Universitatea din Petrosani

Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica

Inginerie electrica/Exploatarea instalatiilor electrice
industriale.Studii universitare de master

Referat modelarea
masinilor electrice

Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu

rotorul in scurtcircuit
Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit

Principalele metode de pornire ale motorului asincron trifazat cu rotorul in

scurtcircuit sunt:

 pornirea prin cuplarea directa la retea;

 pornirea cu rezistente in circuitul statoric;
 pornirea cu reactante in circuitul statoric;
 pornirea cu autotransformator;
 pornirea stea - triunghi;

In afara de prima metoda, toate celelalte au la baza reducerea tensiunii de

alimentare. Aceasta reducere are drept scop micsorarea curentului de pornire si a
cuplului de pornire. In unele situatii reducerea cuplului de pornire este impusa de
faptul ca, aplicarea dintr-o data a unui cuplu mare prin conectarea directa la retea ar
putea cauza deteriorarea lagarelor, cuplajelor sau a altor elemente ale ansamblului.
De asemenea, poate fi deteriorat materialul care este prelucrat sau transportat prin
intermediul masinii de lucru actionate de motorul respectiv.

1. Pornirea directa de la retea

Conectarea directa la retea este metoda de pornire cea mai simpla. Ea se

realizeaza prin cuplarea infasurarilor statorului direct la retea. Motorul porneste si
atinge viteza nominala. In acest caz intensitatea curentului in momentul pornirii este
de 7- 8 ori mai mare decat intensitatea nominala, in timp ce cuplul motor este de 0,5 -
1,5 ori mai mare decat cuplul nominal.

Desi aceasta metoda are o serie de avantaje , cum ari fi simplitatea si costul
redus, totusi utilizarea ei este limitata la urmatoarele cazuri:

 motorul are putere mica iar reteaua de alimentare este puternica astfel incat
curentul absorbit la pornire nu afecteaza alti consu matori alimentati de
aceeasi retea;
 sistemul de actionare din care face parte motorul are un reductor sau un alt tip
de dispozitiv care este capabil sa atenueeze socul mecanic produs de cuplul
mare de pornire;
 motorul trebuie sa poata dezvolta un cuplu mare de pornire.

Metoda de pornire prin cuplare directa la retea nu este recomandata in

urmatoarele cazuri:

 curentul absorbit din retea ar putea duce la o cadere mare a tensiunii din
retea;
 masina de lucru antrenata de motor nu poate suporta variatia mare a cuplului;
  in momentul pornirii nu sunt asigurate siguranta si confortul celor care
utilizeaza echipamentul din care face parte motorul;

In fig. nr. 6a. este data schema de pornire manuala prin cuplare directa la
retea iar in fig. nr. 6b este prezentata schema de pornire folosind aceeasi metoda
dar utilizand cantactoare.

Fig. nr. 6. Pornirea prin cuplare directa la retea

2. Pornirea cu rezistente in circuitul electric

Aceasta metoda consta in legarea in serie cu infasurarile statorului a unor

rezistoare. Ca urmare, cresterea de tensiune pe aceste rezistoare va face ca
tensiunea aplicata infasurarilor motorului sa fie mai mica decat in cazul cuplarii
directe la retea. Odata cu reducerea curentului prin infasurarile motorului, rezulta si o
micsorare a cuplului de pornire, ceea ce determina un timp de pornire mai lung. Pe
masura ce motorul accelereaza, scade curentul prin rezistoarele de pornire si creste
tensiunea aplicata infasurarilor motorului. Se obtine astfel o acceleratie lina cu
cresterea treptata a tensiunii aplicate motorului si a cuplului motor.

Pentru a realize o pornire si mai lina se pot utilize mai multe trepte de
rezistoare care se scurtcircuiteaza treptat.

Aceasta metoda este utilizata in urmatoarele cazuri:

 reteaua de alimentare este slaba si nu permite pornirea motorului prin cuplare

directa la retea;
 pornirea prin cuplarea directa la retea poate duce la caderi mari de tensiune
sau cand motorul este departe de reteaua de alimentare.
 Avantaje: acceleratie lina; constructie simpla; cost initial redus; intretinere
ieftina; reprezinta o metoda de pornire fara intreruperea circuitului; asigura un factor
de putere marit fata de celelalte metode de pornire.

