1

LICEUL TEHNOLOGIC JIMBOLIA

PROIECT PENTRU OBTINEREA NIVELULUI DE
COMPETENTA PROFESIONALA NIVELUL 3













CALIFICARE:
..





ELEV:

INDRUMATOR:
Prof.dr. ing. Garaiman Alis








2


2013/2014








TEMA PROIECTULUI







Frnarea motorului de curent
continuu


























3







Cuprins






Argument.4
Cap.I. Motorul electric. Generalitati5
Cap.II. Frnarea motorului de curent continuu6
Cap.III. Frnarea dinamic a motorului c.c..........................................7
Cap.IV. Frnarea recuperativ............................................................10
Cap.V. Frnarea prin contraconectare.............................................11
Cap.VI. Frnarea la cuplu rezistent constant...................................13
Bibliografie......................................................................................15




















4

Argument


Evolutia masinii de curent continuu

Dupa publicarea la 29 august 1831, intr-o forma generala calitativa si cantinativa, a
legii inductiei electromagnetice de catre Faradey, istoria dezvoltarii masinii electrice se
confunda practic, pana spre sfarsitul secolului, cu cea a perfectionarii masinii de curent
continuu.Incepand cu masinile elementare cu magnenti permanenti si indus in forma de
inel, trecand apoi la excitatie independenta si indus cilindric, apoi la autoexcitatie
si colector perfectinat,masina de curent continuu a constituit pioneratului constructiei de
masinielectrice.
Odata cu aparitia si dezvoltarea producerii, transportului si distributiei energiei
electrice in curent alternativ, rolul si ponderea fabricatiei masinii de curent continuu a
inceput sa scada, constructia si exploatarea sa fiind mai dificila in raport cu masinile de
curent alternativ si in special in comparatie cu motoarele asincrone.Se pare ca insusirea
de baza a masinii de curent continuu, functinand ca motor, respectiv posibilitatea reglarii
comode a si in limite largi a turatiei, poate fi suplinita de masinile de curent alternativ sau
prin comanda turatiei motoarelor asincrone cu variatoare de frecventa.
In ultimul timp insa masina de curent continuu, avand in vedere, motoarele de curent
continuu perfectionate, capata din nou o deosebita importanta in actionarile cu reglaj de
viteza, incepand cu tractiunea electrica urbana si feroviara si cuprinzand toate domeniile
de actionare electrica suple din metalurgie, masini unelte, instalatii de transport si ridicat,
etc.

























5

Cap.I. Motorul electric. Generalitati

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce transform
energia electric n energie mecanic. Transformarea n sens invers, a energiei mecanice
n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de
principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd
ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
Principiu de functionare
Majoritatea motoarelor electrice funcioneaz pe baza forelor electromagnetice ce
acioneaz asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic.
Exist ns i motoare electrostatice construite pe baza forei Coulomb i motoare
piezoelectrice.

Utilizare:
Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la foarte
multe aplicaii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimant)
pn la acionri electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Clasificare:
Motoarele electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge: motoare
de curent continuu i motoare de curent alternativ. n funcie de numrul fazelor
curentului cu care funcioneaz, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau
motoare polifazate (cu mai multe faze).

Motoare de curent continuu:
Funcioneaz pe baza unui curent ce nu-i schimb sensul, curent continuu. n funcie de
modul de conectare al nfurrii de excitaie, motoarele de curent continuu se mpart n
patru categorii:

Cu excitaie derivaie
Cu excitaie serie
Cu excitaie mixt
Cu excitaie separat

















6

Cap.II. Frnarea motorului de curent continuu

n regim de frnare motorul primete putere mecanic de la arbore i putere
electric de la reea i le transform ireversibil n cldur, dezvoltnd totodat un cuplu
de franare.
Frnarea electric se folosete n urmtoarele scopuri:
- meninerea constant a vitezei atunci cnd apar cupluri datorate unor fore poteniale (de
inerie, gravitaie) sau variaza momentul rezistent
r
M .
- reducerea vitezei unghiulare impus de procesul tehnologic sau n scopul opririi.
- meninerea n repaus a organului de lucru atunci cnd apar cupluri destabilizatoare.

