..

x·

EU5,SEN'IA "SAG

MASURARI ELECTRJCE

,S,I

ElECTRONJCE

MAHUA~ PENTRU LlCEE, CU PRQ~IL -DE -J;lECTROTEH'Nlc;A ''$,1 M:ATEMA:TICA"'FIZ.I¢:A. CL~SAA X·:A

Ing. EUGENIA ISAC prof. gr. I

MAsURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE

,

MANUAL. PENTHU LICEE CU PROFIL DE ELECTROTEHN1CA ';>1 MATEMA TICA-F1Z1CA, CLASA A X-a

EDITUEA DIDACTICA ~1 PEDAGOGIC\ BCCURE$TI - 1981

Manualul a fost elaborat conform programei scolare aprobate de Ministerul Educatiei si Invatamintului cu nr. 39438/1980

Referenti: dr. ing. Aurel Millea

ing, Brindusa Bolocan, prof.

Redactor: ing. Monica Ursea Tehnoredactor ; T. Biiliiijii Coperta: V. Wegeman

Plan editura nr. 16008 Coli de t ipar 5 Bun de tipar 16.03.81

Tiparul executat sub comanda nr. Ilia Intreprinderea poltgrafica ,,13 Decembrie 1918",

str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97 Bucure~ti

Republica soctansra Romania

INTRODUCERE

In etapa actuala de dezvoltare a societatii romanesti, aproape ca nu exist a domeniu al activitatii economico-sociale in care sa nu se foloseasca instalatii ~i aparate electrice si electronice. Larga raspindire a acestora, precum si diversificarea si perIectionarea lor, necesita cadre bine pregatite, capabile sa raspurida ceriritelor impuse de dezvoltarea stiin tci si tehnicii con ternporane.

In scopul asigurarii unei act j., ·:a ti cit mai eficiente, in vederea obtincrii unei productii maxime si de calitate in domeniul electric, toti participantii la procesul de productie, de la muncitor si .pina la cercetator, trebuie sa cunoasca aparatele si metodele de masurat si utilizarea lor corecta.

,

Obiectul de invatamint "Masurari electrice si electronice" are scopul sa asigure insusirea cunostintelor, priceperilor si deprinderilor necesare, in legatura cu aparatele si metodele de masurat, contribuind astfel Ia 0 buna formare profesionala a viitorilor clectricieni ~l electronisti,

Capitolull

MAsURARI, MIjLOACE ~I METODE DE MAsURARE

A. MAsURARI

In activitatea practica se intilnesc diferite marimi fizice, care se deosebesc intre ele calitativ, dupii natura lor (lungimi, suprafete, presiuni, temperaturi, tensiuni, puteri, rezistente etc.) si cantitativ.

Evaluarea cantitativa a unei marimi de 0 anumita natura se reaIizeaza prin masurare. Deci: masurarea este procesul prin care se eoalueazii cantitativ marimile jizice de acelasi jel.

A masura 0 marime M inseamn-i a 0 com-para cu 0 mdrime de aceeasi natura, U, consideraid conventional drept unitate de masura, ~i a vedea de cite ori unitatea de mas'Ura se cu prinde in mdrimea de masurat.

Procesul de masurare se poate exprirna prin raportul dintre marimea de masurat M si unitatea de masura U, iar rezultatul masurarii reprezinta valoarea numerica V a marimii de masurat :

M -=V. U

(1.1)

Conform relatiei (1.1), marimea de masurat se poate exprima prin:

M= V·U.

( 1.2)

o De retinut! Expresia M = V· U araiii ca ori de cite ori se exprima o anlfmita m irime, trebuie mentionata ~i unitatea de nuisurii, multiplii sau s~tbmultiplii acesteia (de exemplu: 1= 2 A; R = lkQ; C = 100 [.LF).

1. UNITATI DE MASUR.~

Asa cum s-a aratat, pentru a masura 0 rnarirne este necesar sa fie stabilita unitatea de masura a acelei marimi,

Unitatea de masura este 0 mdrime de aceeasi natura cu miirimea de miisurat, aleasa in mod conventional.

5

In trecutul indepartat, in tara noastra, oamenii convenisera sa masoare lungimile cu cotul sau prajina, iar capacitatile - cu galeata sau cu vadra. Odata cu dezvoltarea stiintei si tehnicii si cu dezvoltarea schimburilor si cooperarilor dintre oameni, 'a fost necesar ca unitatile de masura sa 'fie stabilite cit mai precis si sa fie recunoscute de cit mai multi oameni. Unitatile de masura ce se folosesc in prezent au fost stabilite prin conventii internationale, tinindu-se seama de nivelul de cunoastere al omenirii la data stabilirii lor.

2. SISTEME DE UNITATI DE MASURA

Deoarece pentru a efectua 0 masurare este necesar sa se cunoasca unitatea de masura corespunzatoare marimii fizice ce se mascara, trebuie sa existe pentru fiecare marime fizica cite 0 unitate de masura (de exemplu: pentru 1ungimi - metrul, pentru timp- secunda, pentru intensitatea curentului electric - amperul s.a.m.d.).

Din multimea de unitati de masura, unele, in numar restrins, au fost definite independent de ~ltele ~i de aceea ele au fost denumite unitd!i jundamentale. Celelalte unitati de masura, care sc numesc unitii!i derivate, pot fi definite in functie de unitatile de masura fundamentale pe baza 1egilor si a relatiilor care leaga intre ele marimile fizice corespunzatoare.

Totalitatea unitii!ilor jundamentale si derivate dintr-un anwmii domeniu alcatuiesc un sistem de unltati de masura.

Au fost folosite mai multe sisteme de unitati de masura, care difera intre ele prin unitatile fundament ale adoptate. Astfel, in telinica se folosea sistemul practic, MKSA, in timp ce in fizica era preferat sistemul CGS. In electromagnetism era folosit sistemul CGS electromagnetic (CGSfLo), in timp ce in electrostatics se prefera sistemul CGS electrostatic (CGSso). Am mai putea da in acest sens numeroase exemple.

3. SISTEMUL INTERNATIONAL

Avind in vedere faptul ca la un moment dat se foloseau diferite sisteme de unitati de masura, ceea ce complica relatiile dintre diferite domenii de activit ate, 1a cea de-a XI-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati, care a avut loc la Paris in 1960, s-a propus adoptarea unui sistem de unitati de masura care sa satisfaca toate domeniile stiintifice si tehnice. In acest fel, s-a adoptat Sistemul International de unitati de masura, cu simbolul SI, care are sapte unitati fundament ale si doua unitati complementare.

6

Unitatile fundamentale sint :

- cu simbolul m, pentru lungimi;

- cu simbolul kg, pentru masa ;

- cu simbolul s, pentru timp;

- cu simbolul A, pentru intensitatea curentului

electric;

- kelvin - cu simbolul K, pentru temperatura termodinamica ;

- candela - cu simbolul cd, pentru intensitatea luminoasa j

- mot - cu simbolul mol, pentru cantitatea de substanta.

Unitatile complementare sint :

- radian - cu simbolul rad, pentru unghi plan;

- steradian - cu simbolul sr, pentru unghi solid.

In functie de aceste unitati fundamentale si complementare se pot defini toate celelalte unitati de masura derivate.

In tara no astra Sistem~l International a fost adopt at in 1961 ca sistem de unitati de masura legal si obligatoriu. Legea metrologiei nr. 27/1978 stabileste ca in cazuri justificate pot fi utilizate ca unitati de masura legale si alte unitati in afara sistemului SI, cum sint : grad Celsius pentru temperatura, bar pentru presiune, kilogramforta pentru forte etc. Unitiitilo de masura legale sint specificate in anexa care face parte din legca metrologiei.

- meirw

- kilogram'

- secunda

- amper

B. PROCESUL DE MAsURARE

Intr-un proces de masurare so porneste de la marimea de masurat, care constituie obiectul masurarii. Apoi se stabileste cu ce se va executa masurarea si cum se va face aceasta. A vind in vedere cele de mai sus, putem spune ca in procesul de masurare intervin urmatoarele elemente:

- obiectul masurarii (ce se masoara P) :

- mijloacele de masurare (cu ce se masoara P) ;

- metodele de mas~trare (cum se mascara ?).

I. MI]LOACE DE MASURARE

Mijloacele de masurare reprezinta totalitatea mijloacelor tehnice utiiizate in procesul de mdsurare.

• In functie de complexitatea lor, mijloacele de masurare se

impart in:

- nuisuri ;

- aparate de nuisurai ;

- insialatii de miisurat,

7

IVHsura csie maierializarca unitiitii de mc'isnra salt a uniii mulliplu Salt sllbmulLij)llt al acestcia,

Exemple : mctrul (din lemn SJ.U din metal), rulcta (de 1 m sai de 10 Ill), rcz ;storul etalon, coudcnsa.tor ul e ralon etc.

Aparatul de masurat este 1tn sistem telinic care permite deierminarea caniitatiud a nuirimilor ce se mdsoarii.

Exemple : ampermetrul, voltmetrui, ohmmetrul etc.

Instalatia de rn isurat este un ansamblu de «parate si masuri conectate intre ele du pa 0 anumita schemii in scopul reaiiziirii tutor masurari.

'Exemple: instulatia Iolosita la rnasurarea rezi st entelor electrice prin metoda amperrnetr ul ui !Ii voltmetrului, instalaj iile utili zate la etalonarea aparatclor de til asura.t elcctrice, instala ti ile de telemasurar i etc.

• Dupa precizia lor, mijloacele de masurare se impart in: - mijloace de mdsurare etalon sa » etaloaue:

- mijloace de nuisurare de lucru,

Mijloacele de masurare eta Ion sint cele mai precise mijloace de masurare. Ele servesc la definirea, maierializarea, conseruarea sau re-producerea Imitatii de masura in sco-pul transmiterii unitatii cdtre alte m jloace de nuisurare.

La rindul lor, etaloanele sint de mai multe categorii:

- etalon pri111;_ar - etalonul car e. intruneste cele mai ridicate caIitiiti metrologice. In unele cazuri, etaloanele primare pot deveni e.aloane in ternationale sau etaloane nationale. Etaloanele internati .male s iut rccunoscute prin acorduri intemationale, iar etaloanele nationale sint atestate printr-o decizie oficiala a unei tari si constituie baza metrologica a Flrii respective;

- ctaloane secinularc. Transmiterea unitatii de masura se realizeaza pornind de la etalonul national, care este si ~talon primar; cu ajutorul unei instalatii si metode adecvate se etaloneaza etaloanele secundare de ordinul I, de la care, prin mijloace tehnice similare, unitatei de masura se transmite la etaloanele secundare de ordinul II ~.a. n.d. ;

- eialon de lucru - etalonul a carui valoare este atribuita prin comparatie eu un etalon secundar si care serveste la verifiearea mijloaeelor de masurat,

Mijloacele de masurare de Iueru sint eele cu care se executa masHrarile GEl' uie de practicd.

8

2. METODE DE MASURARE

Metodele de masurare reprezinta ansambiul de procedee jolosite pentru obiinerea informatiei de masurare. Ele arata cum se executa masurarile, Dupa modul in care se obtine rezultatul masurarii, metodele de masurare se impart in metode indirecte si metode directe.

a. Metode de masurare indirecte

Metodele de masurare indirecte sint acele metode in care se masoara alte miirirni, iar oaioarea marimii de mdsurat se obiine prin calcul (de exemplu, rnasurarea rezistentelor prin metoda ampermetrului si 'voltmetrului).

b. Metode de masurare directe

Metodele de masurare dire de sin; acele metode in care se masoara nemijlocit marimea de m-isurat, Metodele directe pot fi cu citire directd. sau de comparaiie.

• Citirea directa se foloseste in cazul aparatelor care au scara gradata direct in unitati ale marimii de masurat (de exemplu: ampermetre, voltmetre, ohmmetre etc.).

• Metodele de comparatie pot fi: metode de substitufie, metode difereniiale, metode de zero si altele.

Metoda de substiiutie consta in inlocuirca marimii de masurat Ax existente intr-o anumita instalatie de masurare, cu 0 marime cunoscuta si variabila Ao, care se modifica pin a cind indica tiile apara telor de masurat vor fi aceleasi ca si in cazul cind in instalatie se afla marimea Ax. In acest caz Ax = Ao.

Metoda de zero se bazeaza pe actiunea simultana, dar de sens contrar, a marimii de comparatie si a marimii de masurat asupra unui aparat detector de nul. Marimea de. comparatie se variaza pina cind detectorul de nul indica zero. In acest caz, valoarea marimii de masurat este data de valoarea marimii de comparatie, Operatia de masurare are caracterul unui proces de reglaj in bucla inchisa, ceea ce asigura metodei 0 precizie ridicata. Metoda de zero se foloseste la masurarea tensiunilor elect rice cu compensatoarele si la masurarea marimilor electrice cu puntile echilibrate.

Metoda dijerenfiala se caracterizeaza prin aceea ca aparatul de masurat mascara diferenta Ax - Ao = A, un de Ax este marimea de masurat, iar Ao - 0 marime de aceeasi natura cu Ax, dar cunoscuta cu 0 anumita precizie. Precizia masurarii este cu atit mai mare cu cit diferenta A este mai mica.

9

C. ERORI DE MAsURARE

1. DEFINITII

Orice manme care se mascara are 0 valoare a sa adevarata X, dar oricit deingrijit s-ar efectua masurarea, folosind cele mai perfectionate mijloace si metode de masurare, niciodata nu se va cunoaste valoarea adevarati. De aceea se spune ca ea este inaccesibila ma~urarilor. Rezultatul obtinut prin masurare poate sa difere mai mult sau mai putin de valoarea adevarata.

• Eroarea absoluta, Deoarece valoarea adevarata nu poate fi cunoscuta, pentru aprecierea calitatii unei masurari se compara valoarea masurata Xm, CU 0 valoare de referinta Xo obtinuta prin masurari efectuate cu metodele si mijloacele de masurare cele mai precise. In acest caz, se poate considera eroarea absoluta de masurare ca fiind:

( 1.3)

Eroarea absoluta se exprima in aceleasi unitati de masura ca si marimea de rnasurat si poate fi pozitiva sau negativa dupa cum Xm este mai mare sau mai mic decit Xo. Eroarea absoluta arata cu cit s-a gresit in cadrul unei masurari fat a de valoarea de referinta, dar nu da direct nici 0 informatie utila asupra gradului de precizie al masurarii.

• Eroarea relativa. Pentru a aprecia precizia unei masurari, trebuie sa se compare eroarea absoluta cu valoarea marimii masurate. In acest scop se defineste eroarea relativa, care reprezinta ra porbul £ntre eroarea de nuisurai absoluta si oaloarea de referinpa:

e: Xm - Xo

e:r = - = (1.4)

x; x,

Eroarea relativa este un numar fara dimensiuni si se exprima de obicei In procente.

Pentru a intelege mai bine necesitatea definirii erorii relative, Se dau urmatoarele exemple.

Exemplul 1. La iesirea unui redresor se mascara tensiunea cu un voltmetru care indica 251 v in loc de 250 v. In acest caz:

Xo = 250V; x ; = 251 V;

E = Xm - Xo = 251 - 250 = 1 V;

.E 1

€r = - = -- = 0,004 = 0,4%.

Xo 250

10

Exemplul 2. La masurarea tensiunii la borne Ie unei r ezistcnte, voltmetrul u tilizat indica 5 V in loc de 6 Y. In aeest eaz:

E = Xm - Xo = 5 - 6 = - 1 V;

E 1

Er = - = - = 0,66 = 16,6%

Xo 6

Dupa cum se vede din cele doua exemple, aceeasi eroare absoluta de masurare are efecte diferite. Pentru a obtine 0 informatie asupra preciziei masurarii, este necesar sa se calculeze eroarea relativa.

2. CLASIFICAREA ERORILOR

• Dupa cauza care Ie produce, erorile se impart in erori subiective 91 erori obiective.

Erorile subiective sint datorate operatorului, depinzind de atentia, irideminarea si starea organelor sale de perceptie,

Erorile obiective sint cele care se datoresc imperfectiunii aparatelor de masurat, influentelor diferitilor factori externi sau metodei insuficient

de exacte. ' ,

• Din punctul de vedere al caracterului lor, erorile pot fi sistematice, aleatoare sau intimpliitoare ~i grave.

Erorile sistematice sint acele erori care intervin cu aceleasi valori ori de cite ori se repeta masurarea in conditii identice. Ele se pot datora imperfectiunilor de constructie si de etalonare ale aparatelor de masurat, influentelor controlabile ale mediului sau metodei care se foloseste. Aceste 'erori se pot determina si se poate tine seama de ele aplicind coreciia. Corectia este egala cu eroarea absoluta de masurare, considerata cu semn schimbat. Ea se adauga la rezultatul masurarii pentru a obtine o valoare mai apropiata de cea adevarata,

Exemplu. Se cunoaste ca un miliampermctru eu scara liniara are 0 eroare sistematica de 1 mA in plus (deci E = 1 m A). Dad. la 0 masurare se obtine Xm = 25 m A, aplicind corectia :

c = - E = -lmA

valoarea .corectata va fi:

X;" = Xm + C = 25 - 1 = 24 m A.

11

Erori aleaioare (£ntimj)liitoare) sint acele erori care intervin cu valori si semne diferitc cind masurarea se repeta. Aceste erori se pot datora fluctuatiilor de indicatie ale aparatelor (din cauza frecarilor, uzurii un or piese), influentclor necontrolabile ale mediului sau operatorului.