Dezavantaje: consum de energie suplimentar care se disipa pe rezistoarele de

pornire.

In fig. nr. 9. este prezentata o schema de pornire a unui motor asincron trifazat
cu rotor in scurtcircuit cu ajutorul unor rezistoare in circuitul statoric. Sunt utilizate
doua trepte de rezistoare R1 si R2 care sunt scurtcircuitate treptat.

Pentru pornirea motorului se apasa butonul S2 ceea ce conduce la

alimentarea bobinei contactorului K1. Acesta isi inchide contactele principale normal
deschise K1 prin care se alimenteaza motorul. Datorita caderii de tensiune pe
rezistentele R1 si R2, motorul va fi alimentat cu tensiune redusa. Contactorul K1 este
prevazut si cu doua contacte auxiliare temporizate prin care se alimenteaza bobinele
contactoarelor K2 si K3 care realizeaza scurtcircuitarea rezistentelor de pornire.
Conform schemei, rezistorul R1 va fi scurtcircuitat dupa doua secunde de la punerea
motorului sub tensiune in timp ce rezistorul R3 va fi scurtcircuitat dupa 3 secunde de
la punerea sub tensiune. Oprirea motorului se realizeaza prin actionarea butonului de
oprire S1.

Fig. nr. 9. Pornirea cu rezistoare in circuitul statoric

3. Pornirea cu bobine de reactanta in circuitul statoric

Pornirea cu bobine de reactanta conectate in circuitul statorului este

mai putin utilizata si de fapt ea reprezinta etapa a II - a din perioada de pornire a
metodei cu ajutorul autotransformatorului.

4. Pornirea cu autotransformator

Metoda de pornire cu autotransformator seamana cu metodele de pornire cu

rezistoare sau bobine in circuitul statoric in sensul realizarii reducerii tensiunii de
alimentare. Autotransformatoarele, in constructie speciala, sunt prevazute cu prize ce
permit pornirea motorului la diverse tensiuni de alimentare: 50%, 65% sau 80% din
tensiunea nominala a retelei de alimentare.

Metoda pornirii cu autotransformatorul se utilizeaza:

 la motoare asincrone cu rotorul in scurtcircuit care nu pot fi pornite prin

metoda comutatorului stea - triunghi, adica la motoarele care functioneaza
normal in stea;
 la motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit de putere mare.

Avantaje: poate fi utilizata pentru porniri lungi; nu exista pierderi de energie

electrica.

Dezavantaje: inrautateste factorul de putere; mareste costul instalatiei.

In fig. nr. 10 sunt date doua variante de scheme pentru pornirea cu

autotransformator:

 prima varianta, cea mai utilizata, foloseste cate un autotransformator pentru

fiecare faza;
 a doua varianta, mai rar utilizata, foloseste numai doua autotransformatoare.
 Fig. nr. 10 Pornirea cu autotransformator

In continuare ne vom ocupa de schema care utilizeaza 3

autotransformatoare. In procesul tranzitoriu de pornire a motoarelor asincrone - prin
aceasta metoda - se disting trei etape: parametrii electrici proprii fiecarei etape vor fi
notati cu "prim", "secund" si "tert", numai tensiunea retelei ramane aceeeasi.
Configuratiile pe care le capata circuitul de forta in cele trei etape ale pornirii sunt
prezentate in fig. nr. 11.

Fig. nr. 11. Configuratia schemei de pornire prin metoda cu autotransformator

Fig. nr. 12. Schema de pornire a unui motor asincron trifazat cu rotor in
scurtcircuit prin metoda cu autotransformator

In fig. nr. 12 este data schema de comanda pentru pornirea cu

autotransformator, trecerea de la o etapa la alta realizandu-se folosind contacte
auxiliare temporizate ale contactoarelor K2, K3, K4.
 Pentru pornirea motorului se inchide intrerupatorul Q1 si se apasa butonul S2.
In acest fel se alimenteaza bobina contactorului K4, care realizeaza legarea in stea a
infasurarilor autotransformatorului. In acelasi timp, contactorul K4 isi inchide si
contactul normal deschis din circuitul bobinei contactorului K2. Aceasta fiind
alimentata, duce la inchiderea contactelor principale K2 prin care se alimenteaza
autotransformatorul si prin intermediul acestuia infasurarile motorului. La doua
secunde dupa pornirea motorului, se deschide contactul temporizat K2 intrerupand
alimentarea bobinei contactorului K4. Dupa inca o secunda, se inchide contactul
temporizat K4 prin care se alimenteaza bobina contactorului K3 prin care se
realizeaza alimentarea motorului direct de la retea.