Avantajele frnrii electrice:
- lipsa uzurii mecanice
- gabarit redus (lipsesc frnele mecanice)
- dezvoltarea unor cupluri de franare cu valori controlabile
- posibilitatea recuperrii pariale a energiei (transformarea energiei cinetice n energie
electric)

Metode de frnare electrice:
- dinamic (n regim de generator fr recuperarea energiei)
- recuperativ (n regim de generator cu recuperarea energiei)
- prin inversarea sensului de rotaie (propriu-zis)
- frnarea la cuplu rezistent constant


























7

Cap.III. Frnarea dinamic a motorului c.c.

Const n decuplarea alimentrii rotorului i cuplarea lui pe o rezisten de frnare
f
R . Excitaia fiind cuplat, motorul trece n regim de generator nerecuperativ, energia
electric produs fiind consumat (transformat n cldur) pe rezistena de frnare.
Deoarece 0 = U , rezult:


( )
2
* *
*
|
m e
f r
K K
M R R
n
+
= , de unde:
b
n
M
f
= ,

deci, o dreapt ce trece prin origine cu coeficientul unghiular negativ. (caracteristicile 2,
3, 4,-fig. 3.1). Se observ c, cu ct
f
R este mai mic, cu att momentul de frnare este
mai mare, fiind maxim pentru 0 =
f
R (rotor n scurt circuit, caracteristica naturala ca
generator 5). Punerea n scurt nu se utilizeaz datorit ocului termic i mecanic la care
este supus motorul.

Fig. 3.1
Frnarea dinamic este brusc, dar
f
M scade odat cu scderea n , de aceea,
pentru o oprire mai rapid se poate face frnarea n trepte (caracteristicile 2,3,4,5), n
cadrul unor comutari automate.












8

Exemplu-schem de pornire frnare cu o singur treapt intermediar (fig. 3.2):


Fig. 3.2


1
d - releu de curent nominal

2
d - releu de tensiune pentru pornire

3
d - releu de tensiune pentru frnare

p
R , ( )
f
R - rezisten de pornire (frnare)

1
C , ( )
2
C - contactor de pornire (frnare)
Diagramele de funcionare sunt reprezentate in figura 3.3:
Pornirea se realizeaza prin apasarea butonului
1
b , prin aceasta fiind alimentata
bobina C1. Ca urmare se deschide contactul
3
1 C , iar apoi prin inchiderea contactului
1
1 C
se realizeaza pornirea motorului cu rezistenta
p
R inseriata cu rotorul. Prin crestetea
turatiei are loc variatia tensiunii la bornele rotorului care este detectata de releul de
tensiune
2
d , care la valoarea programata a tensiunii isi inchide contactul
2
d ,untnd
rezistenta de pornire
p
R (se sare din punctul B in punctul C). In continuare motorul
functioneaza pe caracteristica naturala 2.
La oprire, prin apasarea butonului
2
b se intrerupe alimentarea bobinei C1, astfel
incat, prin deschiderea contactului
1
1 C se intrerupe alimentarea rotorului (salt din punctul
D in E), iar prin inchiderea contactului
3
1 C se cupleaza releul de tensiune
3
d care isi



9

inchide contactul
3
d . Prin alimentarea bobinei contactorului C2, acesta isi inchide
contactul C2, legand rezistenta de franare
f
R in paralel pe circuitul rotoric. Energia
electrica produsa de masina electrica, care trece in regim de generator (caracteristica 3),
este transformata in caldura pe rezistenta
f r
R R + pana la anularea turatiei.
Fig 3.3

Frnarea se realizeaz din E pn n F, cand releul
3
d , prin deschiderea
contactului sau intrerupe alimentarea bobinei C2, care decupleaza rezistnta
f
R , in
continuare oprirea fiind inerial.
min f
M depinde de tensiunea de declanare a releului
3
d .
Intensitatea frnrii poate fi reglat prin alegerea corespunzatoare a valorii
f
R
sau prin utilizarea unui reostat de franare.



