Pentru a micsora influenta erorilor irrtimplatoare asupra rezultatului masurarii, se recomanda sa se repete de mai multe ori masurarea marimii respective si sa se fad apoi media aritmetica a valorilor obtinute, Astfel, daca pentru determinarea unei marimi au fost efectuate n rnasurari in urma carora s-au gasit valorile Xl, X2, ••• , Xn, valoarea cea mai probabila a marimii masurate este:

Xl + X2 + ... + Xn

X=

n

Erori grave sau greseli sint acele erori care intervin cu valori foarte mario Ele se pot datora folosirii aparatelor defecte, alegerii necorespunzatoare a aparatelor sau metodelor, calculelor gresite sau neatentiei operatorului. Greselile trebuie evitate si pentru a le putea evita trebuie sa se cunoasca foarte bine aparatele si metodele de masurare, precum si instalatiile, echipamentele, sau aparatele asupra carora se fac masurari.

3. ERORILE APARATELOR DE MASURAT ELECTRICE

Asa cum s-a aratat, in efectuarea unei masurari, unele erori sint datorate imperfectiunii aparatelor de masurat. In momentul masurarii, indicatia a a aparatului de masurat ar trebui sa corespunda valorii adevarate X. In realitate, el of era 0 indicatie am corespunzatoare valorii masurate Xm• Diferenta intre indicatia in momentul masurarii si indicatia exacta reprezinta eroarea insirumentald:

( 1.5)

Eroarea instrumentala se exprima in aceleasi unitati ca si marimea de masurat si poate ave a diferite valori .

• Valoarea maxima admisibila a erorii instrumentale reprezinta eroarea instrumentala tolerata. Aceasta caracterizeaza fiecare aparat si este stabilita prin constructie de producatorul de aparate de masurat,

De exemplu, un rniliampermetru de 100 mA poate avea 0 eroare instrumentala tolerata de 1 rnA.

• Eroarea instrurnentala tolerata arata cu cit poate gre~i un aparat de masurat, dar nu da direct 0 informatie utila des pre calitatea aparatului. Pentru caracterizarea preciziei unui aparat de masurat este

12

necesar sa se compare eroarea instrumentala tolerata cu valoarea maxima pe care 0 indica aparatul respectiv. Se obtine astfel eroarea raportata tolerata, care se exprima de obicei in procente:

(am - a)max .100 [%J,

amax

( 1.6)

unde amax este indicatia maxima (valoarea de la capatul scarii}, Eroarea raportata tolerata este 0 marime specifica fiecarui aparat de masurat si in functie de ea se stabileste clasa de precizie.

4. CLASE DE PRECIZIE ALE APARATELOR

Clasa de precizie a unui aparat de masurat electric este un numar egal cu eroarea raportatd toleratd (maxim admisa) exprimata tn procenie. Clasa de precizie este indicata pe cadranul fiecarui aparat de masurat, Pentru aparatele de masurat electrice fabricate in R. S. Romania, conform STAS 4640/1-71 se folosese urrnatoarele clase de preeizie: 0,05-0,1-0,2-0,5-1-1,5-2,5----,-5.

Clasa de preeizie caracterizeaza aparatul ~i nu masurarea. Pentru a obtine 0 preeizie cit mai buna a masurarii, se recomanda sa se foloseasca aparatul de masurat astfel incit sa se obtina 0 indicatie cit mai mare (in eea de-a doua jumatate a scarii gradate).

Exemplu. Un miliarnpermctru de 50 rnA cu clasa de prccizic I are 0 eroare raportata t olcra.tri de l'fo. Eroarea instrumentala maxima va Ii:

(am - a)max = EireI' • amax = 0,01'50 = 0,5 m A.

Cind se mascara eu acest aparat II = 50 mA, eroarea rclativa maxima a masurarii va Ii:

Daca se mascara cu acelasi aparat 12 = 25 m A, eroarea relativa a rnasurarii va fi:

0,5 2

Er2 = - = %.

. 25

In caz di. se mascara 13 = 5 mA, eroarea relativa a masurarii va fi:

Sr'j = 0,5 = 10%.

. 5

Din exemplele de mai sus se vede ca la acelasi aparat eroarea relativa a masurarii este eu atit mai buna eu cit indicatia este mai mare.

13.

D. CARACTERISTICI METROLOGICE

Caraeteristieile metrologiee ale aparatelor de masurat electriee sint criterii de cali tate ale acestora, care se au in vedere de obicei si la verificarile metrologice initiale sau periodice. Dintre caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat electrice, cele mai import ante sint : sensibilitatea, [ustetea, [idelitaiea si precizia.

• Sensibilitatea este caracteristica metrologica a unui aparat de masurat care exprima raportul iritre variatia marirnii de iesire si variatia marimii de intrare (a marimii de masurat}:

5 = 6.r/.. 6.X

( 1.7)

Relatia (1.7) arata ca cu cit variatia marimii de iesire este mai mare pe~tru aceeasi variatie a marimii de masurat, cu am ~ensib;litatea este mal mare.

Pragul de sensibilitate este cea mai mica variatie a marimii de masurat care determina 0 variatio perceptibila a marimii de iesire. Uneori pragul de sensibilitate se mai numeste si rezoluiie.

• Justefea este proprietatea unui aparat de masurat de a da indicatii medii cit mai apropiate de valoarea adevarata arnarimii de masurat. Justetea depinde de erorile sistematice si este cu atit mai buna cu cit erorile sistematice sint mai mici.

• . Fidelitatea este proprietatea unui aparat de masurat de a da indicatii cit mai apropiate intre ele cind masurarea se repeta in conditii identice. Fidelitatea este cu atit mai buna, cu cit erorile intlmplatoare (fluctuatiile de indicatie) sint mai mici.

• Precizia este 0 caracteristica metrologica globala a unui aparat de masurat. Ea exprima proprietatea aparatului de a da indicatii cit mai apropiate de valoarea adevarata (de a avea erori cit mai mici). La un aparat de masurat precizia este eu atit mai mare cu cit fidelitatea si justetea sint mai bune.

E. NOPUNI DE LEGISLATIE METROLOGICA

In conditiile dezvoltarii stiintei si tehnicii si ale extinderii cooperarii atit pe plan national cit ~i pe plan international, este necesar sa se asigure o functionare corecta si precisa a mijloacelor de masurare, In vederea satisfacerii acestor cerinte este necesar ca mijloacele de masurare sa fie supuse verificarii metrologice inainte de punerea lor in functiune, dupa Iiecare revizie sau reparatie ~i periodic In cursul utilizarii lor.

14

In tara noastra, conform legii metrologiei nr. 27/1978, toate mijloacele de masurare care se construiesc, se importa,se repara si se folosesc sint supuse verificarilor de stat obligatorii, care sint efectuate de Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calitatii Produselor.

Pentru verificarea metrologica se efectueaza diferite operatii metrologice, adica diverse lucrari in scopul de a constata daca performantele mijloacelor de masurare corespund sau se mentin in limitele impuse de standarde, norme sau alte prescriptii in vigoare.

Operatiile metrologice care se efectueaza asupra mijloacelor de rnasurare etalon se numesc etalonari, iar cele ce se efectueaza asupra mijloacelor de masurare de lucru se numesc oerificdri.

E talonarile si verificarile se fac 0 bliga tori u: .

- initial, pentru mijloacele de masurare noi, inainte de darea lor in folosinta :

- periodic, asupra mijloacelor de masurare in folosinta la termene stabilite prin norme tehnice de metrologie;

- ocazional, in urma reparatiilor si ori de cite ori este necesar pentru a asigura function area corespunzatoare a mijloacelor de masurare.

In urma etalonarii se emite certificatul de etalonare, in care sint trecute toate datele necesare identificarii etalonului respectiv si datele obtinute pentru fiecare punet in parte.

Pentru mijloacele de masurare de lucru, in urma verificarii se elibereaza un buletin de verificare in care se mentioneaza datele necesare identificarii, precum si rezultatul verificarii: "Admis" sau "Respins".

Mijloaeele de masurare admise la etalonari sau verificari de stat se investese cu marea de stat. Marca de stat are ~i rolul de a sigiia mijloacele de masurare verificate, astfel incit sa nu se poata interveni la mecanismele lor nira a 0 deteriora.

VERIFICAREA CUNO!$TINTELOR

1. Ce importanta au masurarile in activitatea practica?

2. Cum se poate contribui la obtirierea unor masurari de calitate?

3. In ce clasa de precizie este un aparat de masurat daca are eroarea raportata tolerata de 1%? Dar daca are 0,4% ?

4. Ce conditii trebuie sa indeplineasca un mijloc de masurar e pentru a fi legal?

CapitoIuI2

APARATE DE MASURAT ELECTRICE

A. NOTIUNI GENERALE

Aparatele de masurat electrice sint mijloace de masurare care permit determinarea cantitativa a marimilor electrice, sau a marirnilor neelectrice prin intermediul unei marimi electrice.

,. Aparatele de masurat electrice se realizeaza Intr-o mare varietate de tip uri constructive, dar oricit de complicate ar fi, ele pot fi considerate ca fiind alcatuite dintr-un traductor , dispozitive intermediate si un instrument de mdsura», conform schemei din figura 2.1.

Traductorul este un dispozitiv care transforrna, eli 0 anumita eroare limita, marimea aplicata la intrarea sa intr-o alta marime obtinuta la iesire. De obicei in aparatele de masurat electrice traductorul transforma 0 marime neelectrica intr-o rnarime electrica.

Exemple de traductoare ; terrnocuplul, termorezistenta etc.

Dispozitivele intermediare au rolul a de prelucra si adapta marimile de la intrarea lor pina la obtinerea necesare la intrarea instrumentului de masurat.

Exemple de dispozitive intermediare: arnplificatoare, atenuatoare, circuite de detectie etc.

Instrumentul de mdsura: este un mijloc de masurare care transforma semnalul de la intrarea sa intr-o marime perceptibila cu ajutorul careia se determina valoarea marimii masurate. Marimea perceptibila de la

Troduc/ol' Dispozi!/vc , Iflslrumcl7i
IIlIc f'f77C dio r« de fTlfJ surJ! Ifldicate /li7re~Slf'O(Ot'

Actionore

FiJ. L.1. Schcrn.i LE1~tiLhlal<l. generala a aparatelor de masurat electrice.

16

iesire poate sa fie urmarita direct de un operator sub forma de indicaiie, poate fi inregistrata sau poate fi transmisa unor dispozitive de aciionare, stocare sau prelucrare a informaiiilor de m.dsurare.

o Trebuie mentionat ca la unele aparate unele componente pot sa lipseasca. In unele masurari instrumentul de, masurat poate fi folosit fara traductor si fara dispozitive intermediare. In acest caz, instrumentul de -masurat singur poate fi considerat aparat de masurat.

• Aparatele de masurat electrice se impart in doua mari categoni: - aparate de masurat numerice ;

- aparate de mdsurat analogice.

A paratele de masurat numerice se caracterizeaza prin faptul ca semnalul de la iesirea lor este discretizat (variaza discontinuu), iar instrumentul de masurat 11 prezinta direct sub forma numerica.

A paratele de mdsurat analogice se caracterizeaza prin faptul ca marimea perceptibila de la iesirea lor are 0 variatie continua. Dad aparatul furnizeaza valoarea marimii masurate direct sub forma unei indicatii vizuale pe un dispozitiv de citire, el se numeste a parat indicator.

B. APARATE ANALOGICE INDICATOARE

1. PRINCIPIUL DE FUNqIONARE

Functionarea aparatelor de masurat indicatoare sc bazeaza pe transformarea unei parti din energia electrica sau magnetica a marimii de masurat sau a semnalului electric intermediar in energie mecanica, care produce marimea perceptibila de la iesire, respectiv deplasarea unui indicator in fata unei scari gradate. Transformarea energiei are loc in conformitate cufenomenul .fizic care sta la baza constructiei si functionarii instrumentului de masurat,

Instrumentele de mdsurat ale aparaielor indicatoare au in consiructia lor 0 parte fixa si 0 parte mobilii (echipaj mobil).

• Partea mobila, pe care este fixat si indicatorul, se deplaseaza sub actiunea unui cuplu de forte, denumit cuplu activ, Ma, care apare ca urmare a interactiunii dintre marimile fizice (dintre care de obicei una este marimea de masurat sau semnalul electric intermediar) existente in cele doua parti ale instrumentului. Cuplul activ depinde de valoarea marimii de masurat X, fiecarei valori a marimii de masurat corespunzindu-i 0 valoare bine determinata a cuplului activ, adica :

Ma = f (X).

(2.1)

2 - Masurari electrice si electronice - c. 11

17

• Daca asupra eehipajului mobil ar actiona numai euplul activ, acesta s-ar deplasa pina la limit a extrema indiferent de valoarea marimii de masurat, Pcntru ea fiecarei valori a marimii de masurat sa-i corespunda 0 anumita deplasare a eehipajului mobil, euplul aetiv este echilibrat eu un cuplu de sens eontrar proportional cu deplasarea Ct. a echipajului mobil, denumit cuplu rezistent, M"

Mr = D a, (2.2)

unde D este 0 constanta constructiva denumita cupht specific.

• Caracteristica statica de functionare. Echipajul mobil se roteste sub actiunea sim ultana a eelor doua cupluri, pina cind cuplul rezistent crescind cu unghiul de rotire devine egal cu cuplul activo Poziiia de echilibru se caracierizeazd deci prin aceea ea suma cuplurilor care actioneazd asu pra echiPajului mobil este zero. Daca se neglijeaza cuplul de frecari, aceasta condi tie se serie:

(2,3)

Inlocuindu-se in aceasta relatie cele doua cupluri cu expresiile lor (relatiile 2.1 si 2.2), se obtine:

~(X) - DCt. = 0,

de unde:

dcei

1

Ct. = D f (X) = F (X),

Ct.=F(X),

(2.4)

unde F (X) este 0 functie caracteristica fiecarui tip de aparat de masurat, Relatia (2.4) exprima dependenta dintre deviatia Ct. a echipajului mobil si marimea de masurat si reprezinta earacteristica statica de functionare a aparatelor de masurat indicatoare.

2. CLASIFICAREA APARATELOR DE MASURAT INDICATOARE

Aparatele de masurat se eonstruiesc intr-o mare varietate si de aceea este necesara 0 clasifieare a lor. Clasificarea se poate face dupa mai rnulte criterii.

• Dupa marimea masurata, aparatele pot fi: am permetre, ohmmetre, voltmetre etc.

• Dupa precizie, aparatele de rnasurat pot fi in una din urmatoarele clase: 0,05-0,1-0,2-0,5-1-1,5-2,5-5.

18

• Dupa utilizare pot fi:

- aparate de tablou (clasele 0,5 ... 5) ;

- aparate de laborator (clasele 0,05 ... 0,5) ;

- a-parate tehnice (clasele 1 ... 5) .

• Dupa natura fenomenelor pe care se bazeaza functionarea lor se deosebesc:

- aparate magnetoelectrice, care folosesc interactiunea dintre cimpul unui magnet permanent si 0 bobina parcursa de curentul de masurat : in functie de elementul care este mobil, aceste aparate se impart in aparate cu bobind mobili; si aparate cu magnet mobil;

- aparate feromagnetice (cu fier mobil), care contin 0 piesa mobila din material feromagnetic supusa actiunii dmpului creat de 0 bobina fixa parcursa de curentul de masurat :

- aparate electrodinamice, care folosesc actiunile fortelor electrodinamice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti : - aparate ferodinamice, in care fortele electrodinamice sint sporite de piese feromagnetice asezate in calea liniilor de cimp magnetic;

- aparate de induciie, care folosesc actiunea dmpului magnetic variabil al unor circuite inductoare fixe asupra unor piese conductoare mobile in care indue curenti;

- aparate termice cu fir c~ld, in care echipajul mobil se deplaseaza ca urmare a dilatarii firelor incalzite direct sau indirect de curentul de masurat :

- aparate bimetalice, in care deformarea unei lamele din bimetal dat orita incalzirii sale directe sau indirecte de catre curentul de masurat

este transmisa echipajului mobil;

- aparate cu termocu-plu, in care miirimea electrica de masurat produce incalzirea unui termocuplu a carui tensiune electromotoare este masurata cu ajutorul unui aparat magneto electric ;

- aparate cu redresor, formate dintr-un aparat magnetoelectric asociat cu un dispozitiv redresor, cu care se mascara curenti sau tensiuni alternative;

- aparate electrostaiice, care Iunctioneaza sub influent a fortelor electrostatice care se exercita intre piese metalice fixe si mobile intre care exist a 0 diferenta de potential electric;

- aparate cu lame vibrante, in care lamele metalice, fiecare dintre ele avind 0 frecventa proprie de rezonanta, vibreaza sub actiunea cimpului creat de un curent alternativ, care parcurge bobine fixe;

- logometre, aparate cu doua circuite de masurare, destinate sa masoare raportul a doua marimi electrice; ele pot fi: magnetoelectrice, ferodinamice, electrodinamice, feromagnetice si de iriductie :

- aparate electronice, care au in constructia lor componente electronice.

19

J. MARfAI{EA Al'ARATELOR DE MASURAT ELECTRICE

In conformitate cu STAS 4640/4-74, pe cadranul fiecarui aparat de masurat se inscriu urrnatoarele date:

- numele saumarca producatorului :

- unitatea de masura, indicata prin

simbolul sau :

- numarul seriei si anul fabricatiei;

- clasa de precizi~; ,

- natura curentului (continuu sau

alternativ) ; .

