'19
=
e4.05 A; r
D =
?!2ie
=
t62.eo A
In corr<luclie sunt doui diode simultan, deci pulcrea disipal6 in tliode va fi:
PD
=
2' (l7r
t'
I
o',
ry' tf,
) =
2'
[0.9'
94.05 + 0 -7 5' t o-3 ( t az.c
)2 J =
209 -09w
'o
,, =
I:tl=
=,29!'o! =
2.22[/
I
r,
9-1.05
Aproxinri'rm ciderea de lensiune pe siguranle U,t!
=
2L' , deci'.
tl
- =
!:L .
t.i)5
-
I i50.
J-
+ 2 + 2. 22
=
2 t. 26 t. 2 + 2. 22
=
25. 18W
'
t00 0.8
Rez.rlti:
L)1= 1i59-27.4*25.'18
=
I297.l2tr
2.
'I'ensiunea
redresati in gol a unui redresor trifazat in punte complet comandal
(schema din lig. 1 realiz;rl.] cu tiristolre) Ado= l00I', este redusi prin control de faz{ lt
60y. Si' se detcrmine unghiul ccrntrolului de fazd u
Ei
valoarea tensiunii prin control de fazl
aa.
RsaqMare
Oan
=
Oa
o -
{./,"
= U4
s.
cos a
U.rL,t,:!o
=
rcs a
-,
-9!-
=
cos a
-)
o(
=
5 3o
Uao 100
Oo= 100-6A
=
4AI/
3. Str se calculeze ciclerca de tensiune incluctivd datoritl comutatiei 7I
$i
comutalie ^y pentru un redresor in punte rilazat6 (scherna din fig. 1) la un curent
200A, <laci se dau:
. curentul nominal de siucinir: Id,,
=
400A:
. tensiunea de fazS in secundarul transformatorului (A/Y): Us
=
80V;
redresat
olvarc
Oao
=
Ji
.
J7
.
u
s
.!.
rin
I = J7
-
J7
-
a0.6.. sin\
=
I 86. 44v
-ft
6 x 6
aao
=
Jl.Ji ut
*.'*I=
J2'JT'ao
*'*"I=
ts6.44v
o,
=
l.
ou.olo.
fi
=
| fi
na.*.
U
=
r.orru
t
=
*""*(,
-':lJ]l =
*""*(,
-
z' z'ogz)
=
rz"
'
t
Uao) \ 186.44)
4. Tonsiunea redresatA a unui re&esor trifazat cu punct modian complet comandat
t =
200V este redus{ la I50V prin control de fazl. In plus, la un curent de 5A0A existl o
re reactiv{ de tensiune datoritl comutaliei A.r=10V. Redresorul este alimentat de la
aua de curent alternativ cu frecven[a de 50Hz prin intermediul unui transformator Y/Y. SA
letermine unghiul de comutafie
77
al tiristoarelor qi inductivitatea pe faal_Lk la sarcina
ndte.
olvare
Aao=Aao
-Ao=Oao'cosa
c.,ta
=VogAo =
I 5o
=
o.T5 + a= 4 r.4"
Uao 200
Oy
=
Aao.cos
a-ca:( a+ yr
)
+ cos( a+ y7.
) =
Ill:r*"-3It
Uao
c.,,( a+,r,
I =%*!t =
t sl:^20
= { =
s,65 * a+
ly =
4e.4'
'
Uao 200 200
,
'{
t "'
49.4" - 41.4"
=
8''
Ii,- p
1'.
1.1,. i7 --t p
=.1 =tUf=
3.-[. t
r
I,t
,
ij,
to
t.J tt 3 50..r00
5. str se calculeze caJracitarea con<Iensatorului necesar a fi conecrat in
sarcini /tL la un inverlor monol:zat cu circuit rezonant serie, tlacd sc tl;ru:
"f
=
Bkll;. L
=
lmH. R= /0Q. Cunr se poatecalcula t)7?
Rsaeharc
rerl6 t,u
tq *
lA#
j
f
I
I
I
f''
i
I
t
Dr
q!:.! 2" n..1'. r,, :;-
) 1 li. l{}3 l0-5
=
()..10.?6rod
qrs,,:).E.
l'=2.r.h lt)J -\0)6it.udf
,
,, l
i
=- ;,
._ ,'l..t.l.ili{;
dt
.
l.- t,t !;.,,u.V
.-Bl
i't=-
l'-,..(l-tirsp).t-t
/-1 :,il,i,i,,r!.-.
t
I
77.ct/.r
I
I t,,.(')
6. l)entni utl t'll l,,ller r:u liri-clo;
;i siirit.tr-'ic r.i;trliurrllrl,l sa ( llil(,..( l(.n,.ilrrr,r, rrr,tr,. , i I
alintenl;tre !);
=
t:np'': (.u!(:r)tl!l
rlc saLiirr;'i I. -ltr,4, t-.,, lurll..
('
lttltl tl / ,,,
elemenlt:le ciroritulr.ri rir. .{tiir.r,.rrl ,.
.:le
ce r:
a) tintpul dc colrrlucliL: nrinini r,.,.,,,.
h/ valo,irea llilrilli.i l, tcrrsirini; il,.: :ii cr: s,,
lr)itlr^
reglrt llr l,,rnele \;.rt(
rilr
,,rlril,l
r.il
;rr
r,,, , I
T'
=
l()nt.
Icz,olvare
t)/,
'r,t.!.
* t-1
{',
'nil !
i.\
h)/if= ":". it.
t'
. i37\
/ /..
=
l.L
'-;
.
.720
=
g.
.i2l'
l0
.
l0'
l. 1-'r'/,
''rr
:':(/) .ll) t t ; .lt
t,tt
EXE
ble,loel
odala
Fig.I
aao=J|'0s
*,,^I=+C,
St
=
t.oS'Aao'ia,
lr*=*, tor
=*
uRmax
=
J7 '0
t
rrnwr=ffi
voRL4
=(2...2.J)"rrr*
Oa --Aao-Ar'A,
Ay=l.r*.Oas
fi
i-;
P1 + P"1r+ Pp
,,
=-Tf,--
(l)
(2t
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
t'
*.1|
il.-:11
I
Ll' t
n
*tE*
""tl
ct
L
t'i-----'
{nle
l--,
t
!-r
Dll
b.
-o
b
I
o
L
DI
N
I
I
t
I
t!
D3
br.,*
D6
.-T!"r-
o:l
R L
(e)
,
l" Ionescu F.l
2. Ionescu H,1
puissanco,
S{,, llttlrrr e1lr I
()tt.1.
llllll,l(,(;trAt,il,l
tH lllitro tlo prrterc. Note de curs.
Hul At, l)rl;rrrre 1,., Nitu S., Mihalache C.: Convertisseurs staliques de
3. lonescu P,t $ltdf ;l
rerhr.ro;rrr.rlc
lrrrtcre.
Ed. TehnicA, Bucuregti 1995.
4. Dan P.A,l DlOdr eu ntlrt'rrr.
('rlllog.
Ed.
'Iehnicd,
1986.
5. xxx:
'fidftgfru
trl
rrrortrrte rlc pulore. Catalog. Ed. Tehnicl, 1984.