Lucrarea Nr.

Pornirea motoarelor de curent continuu

Motoarele de curent continuu de absorbit din rețea, în momentul porniri, un curent mult mai mare
decât curentul lor nominal . într-adevăr, pe baza ecuației lor de mai jos, curentul prin in dusul unui
motor de curent continuu se poate scrie sub formă

În momentul pornii (cînd n=0), t.c.e.m este nulă, E=0 și curentul absorbit de motor are valoarea

Fiind limitat numai de rezistenta Rα a circuitului indusului care,în general,este foarte mică(la mașinele
de putere medie 0.1….0.2 ohm)

socul de curent este periculos atât pentru motor, datorită înrăutățirii comutație, cat și pentru rețea,
mai ales dacă aceasta este de putere relativ redusă . procesul de pornire al motorului de curent
continuu este un proces tranzistori relativ complex descrierea matematică acestui proces se poate
realiza prin intermediul unui sistem de trei ecuații, ecuația de tensiune ai în duș ului, expresia cuplu
electromagnetic dezvoltat de mașină și ecuația de mișcare

marimea curentului de pornire Ip – obisnuit se determina ca multiplu fața de curentul nominal

care indica de cate ori curentul de pornire este mai mare decat curentul nominal al
motorului;
marimea momentului de pornire MPM – cel mai adesea se determina ca
multiplu fata de
momentul nominal care indica de cate ori momentul de pornire este mai mare
decat momentul nominal al motorului.

Mod Coala Nr.document Semnat Data

Elaborat Porcirean Daniel Lit. Coala Coli
Verificat Puiu Vasile 1

CPB.gr.E-329
 Pornirea directă
Unul dintre procedeele de pornire ale motoarelor de c.c. este pornirea directa. Ea consta in conectarea
directa prin contactor a infasurarii indusului moto-rului la reteaua de alimentare. Acest procedeu de
pornire este simplu si se reali-zeaza fara oarecare aparatura de pornire. Neajunsul acestei porniri este
acela ca, curentul de pornire poate creste la valori inadmisibile. Daca se pleaca de la ecuatia (4.3) ce
exprima echilibrul dintre t.e.m. si cade-rea de tensiune in circuitul indusului
motorului de c.c. se poate usor stabili mari-mea curentului indus:

Din ecuatia (4.8) se observa, ca la tensiunea U de alimentare stabilita, mari-mea curentului indusului
depinde de t.c.e.m. E si de rezistenta Ra a infasurarii indusului. Daca se are in vedere ca in momentul
pornirii turatia n este nula

Din motive de reducere a pierderilor, infasurarile indusului, se realizeaza cu rezistente interne mici,
datorita carora curentul de pornire poate atinge valori de (10÷20) ori marimea curentului nominal al
masinii. Pe masura cresterii accelerarii motorului, t.c.e.m. E creste gradual si curentul din circuitul
indusului se reduce. Curentul mare de pornire este nedorit din urmatoarele motive:
1. pe colectorul motorului apar scantei care pot trece in focul circular (scurtcircuit total);
2. asupra arborelui motorului se exercita moment dinamic mare care are actiune daunatoare
asupra partilor in rotatie ale masinii si poate con-duce la deteriorari mecanice;
3. curentul mare de pornire determina caderea brusca a tensiunii in re-teaua de alimentare,
situatie nefavorabila pentru ceilalti consumatori conectati la aceeasi retea;
4. se ingreuneaza functionarea aparaturii de protectie si masura conectate in circuitul indusului
masinii.

Datorita acestor motive pornirea directa se aplica numai la motoarele cu pu-teri mai mici de 1 kW, la
care curentul de pornire este de numai 3÷5 ori mai mare decat cel nominal si nu este periculos pentru
masini. Limitele pornirii fara reostat pot fi extinse daca se utilizeaza intreruptoare cu actiune rapida,
care decupleaza infasurarea indusului, cand curentul atinge valoarea stabilita si dupa aceasta o cu-
pleaza din nou, iar curentul se reduce. Potrivit acest procedeu, procesul de pornire se realizeaza prin
aplicarea unuia sau mai multor impulsuri la bornele indusului.

Coala

Mod Coala Nr.documen Semnat Data

t
 Pornirea reo-statică
Pentru reducerea curentului de pornire, obisnuit se utilizeaza pornirea reo-statica a motoarelor de c.c.
Prin acest procedeu de pornire, in serie cu infasurarea indusului motorului se conecteaza reostatul de
pornire, Rp
Obisnuit, reostatele de pornire sunt metalice, cu comanda manuala, semi-automata sau
automata. Motoarele se pornesc cu reostatul pe pozitia de rezistenta maxima si astfel se reduce
curentul de pornire ce se determina cu expresia:
Reostatele de pornire sunt dimensionate pentru regimul de lucru de scurta durata si nu trebuie sa stea
multa vreme cuplat in circuitul infasurarii indusului. Din acest motiv ele nu se pot utiliza pentru reglajul
de turatie al masinii. Treptele de rezistenta ale reostatului de pornire se calculeaza astfel incat limitele
superioara Ip1 si inferioara Ip2 ale curentului de pornire sa asigure corespunzator o comutatie buna a
curentului si momentul dinamic necesar la arborele motorului. Obisnuit :

Pentru cresterea momentului de pornire, motoarele de c.c. se pornesc la excitatie maxima

(reostatul de reglare Rre din circuitul de excitatie este pe pozitia de rezistenta minima ) In acest scop,
infasurarile de excitatie in paralel se conecteaza direct la sursa de alimentare inaintea reostatelor de
pornire si reglare, introduse in circuitul rotoric.

Pornirea mai lina a motoarelor de c.c. se realizeaza cu ajutorul agregatelor speciale de pornire,
prin care motorul se alimenteaza separat de la un generator de c.c. Pornirea se realizeaza prin variatia
lina a tensiunii de la bornele de iesire ale generatorului de alimentare. Acest procedeu de pornire se
utilizeaza in principal la sistemul generator-motor (G-M) .

Exemplu 3

Pornirea prin reducerea tensiunii de alimentare se foloseste la unele instalatii de mare putere, in
cazurile cand sunt necesare porniri dese si cand reostatul este voluminos si produce pierderi de
energie insemnata. Odata cu dezvoltarea variatoarelor statice de tensiune continua, acest procedeu
capata o raspandire din ce in ce mai larga

Coala