- tensiunea de incercare a rigiditatii dielectrice :

- simbolul care indica fenomenele ce stau la baza functionarii

aparatului (principiul de functionare) ;

- tipul aparatului; .

- simbolul pozitiei normale de Iunctionare.

Simbolurile utilizate pentru aceste inscriptii sint aratate. jn tabelul 2.1.

In figura 2.2 este reprezentat cadranul unui voltmetru fabric at de "tntreprinderea de aparate clcctrice de masurat" - Timisoara,

Fig. 2.2. Inscriptiile de pe cadra- 11111 1111l1i aparat de masurat electric.

1. PAR'fILE COMPONENTE ALE APARATELOR DE MASURAT

Desi sint de 0 mare diversitate din punctul de vedere al constructiei si principiului de Iunctionare, aparatele de masurat electrice sint alcatuite dintr-o serie de elemente componente comune, in ceea ce priveste Iunctia indeplinita in aparat. Dintre acestea fac parte:

- dis pozitiuul pentru prcducerea cuPlului activ;

- dis pozitioul pentru producerca cuPhtltti rezistent;

- dispozitivul de citire;

- corectorul de zero "

- amortizorul.

o Trebuie precizat cii. s-a avut in vedere cazul cel mai simplu, si anume acela cind aparatul de masurat se reduce la instrumentul de masurat,

a. Dispozitivul pentru producerea cuplului activ

Conform principiului de function are al aparatelor de masurat indicatoare, acestea trebuie sa contina un dispozitiv pentru producerea cuplului activo De obicei, el este format dintr-o parte Jixa si 0 parte mobila (echipaj mobil), care interactionind dau nastere cuplului activo

20

Tabelul 2.1

Simbolurile aparatelor de masurat electrice

1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE II. NATURA CURENTULUI
Felul aparatului I Simbol Felul curentului I Simbol
1
Magnetoelectric (eu ca- (fJ I
dru mobil) -
I Curent eontinuu
Magnetoelectric (cu ~> I
magnet mobil) "J
I Curen t alternativ
Logometru magneto- (Q) Curent ccnt inuu si al- ~.
electric ternativ monofaz~t

Feromagnetie ~ III. CLASA DE PRECIZIE
I
I Erorile (exprimate in procente)
T:t raportate lao Sirr.bol
Logometru feromagnetie I Valoarea maxima 0,5
a
$ domeniului de masurare
Electrodinamic
~ Lungimea scarii gradate ~
Logometru electrodina-
mie @
® Valoare exacta
Ferodinarnic IV. POZITIA NORMAL.;;" DE FUNCTIONARE

® Pozitia cadranului I Simbol
Logometrn tercdinamic !
@ .i,
Verticala
De inductie
...L r-:-l
T Orizon tala
Electrostatic
I Inclinata fata de ori- a
y zontala (ex. 60°).
Termie eu fir cald v. TENSIUNEA DE INCERCARE
DIELECTRICA
e=s I
Bimetalic Valoarea tcnsiunii Simbol
Magnetoelectric ell ter- u:u iT
mocuplu ",-'La 500 V
----
Magnctoclcctric eu re- u:u iJ~
dresor ~ Peste 500 V (de ex. 2 kV)
~ Fara incercare dielec- I *
,
CII lame vibrante trica In Iunctie de Ienomenelc fizicc care stau la baza principiului de functionarc al diferitelor aparatc, elcmentele care alcatuiesc dispozitivul pcntru producerea cuplului activ sint realizate in diferite forme constructive.

• Partea fixa poate fi alcatuita din magneti permanenti (la aparatele magnetoelectrice), din bobine (la aparatele feromagnetice, electrodinamice si ferodinamice), din electromagneti (la aparatele de inductie) etc.

• Echipajul mobil poate fi construit din bobine mobile (la aparatele magnetoelectrice, electrodinarnice si ferodinamice), din placi metalice (la aparatele feromagnetice ~i electrostatice), din disc uri nemagnetice (la aparatele de inductie) etc.

Echipajul mobil este fixat pe un ax care se sprijina in lagare sau este suspendat pe benzi de torsiune sau pe fire de torsiune.

b. Dispozitivul pentru producerea cuplului rezistent

Cuplul rezistent, care se opune cuplului activ, este creat in majoritatea aparatelor de masurat de arcuri spirale sau de jirele sau benzile de care este s~tspendat echipajttl mobil. Pentru realizarea acestor elemente se folosesc benzi sau fire din diferite materiale elastice si nemagnetice (de obicei bronz fosforos sau bronz cu cadmiu). Cuplul rezistent specific depinde de dimensiunile firelor sau benzilor si de calitatile elastice ale

materialelor folosite. "

c. Dispozitivul de citire

In timpul masurarii, echipajul mobil se deplaseaza sub actiunea color doua cupluri. Cind suma acestora este nula, echipajul mobil ramine intr-o pozitie de echilibru. Echilibrul cuplurilor este indicat prin pozitia unui indicator, soli dar lega.t cu echipajul mobil, in fata unei scari gradate. Deci dispozitivul de citire este compus din indicator ~i din scara gradate.

• La cele mai multe aparate de masurat electrice analogice, indicatorul este un ac rigid fix at de axul sistemului mobil si echilibrat de doua coniragreuidii plasate in partea opusa, astfel incit centrul de greutate al sistemului sa rezulte in axa de rotatie. Acele indicatoare se executa din duraluminiu sau din sticla si au diferite forme. La aparatele de tablou, virful acului are forma de sageata sau de bara, iar la a paraiele de precizie, forma de lama de cutit sau de fir, a~a cum sint prezentate in figura 2.3.

La a-paratele de mare sensibilitate indicatorul este un spot luminos: o raza de lumina produsa de 0 sursa se reflecta pe 0 oglinda fixata pe axul echipajului mobil si formeaza 0 pata de lumina (spot) pe scara

22

~II ~~
a b
ttH '~ cfob·
~
@
c .d e f 9 Fig. 2.3. Ace indicatoare.

a

r..

"

<,

'"

. "

"

~."'~'~

Fig. 2.4. Indicator cu spot luminos: a - in interiorul aparatului : b - indicator exterior; 1 - sursa de lumina; 2 - oglinda ; 3 - scara gradata ; 4 - spot; 5 - oglinzi reflectoare.

gradata a aparatului. Scara gradata si sursa de lumina pot fi In interiorul aparatului (fig. 2.4, a) sau In exterior (fig. 2.4, b).

• Scara gradata este 0 succesiune de rep ere trasate pe cadranul aparatului corespunzator unui sir de valori ale marimii de masurat. tn figura 2.5 sint reprezentate diferite tipuri de scari gradate.

05328721

a

Cap. cosCf' Ind

0,8 1 0,8 0,6 O/t 0,2·

1I1I I Iii 11111111.1 I I I I ®

7:2

c

d

Fig. 2.5. Scari gradate.

f

o .

v

o 0,5 1 ·Z 51050100

. I"" III" 1",1 I .I ! 1111

e.

o 10 200 22~ 24iJ 260 1",IIIi11111111111111111111

o

d. Corectorul de zero

Dad la intrarca in aparat nu se aplica nici un sernnal, echipajul mobil este adus la zero de arcurile spirale sau de benzile de suspensie. Deoarece, din diferite cauze, pozitia indicatorului se po ate abate de la reperul zero, aparatele de masurat electrice sint prevazute cu un dispozitiv care permite aducerea indicatorului la pozitia corecta. Corectorul de zero, reprezentat In figura 2.6, contine un buton crestat 1 accesibil din exteriorul aparatului, care se prelungeste cu 0 tija asezata excentric fata de axa de rotatie. Aceasta tija 1 - buton crestat; 2 - arc spiral; 3 - pir- actioneaza pirghia 3 de care este fixa t ghie; 4 - axu l sistemului mobil; 5 - ac indi-

cator; 6 - contmgreutti] i. un ca pa t al un ui arc spiral 2. Celalal t

capat al arcului fiind fixat pe axul sistemului mobil, cind se roteste butonul crest at de pe carcasa aparatului, pirghia 3 actioneaza asupra arcului spiral 2 si produce deplasarea intregului sistem mobil. Astfel indicatorul poate fi adus in dreptul reperului zero al scarii gradate.

Fig. 2.6. Corectorul de zero:

e. Amortizorul

Amortizorul serveste la amortizarea oscilatiilor indicatorului in jurul pozitiei de echilibru. Fara acest dispozitiv. citirea indicatiilor ar fi mult ingreuiata. Amortizoarele sint in general de doua feluri:

- amortizoare pneumatice ;

- amortizoare electromagnetice .

• Amortizoarele pneumatice contin 0 paleta (fig. 2.7, a) sau un piston (fig. 2,7, b) solidar legate cu axul echipajului mobil si care se deplaseaza in interiorul unor camere inchise. Cind echipajul mobil tinde sa oscileze, paleta sau pistonul com prima aerul din camera inchisa si acesta se opune oscila tiilor.

• Amortizoarele electromagnetice, reprezentate in figura 2.8, constau dintr-o piesa metalica nemagnetica a fixata pe axul echipajului mobil si introdusa in cimpul magnetic al unui magnet permanent M. Cind

24

b

Fig. 2.7. Amortizoare pneumatice: a - eu piston; b-- ell paleta,

~ g. 2.8. Arnortizor electromagnetic.

echipajul mobil tinde sa oscileze, in piesa metalica apar curenti indusi, al carer efect este de a se opune cauzei ce i-au produs, amortizind in acest mod miscarea.

V E R I FIe A II t: A C UNO s TIN TEL 0 R

'1. Ce se intelege prin aparn t de masurat ?

2. 'in afara de aparnt ele <It' 1I1<\~:t'rat indicatoare, ce alte t ipur i de aparate de masurat mai exista ?

3: La aparatele indicatonrc CIIIll sc obtine encrgia necesara dcplasarii indicatorului P

4. Ce se irrtimpla la 1111 .rpnrat daca clispozitivul pentru proclucerea cuplului r ezistent nu mai fUIJl: I ioucazti ?

5. Ce se intimpla la 1111 aparat cle miisurat clad, amortizorul nu mai Iunctioneaza P

6. Cum se poato rcgJi\ dill cxtcriorul aparatului pozitia indicatorului?

Capitolu13 MASURARI IN CURENT CONTINUU

A. APARATE MAGNETOELECTRICE (CD BOBINA MOBILA)

1. PRINCIPIUL DE FUNqIONARE

Functionarea aparatelor magnetoelectrice se bazeaza pe interactiunsa dintre cimpul magnetic al unui magnet permanent si 0 bobina mobila parcursa de curentul de masurat (curent continuu). In urma acestei interactiuni apare un cuplu activ care pune in miscare bobina mobila impreuna cu intregul echipaj mobil.

2. DESCRIEREA APAIL\TULUI

Din principiul de functionare so observa ca elementele de baza ale aparatelormagnetoelectrice sint magnetul permanent si bobina mobila. Ele fac parte din dispozitivul pentru producerea cttPlultti activo Partea jixa a acestui dispozitiv este alcatuita, a~a cum se vede si in figura 3.1, din magnetul permanent 1, piesele polare 2 si miezul cilindric 3. Piesele pol are si miezul sint executate din fier moale si au suprafetele cilindrice, centrate pe axul aparatului astfel ca in intrefierul foarte ingust care se formeaza, cimpul magnetic creat de magnetul permanent sa aiba un spectru radial si uniform. Aceasta distributie a cimpului in intrefier asigura obtinerea unci scari liniare pentru aparatele magnetoelectrice. Partea mobil a este realizata dintr-o bobina 4, asezata in intrefierul

3

Fig. 3.1. Aparat magnetoelectric.

26

circuitului magnetic si montata pe doua semiaxe ale carer capete se reazema in lagare.

De semiaxe sint prinse doua arc uri spirale 5 care creeaza cuPhtl resistent si in acelasi timp servesc la aducerea curentului la bobina mobila. Capatul fix al unuia dintre arcuri este prins la sasiul aparatului, iar al celuilalt - la pirghia corectorului de zero 6.

Pe una dintre semiaxe este fixat acul indicator 7 care impreuna cu scara gradata 8 forrneaza dispozitivul de ciiire.

Acul indicator este echilibrat de contragreutatile Y. Amortizorul este electromagnetic si este format din carcasa bobinei, care se realizeaza din alurniniu, sau din citeva spire In scurtcircuit prevazute in acest scop pe bobina. La miscarea bobinei in cimpul magnetic al magnetului permanent, in carcasa din aluminiu sau In spirele in scurtcircuit se indue curenti a carer actiune tinde sa se opuna miscarii, amortizind In acest fel oscilatiile echipajului mobil.

3. FUNCTIONAREA

La trecerea unui curent continuu I prin bobina, ca urmare a actiunii curentului cu cimpul magnetic al magnetului permanent, asupra partilor active ale spirelor bobinei actioneaza fortele F care dau nastere cuplului activ Ma ce roteste bobina (fig. 3.2). Dupa cum se stie din fizica, Iorta F ce se exercita asupra unui conductor de lungime I, parcurs de un curent de intensitate I si aflat intr-un cimp de inductie magnetica Beste:

F = IBt.

AV10d in vedere ca distanta intre punctele de aplicatie ale celor doua forte este b (Iatimea unei spire)

si ca lungimea conductorului supus <:) unei forte F este egala cuinaltimea unei spire, l, inmultita cu numarul de spire N ale bobinei, se poate deduce:

Ma = FI = IBNbl =BNSI,

(3.1 ) unde 5 = bl este suprafata unei spire.

Bobina mobila se roteste pina cind cuplul rezistent produs de

Fig. 3.2. Schema aparatului magnetoelectric.

27

arcurile spirale (lvIr = Drx), crcscind cu unghiul de rotire, egaleaza cuplul activ (lvfa = Mr)' Inlocuind in aceasta egalitate expresiile celor doua cupluri, se obtine :

BNSI = D«,

de uncle:

rx= BNS I D

(3.2)

A vind in vedere ca prin constructia speciala a circuitului magnetic se obtine in intrefier 0 inductie constanta, se poata nota

B·S·N =J{

D

si rezulta

(3.3)

Relatia (3.3) reprezinta caractcristica staticd de [unciionare a aparatelor magnetoelecirice.

4. PROPRIETA:P

Dupa cum reiese din expresia matcmatica a caracteristicii statice de Iunctionare. la aparatele magnctoelcctrice indicatia este prop ortionala cu intensitatea curentului ce se mascara si deci aparatele magnetoelectrice an scar d unijorma.

Sensibilitatea aces tor aparate este [carte mare, realizindu-se aparate care mascara intensitati ale curcntului incepind de la microamperi si, in unele constructii speciale (galvanometre), chiar de ordinul nanoamperilor.

Precizia este [carte bwn«, putindu-se ajunge la clase de precizie de 0,05-0,1.

Consumul propriu de putere este [carte mic, de obicei sub 1 m "V. Sint pH/in infhten/ate de cimpurile magnetics exierioare, intrucit cimpul propriu, fiind conccntrat in circuitul magnetic, este mult mai intens decit cimpurile perturbatoare.

o proprietate deosebita a aparatelor magnetoelectrice este faptul ca [unctioneazii numai in curent continuu. In curent alternativ cuplul activ, care este proportional cu curentul, devine ~i el alternativ, iar

28

echipajul mobil, neputind urrnari variatiile acestuia, rarnine pe loc sau vibreaza putin in jurul pozitiei de zero. Datorita faptului ca aparatul nu indica valoarea intensitatii curentului ce trece prin bobina mobila, exist a pericolul ca la depasirea .cureritului nominal aparatul sa se deterioreze.

Aparatele magnetoelectrice sint sensibile la sicprasarcini.

5. UTILIZARI

Aparatele magnetoelectrice se folosesc ca ampermetre si voltmetre de curent continuu. Fiind cele mai bune aparate de masurat electrice, ele se folosesc de asemenea ca instrumente indicatoare in foarte multe tipuri de aparate.

In tara noastra se construiesc diferite tipuri de aparate magnetoelectrice la "In treprinderea de a para te de masura t" din Timisoara.

B. MAsURAREA INTENSITATII CURENTULUI.

AMPERMETRE

Intensitatea curentului electric este definita drept cantitatea de electricitate ce trece in unitatea de timp printr-o sectiune a unui circuit. Unitatea de masura, arnperul, este 0 imitate fundamentala a sistcrnului SI. In general, intonsitatea curentului electric se mascara prin metode cu cit-ire direcid, cu aparate indicatoare ce se numesc am.permetre.

Ampermetrele sint aparate de masurat a carer indicatie depinde de intensitatea curentului electric ce trcce prin ele:

o: = f (/) (3.4)

Din caracteristica statica de functionare a aparatelor magnetoelectrice

o: = K· I

se observa ca aceste aparate pot fi folosite ca ampennetre. Ampermetrele magnetoelectrice vor fi numai de curent continuu, deoarece aparatele magnetoelectrice functioneaza numai in curent continuu.

1. MONT AREA AMPERMETRELOR IN CIRCUIT

Deoarece la ampermetre indicatia depinde de intensitatea curentului ce le strabate, pentru a masura intensitatea curentului intr-un circuit este necesar ca ampermetrulsa fie montat in serie in circuital respectio, pentru ca astfel curentul de masurat sa treaca prin aparat.

29

U

a

/)

Fig. 3.3. Montarca ampermetrului in circuitul de m isurare:

a - circuitul far{t ampermetru; b - circuitul ell ampermetru men tnt core t ; c - circuit ell ampermetru mont a t gresit.