10

Cap.IV. Frnarea recuperativ

Are loc n cazul n care motorul conectat la reea este obligat de mecanismul
antrenat s se roteasc cu o turaie mai mare ca cea de funcionare:
0
n n > .
Deoarece
0
* * n k U | = i n k E * *| = U E > , deci din relaia:

r
r
R
E U
I

= 0 <
r
I 0 * * < =
r f
I k M | ,
deci motorul trece n regim de generator consumnd energie mecanic si dezvoltnd un
cuplu de frnare. Energia electric produs este furnizat reelei.
La nivelul caracteristicilor de functionare lucrurile se petrec astfel (figura 4.1):
punctul de funcionare se muta din A n B, pentru care se dezvolt momentul de frnare
f
M .
Acelai efect de frnare recuperativ se obine i dac se reduce tensiunea de
alimentare (se trece pe caracteristica 2).
Pentru
1 2
U U < rezulta
0 1
n n < , deci se trece de pe caracteristica 1 pe
caracteristica 2 (din AC) pentru care la turaia n apare un 0 <
f
M , ce tinde spre zero
pe msur ce
1
n n .

Fig. 4.1














11

Cap.V. Frnarea prin contraconectare

Const n schimbarea sensului de circulaie a curentului prin indus, realizata prin
schimbarea polaritii tensiunii la bornele indusului cu pstrarea sensului de rotaie;
Prin inversarea polaritii: U U ,
r r
I I ,
f
M M

Iniial: M
k
R
n M
k
R
k
U
n
r r
*
*
*
* *
2
0
2
| | |
= =
La frnare: M
k
R
n M
k
R
k
U
n
r r
*
*
*
* *
2
0
2
| | |
+ = + =
Grafic, lucrurile se prezint astfel (fig. 5.1) :
A- punct de funcionare
(caracteristica 1)
La inversarea polaritii:
0 0
n n ,
i

B A , pentru care:
f
M M i
apare frnarea din C B unde este
necesar ntreruperea alimentrii.
Frnarea nu este total, iar oprirea n
C este dificil. Se lucreaz pe
caracterisica artificial 3 i nu pe cea
natural 2 pentru care apar solicitri
electrice i mecanice inadmisibile.

a)
b)
Fig. 5.1

O alta metoda de franare este aceea cu reostat de franare nseriat cu rotorul (fig. 5.2) .
Mrind rezistenta
f
R se schimb caracteristica de funcionare i totodat i momentul
motor M (se trece de pe caracteristica 1 pe caracteristica 2), turatia scade din punctul B pana
in punctul C pentru care avem turatie nula (s-a realizat oprirea) si
A r
M M = ,













12















(a) (b)

Fig. 5.2






















13



Cap.VI. Frnarea la cuplu rezistent constant

- Se modific tensiunea la bornele motorului sau se conecteaz n serie cu circuitul
rotoric al mainii un reostat reglabil.
- La modificarea n trepte ale tensiunii sau rezistenei se produc modificri ale
curentului i cuplului n timp dar cuplul staionar nu se modific, deci nici valoarea
staionar a curentului.




Se modifica reostatul reglabil conectat in serie cu circuitul rotoric al masinii.
Reostatul se modifica intre: Rf1 (contra conectare) si 0.
La masinile cu excitatie mixta se poate modifica si tensiunea de alimentare.



14


Fig.6.1 Caracteristica masinii cu excitaie serie






























15



Bibliografie


Bazele electrotehnicii (2 vol.)Autor(i): M. Preda , P. Cristea , F. SpineiEditura: Didactica
si pedagogicaAnul: 1980

Masini electrice uzuale - Exploatare si regimuri de functionareAutor(i): Al. fransua , A.
Nicolaide , Gh. TrifuEditura: TehnicaAnul: 1973

Agenda electricianuluiAutor(i): E. PietrareanuEditura: TehnicaAnul: 1986

http://ro.math.wikia.com/wiki/Motor_de_curent_continuu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric_de_curent_continuu

http://www.scribd.com/search?query=motor+curent+continuu