Fig. nr. 13. Schema monofilara pentru pornirea cu autotransformator cu

posibilitatea reversarii si schema de comanda

Pentru ambele sensuri de rotatie, oprirea motorului se realizeaza prin

actionarea butonului S1. Pentru pornirea motorului intr-un sens de rotatie se
actioneaza butonul S2, iar pentru pornirea motorului in sens opus se actioneaza
butonul S3.

5. Pornirea stea - triunghi

Metoda de pornire stea - triunghi are in vedere reducerea tensiunii de

alimentare in momentul pornir Aceasta se desfasoara in doua etape:

 motorul este conectat la reteaua de alimentare, infasurarile statorice fiind

legate in conexiunea stea; motorul porneste cu tensiunea redusa;
  se desface conexiunea Y a infasurarilor statorice si se realizeaza conexiunea
triunghi; motorul este alimentat la tensiunea de linie a retelei.

Principalele aplicatii in care se utilizeaza aceasta metoda sunt: sistemele de

racier centrifugale; unitatile de conditionare a aerului centralizate; ventilatoare, masini
- unelte si alte aplicatii care nu necesita cuplu de pornire mare.

Deoarece lipsesc elementele care sa limiteze curentul prin infasurari, aceasta

metoda este utilizata pentru actionari ale sarcinilor cu inertie mare si cu timp de
accelerare mare.

Avantaje: nu necesita investitii prea mari; comanda pornirii poate fi realizata si

manual folosind un comutator pachet sau cu came in constructie speciala.

Dezavantaje: numarul treptelor de pornire este limitat la doua; metoda nu

poate fi aplicata la motoare de putere mare.

Viteza motorului depinde de numarul de poli si de frecventa tensiunii de

alimentare care sunt constante. De aceea motorul va functiona aproximativ in
aceeasi viteza pentru amble moduri de conexiune.

Fig. nr. 14. Circuite de forta pentru pornirea prin stea - triunghi

In fig. nr. 14. sunt prezentate doua variante ale circuitului de forta pentru
realizarea pornirii prin metoda stea - triunghi.

In ceea ce priveste figura urmatoare, pentru pornirea motorului se actioneaza

butonul S2. In acest fel se alimenteaza bobina contactorului K1 care isi inchide
contactele principale K1 din circuitul de forta. In acelasi timp este alimentata si
bobina contactorului K3 care realizeaza conexiunea Y a infasurarilor statorice ale
motorului. Dupa doua secunde de la pornire, se deschide contactul auxiliar
temporizat K1 care duce la intreruperea alimentarii bobinei contactorului K3. Ca
urmare se desface conexiunea Y. In acelasi timp se inchide si contactul auxiliar
temporizat al contactorului K1 prin care se alimenteaza bobina contactorului K2 care
realizeaza conexiunea stea. Se observa contactele normal inchise K3 si K2 din
circuitele bobinelor K2 respectiv K3 cu rol de interblocare.â

Fig. nr. 15 Schema de comanda pentru pornirea prin metoda stea -

triunghi

In cazul in care contactorul K1 nu dispune de contacte auxiliare temporizate,

se utiizeaza un releu de temporizare conform schemei din fig. nr. 16.

Fig. nr. 22 Scheme de comanda pentru circuitul din fig. nr. 21

In situatia in care contactoarele K3 si K4 dispun de contacte auxiliare

temporizate, putem decala cu 0, 5 s realizarea conexiunii stea fata de desfacerea
conexiunii Y. Acest lucru este util in cazul motoarelor de puteri mari la care
deschiderea circuitului apare un arc electric important. In cazul in care contactoarele
K1 si K2 nu dispun de contacte auxiliare temporizate, se utilizeaza un releu de
temporizare.