Grice circuit in care se rnasoara intensitatea curentului poate fi redus la 0 schema echivalenta care contine 0 sursa de tensiune E si 0 rezistenta R (fig. 3.3, a). In acest caz; intensitatea curentului \<1' fJ:

E

1=-·

R

Dupa montarea ampermetrului, in circuit intervine in serie ~i rezistenta sa proprie l'a (fig. 3.3, b), iar intensitatea curentului va deveni:

E

11=---

R + r;

Ca unnare, masurarea va fi afcctata de 0 eroare sistematica de metoda.

Pentru ca la montarea ampermetrului intr-un circuit, Iunctionarea circuitului sa se modifice cit mai putin (I 1 ~ I), este necesar ca rezistenia proprio a ampermetYltlui sa fie mutt mai mica decit rezistenia circuiiuiui, adica

(3.5)

Exemplu. intr-un circuit alimentat la 0 surs5. de tensiunc E = 3 V si care con tine o rezistenta R = 6 Q se monteaza un ampermetru care are ra = 1 Q.

Inainte de montarea amperrnetrului

E 3

I = - = - = 0,5 A.

R 6

Dupa montarea ampermctrului :

E 3

11 = -_- = 0,43A.

R + ra 6 + 1

Prin montarea amperrnetrului se introduce deci 0 eroare de masurare

e = 11 - I = 0,43 - 0,5 = -0,07 A.

30

Eroar ea relativa, care indica calitatea masurarii, va fi:

e: 0,07

Er = - =-- = 0,14 = 14%.

[ 0,5

Daca rezistenta ampermetrului ar fi ra = 0,1 Q, atunci:

E [1=---

R + ra

3

--- = 0,492A.

6 + 0,1

Eroarea de masurare in acest caz ar fi mult mai mica (E = 0,008 Al, iar eroarea relativa ar Ii de numai 1,6%.

o Concluzie. Cu cit rezistenta ampermetrului este mai mica fata de rezistenta eireuitului, eu atit erorile datorite aeestei rezistente sint

mai miei, deei ealitatea masurarii este mai buna, '

o Important!" La montarea gre:;ita a ampermetrului, in paralel pe circuit (fig. 3.3, c), datorita rezistentei foarte mid a aeestuia prin aparat va treee un eurent eu 0 intensitate foarte mare:

E 12=-,

ra

Deoareee ra ~ R, rezulta 12 ~ I, eeea ee duee la deteriorarea ampermetrului.

Daca se pastreaza datele din exernplul precedent 9i se calculcaza [2' sc obtiue:

E 3

[2 = - = - = 30 A.

ra 0,1

In acest caz, prin aparatul destinat sa masoare 0,5 A va trece un curent de 30 A si Lobinajul ampcrrnetrului se va arde.

Deoarece montarea in paralel a aon permetruiui duce la dejectarea acestuia, aceasta se consider a 0 gre:;eala joarte grava in tehnica mdsuriirilor,

2. EXTINDEREA INTERVALULUI DE MASURARE LA AMPERMETRE

Oriee aparat magnetoelectrie este eonstruit pentru un anumit interval de masurare, earacterizat prin valoarea intensitatii eurentului nominal Ia (valoarea de la capatul scarii), si are 0 rezistenta proprie ra' Daca este neeesar sa se masoare un eurent eu 0 intensitate I > la, se poate extinde intervalul de masurare eu ajutorul unor dispozitive auxiliare numite sunturi.

Suntul este 0 rezistenid electricd, de obicei de valoare mica, care se mont~aza in parale! pe ap~ratul de masttrat si prin care trece 0 parte din cureniul de masurat.

31

Fig, 3,4, Amperrnetru eu surub.

• Pentru dimensionarea sunturilor se considera circuitul din 'figura 3.4. Notind cu I intensitatea curentului de rnasurat, cu I~ si r~ intensitatca ('llrentului ce trece prin sunt si respect LV rezisten ta suntului, cu Ia si r« intcnsitatea curentului ce trece prin apa rat si respectiv rezistenta aparatului, tensiunea intre punctele a, b va fi:

r . r Uab=Ia'ra=I~'r~=I' a ~ ra + r~

Aplicind pnma lege a lui Kirchhoff in punctul a, se poate scrie:

(3,6)

I = I" + I~.

Din relatiile (3.6) ~l (3.7) se poate deduce:

(3.7)

L, . r« r~ =---

I~

I~ = I - If<'

Relatiile (3.8) permit dimensionarea suntului atunci cind se cunosc caracteristicile aparatului magneto electric (Ia si ra) si intensitatca I a curentului de masurat.

Din relatia (3.6) se mai pot deduce si alte formule pentru dimensionarea sunturilor, Astfel, se poate scrie:

(3.8)

I = r~ + ra = 1 + ra = n,

Ia r~ r~

in care n indica de cite ori este mai mare curentul de masurat de cit curentul nominal si se numeste coeficient de multipZicare sau factor de suntare,

Din relatia :

se obtine :

32

(3.9)

r, =

n-l

Relatia (3.9) arata cii pentru a cxtinde de n ori limita de masurare 2. unui ampermetru, este necesar un sunt cu rezistenta de n - 1 ori mai mica decit rezistenta aparatului.

Exemplu. Sit se determine rezistcnta unui sunt pentru un aparat rnagnetoelectric care are Ia = 1 m A ~i 1" = 75 il, pcntru a putea masura un curent eu intensitatea I = lOrnA.

I

10

10;

11

r o 75

r* = --= --= 8,33 il.

11-1 10-1

• Tipuri de sunturi, Sunturile pot fi interioare (montate in aceeasi cutie cu aparatul magnetoelectric) sau exterioare.

Sunturile exterioare pot fi indiuiduale, adica pot fi folosite numai impreuna cu aparatul cu care au fost etalonatc (au marcata pe ele seria aparatului cu care trebuie sa fie utilizate) sau calibrate (interschimbabile), care pot fi utilizate la orice aparat cu 0 anumita limita de masurare. Pe aceste surituri se marcheaza curentul nominal ~i caderea de tensiune nominala.

3. AMPERMETRE CU MAl MULTE INTERVALE DE MASURARE

In multe aplicatii practice este necesar sa se masoare atit intensitati mici ale curentului, cit si intcnsitati mario In acest caz se folosesc aparate

, ,

cu sunturi pentru mai multe intervale de masurare, care se schimba eu ajutorul unui comutator.

Aparatele cu mai multe intervale de masurare se pot realiza cu mai muite swntar«, cite unul pentru fiecare domeniu de masurare, sau cu ~unt universal.

• Schema cea mai simpla pentru un aparat eu mai multe sunturi este reprezentata 'in figura 3.5. Aceasta schema are dezavantajul ca in cazul in care comutatorul nu face contact perfect, prin aparatul de masurat trece intregul curent, care poate distruge aparatul.

In figura 3.6 se arata 0 schema perfecfionata, care evita distrugerea aparatului. Comutatoarele K si K' sint montate pe acelasi ax, comutindu-se simultan ... Daca unul dintre comutatoare nu asigura un contact

3 - Masurari electrice si electronice - c. 11

33

· ... ;',-B,-I

~~.

2 ,<-_I

o b

L- ~ ~------~

Fig. 3.5. Amperrnctru eu mai multe sunturi eu un comutator.

r'------{m A 1----------,

a

b

Fig. 3.6. Amperrnetru eu mai multe sun turi eu doua comutatoare.

bun, circuitul ramine deschis si instrumentul indicator nu mai este in

pericol. '

• Suntul universal. Suntul universal, reprezentat in figura 3.7 este un ansamblu de rezisterrte conectate mtre ele in serie, si care se distribuie fie in serie, fie in paralel cu aparatul de masurat, in functie de un comutator care schimba intervalele de rnasurare.

Astfel, pe pozitia 1 a comutatorului intregul sunt cu rezistenta totala R, = R, + R2 + R3 + R4 este in paralel cu aparatul; pe po-

zitia 2 rezistenta Rl este in

r'-------~.mAI----------~

Fig. 3.7. Ampermetru eu sunt universal.

34

serie cu aparatul, raminirid in paralel R2 + R3 + R4; pe pozitia 3, Rl si R2 sint in serie cu aparatul, iar in paralel ram in numai R3 si R4, iar pe pozitia 4 ramine in paralelnumai R4•

Rezistentele R1, R2, ••• , R; se pot dimension a u~or. Pornind de la formula

ra

generala a sunturilor, r.. -----, no-

n-l

tind pe fiecare pozitie de ordin l~ coeficientul de multiplicare cu 1~k si rezistentele care ramin in paralel cu instrumentul indicator cu R, si observind ca 0

Tk '

parte dintre rezisterite iR, - R~J sint in serie cu instrumentul indicator deci trebuie insumate cu Ya, se poate scrie:

Y" + (Rt - R)

R - 'k •

~k - n - 1 '

k

de unde se deduce:

(3.10)

Aplidnd aceasta relatie pentru diferite pozitii ale comutatorului, se pot 'calcula valorile rezistentelor ce forrrieaza suntul:

R1 = R, _ Ya + R; ; n2

r, + u, R2 = Rt - R 1 - -=-- _ ____:_

Rezistenta de ordin k va fi:

R,. = R, - R1 - R2 _ ... _ R"_l _ Y a + Rt llk+1

(3.11 )

Valoarea rezistentei R, se poate detcrmina aplicind relatia (3.10) pentru pozitia 1 a comutatorului:

R81 = R, = Y a + Rt

de unde se deduce:

In cazul particular 111 = 1 se observa ca R, = co. In practica se alege pentru R, 0 valoare mult mai mare decit Ya, de exemplu R, = SOYa.

Din relatiile (3.11) se observa ca dad rezistenta totala a suntului este mult mairmare decit rezistenta aparatului, aceasta din urma se poate neglija. In acest caz, relatiile nu mai depind de aparat si suntul o data calculat poate fi folosit la diferite aparate. Din acest motiv, acest tip de sunt se numeste sunt universal.

35

C. MAsURAREA TENSIUNILOR. VOLTMETRE

Tensiunea electrica este definita ca diferenta de potential electric dintre doua puncte. Unitatea de masura pentru tensiuni in sistemul SI este voltul, avind ca simbol V.

In general, tensiunile electrice se mascara prin met ode C1t - citire direct«, cu aparate gradate in volti, numite voltmetre. In masurarile de mare precizie se utilizeaza metode de com pensaiie.

In capitolul 2 s-a aratat ca aparatele magnetoelectrice au caracteristica statica de functionare dependenta de intensitatea curentului ce trece prin ele, IX = K . I, si ca fiecare aparat se caracterizeaza printr-un curent nominal I a si 0 rezistenta proprie r a.

La trecerea curentului electric printr-un aparat, conform legii lui Ohm, la bornele acestuia apare 0 cadere de tensiune

U=I·ra· Din relatia (3.12) se deduce:

(3.12)

U

I=-·

(3.13)

Daca in caracteristica statica de Iunctionare se exprima I prin U b.

- ,se 0 tine:

ra

(3.14 )

Din aceasta relatie se observa d indicatia IX este functie si de tensiunea de la bornele aparatului, deci acesta poate Iunctiona si ca voltmetru.

Dad prin aparat trece un curent egal cu curentul sau nominal, atunci indicatia sa va fi maxima si tensiunea de la bornele sale va reprezenta tensiunea nominata a aparatului:

(3.15)

Deci, orice aparat de masurat se caracterizcaza, pe linga curentul sau nominal L; si rezistenta sa proprie r«. si prin tensiunea sa nominala [;a.

36

1. MONTAREA VOLTMETRELOR iN cmCUIT

Pentru ca un voltmetru sa masoare tensiunea electric a intre doua puncte ale unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua puncte, astfel incit tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la bornele sale.

Ca si in cazul ampermetrelor, la mont area voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea circuitului sa se modifice cit mai putin, In circuitul din figura 3.8, a, inainte de montarea voltmetrului, tensiunea in tre punctele a, b este:

RE u=--R + r,

---E.

+~ R

Dupa montarea voltmetrului (fig. 3.8, b), tensiunea intre punctele a, b devine:

u=

m

Rrv

R+Yv_E=

Rrl' ri+-----

R +- r.

R + r

Pentru ca U ~ U m estc necesar ca raportul v sa fie aproxi-

rv

mativ egal cu 1. Acest lucru este posibil numai dad rv ~ R (in suma R + rv, R sa poata fi ncglijat fata de rv)'

o Concluzie. Pentru ca la mont area voltmetrului in circuit, functionarea acestuia sa se modifice cit mai putin, este necesar ca rezistenia uoltmeirulu« sa fie mull mai mare decit rezistenia in paralel pc care se monieazii.

o Important! La montarea gre$itii a oolimetr ulwi. in serie cu circuiiul (fig. 3.8, c), datorita rezistentei foarte mari a accstuia curen tul in circuit scade foarte mult.

1 (J oj
UR +E 4n R
rz ~
0 b b Fig. 3.8. Montarea voltmetrului in circuit:

a - circuitul far a voltmetru; b - circuitul eu voltmctru montat corect; c - circuitul ell voltmetru montat gresit.

37

2. EXTINDEREA INTERVALUJ_UI DE MASURARE

De obicci, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cind tensiunea de masurat U este rrrai mare de cit tensiunea nominalaa aparatului, se poate extinde intervalul de masurare cu ajutorul unor dispozitive numite rezistenie adiiionale.

Rezistenta aditionala este 0 rezistenta de oaloare mare, care se monteazd in serie cu aparatul magnetoeleciric $i pe care cade 0 parte din tensiunea de masurat.

• Pentru dimensionarea rezistentelor aditionale se considera circuitul din figura 3.9. Se observa ca atit prin instrumentul de masurat, cit si prin rezistenta aditionala, trece acelasi curent, fa:

U

Din aceasta rolatic

I - Ua_

a- -----

r, r, + raa

se poate deduce:

(3.16)

(3.17)

in care n indica de cite ori tensiunea de masurat este mai mare decit tensiunea nominala !?i sc numeste coeficient de multiplicare.

Din relatia:

se obtirie:

(3.18)

Deci, pentru a extinde de n ori intervalul de masurare al unui voltmetru, este necesara 0 rezistenta aditionala de n - l vori mai mare de cit rezistenta aparatului magnetoelectric.

Q --<>

I:

~ ~_~_~:r.:ad::JI----~1~

Ug .1. u "ad : 1

Fig. 3.9. Voltmetru en rezistenta aditionala,

33

Exemplu. Un aparat magnetoelectric are I a = I rnA si ra = 100 Q. Sa se determine rezistenta aditionala necesara pentru a putea rnasura 0 tensiune U = 10 V.

Ua = Ia· 1'a = 0,001·100 = 0,1 V; U 10

n = - =- = 100; u, 0,1

r aa = ra(n - 1) = 100(100 - 1) = 9900 Q.

Rezistenta totala a voltrnetrului este :

rv = r« +"ad = 100 -I- 9 900 = 10000 Q.

Dupa cum se vede· in exemplul de mai sus, rezistenta aditionala este mult mai mare de cit rezistenta aparatului. De aeeea, in relatia U = Ia (ra + rad) se poate neglija ra si se obtine:

U = 1" :raa;

U

rad = T· a

(3.19)

Relatia 3.19 arata ca rezisterita aditionala este proportionala eu tensiunea de masurat si valoarea ei depinde de eurentul nominal al aparatului magneto electric.

• Rezistenta in ohm pe volt. Aparatele utilizate ea voltmetre sint caraeterizate adesea prin rezistenta riecesara pentru a extinde domeniul de masurare en un volt, .cunoscuta sub denumirea de "rezistenta in n/v".

tn relatia (3.19), daca se considera U = 1 V, se obtine:

(3.20)

R en/V]

Relatia (3.20) arata ca rezistenia in ohm pe volt ce caracterizeazd ttn a parat este iuuersui cureniului s att nominal.

Exemple. Un aparat avind I a = 1 m A, are 1000.,n/V.

Un voltrnctru care are 50 000 Q/V, Ioloscste un instrument de masurat avind curentul nominal I a = 20 [LA.

Rezistenta aditionala pentru un anumit interval de rnasurare se va obtine inmultind rezistenta in ohm pe volt eu tensiunea eorespunzatoa~e intervaldlui respectiv:

U

(3.21)

39

~-----------------------

b

b 0----------

b

a

Fig. 3.10. Voltrnctru eu rnai multo intervale de masurare:

a - ell cite 0 rezistenta aditionala pentru fiecare interval; b - eu rezfstente in serie.

Exemplu. Un aparat eu 10 000 Q/V, pentru un interval de m ii.sur ar e de 10 V arerievoie de 0 rezistenta aditionala de 100 000 Q.

A vind in vedere ca voltmetrele trebuie sa indeplineasca conditia r; ~ R, cu cit un voltmetru are rezisienia in ohm pe volt mai mare, eu aUt el este mai bun. Cele mai bune voltmetre care se eonstruiese in prezent folosese aparate magnetoelectriee avind eurentul nominal de 10 [LA, adica 0 rezistenta de 100000 QjV.

3. VOLTMETRE CU MAl MULTE INTERVALE DE MAsURARE

Unele voltmetre portative sint prevazute en rezistente aditionale pentru mai multe intervale de rnasurare, ee se schimba eu ajutorul unui eomutator. Rezistentele aditionale pot fi realizate separat, cite una pentru fieeare interval de masurare, sau pot fi formate din mai multe rezistente legate in serie (fig. 3.10, a ~i 3.10, b). Pentru eel de-al dollea caz:

(3.22)

D. MAsURAREA REZISTENTELOR ELECTRICE

Rezistenta electrica este 0 marime egala eu raportul intre tensiunea electrica aplicata intre eapetele unui conductor si intensitatea curentului produs de aceasta tensiune in conductorul respectiv.

40

Unitatea de miisura pentru rezistenta electrica in sistemul SI cstc ohmul, avind ca simbol Q:

IV

1 Q=-_.

1A

(3.23)

In eireuitele electriee folosite in practica se intilnesc rezistente electrice intr-o marc varietate constructiva si eu 0 gama larga de valori, ceea ce a condus la un mare numar de metode de masurat, Dintre acestea, cele mai folosite sint:

- metoda indirectii a ampermetrul"ui :;ivoltmetrului, cu variantele amon te si aval;

- metode de com paraiie, dintre care

- metoda substitutiei :

- metoda compararii tensiunilor;

- metoda reducerii tensiunii la jumatate ;

- metode de punte;

- metode cu citire directd, folosind ohmmetre si megohmmetre.

1. METODA AMPERMETRULUI !;II VOLTMETRULUI

Metoda ampermetrului ~i voltmctrului este 0 metoda indirect a : se mascara tensiunea la bornele rezistentei cu voltmetrul si intensitatea curentului ce trece prin rezistenta, cu adtpermetrul; valoa~ea rezistentei de masurat se obtine aplicind legea lui Ohm:

U R= _.

I

Deoarece se folosesc doua aparate de masurat, se pune problema pozitionarii lor reciproce. Este posibil sa se. realizeze doua variante (fig. 3.11), care difera intre ele prin pozitia voltmetrului fata de amper-

a

{j Rx;

Fig. 3.11. Masurarca rezistentelor pr in metoda ampermctrului si voltmetrului: a - varianta amonte; b - varianta aval.

41

mctru. Imprumutind termeni din navigatia fluviala, se spune ca m figura 3.11, a voltmetrul este in amonte fat a de ampermetru, iar in figura 3.11, b voltmetrul este in aval fatii de ampermetru. Oricare varianta se alege, se constat a ca se introduc erori sistematice de metoda. Important este sa se stie in ce conditii aceste erori sint minime. Pentru aceasta se vor analiza cele doua variante pe rind .

• Varianta amonte (fig. 3.11, a). Cu montajul din figura 3.11, a trebuie sa se masoare valoarca rezistentei Rx:

R = Ux• x I

x

Ampermetrul mascara I = Ix.

Voltmetrul mascara U = Ua + ux, unde U'; = I· ra, Ya, fiind rezistenta ampermetrului.

Cu datele obtinute, aplicind legea lui Ohm, se calculeaza :

R = !!_ = U; + Ux = r + R .

I I a x

Se observa ca in aceasta varianta se introduce 0 eroare sistematica de metoda

e = R - Rx = Ya.

Eroarea relativa, care indica precizia masurarii, va fi:

Pentru a obtine 0 precizie cit mai mare, este necesar ca eroarea relativa sa fie di: mai mica, deci

ra<{ R".

o Concluzie. Varianta amonie se va [olosi numai pentrtt maswrarea rezistenielor mari, mult mai mari decii rezistenia am permetrului .

• Varianta aval (fig. 3.11, a). Cu montajul din figura 3.11, b trebuie Sa se masoare valoarea rezistentei Rx.

Ampermetrul masoara I = Ix + I~, unde I; este curentul prin

voltmetru (Iv = ~) rv fiind rezistenta voltmetrului.

Voltmetrul mascara U = U x.

42

Cu datele obtinute, aplicind legea lui Ohm, se calculeaza:

u
u U Ix Rx Rx
R=-= -
I t, + i, 1+ I" 1+~.U 1 + Rx
Ix Ix U r
v Si in acest caz se introduce 0 eroare sistematica de metoda:

e: = R - Rx =

Eroarea rela ti va va fi:

E 1

e: =--=----1.

r R R

x 1 + _____:>:

r;

Pentru a obtine 0 precizie cit mai mare, eroarea relativa trebuie sa fie cit mai mica, deci 1'" ~ Rx.

o Concluzie. Varianta aval se va jolosi numai pent1'u mdsurarea rezistentelor mici, mult mai mici decit rezistenta voltmetrului.

l\I~toda ampermetrului si voltmetrului are avantajul ca permite masurarea rezistentelor sub curentul lor nominal, care se poate regla cu rezistenta variabila RIl•

2. MET ODE DE COMPARATIE

In metodele de comparatie, valoarea rezistentei de masurat se compara cu valoarea un or rezistente cunoscute. Dintre metodele de comparatie se vor studia:. metoda substitutiei, metoda compararii tensiunilor, metoda reducerii tensiunii la jumatate si metoda de puncte.

a. Metoda substitutiei

La masurarea rezistentelor prin metoda substitutiei se Ioloseste

montajul din figura 3.12, in care:

E este 0 sursa de curent continuu cu rezistenta interna neglijabila ;

Ro rezistenta variabila etalonata :

K comutator cu doua pozitii :

A ampermetru cu mai multe limite de masurare,

43

Fig. 3.12. Masurarea rezisterrtelor prin metoda suLstitutiei,

M odul delucru:

- se inchide eomutatorul K pc pozitia 1 si se mascara

E II = -' , R'

z

- se trece comutatorul K pe pozitia 2 ~i se mascara

rezulta

o Concluzii. Metoda substitutiei este simpla si rapida. Se pot masura atit rezisten te mari cit si rezistente mici, eomparabile eu RD. N ecesita insa 0 rezistenta variabila etalonata. Precizia metodei depinde de preeizia rezistentei variabile si de preeizia ampermetrului utilizat,

b. Metoda compararii tensiunilor

In metoda compararii tensiunilor rezistenta de masurat R", se compara eu 0 rezistenta fixa RD. Se foloscste montajul din figura 3.13, in care:

E este 0 sursa de curent continuu de rezistentii interna neglijabila :

Ro rezistenta fizica de valoare

cunoscuta :

K, intrerupator :

K2 comutator cu doua pozitii :

V voltrnetru cu rezistenta

de in trare mare: '

R" - rezistenta variabila pentru reglarea intensitatii curentul ui.

r

+-------<>

E 2 ..

+ ~r-C2~=~J-----~

Fig. 3.13. Masurarea rezistenrelor prin metoda comparatiei.

44

M odul de lucru:

- se inchide comutatorul K1;

- se asaza comutatorul K2 pe pozitia 1 91 se mascara

U1 = I ·R",;

- se trece comutatorul K2 pe pozitia 2 si se mascara

U« = I·Ro· Impartind aceste relatii intre ele se obtine

U 1 R", . 1 ~ R U 1 R

-- - Sl rezu ta '" = - o.

U2 Ro' U2

o Conc1uzii. Metoda se foloseste pentru a masura rezistente mici 'in comparatie cu rezistenta voltmetrului. In acest caz, cele dona rezistente, Ro si Rx, se pot considera in serie si deci sint strabatute de acelasi curent.

c. Metoda reducerii tensiunii la jumatate

Metoda reducerii tcnsiunii la jumatate este 0 metoda simpla si rapida, mult utilizata in practica, Se foloseste montajul din figura 3.14, in care:

E este 0 sursa de curent continuu de rezistenta interna neglijabila ;

Ro rezistenta variabila etalonata :

V - voltmetru cu rezistenta de intrarc mare fat a de R",;

K - intrerupator.

M odul de lucru:

- se inchide intrerupatorul K si se mascara tensiunea U1la bornele rezistentei s; In acest caz U1 = E;

- se deschide intrerupatorul K, introducindu-se in circuit si rezistenta Ro. Se mascara din nou tensiunea pe rezistenta Rx. De aceasta data, curentul prin circuit va fi:

E

I= ,

e, + s,

Fig. 3.14. Masurarea rezistentelor prin metoda reducerii tensiunii la jumatare.

45

iar tensiunea U 2 la bornele rezistentei R; va fi:

U = IR = ERx

2 x R + R

x 0

Facind raportul intre cele doua tensiuni se obtine

U1 Daca se variaza Ro pin a cind U2 = --: 2

Deci, cind tensiunea scade la jumatate, rezistenta de masurat este egala cu rezistenta variabila Ro.

Puntea este un circuit tipic care contine patru elemente (brat e) dispuse intr-o schema sub forma unui patrulater (fig. 3.15). Circuitul se alimenteaza pe una dintre diagonalele patrulaterului, iar In cealalta diagonala se monteaza un aparat indicator de nul. Cind indica-

torul de nul arata zero, intre cele patru

A elemente "ce forrneaza puntea exista 0 relatie bine determinata, din care, cunos~lnd valorile a trei elemente ale puntii, se deduce valoarea celui de-al patrulea.

Masurarea rezistentelor eu metode

de punte prezinta urma'toarele aoantaje : - sensibilitate mare;

- preeizie mare;

- domeniu larg de utilizare;

- manevrare usoara.

Exista diferite tipuri de punti de masurare. Cea mai raspindita este puntea simpla cunoscuta sub numele de punte Wheatstone.

B

*! E

<>--~~+"'--11 f-----____j

Fig. 3.15. Puntea Wheatstone.

46

d. Metode de punte

• Schema de principiu a puntilor Wheatstone este reprezentata

in figura 3. IS, in care:

Rx estc rezistenta de masurat :

R3 - 0 rezistenta variabila in decade; R1, Rz sint rezistente eunoscute;

E este 0 sursa de curent continuu;

K1, 1(z sint intrerupatoare ;

G este un galvanometru (aparat magneto electric de mare sensibilitate eu zero la mijloe).

• Functionarea. Rezistenta de masurat R; se monteaza la bornele de masurare ale puntii si se inchid intrerupatoarele f{1 si f{2.

Se variaza rezistcnta R3 piria cind galvanometrul indica zero. In acest eaz, punctele A si B vor fi la acelasi potential. Acest lucru este

posibil numai dad .

UCA = UCB; UDA = UDB•

Aplicind legea lui Ohm pe cele patru brate si observind ca prin R1 si Rx trece acelasi curent 11 (prin diagonala in care este montat galvanometrul nu se ramifica curent), iar prin R2 si R3 trece acelasi curen t 12, se poa te serie:

(3-:24)

I1R1 - I2R2; I1Rx = I2R3•

Irnpartind cele doua relatii intre ele se obtirie:

R1 R2

- = - sau R1 . Rx = R2• R3

s, R3

Aceste relatii, care leaga intre ele cele patru elemente ale unei punti cind prin diagonala in care se afla galvanometrul curentul este zero, reprezinta condiiia de echilibru a p%njii. Aeeasta se poate exprima

astfcl: .

(3.25)

(3.26)

La 0 punte in echilibru produselc bratelor opuse sint egale.

sau:

i La 0 punte in echilibru rapoartele bratelor alaturate sint egale·i

47

Din conditia de echilibru, cunoscind trei elemente ale puntii se deduce al patrulea

(3.27)

Deci R" se compara cu rezistentele RJ, R2, R3 de valori cunoscute.

De obicei, rezistcntcle RI si Rz pot lua valori de 10 Q, 100 D: sau 1 000 Q, astfel incit raportul Rz/ RI sa reprezinte un factor de multiplicare pentru rezistenta R3• Precizia maxima se obtine pentru raportul Rz/RI = 1.

• Protectia galvanometrului. Deoarece la inceputul masurarii pun tea poate sa fie mult dezechilibrata, trebuie S~t se micsoreze sensibilitatea galvanometrului pentru a nu fi deteriorat la trecerea unui curent prea mare prin el. In acest scop, galvanometrul se protejeaz5 cu 0 rezistenta care se poate introduce in serie prin intermediul comutatorului I<z.

La inccputul masurarii comutatorul f{2 cste pc pozitia 1 si introduce in serie cu galvanometrul rezisterrta de protectie Ra, ccea ce duce la scaderea sensibilitatii. Cind echilibrul puntii a 'fost aproximativ atins, se trece comutatorul Kz pc pozitia2 si se continua echilibrarea cu 0 sensiblitate sporita,

Metodele de puncte sint cele mai sensibile si mai precise metode folosite la masurarea rezistentelor electrice, La noi in tara se construiesc punti Wheatstone la Institutul National de Metrologie din Bucuresti.

3. OHMMETRE ~I MEGOHMMETRE

Ohmmetrele sint aparate cu citire directa folosite la masurarea rezistentelor electrice. Functionarea lor se bazeaza pe legea lui Ohm. Exists 0 mare varietate de scheme constructive, dar in general ele se pot reduce la doua variante:

- ohmmetre serie :

- ohmmeire deriuaiie.

48

a.Ohmmetrul serie

Ohmmetrul serie se caracterizeaza prin faptul ca toate elementele sale sint conectate in serie.

• Schema unui astfel de aparat este reprezentata in figura 3.16,

in care:

E este 0 baterie de curent continuu (1,5 ... 18) V, cu rezistenta ri;

R - rczistenta fixa, pentru limit area curentului;

Rl - rezistenta variabila :

mA - miliampermetru magnetoelectric, cu rezistenta ra;

A, B· sint bornele la care se moriteaza rezistenta de masurat Rx.

• Functionarea, La montarea unei rezistente R; intre bornele A,

B, intensitatea curentului in circuitul ohmmetrului va fi:

E

1=----------

r, + r; + e, + R + u,

Valorile extreme se vor obtine pentru R; = 0 si R; = 00.

In cazul Rx = 0 (bornele A, B in scurtcircuit):

E 1=--------

(3.28}

r, + ra + R, + R

Aceasta estc cea mai marc valoare pe care 0 poate avea intensitatea curentului. Pentru a folosi intreaga scad a miliamperului, se regleaza Rl astfel incit 1= Imax (indicatia sa fie la capatul scarii).

In cazul R; = 00 (bornele A, B in gol):

E

1=- = O. 00

Pentru valori ale lui R; cuprinse intre 0 sl co, intensitatea curentului va varia intre Imax si 0, conform relatiei (3.28).

Daca se traseaza pe cadranul miliampermctrului reperele corespunzatoare diferitelor valori ale lui Rx, sc constata ca scam gradaii; a ohmmetrului. este inoersi: si [carte neuniforma (fig. 3.17).

Fig. 3.16. Ohmrnetru ser ie .

--""> I I

n

RXII

Lf ____________ ~B J

. 4 - Masurari electrice si electronice - c. 11

4!J

Ohmmetrul serie se Ioloseste pentru mdsurarea rezisienielor mari, comparabile cu suma R + R1, obtinindu-se 0 precizie buna in domeniul

Schimbind rezistentele R si R, si, corespunzator, sunturile miliampermetrului, se pot realiza ohmFig. 3.17. Scara gradata a unui ohm-

metru serie. metre serie cu mai multe domenii

de masurare (X 1; X 10; X 100).

• Reglareaohmmetrelor serie. 0 problema deosebita pe care 0 prezinta ohmmetrele este determinata de alimentarea lor de la baterii chirnice. Acestea cu timpul imbatrinosc (i:;;i maresc rezistenta interna ri), ceea ce duce la indicatii eronate. Pentru a evita inrautatirea preciziei masurarii, inainte de utilizarc este nccesar sa se regleze indicatia corespunzii toare pentru R; = 0, facind scurtcircuit intre bornele A, B. Dad acul indicator nu indica 0 !2, se va regIa rezistenta Rl pina cind se obtine indicatia corecta (variatia rezistentei Rl compenseaza variatia

rezistcntei ri)' ' " ,

Indicatia corespunzatoare valorii R; = co (bornele A, B in gol) se regleaza eu ajutorul coredorului de zero al aparatului magnetoelectrie.

b. Ohmmetrul derivatie

Ohrnmctrul derivatie se caracterizeaza prin faptul ca miliampcrmctrul este mont at in derivatie eu portiunea de circuit A, B supusa miisurarii .

• Schemaunui astfel de aparat este reprezentata in figura 3.18,

in care:

E este 0 baterie de curcnt eontinuu (1,5 ... 18)V cu rezistenta ri;

R rezistonta fixa pentru limit area intensitatii eurentului;

Rl - rezistenta variabila ;

mA - miliampermetru magnetoelectrie cu rezistenta ra;

A, B sint bornele la care se monteaza rezistenta de masurat Rx;

K este intrerupator, pentru intreruperca eireuitului dud ohm-

metrul uu Iunctioneaza .

e Functionarea, Dupa inchiderea intrerupatorului K, la moutarea unei rezistente la bornele A, B, curentul debit at de sursa E se distribuie

50

Fig. 3.18. Ohnuuetru derivatie.

Ix A ,-~C=~~~~----~--~~-I

I

n

Rxll

~ ~ ~8_J

prin miliampermetru si pnn Rx, cu valori invers proportionale cu rezistentele r a si Rx:

( 3.29)

i, r;

Intensitatea curentului prin miliampermetru, la' va fi: - pentru R; = 0 (bornele A, B in scurtcircuit):

I , = 0 (curentul va prefera calea prin R; 0 0); - pentru Rx = co (bornele A, B in gol):

E

Ia =

r, + r; + R + Rl

Aceasta este cea mai marc valoare pe care 0 poatc lua intensitatea curentului prin rniliamperrnetru. Pentru a folosi intreaga scara a miliampermetrului, sc reglcazft Rl astfel incit I a = I mao,'

Pentru valori ale lui l(~ cuprinse intre 0 si co, intensitatea curcntnlni va varia intre zero si Imax conform rclatiei (3.29).

Daca se traseaza pc cadranul miliampermetrului rcperele corespunzatoare diferitelor valori ale lui RI, se constata ca de aceasta data scara nu mai estc inoersa, dar riimine joarte neuniformii (fig. 3.19).

Ohmmetrul derivatie mc{soara valori mici ale rezistenielor, comparabile en ra' obtinindu-se 0 prceizie buna in domeniul

0,1 r; < u; < 10 ra'

e Reglarea ohmmetrului derivatie. Si la ohmmetrele derivatie intervin~ aceeasi problema a imb3.t~inirii ba teriilor ehimiee. De aceea, inain te

de folosire este necesara reglarea ohm- ~ metrului. Reglarea se face pentru

R; = 00 (lasind bornele A, B in gol), variind rezistenta R; pina se obtine indieatia corecta. Indicatia corespunzatoare valorii Rx"':_ 0 'se regleaza din eorectorul de zero al aparatului magnetoelectric.

50

Fig. 3.19. Scam gradata a ohmmetru derivatie.

unui

51

e. Megohmmetre

Megohmmctrele sint aparate eu eitire directa destinate sa masoare rczistcnte foarte mari, de ordinul megohmilor. Ele Iunctioneaza pe acelasi prineipiu ea ohmmetrele, eu deosebirea ca sint alimentate la tensiuni mult mai mari, de ordinul sutelor sau miilor de volti.

• Sursele de alimentare eele mai freevent folosite sint magnetoul si alimentatorul cu convertor tranzistorizat.

, Magnetoul este un mic generator de curent continuu, alcatuit dintr-un magnet permanent si 0 bobina care se roteste intre polii acestuia, actionata de 0 manivela.

Alimentatorul cu convertor tranzistorizat este un dispozitiv alimenfat la 0 tensiune continua de citiva volti obtinuta de la baterii chimice si care da la iesirea sa 0 tensiune continua de sute sau mii de volti necesara alimentirii megohmmetrului. El functioneaza astfel: tensiunea mica de la bateriile chimice alimenteaza un oscilator tranzistorizat care transform a tensiunea continua in tensiune alternativa. Valoarea acesteia se poate mari cu ajutorul unui transformator pina la valoarea dorita, dupa care se redreseaza obtinindu-se tensiune continua de valoare mare.

• Ca instrument indicator la megohmmetre se folosesc aparate magnetoelectrice sau logornetre magnetoelectrice.

VERIFICA REA CUNO:;TIN TELOR

1. Ce se in timpla daca se morrteaza un aparat magnetoelectric int r-un circuit strabatut de curent alternativ?

2, Cum trebuie montat amperrrietrul in circuit? Dar voltm etr ul ? Cc se intirnpla la morrtarea lor gresita ?

3. Ce metode se folosesc la rna sur area rezisteritelor mici? Dar la masurarea rezisterrtelor mari ?

4. De ce trebuie protejat galvanometrul la purrtile de masurat ?

5. De ce este necesara r eglarea ohmmetrelor inainte de uti lizare ? In cazul unor indicatii incorecte, cum se realizeaz5. reglajele necesare?

Capitolul4

APARATE DE MASURAT PENTRU CURENT ALTERNATIV DE JOASA FRE(VENTA

A. APARATE FEROMAGNETICE

Aparatele feromagnetice mai sint cunoscute si sub denumirea de aparate electromagnetice sau aparate cu fier mobil.

1 PRINCIPIUL DE FUNqIONARE

Aparatcle feromagnetice Iunctioneaza pe baza actiunii cimpului magnetic al unei bobine fixe parcurse de curentul de masurat, asupra un or placute din material feromagnetic, care sint atrase sau respinse in interiorul bobinei.

2. DESCRIEREA APARATULUI

Asa cum s-a rnentionat in principiul de functionare, pot exist a doua variante constructive: C'U airaciie si cu. respingere.

• Aparatul feromagnetic eu atractie (fig. 4.1) are dispozititnil pentrtt producerea e~tplului aetiv compus dintr-o bobina fixa 7, plata, in interiorul careia, la trecerea curentului prin bobina, este atrasa 0, piesa 2 din material feromagnetic, asezata excentric pc axul 3 al echipajului mobil. Cu plu] resistent este produs de un singur arc spiral 6, care are un capat fixat pc axul echipajului mobil, iar pe celalalt - la corectorul de zero, 7. Odatii cu echipajul mobil se deplaseaza :;;i acul indicator 4 care, impreuna cu scara gradata, Iormeaza dis-pozitiou] de eitire. Amoriizorul 8 este pneumatic cu paleta,

• Aparatul feromagnetic eu respingere (fig. 4.2) are dispozititrul pentru producerea cuplului aetiv compus dintr-o bobina fixa 1, de forma

53

Fig. 4.1. Aparat Icromagnetic eli atractie.

Fig. 4.2. Aparat feromagnetie eli respingcre.

cilindrica, si din doua placute din material feromagnetic dintre care 0 placuta 2 este fixata pe bobina, iar cealalta (3) este fixata pe axul 4 al echipajului mobil. La trecerea curentului prin bobina, cele doua placute se magnetizeaza si se resping intre ele, dind nastere cuplului achy care pune in rniscare echipajul mobil. CuPhtl resistent este produs de arcul spiral 7, care are un capat montat la corectorul de zero. Acul indicator 5 fixat pe axul echipajului mobil, impreuna cu scara gradata, formeaza dispoziiisnti de citire. A mortizorul 6 este cu paleta.

3. FUNqIONAREA

La trecerea curentului electric prin bobina, ,piesele din material feromagnetic se magnetizeaza si sint atrase san respinse in interiornl

bobinei. .

• Cuplul activ care ia nastere si care pune in miscare echipajul mobil, este proportional cu patratul intensitatii curentnlui ce trece prin bobina :

(4.1 )

• Cuplul rezistent creat de arcul spiral cre~te proportional cu unghiul de deviatie, ex (Mr = D(J..).

54

• La un moment dat, cuplul rezistent devine egal cu cuplul activ, obtinindu-se stare a de echilibru (Ma = Mr). Inlocuind in ecuatia de echilibru expresiile celor doua cupluri, rezulta :

kl? = D«;

k

IX = D P.

Notlnd!!_ = K, se obtirie caracteristica statics de f'unctionare a ~D

a para telor feromagnetice:

r IX = KI2 I

(4.2)

4. PROPRIETA:P

Dupa cum arata ecuatia caracteristicii statice de functionare, aparatele feromagnetice mt a~t scadil~niforl1uL Daca J(_ ar fi independent de a, s-ar obtine 0 scara pa tratica, In practica insa, prin solutii constructive convenabile (alegind adecvat dimensiunile si forma pieselor componente) se poate face ca factorul K sa scada cind o: creste, compensind in acest mod neliniaritatea scarii, Se realizeaza 0 scara aproape uniform a, cu exceptia prirnelor repere.

Sensibilitatea este mica, putindu-se masura intsnsitati ale curentului incepind de la zeci de miliamperi.

Precizia aparatelor feromagnetice este mica. De obicci ele sint de clasa 1,5-2,5. Folosirea aliajelor magnetice speciale, de exemplu permaloy, permitc obtinerea unor clase de prccizie superioare (inccpind

cu clasa 0,5). "

Consumul propril1 de put ere este mare (0,5-7,5 VA).

Aparatele feromagnetice functioneazc{ atii in cureni continua, eft ~i in cureni aliernatiu. In curent alternativ, odata cu schimbarea sensului curentului schimbindu-se atit directia fluxuluimagnetic cit si polaritatea magnetizarii pieselor feromagnetice, cuplul activ actioneaza tot timpul in acelasi sens.

Indicatiile sin; influenfate de [enomenul de histerezis )~i de curcn/ii turbionari. In curent continuu, datorita Ienomenului de histerczis aparatele dau indicatii diferite pentru aceleasi valori crescatoare ~i descrescatoare ale in tensitatii curentului. In curent alternativ, datorita curentilor turbionari ce se'induc in piesele feromagnetice, care au 0 actiune demagnetizanta, indicatiile sint mai mici decit in curent continuu

55

eu 1-2%. Intrucit erorile Cl"l'SC cu Irucvcuta, aceste aparate nu se folosesc decit pina la citeva sutc de herti.

Aparatele feromagnetice sint influeniate de cim purile magnetice exterioare, deoarece cimpul magnetic propriu este relativ redus. Pentru a inlatura acest dezavantaj, aparatele se ecraneaza sau se construiesc aparate astatice. Un aparat feromagnetic astatic este format din doua bobine conectate in serie, ale carer cimpuri magnetice sint egale, dar de sens eontrar. Cimpurile exterioare intaresc cimpul unei bobine si slabesc cimpul celeilalte, obtinindu-se un efect total nul.

o Concluzie. Aparatele feromagnetice au performante relativ slabe. In schimb sint robuste, simple si au pret de cost redus. De aceea sint cele mai raspindite aparate pentru masurari industriale.

5. UTILIZARI

Aparatele feromagncticc se utilizeaza ca ampermeire ~i voltmetre de curent alternatiu, de tablou sau portative.

e Ampermetrele feromagnetice nu se folosesc de obicei cu sunturi datorita posibilitatii de a confectiona bobine pentru curenti mari, Se pot realiza astfel aparate care pot masura direct pin a la sute de amperi. De obicei lns3. sc realizeaza ampermctre de 1 A sau de 5 A, iar pentru masurarea curentilor de intensitati mai mari se folosesc transformatoare

de curent." .

• in cazul folosirii ca voltmetre se realizeaza aparate feromagnetice cu un curent nominal de 10-30 rnA, ceea ce insearnna 0 rezistenta aditionala de 30-100 Q/V. Caderea de tensiune la bornele aparatelor fcromagnetice este de circa 1 V. Pentru extinderea domeniului de masurare pina la citeva sute de volti, se folosesc rezistente aditionale. Pentru rnasurarea tensiunilor mai mari, se folosesc transformatoare de tensiune.

B. APARATE ELECTRODINAMICE

1. PRINCIPIUL DE FUNCTION ARE

Functionarea aparatelor electrodinamice se bazeaza pe actiunea fortelor electrodinamice ce se exercita intre bobine fixe si mobile parcurse de curenti. Din aceasta interactiune ia nastere cuplul activ care tin de sa roteasca bobina mobila,

56

Aparatul electrodinamic este reprezentat in figura 4.3. Dispositieu! pentru producerea cuplului activ este realizat din doua bobine fixe 1, legate in serie sau in paralel, printre care trece axul3 al echipajului mobil pe care este fixata bobina mobila 2. Cu-plul rezistent este creat de doua arcuri spirale 8, care servesc si la aducerea curentului la bobina mobila. Unul dintre arc uri are un capat fixat la coreciorul de zero 5. Pe ax este montat si acul indicator 4, care impreuna cu scara gradata formeaza dispozitivul de citire. Amortizorul este pneumatic cu paleta sau cu piston (6, 7).

2. DESCRIEREA APARATULUI

6'

7

Fig: 4.3. Aparat e1ectrodinamic.

3. FUNCTIONAREA

e Cuplul activo Aparatele electrodinamice avind doua circuite (bobinele fixe si bobina mobila}, pot fi parcurse de doi curenti, II prin bobinele fixe ~i 12 prin bobina mobila. Din interactiunea cimpurilor create de cei doi curenti, apar forte electrodinamice care actioneaza asupra bobinei mobile. Cuplul activ depinde de produsul color doi curenti.

1 n curent continu« cuplul activ va fi:

(4.3)

In curent alternatiu, cuplul activ depinde de produsul valorilor instantanee ale intensitatilor celor doi curenti :

(4.4)

In cazul curentilor sinusoidali

il = II ../2 sin ost ;

i2 = 12 rz sin (wt + cp),

57

un de 'P este defazajul dintre cei doi curenti. In acest caz, cuplul activ va fi:

ma = kII ..)2 sin wt·I2 ..)2sin (wt +cp) = = kIII2 [cos cp + cos (2wt + cp)] = = kIII2 cos cp + kIII2 cos (2wt + cp).

" (4.5)

Dupa cum rei esc din relatia (4.5), cuplul activ are dona componente.

Cea de-a doua, variind cosinusoidal in timp, are valoarea medie zero. Rezulta ca valoarea medie a cuplului activ este:

1VIa "icc! = kI II 2 cos cpo (4.6)

• Echipajul mobil nu va putea urmari variatiile cuplului activ, ci se va deplasa sub actiunea cuplului activ mediu, pin a cind cuplul rezistent devine egal cu cuplul activo

e Din relatia de echilibru Ma = M; rezulta caracteristica statica de functionare a aparatelor electrodinamice.

In cureni coniinuu:

(4.7)

In curent alternatiu:

(4.8)

4. UTILIZARI

Aparatele electrodinamice se pot folosi ca am/permetre, uoltmetre sau ioattmetre.

e Amperrnetrele electrodinamice, Pentru curenti mici, sub 0,5 A, bobinele fixe si bobina mobila se leaga in serie (fig. '4.4, a). In acest caz ]1 = 12 = 1 ~i relatiile (4.7) si (4.8) devin:

0: = KJ2.

(4.9)

1,=12 =1 a: = K [2 (J

b

Fig. 4.4. Amperrnetru electrodinamic:

a - pentru curenti mici ; b - pentru curenti mari,

58

Relatia (4.9) indica 0 scara patratica pentru ampermetrele electrodinamice cind K este independent de c(, In practica, prin solutii constructive adecvate se obtine

un factor K scazator cu «, astfel incit IJ scara aparatului se uniformizeaza (cu exceptia primelor rep ere ).

Pentrsc curenii mai mari se foloseste

de obicei schema din figura 4.4, b, in care bobina mobila este legata in serie cu bobina fixa si este montata in paralel cu suntul 1'8' Astfel, prin bobina mobila trece numai 0 Fig. 4.5. Yoltmetru electrodinamic.

parte din curentul care strabate bobinele .

fixe. Rezistenta r Bin serie cu bobina mobila are rolul de a evita erorile suplimentare date de variatia temperaturii sau de variatia Irecventci (rezistenta YR, confectionata din manganina, nu variaza cu Irecventa, pe dnd bob ina mobila are infasurarea din cupru a carui rezistenta variaza cu aproximativ 0,4%/K'; de asemenea bobina mobila prezinta o reactanta inductiva ce variaza cu frecventa).

• Voltmetre electrodinamice. Voltmetrele electrodinamice se reaIizcaza dintr-un miliamperrnetru electrodinamic in serie cu 0 rezistenta aditionala (fig. 4.5). Curentul I = 11=12 ce trece prin bobincle aparatului legate in serie va fi:

1=

U

(4.10)

----,

r « + r"a

unde:

U este tensiunea de masurat :

r« - r ezistenta bobinelor aparatului legate in serie ;

r"d - r ezistenta aditionala,

Tinind seama de relatia (4.10), relatiile (4.7) si (4.8) devin:

rx = K ( U )2 = K 1 U2• (4.11)

r; + raa

Relatia (4.11) indica 0 scara patratica cind K este independent de a, Si in acest caz, ca si la ampermetre, prin solutii constructive convenabile se poate obtine un factor K scazator cu a, astfel incit scara aparatului sa se uniformizeze.

• Wattmetre electrodinamice. eel mai frecvent, aparatele electrodinamice sint utilizate ca wattmetru. In acest caz bobina mobila si bobinele fixe nu se leaga intre ele, ci forrneaza circuite independente

59

"ad

/,=.1. 1 = U

! J 2 f' +f'od.

tX=KP

Fig. 4.6. Wattmetru electrodinamic.

iar relatia (4.8) devine:

u 0(= KI---

(fig. 4.6). Bobinele fixe, numite bobine de cureni, se leaga in serie in circuit, prin de trecind ,acela~i curent ca si prin sarcina (II = I). Bobina mobila, numita bobinii de tensiune, se leaga impreuna cu 0 rezistenta aditionala in paralel pe circuit astfel incit

. U

curentul ce 0 parcurge este 12 =

I

---,

r +raa mobile. In

unde reste rezistenta bobinei acest caz, relatia (4.7) devine:

U

CJ. = KI --- = K1IU = KIP,

r + raa

(4.12)

cos cp = KIIU cos cp = KjP. r + rail

In cazul wattmetrelor se poate realiza 0 scara uniforma, obtinind prin constructie un factor K independent de 0(.

( 4.13)

5. I'ROPRIETA:P

Aparatele electrodinamice, cind sint folosite ca wattmetre, au scari; uniforma. Ca ampermetre si ooltmetre au scard neuniforma, darprin solutii constructive convenabile se poate realiza 0 uniformizare a scarii gradate.

Seneibilitatea aparatelor electrodinarnice este buna, putindu-se masura intensitati ale curentului incepind eu ordinul miliamperilor.

Precizia este [carte bwn«, de fiind cele mai precise aparate de curent alternativ (incepind cu clasa 0,1). Din acest motiv sint Iolosite ea arnpermetre si voltmetre etalon ~i de laborator pentru e.a.

Consumul propriu de putere este [oarte mare (2-10 W).

Aparatele electrodinamice [unciioneazii alit in cureni continuu, cit si in curen; aliernatiu. In curent alternativ, curentul isi schimba sensul in ambele bobine simultan, astfel incit cuplul activ are mereu acelasi sens.

I ndicaiiile sin: influm/ate de [recoenia cureniului, ceea ce face ea aceste aparate sa fie utilizate pina la circa 1 500 Hz.

Aparatele e1ectrodinamice sint puternic influentate de cimpurile magnetice exterioare, deoarece cimpul lor propriu, inchizindu-se prin aer, este slab. Din acest motiv aparatele se ecraneaza sau se eonstruiesc astatice.

Deoarece curentul este ad us la bobina mobila prin arcurile spirale, aparatele electrodinamice stn: sensibile la su-prasarcini.

Datorita constructiei complicate, au cost ridicat.

60

C. APARATE FERODINAMICE

Aparatele ferodinamice au. acelasi principiu de function are ca si aparatele electrodinamice, cu deosebirea ca bobinele au miezuri feromagnetice. Datorita acestui fapt, cimpul magnetic este mai intens, fortele electrodinamice sporesc, ceea ce face ca sensibilitatea aparatelor sa fie mai mare. In schimb, precizia scade datorita pierderilor in fier, a fenomenului de histerezis si a curentilor turbionari ce iau nastere in miezul

magnetic. ' , . '

Cimpul propriu fiind mai puternic, aparatele ferodinamice sint

mai putin influentate de cimpurile exterioare. -_

Aparatele ferodinamice sint foarte raspindite si se folosesc de obicei

ca wattmetre sau varmetre. .

D. APARATE CU REDRESOR ;;1 APARATE UNIVERSALE

Aparatul cu redresor este alcatuit dintr-un aparat magnetoelectric si un redresor.

Dintre toate tipurile de aparate de masurat electrice, aparatul magneto electric prezinta proprietatile cele mai avantajoase, dar functioneaza numai in curent continuu. Asociindu-se un aparat magnetoelectric cu un redresor se obtine un aparat, care p istreaza calitatile aparatului magneto electric (sensibilitate mare, O:1SUIl de putere redus, putin influent at de cimpurile exterioare), dar ore functioneaza in curent alternativ.

e Redresorul este un dispozitiv I(mA)

care lasa sa treaca curentul intr-un singur sens, transformind in acest mod

curentul alternativ in curent continuu 20

pulsatoriu. Caracteristica curent-ten- 15

siune a unui element redresor este 10

reprezentata in figura 4.7, in care £e -B(}-M -20

vede ca la aplicarea unor tensiuni po- ===.2:r=r~~~l?7il:-;;-.---r~~ zitive elementul redresor lasa sa tread. tJ(v) curentul electric, in timp ce la aplicarea unor tensiuni negative intensitatea curentului este mult mai mica, practic neglijabila (pentru valorile negative intensitatea curentului este de ordi- Fig. 4.7. Caracteristica curent-tensi-

nul microamperilor). une a unui element redresor.

61

Ca elemente redresoare se folosesc redresoare cu cu proxid sau diode

semiconductoare, .

• Elementele redresoare se asociaza cu aparatul magneto electric in diferite scheme de redresare. Astfel se intilnesc:

- scheme cu redresarea unei singure alternanie:

- fara transformator;

- cu transformator;

- scheme. cu redresarea ambelor alternanie:

- cu transformator cn priza mediana :

-in punte.

1. APARATE CU REDRESOR CU REDRESAREA UNEI SINGURE ALTERNANTE

In figura 4,8 sint reprezentate schernele aparatelor care folosesc redresarea unei singure altemante.

Cea mai.sirnpla schema.xea din figura 4.8, a consta dintr-un redresor R in serie cu unaparat magnetoelectric. La aplicarea unei tensiuni alternative la bornele acestui circuit, redresorul permite trecerea curentului intr-un singur sens (numai in cursul unei alternante). In cealalta alternanta, redresorul prezinta 0 rezistenta foarte mare, ceea ce face ca aproape toata tensiunea sa se regaseasca la bornele sale. Aceasta situatie ar putea duce la strapungerea redresorului. Deasemenea, in timpul alternantei in care redresorul nu conduce, curentul in circuit

se intrerupe. . ..

~b L .. r: R ~

l a_:1

a

rc~ b

lu~ ;;,-",' '", __ Rs

b

Fig. 4.8, Aparate eu redresor eu redresarea unei singure alternarite: a - ell dioda : b - ell doua diode i c - eu transformator;·· d - diagramele curentului ~i tensiunii in cazul redresarii unei singure alternan te.

62

c

I,U

t

Pentru a evita aceste fenomene, in practica se utilizeaza schema din figura 4.8, b. In aceasta schema se.conecteaza in paralel cu redresorul RI si cu aparatul magnetoelectric, inca un redresor, R2, cu polaritate inversa, in serie cu 0 rezistenta 1'0 egala cu rezistenta ra a aparatului magnetoelectric,

In figura 4.8, c este reprezentata schema cu transform at or.

In toate cele trei scheme mentionate, la aplicarea unei tensiuni sinusoidale curentul trece prin aparatul magnetoelectric numai in timpul unei singure alternante, deci are 0 forma pulsatorie. Cuplul activ, care este proportional cu intensitatea curentului, a~e aceeasi forma de variatie in timp. Inertia echipajului mobil nu permite urmarirea acestor variatii, ci dodr a valorii medii. Cuplul activ mediu este proportional cu valoarea medie a curentului ~i ca urn:are indicatia aparatului va fi:

( 4.14)

Deci, aparatele cu redresor au indicaiiiie proportionale cu ualoarea medie a intensitiitii curentuhti electric.

In practica insa, de cele mai multe ori este necesar sa se masoare valoarea eficace a intensitatii curentului. Iuucest scop, scara gradata a aparatelor cu redresor se transcrie in valori eficace, folosind un factor de proportionalitate care depinde de forma curentului.

Astfel, in curent alternativ sinusoidal

Imax . - . ",II

Imcd = -- ~l I max = -/2 lei' deci Imed = -- Ier

TI rr

Inlocuind in

expresia (4.14) valoarea lui 1med,

-/I ..

ex = K-.-IeJ = KlIer

1t" e . .

se obtine:

( 4.15)

/

Pe baza relatiei (4.15) aparatele cu redresor se pot etalona in valori eficace.

o Atenlie! A ceastd eialonare este valabilii numa; pentr« c1t1'enji de forma sinusoidald,

2. APARATE CU REDRESOR CU REDRESAREA AMBELOR ALTERNANTE

Aparatele care folosesc scheme cu redresarea ambelor alternante, se caracterizeaza printr-o sensibilitate mai buna, intrudt la aplicarea unei tensiuni alternative curentul treceprin aparat in timpul ambelor alternante in acelasi sens (fig. 4.9).

63

u

It)

t

d

Fig. 4.9. Aparate eu redresor eu redresarea ambelor alternante: a-ell tr~sformator cu. priza medland ; b-In punte ell patru diode; c-In punte ell dona <diode; d - diagramele curentului ~i tensiunii in cazul rcdresarii ambelor alternante,

c In schema cu transjormator cu prizri median a, reprezentata In figura 4.9, a, dioda D; conduce intr-o alternanta, iar dioda Dz conduce In cealalta, De fiecare data curentul trece prin aparat In acelasi sens.

In schema £n punte din figura 4.9, b, in timpul unei alternante conduc diodele Dl si D«, iar in timpul celeilalte conduc diodele D2 si D4• Schema din figura 4.9, c este mai €conomica deoarece utilizeaza doar doua diode, insa are 0 sensibilitate mai redusa, curentul derivindu-se si prin re-

zistentele R montate in punte. ,.

Dupa cum se vede In figura 4.9, d, intr-o perioada prin aparat tree doua impulsuri de curent. Daca s-a notat cu Imcd valoarea medie corespunzatoars unei alternante, In cazul aparatelor cu redresarea ambelor alternante IX = 2 K . Imcd" deci la aceeasi valoare a curentului de masurat indicatia este de doua ori mai mare si ca urmare sensibilitatea este dubla.

, ,

!3. APARATE UNIVERSALE (MULTIMETRE) ~

Aparatele universale, care se numesc si multimetre, sint aparate destinate sa masoare diferite marimi electrice. Ele folosesc ca instrument indicator un aparat magnetoelectric insotit de un redresor. Aparatele universals se realizeaza ~ntr-o mare varietate de tipuri constructive, care pot fi clasificate dupa posibilitatile de masurare In: uoltam permetre, avometre si aparate universale complexe.

64

a. Voltampermetre

A V +

Voltampermetrele sint cele mai simple aparate universale. Dupa cum le spune si numele, ele rnasoara tensiuni electrice si intensitati

. ale curentului electri~. Folosind diferite rezistente aditionale si diferite sunturi (d'e obic~i sunt universal), ele functioneaza cu mai multe intervale de masurare, Se pot utiliza atit in curent continuu, folosind aparatul magnetoelectric fara redresor, cit si in curent alternativ cind Fig. 4.10. Voltampermetru pentru c.c.

prin intermediul unui comutator se si c.a.

introduce redresorul. Un exemplu

de voltampermetru este reprezentat in figura 4.10.

b. Avometre

Avometrele (amper-volt-ohmmetre) indeplinesc toate Iunctiile voltampermetrelor si in plus Rot Iunctiona ea ohmmetre eu una sau mai multe limite de masurare. In acest seop, ele sint dotate cu 0 baterie chimica pentru alimentarea cireuitului de ohmmetru si eu 0 rezistenta variabila pentru reglarea aparatului Inainte de utilizare.

e. Aparate universale complexe

In prezent se construiese aparate universale complexe care, in afara masurarilor posibile cu avornetrul, mai permit si alte masurari cum ar fi: masurarea capacitatilor, masurari in decibeli, masurarea tranzistoarelor etc.

Aparatele universale se caracterizeaza prin numarul de marimi 1 ce pot fi masurate, prin limitel= de masurare corespunzatoare diferitelor marimi, prin precizia si sensibilitatea lor.

Calitatea aparatelor universale se apreciaza prin cea mai mica limit a de masurare pentru intensitatea eurentului eontinuu (10 !-lA, 20 !-lA, .50 !LA ... ) sau prin rezistenta aditionala exprimata in DjV.

5 - Masurari electrice ~i electronice - c. 11

65

Aparatele universale de buna calitate au valori ale rezistentei aditionale intre 10000 cu» si 100000 tuv,

In tara noastra se construiesc aparate universale la "intreprinderea de aparate de masurat" din Timisoara,

VERIFICAREA CUNO$TINTELOR

1. De ce aparatele feromagnetice sint foarte raspindite?

2. De ce aparatele electrodinamicese folosesc ca ampermetre si voltrnetre etalon

si de laborator?

3. Care dintre aparatele studiate se pat folosi ca wattmetre !pi de ee?

4. Ce motive au dus la asocierea aparatului magnetoelectric eu un redresor?

5. Daca un aparat eu redresor are scara gradata in valori eficace poate fi folosit la masurarea unor curenti de forma. dreptunghiulara? Dar daca scara este gradatA in valori medii?

6. Prin ce se caracterizeaza un multirnetru ? Dar ealitatea luiprin ce se apreciazll.?

7. Care este deosebirea dintre un voltampermetru si UD. avometru?

Capitolul 5 MASURAREA PUTERII ELECTRICE

A. NOTIUNI GENERALE

Puterea reprezinta energia consumata in unitatea de timp:

TV p=_.

t

(5.1)

Unitatea de masura pentru put ere in Sistemul International (SI) este watul, avind ca simbol W.

In c.c. intreaga energie absorbita de un consumator de la 0 sursa se consuma, in sensul ca se transforma in alte forme de energie (calorica, mecanica, luminoasa etc.).

In c.a. nu intotdeauna intreaga energie absorbita de la sursa se consuma. In cazul circuitelor ce contin componente reactive (bobine sau condensatoare) 0 parte din energie se inmagazineaza sub forma de energie reactiva. A vind in vedere acest lucru, in c.a. se deosebesc urmatoarele tipuri de puteri electrice:

- putere aparenta;

- putere actiod:

- putere reactiod.

Puterea aparenta este egald cu produsul dintre ualoarea eficace a tensiunii la care se alimenteazii consumatorul $i valoarea eficace a intensitiitii curentului ce trece prin consumator:

5= Uf.

(5.2)

Unitatea de masura pentru puterea aparenta este voltamperul [VA].

Puterea activa reprezinta puterea coneumaid (transformata in alte forme de energie) $i este egala cu produsul dintre valoarea eficace a tensiunii,

67

ualoarea ejicace a intensitatii curentului ~i cosinusul unghiuhli cp, de defaea] dintre tensiune ~i cureni:

P = UI cos cpo

(5.3)

Unitatea de masura pentru put ere a activa este watul [WJ. Puterea reaetiva reprezinta energia care circula intre generator ~i receptor in unitatea de timp, jara a se transjorma in alie forme de energie. Aceasta energie este inmagazinata de componentele reactive sub forma de cimp electric in cazul condensatoarelor sau de cimp electromagnetic in cazul bobinelor. Puterea reactiva este egala cu produsul dintre oaloarea ejicace a tensiunii, valoarea ejicace a intensitatii curentului si sinusul unghiului <p, de dejazaj intre tensiune ~i €urent:

Q = U . I . sin <po

(5.4)

Unitatea de masura pentru puterea reactiva este oaru; [var]. Intre puterile aparenta, activa si reactiva exista relatia :

(5.5)

B. MASURAREA PUTERII ELECTRICE IN C.C.

1. METODA AMPERMETRULUI !;II VOLTMETRULUI

In c.c. puterea se poate calcula cu relatia :

P= U·I.

Pornind de la aceasta relatie, se poate deduce ca puterea consurnata in c.c. de un receptor avind rezistenta electrica R se poate masura cu un voltmetru si un ampermetru folosind unmontaj ca in figura 5.1. Voltmetrul se va monta fie in amonte (comutatorul K pe pozi tia a), fie in aval (co':' mutatorul K pe pozitia b), in functie de marimea rezistentei R. dnd R}>ra (ra fiind rezistenta ampermetrului se va folosi variant a amonte. Cind R ~ rv (rl> fiind rezistenta voltmetrului) se va Iolosi varianta aval.

=.c.c ..

Fig. 5.1. Miisurarea puterii In c.c. cu arnper. rnetrul si voltrnetrul.

68

(5.6)

• In varianta amonte voltmetrul va indica U == U R + U a' iar ampermetrul va indica I = IR. Citind indicatiile voltmetrului si ampermetrului si aplicind relatia (5.6) se obtine:

unde PR este puterea consumata de receptorul R, iar P; este puterea consumata de ampermetru. Dad R ~ ra, atunci Pa ~ PR si se poate considera cu 0 eroare acceptabila P ~ P R.

• In varianta aval, ampermetrul mascara I = I R + I", iar voltmetrul U = U R. Citind indicatiile ampermetrului si voltmetrului si

aplicind relatia (5.6) se obtine:' , ,

U2 U2

P = U· 1= U(IR + If)) - U· IR + U· Iv = - + - = PR + p~,

R r,

unde PR este puterea consumata de receptorul R, iar P" este puterea consumata de voltmetru. Daca R ~ rv, atunci P; ~ PR si se poate considera cu 0 eroare acceptabila P ~ P R.

2. MAsUR AREA CU W ATTMETRUL ELECTRODlNAMIC SAU FERODlNAMIC

Dupa cum se stie din capitolul IV, indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice in c.c. este proportionala cu produsul intensitatilor curentilor ce strabat bobinele fixe si mobile ale aparatelor:

(5.7)

Dad bobinele fixe, numite si bobine de curent, se monteaza in serie cu consumatorul, II = I !?i'dad bobina mobila numita si bobina de tensiune, impreuna cu 0 rezistenta aditionala, rad, se monteaza in

paralel cu consumatorul, atunci 12 = U si relatia (5.7) devine,

rad

U

(X = KI - = K1IU=K1P.

rad

(5.8)

Relatia (5.8) arata ca indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este proportionala cu puterea electrica si ca urmare ele se pot grada direct in wati, obtinindu-se 0 scard ztniforma.

69

• Montajul utilizat pentru masurarea puterii electriee cu wattmetrul eleetrodinamie sau ferodinamic este eel din figura 5.2.

o Observatie. Deoarece la

K wattrnetre exist a pericolul de supraincarcare chiar dad indicatia aparatului este in limit a de masurare (valorile lui I sau U

Fig. 5.2. Masurarea puteru in c.c. cu watt- pot depasi valorile nominale chiar

metrul electrodinamic. dad produsul IU este in limite

. normale), la utilizarea wattmetru-

lui este necesar sa se monteze un ampermetru in serie si un voltmetru in paralel eu ajutorul carora sa se poata urmari .incarcarea wattmetrului.

Se observa ca si in cazul montajului din figura 5.2 se poate alege va!ianta amonte (K pe pozitia a) sau aval (K pe pozitia b) dupa aceleasi enterii ca si la metoda ampermetrului si voltmetrului.

• Montarea wattmetrului in circuit. Pentru a obtine 0 indicatie corecta, in sensul ca acul indicator sa se deplaseze de la strnga la dreapta, este necesar sa se respecte 0 anumita ordine de legare a celor doua bobine. In acest scop, wattmetrele sint prevazute cu cite 0 borna marcata printr-un semn distinctiv atit la bobina de curent, cit si la bobina de tensiune. Bornele marcate se vor lega intotdeauna spre sursa, ca in figura 5.2.

• Wattmetre eu mai multe domenii de masurare, vV a ttmetrele eu mai multe domenii de masurare sint prevazute cu mai multe domenii pentru intensitatea curentului electric si mai multe domenii pentru tensiune. De exemplu: 11 = 0,5 A; 12 = 1 A; U1 = 150 V; U2 = 300 V.

Pentru a putea determina puterea masurata de wattmetru, este necesar sa se cunoasca constanta Kw a wattmetrului, corespunzatoare domeniilor alese pentru intensitatea eurentului si pentru tensiune. Constanta Kw reprezinta puterea corespuneitoare unei diviziuni a scarii gradate. Dad wattmetrul are rxmax diviziuni, de exemplu rxmax = 150 diviziuni, constanta KJV se calculeaza cu relatia :

a

b

=c.c:

[: ],

(5.9)

unde:

In este domeniul de masurare ales pentru intensitatea curentului;

U'; domeniul de masurare ales pentru tensiune;

rxmax - numarul maxim de diviziuni al scarii gradate.

70

Puterea masurata de wattmetru in cazul in care acul indicator arata rx diviziuni, va fi:

P = Kw' ()(.

(5.10)

C. MAsURAREA PUTERII ELECTRICE IN CIRCUITE DE C.A.

MONOFAZAT

1. MASURAREA PUTERII AP ARENTE

Avind in vedere ca puterea aparenta este egala cu produsul dintre intensitatea curentului absorbit de un consumator si tensiunea la care se alimenteaza consumatorul, se poate deduce ca masurarea acesteia se poate realiza cu un voltmetru ~i un ampermetru. Montajul folosit este reprezentat in figura 5.3. Dupa cum se observa, si in cazul acestui montaj ca si in eel reprezentat in figura 5.1, se poate alege varianta amonte sau varianta aual, in functie de impedanta consumatoruluiZ. Citind indicatiile ampermetrului si voltmetrului si neglijind puterile absorbite de cele doua aparate (in cazul alegerii corecte a variantei aval sau amonte), puterea aparenta se poate calcula cu relatia :

S='U·I .

..

2. MASURAREA PUTERII ACTIVE

Puterea activa se poate masura cu wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic. In c.a., dupa cum s-a aratat in capitolul IV, indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este:

(5.11)

Daca, la fel ca in c.c., se va monta un astfel de aparat cu bobinele fixe in serie cu consumatorul, iar bobina mobila impreuna cu 0 rezistenta aditionala se va monta in paralel

eu consumatorul, atunci II = I,

12 = U si relatia (5.11) devine:

rad

U A

()( = K . I - cos (IV) =

rad

z

rv C.C.

(5.12)

Fig. 5.3. Masurarea puterii aparente.

71

Relatia (5.12) arata ca in c.a. indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este proportionala cu puterea act iva si ca urmare ele pot fi folosite ca wattmetre.

Montarea wattmetrelor in circuit se va face ca in figura 5.4, alegind varianta am ante Fig. 5.4. Masurarea puterii active cu watt- sau aval, in functie de marimea

metrul electrodinamic. consumatorului 'z, avind grija

ca bomele marcate sa fie legate spre sursa. Cind wattmetrele au mai multe domenii de masurare, se va proceda ca si in cazul masurarii puterii in c.c.

a

b

'" c.o·

z

3. MASURAREA PUTERII REACTIVE

Puterea reactiva se poate masura fie indirect, fie direct cu aparate a cdror scara este gradata in oari, numite varmetre.

• Metoda indlrecta. Cunoscind relatia (5.5) care leaga intre ele puterile aparente, act iva ~i reactiva, puterea reactiva se poate determina masurind puterea aparenta prin metoda ampermetrului si voltmetrului, puterea activa cu wattmetrul electrodinamic sau ferodinamic ~i aplicind

relatia : ..

Q = ";S2 _ P2.

Metoda indirecta se foloseste mai rar deoarece nu da rezuItate precise din cauza numarului mare de aparate intrebuintate si a consumului acestora .

• Masurarea puterii reactive cu varmetrul. Puterea reactiva se poate masura direct ell aparate numite varmetre. Varmetrele sint realizate tot cu aparate electrodinamice sau ferodinamice dar, spre deosebire de wattmetre, varmetrele au in serie cu bobina rnobila in loc de rezistenta aditionala 0 bobina sau un condensator, care introduc un defazaj 'supli~entar de 90°.

Dupa cum se stie, puterea reactiva este data de relatia :

Q = KI sin o,

72

L.__.__L ----'

c

z

z

a

b

c

Fig. 5.5. Varmetre electrodinamice:

a - ell bobina aditionala ; b - eli condensator aditional ; c - cornpensat.

iar indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamice este:

unde II este intensitatea curentului care trece prin bobina fixa, iar 12 este intensitatea curentului care trece prin bobina mobila. Dad un aparat electrodinamic sau ferodinamic se monteaza cu bobina fixa in serie cu consumatorul, iar bobina mobila impreuna cu 0 bobina aditionald de inductanta 'mare se monteaza in paralel cu consumatorul (fig. 5.5, a), atunci II = I,

12 = __!!_, iar unghiul de defazaj intre II si 12 devine 900-'P, deoarece

Lw .

bobina aditionala defazeaza curentul in urma tensiunii cu 90°. In acest caz indica tia devine:

a. = KI __!!__ cos (900 - 'P) = K _1_ IU sin 'P = _!5__Q. (5.13)

Lw Lw Lw

Relatia (5.13) arata ca in cazul in care in locul rezistentei aditionale se monteaza 0 bobina aditionala, indicatia aparatelor electrodinamice si ferodinamiee este proportionala eu puterea reactiva, deei ele Iunc~ioneaza ea varmetre.

Daca in serie cu bobina mobila se monteaza ~ln condensator de capacitate C (fig. 5.5, b), indicatia devine:

a. = KIUCw cos (90° + 'P) = KIUCw sin 'P = KCwQ.

(5.14)

Dupa cum se observa, si in cazul bobinei aditionale si in cazul condensatorului aditional, indicatia depinde de frecventa. Pentru a se micsora influent a frecventei asupra indicatiilor, se construiese uarmetre compensate, cu doua bobine de tensiune cuplate pe acelasi ax,

73

una dintre ele in serie cu 0 bobina, iar cealalta in serie cu un condensator (fig. 5.5, c). In acest caz se obtine :

IX = K(_l + C<u)Q.

L<u

La varmetrele compensate, in jurul frecventei pentru care este indeplinita conditia LC<u2 = 1 indicatiile sint foarte putin influentate de frecventa.

Montarea varmetrelor in circuit este asemanatoare cu montarea wattmetrelor, fiind necesara montarea bornelor marcate spre sursa. La 0 montare corecta varmetrul va indica in sensul normal daca defazajul dintre U si I este inductiv si in sens contrar daca defazajul este capacitiv. In acest ultim caz, se vor inversa bornele uneia dintre bobine.

Capitolul 6

MAsURAREA ENERGIEI ELE[TRICE IN CIRCUITE DE CA.

MONOFAZATE

A. NOTIUNI GENERALE

In capitolul precedent s-a definit puterea prin energia consumata in unitatea de timp. Daca puterea ramine constanta intr-un anumit interval de timp, t« - t1" se poate considera energia consumata in intervalul respectiv de timp ca fiind:

W = P(t2 - t1).

tn general insa. in practica, puterea nu ramine constanta. In acest caz, se poate imparti intervalul de timp t2 - tl in intervale mici de timp I:1t, in care sa se considere ca puterea ramine constanta. In aceasta ipoteza, energia activa consumata in intervalul de timp t2 - tl se poate considera a fi egala cu suma energiilor active elementare consumate in in tervalele I:1t. Deci:

"

W = ~ PTe I:1t",

.1:=1

(6.1 )

unde:

n

E I:1t" = t2 - t1· k=l

In mod analog se poate defini energia reactiod ca fiind:

n

Wr = E o.u;

k=l

(6.2)

Unitatea de masura pentru energia activa este wattsecunda, iar pentru energia react iva este varsecunda. tn practica se folosesc multiplii wattora si kilowattora si respectiv varora si kilovarora.

75

Energia electrica se mascara cu aparatc numite contoare, Contoarele sint alcatuite dintr-un dispozitiv wattmetric al ciirui cuplu activ este proportional cu puterea si ton. mecanism integrator care insumeaza energiile elementare intr-un anumit interval de timp.

In functie de marimea masurata, contoarele pot fi de energie aciiuii

sau de energie reactioii. .

In functie de principiul de Iunctionare, contoarele pot fi electrodinamice sau de inductie. Cel mai raspindit con tor este contorul de inductie. EI Iunctioneaza insa numai in c.a. Pentru masurarea energiei In c.c. se Iolosesc contoare electrodinamice.

B. CONTORUL DE INDUCTIE

Contorul de inductie, reprezentat in figura 6.1, se compune dintr-un dispozitiv de inductie si un mecanism integrator.

1. DISPOZITIVUL DE INDUqIE

• Principiul de functionare al dispozitivului de induetie consta in actiunea cimpuriior magnetice cr~ate de circuite inductoare fixe, asupra cur entilor pe care aeeste circuite ii indue in piese conductoare mobile. Din interactiunea dintre cimpurile magnetice si curentii indusi, apare un cuplu activ care pune in miscare piesa mobila.

• Dispozitivul de inductie folosit in contoarele de c.a. este realizat dintr-un disc de aluminiu ce se poate roti in jurul unui ax vertical si doi electromagneti (un electromagnet de curen t 1 si un electromagnet de tensiune 2) .

• Functionarea. Electromagnetul de curent se monteaza in serie cu .consumatorul, deci este parcurs de curentul I din circuit. El produce un flux ¢l' care strabate de doua ori discul in sensuri contrare. Electromagnetul de tensiune este morrtat in paralel cu consumatorul, deci este

Fig. 6.1. Contor de inductie monofazat.

76

aliment at cu tensiunea de la bornele eonsumatorului. EI creeaza un flux <Pu' care strabate dis cul 0 singura data. Fluxurile <Pu si <P J indue eurenti in disc.

Datorita interactiunii dintre eurentii indusi si fluxuri, ia nastere , un cuplu activ care pune in miscare dise~l. Se poate demonstra ca acest euplu activ este proportionalcu cele doua fluxuri si eu sinusul unghiului (1., de defazaj intre ele:

Ma = K<PJ<Pu sin (1..

Fluxul <PI este proportional cu I si aproxiinativ in faza eu I. Fluxul <Pu este proportional eu U si defazat aproximativ eu 1i: Iata de U.

_ " 2 '

Din aeest motiv, cum puterea care se mascara este P = U I cos cp = = UI sin (90°- IX) (cp = 90° - oc: este unghiul de defazaj intre U si I) bobina de tensiune se realizeaza eu 0 inductanta mare. Tinind seama

de eele de mai sus se poa te scrie: '"

Ma = KlUI sin (900 - cp) = KIUI cos cp = KIP. (6.3)

Rezulta ca cuplul activ este proportional eu puterea din circuit.

Cuplului activ i se opune un cuplu de frinare, realizat eu un magnet permanent 3. Cind discul se roteste cu 0 viteza de rotatie n, intersecteaza liniile de cimp ale magnetului permanent si iau nastere in disc curenti indusi, proportion ali cu viteza de rotatie n. Din interactiunea acestor curenti cu fluxul creat de magnetul permanent, se obtine un cuplu de Irinare proportional si el eu viteza de rotatie a diseului:

M, = K21l. (6.4)

Cind cuplul de frinare devine egal en cuplul activ, discul se roteste eu viteza constanta. In acest caz:

M'; = M"

adica

de unde

(6.5)

Relatia (6.5) arata ca viteza de rotatie a diseului este proportionala eu puterea activa,

Numarul total de rotatiiN=n(t2-tl) pe care le.face discul intr-un interval de timp dat este proportional eu suma energiilor elementare consumate in intervalul de timp respectiv, adica :

W=CN.

77

Constanta C se numeste constanta real Ii a contorului. In practica se foloseste frecvent inve~sul acestei constante

C = __!_ = N [ rotatii ].

n C W kWh

Cn se numeste constanta nominala a contorului si reprezinta numarul de rotatii pe care le face dis cui pentru un consum de energie egal eu 1 kWh. De obicei aceasta constanta este inscrisa pe carcasa contorului. De exemplu: Cn 480 rot/kWh.

2. MECANISMUL INTEGRATOR

Mecanismul integrator realizat cu roti dintate contine un sistem de transmisie si un dispozitiv de inregistrare. Sistemul de transmisie este astfel alcatuit incit la un numar de rotatii ale discului egal cu constanta nominala, sa se transmita primei roti a dispozitivului de inregistrare 0 miscare egala cu 0 zecime de rotatie. Cind aceasta roata, care indica unitatile, face 0 rotatie completa a doua roata dintata care indica zecile se va roti cu 0 zecime de rotatie s.a.m.d,

3. CONECTAREA CONTOARELOR iN CIRCUIT

Conectarea contoarelor in circuitse face conform acelorasi scheme

ea si in cazul wattmetrelor. '

Pentru masurarea energiilor reactive se folosesc contoare de energie react iva, la care cuplul activ este proportional cu puterea reactiva, Contoarele de energie uzuale sint de clasa de precizie 2. Exista si contoare de clasa 1 sau 0,5 folosite ca etaloane sau in scopuri speciale.

Tensiunea nominala a contoarelor monofazate este de 220 V, iar curentii nominali sint de 10 A sau de 5 A.

VERIFICAREA CUNO.')TINTELOR

1. La masurarea puterilor electrice, cind se va alege varianta amonte? dar varianta a val?

2. Ce se intirnpla cind bornele marcate ale wattmetrului nu sint legate corect in circuit?

3. De ce la utilizarea wattmetrelor electrodinamice se recomanda sase foloseasca in montaj si un ampermetru si un voItmetru?

4. La masurarea puterii active cu un wattmetru care are scara gradata cu 100 diviziuni, se alege In = 0,5 A si Un = 300 V. Ce putere se va masura cind acul indicator arata 40 diviziuni? Dar cind arata 74 diviziuni?

5. Ce deosebiri pot exista intre un wattmetru electrodinamic si un varrnetru electrodinamic?

6. Un contor ar'e constanta nominata Cn = 480 rot/kWh. Cite rotatii a facut discul de alurniniu, daca se inregistreaza un consum de energie egal cu 275 kWh?

78

CUPRINS

Tntrod ucere

Cap. 1. Masurari ~i metode de masurare 5

A. Masurari .

1. Uni tat! de masura .

2. Sisteme de unitati de rnasura .

3. Sistemul International ' .

B. Procesul de masurare .

1. Mi jloace de masurare . .

2. Metode de masurare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .

C. Eror i de masurare .

1. Definitii .

2. Clasificarea erorilor .

3. Erorile aparatelor de masurat electrice . .

4. Clase de precizie ale aparatelor .

D. Caracteristici metrologice , ..•..........

E. Notiuni de legislatie metrologica , .

Cap. 2. Aparate de masurat electrice .

A. Notiuni generale , .

B. Aparate analogice indicatoare .

1. Principiul de Iunctionare .

2. Clasificarea aparatelor de masurat indicatoare .

3. Marcarea aparatelor de masurat electrice .

4. Partite componente ale aparatelor de rnasurat .

Cap. 3. Masurari in eurent continuu .

A. Aparate magnetoelectrice (cu bobina mobila) .

l. Principiul de functionare .

2. Descrierea aparatului .

3. Functicnarea .

4. Proprieta ti .

5. Uti lizari .................................................•..

B. Masurarea intensitatii curerrtului. Ampermetre .

1. Montarea amperrnetrelor in circuit .

2. Extinderea intervalului de masurare la ampermetre

3. Ampermetre eu rnai multe intervale de masurare

3

5 6 6 7 7 9

1@ 1(8 11 12 13 14 14

16 16 17 17 18 20 2@

26 26 26 26 27 28 29 29 29 31 33

79

C. Masurarea tensiunilor. Voltmetre

1. Montarea voltmetrelor in circuit ........................•.•• x

2. Extinderea intervalului de masurare

3. Voltmetre cu mai multe limite de masurar e , '"

D. Masurarea rezistentelor electrice

1. Metoda amperrnetrului si voltmetrului ..

2. Metode de cornparatie , .

3. Ohmmetre !;li megohmmetre .

Cap. -i. Aparate de masurat pentru curent alternativ de joasa frecventa .

A. Aparate ieromagnetice .

1. Principiul de Iunctionare .

2. Descrierea aparatului , .

3. Functionarea ' ' .

"t. Proprieta ti " .

5. Ut il izar! .

B. Aparate electrodinamice .

I. Pr incipiul de Iunctionar e .

2. Descrierea aparatului .

3. Functionarea .

4. Utilizari .

5. Proprieta+i .

C. Aparate ferodinamice

D. Aparate cu redresor si aparate universale 61,

1. !. para te cu redresor eu redresarea unei singure alternan te 62

2 'l.parate cu redresor eu redresarea ambelor altern ante 63-

3. Aparate universale (rnultirnetre) 64

Cap. 5. Mas' ,rarea pntcrii elect rice .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

A. N otiuni generate .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

B. Masnrarea pu ter ii electrice in c.c. 68

i. Metoda ampermetrului si voltmetrului 68

·2. Masurarea en wattmetrul eleetrodinamic san ferodinamic 69-

C. Masurarea puterii electrice in circuite de c.a. monofazat 71

1. ~nlsurarea puterii aparente .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . 71

2. Masurarea puterii active. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71

3. Masurarea puterii reactive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . 72

Cap. 6. Masurarea energiei electrice in circuite de' c.a. monofazate . .. .. .. .. .. .• . 75

A. No tiuni generale 75-

B. Contorul de inductie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

1. Dispozitivul de inductie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76

2. Mecanisrnul integrator '. . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

3. Conectarea contoarelor in circuit .'.............. 78.

80

36 37 38 40 40 41 43- 48

53· 53 53 53 53 55 56 56 56- 57 57 58 60 61